MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRIIINSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA

PLAI2009 - 2013

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

Aprobat, Avizat, Inspectoratul Şcolar al Comitetul Local pentru Dezvoltare a

Judeţului Hunedoara Parteneriatului Social în Formarea Profesională

1

Document elaborat în cadrul Programului Phare TVET RO

2005

CUPRINS:

CAPITOLUL 1. REZUMAT..............................................................................................................4CAPITOLUL 2. DEMOGRAFIE.......................................................................................................8

2.1 Situaţia curentă..........................................................................................................................82.2 Proiecţii demografice..............................................................................................................11

CAPITOLUL 3. PROFILUL ECONOMIC REGIONAL.................................................................143.1 Principalii indicatori economici..............................................................................................143.3 Alte infomaţii şi informaţii parţiale.........................................................................................213.4 Concluziile analizei mediului economic regional. Implicaţii ÎPT...........................................26

CAPITOLUL 4. PIAŢA MUNCII....................................................................................................284.2 Situaţia actuală – indicatorii statistici ai pieţei muncii............................................................304.3 Informaţii parţiale....................................................................................................................414.4 Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru învăţământul profesional şi tehnic.....42

CAPITOLUL 5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN REGIUNE....................445.1 Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională................................................445.2 Indicatori de context specifici.................................................................................................455.3 Indicatori de intrare.................................................................................................................475.4 Indicatori de proces.................................................................................................................495.5 Indicatori de ieşire...................................................................................................................515.6 Indicatori de impact.................................................................................................................555.7 Oferta şcolilor din ÎPT.............................................................................................................575.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT regional.......................................................................62

CAPITOLUL 6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PRAI 2008...............646.1. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN PROCESUL DE MONITORIZARE...........................646.2. REZUMATUL ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE..................................................64

CAPITOLUL 7. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI....................................................................................................................67CAPITOLUL 8. ACŢIUNI PROPUSE.............................................................................................69

2

INTRODUCERE

Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic (PRAI) reprezintă un document de planificare strategică elaborat la nivel regional de către Consorţiul Regional, care este o structură de parteneriat consultativă a Consiliului pentru Dezvoltare Regională în domeniul educaţiei, formării tehnice şi profesionale şi ocupării forţei de muncă.

Obiectivul principal al PLAI este de a realiza planificarea strategică pe termen mediu a nevoilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic în funcţie de nevoile de dezvoltare economică. Se urmăreşte o corelare între oferta de formare asigurată de şcoli, universităţi şi alte instituţii cu atribuţii în formare profesională şi cererea actuală şi cea viitoare a pieţei muncii.

Această planificare strategică a învăţământului profesional şi tehnic la nivel judeţean vizează contribuţia învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi incluzivă.

Prin urmare învăţământului profesional şi tehnic nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio-profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.

CAPITOLUL 1. REZUMAT

PLAI reprezintă un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013.

Obiectivul principal al PLAI este de a realiza planificarea strategică pe termen lung a nevoilor de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic, în funcţie de nevoile de dezvoltare economică. Se urmăreşte o corelare între oferta de formare şi cererea de pe piaţa muncii.PLAI este un document de planificare strategică elaborat la nivel judeţean în parteneriat, de către CLDPS, care este o structură managerială consultativă judeţeană în domeniul educaţiei, formării tehnice şi profesionale şi ocupării forţei de muncă.

Noua componenţă a CLDPS Hunedoara, stabilită de comun acord în cadrul primei întâlnirii a acestuia din anul 2008, este reflectată în tabelul de mai jos:

Consiliul Judeţean Hunedoara (C. J. H.) 2 ReprezentanţiPrefectura Judeţului Hunedoara 1 ReprezentantReprezentanţi Primării Jud. Hunedoara 4 ReprezentanţiDirecţia de Muncă Solidaritare Socială şi Familie Hunedoara

1 Reprezentant

Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Hunedoara

1 Reprezentant

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei deMuncă (AJOFM)

1 Reprezentant

Patronat (agenţi economici) 10 ReprezentanţiSindicate reprezentative 1 ReprezentantInspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara(ISJ)

2 Reprezentanţi

Direcţia de Statistică a Judeţului Hunedoara 1 ReprezentantConsiliul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică

1 Reprezentant

3

PLAI este destinat dezvoltării sistemului de învăţământ profesional şi tehnic la nivel de judeţ şi se referă la modul în care instituţiile din judeţul Hunedoara:

Contribuie la priorităţile şi ţintele stabilite la nivel regional; Implementează acţiunile regionale la nivel de judeţ; Abordează priorităţile specifice judeţului; Revizuieşte reţeaua şcolară, conform planului la nivel regional; Identifică nevoia de formare şi conversie profesională, realizată de alţi furnizori decât

unităţile de învăţământ; Contribuie la optimizarea parteneriatului şi colaborării la nivel judeţean, în lumina

prevederilor PRAI.În baza PLAI şi PRAI a fost elaborat de către Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara

planul de şcolarizare, pentru anul şcolar 2009/2010, urmărindu-se şi optimizarea reţelei şcolare. PLAI poate fi utilizat şi pentru identificarea nevoilor de formare profesională realizată de alţi furnizori decât unităţile de învăţământ.

În elaborarea versiunii finale a PLAI, s-au luat în considerare sugestiile şi observaţiile primite în cadrul procesului de consultare (perioada martie – iulie 2008, ianuarie-aprilie 2009), atât cele de la partenerii judeţeni, cât şi cele de la unităţile de învăţământ implicate. Întregul document va fi supus avizării de către C.L.D.P.S. şi aprobării Consiliului de Administraţie al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara – ca document cadru de planificare strategică la nivelul judeţului, pe termen mediu şi lung.

PRAI la rândul său constituie cadrul de referinţă pentru elaborarea documentelor strategice la nivel judeţean şi local (PLAI, PAS) şi armonizarea acestora.

Alinierea analizelor din aceste documente strategice la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2010 (Benchmarks) - necesită: - măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru definirea şi raportarea unitară a indicatorilor statistici; - adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri care să vizeze apropierea de indicatori de referinţă UE, precum şi - măsurarea sistematică a progresului în raport cu indicatorii propuşi.

Prezentul document a fost elaborat de către grupul operativ de lucru al CL.D.P.S. Hunedoara. Pe baza PLAI sunt elaborate Planurile de Acţiune la nivel de unităţi şcolare (PAS).

Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI 2009 au un grad ridicat de relativitate, şi din acest motiv s-a decis monitorizarea evoluţiilor la nivelul judeţului cu privire la economie şi piaţa muncii, urmând ca în luna noiembrie recomandările prezentului document să fie revizuite, în lumina datelor mai recente.

VIZIUNEA ASUPRA SISTEMULUI TVET

ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA

Formarea profesională atât cea iniţială cât şi cea a adulţilor privită din perspectiva părinţilor, elevilor şi angajatorilor, este caracterizată prin următoarele atribute:

Imagine: crearea unei imagini interesante a reţelei de unităţi şcolare din învăţământul profesional şi tehnic pentru elevi, ajungând la asocierea de tip „prima opţiune – traseu de formare profesională şi tehnică”.

Competitivitate: la nivel instituţional: dezvoltarea de activităţi de marketing crescute ale echipei

manageriale din fiecare unitate şcolară din învăţământul profesional şi tehnic şi o preocupare mai mare de a diversifica şi inova în elaborarea ofertei educaţionale.

4

la nivel de individ: absolvenţi care deţin competenţe la nivelul standardelor angajatorilor, competitivi pe piaţa forţei de muncă.

Calitate: adecvarea ofertei de calificare la cerinţele pieţei muncii printr-un echilibru optim între resurse umane bine calificate, dotări necesare şi suficiente, curriculum adecvat, prin corelare cu ţintele P.R.A.I. şi P.L.A.I şi cu consultarea C.L.D.P.S.

La nivel judeţean, programele, obiectivele de bază şi proiectele din „Strategia judeţeană a dezvoltării învăţământului preuniversitar” sunt următoarele, în succesiunea:

Garantarea accesului universal şi continuu la învăţare pentru a se forma şi reînnoi competenţele necesare pentru o participare susţinută la dezvoltarea societăţii cunoaşterii:

- asigurarea educaţiei de bază prin educaţia formală;- formarea competenţelor-cheie ale cetăţeniei democratice şi a motivaţiei pentru

participarea activă la viaţa social – politică în vederea asigurării coeziunii sociale;- extinderea învăţării informatizate. Eficienţa internă şi externă a învăţământului preuniversitar. Contribuţia ofertei

educaţionale şi a absolvenţilor la dezvoltarea durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii economice şi sociale:

- fundamentarea planului de şcolarizare şi restructurarea reţelei şcolare;- modernizarea învăţământului profesional şi tehnic;- asigurarea calităţii serviciilor de orientare şcolară şi consiliere profesională;- susţinerea alternativelor educaţionale, componentă a ofertei educaţionale;- susţinerea învăţământului particular, componentă a ofertei educaţionale. Echilibrarea raportului echitate / calitate:- asigurarea calităţii învăţământului din mediul rural şi din zone defavorizate;- învăţământul şi educaţia pentru minorităţile naţionale;- susţinerea tinerilor cu potenţial în performanţa şcolară;- învăţământul pentru copii cu cerinţe educative speciale. Aplicarea principiilor şi standardelor din noul sistem de asigurare a calităţii în educaţie:- Curriculum Naţional;- îmbunătăţirea evaluării şi examinării performanţelor şcolare;- asigurarea calităţii serviciilor educaţionale prin dezvoltarea instituţională;- formarea iniţială şi continuă a personalului didactic şi didactic auxiliar;- formarea iniţială şi continuă a managerilor din învăţământul preuniversitar;- orientări strategice în domeniul cercetării ştiinţifice în educaţie;- consolidarea statutului social al cadrului didactic – condiţie a creşterii calităţii actului

educaţional. Necesitatea consolidării unui set de valori stabile şi coerente, care să determine la toţi

actorii educaţiei conduite favorabile unui stil de viaţă sănătos – mintal, emoţional, fizic şi socio-moral:

- Educaţia pentru sănătate;- Educaţia civică;- Educaţia cultural-artistică şi ştiinţifică;- Educaţia ecologică;- Educaţia prin sport;- Educaţia rutieră; Garantarea învăţării permanente pentru reînnoirea competenţelor:- învăţarea permanentă. Educaţia adulţilor. Dinamizarea şi consolidarea rolului Consiliului de administraţie al unităţilor de

învăţământ şi al ISJ, al Consiliului Consultativ, al CLDPS în formare profesională. Asigurarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, în condiţii

de standardizare la nivel naţional:- asigurarea cu mijloace didactice şi mobilier şcolar a unităţilor de învăţământ;

5

- biblioteci şcolare;- reabilitarea şcolilor;- investiţii şcolare;- patrimoniul învăţământului preuniversitar.

În perspectiva anului 2013, putem concluziona finalităţile aşteptate de la formarea profesională şi tehnică iniţială şi continuă în judeţul Hunedoara:

Învăţământul profesional şi tehnic să asigure dezvoltarea profesională şi personală a tinerilor astfel încât aceştia să devină cetăţeni activi la nivelul comunităţii, să participe la viaţa activă, civică şi profesională;

Toate unităţile şcolare din învăţământul profesional şi tehnic să asigure şanse egale de dezvoltare profesională a fiecărui beneficiar;

Să asigure formarea profesională în condiţii de calitate a procesului educaţional; Învăţământul profesional şi tehnic să asigure şanse de dezvoltare profesională în

vederea dobândirii unei calificări pentru care există oportunităţi de ocupare pe piaţa muncii locală, judeţeană sau regională, naţională precum şi de continuare a învăţării de-a lungul întregii vieţi active în vederea adaptării la schimbările tehnologice specifice economiei bazată pe cunoaştere.

6

CAPITOLUL 2. DEMOGRAFIE

2.1 Situaţia curentă

2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală.

Populaţia reprezintă un element esenţial al devenirii umane. De mărimea, dar şi de calitatea populaţiei depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spaţiu social.

Comparând ultimul recensământ general al populaţiei efectuat în 2002 cu anul 2006 se relevă faptul că în judeţ avem de-a face cu o scădere a populaţiei in 2006, ajungând la nivelul lunii iulie a anului 2006 la 477259 de locuitori, iar scăderea pentru intervalul respectiv a fost 12,62% pentru local si de 13% la nivel regional.

Proiecţia evoluţiei populaţiei pentru 2003-2025 indica o creştere de 1,3%. În ceea ce priveşte densitatea populaţiei din judeţ exprimată în locuitori pe km2 se remarcă

faptul că avem o medie de: 67 locuitori pe km2 în 2006, spre deosebire de o densitate regională de 60,3 locuitori pe km².

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

1990 2002 2003 2004 2005 2006

România

Jud Hunedoara

Graficul 2.1. Evoluţii demografice în judeţul Hunedoara comparativ cu România.Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică

2.1.1.1 Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/ rural)În strânsă legătură cu evoluţia demografică în ultima perioadă, ca urmare a industrializării,

urbanizării şi modernizării, se observă că scala de valori s-a modificat, cu influenţă directă asupra tipului de model familial predominant. Astfel, de la familia extinsă, cu un rol precis delimitat pentru femei, s-a trecut la modelul familiei nucleare, în care fiecare membru se bucură de independenţă, mai ales financiară şi profesională.

Diferenţa mare între populaţia urbană, 76,9%, şi populaţia rurală, 23,1% la nivelul judeţului este reflectată în graficul următor. Una dintre explicaţiile acestui fenomen întâlnit la nivelul judeţului este gradul mare de urbanizare (76,9%), al doilea după capitala Bucureşti în această privinţă.

Legat de procesul administrativ trebuie spus că în Judeţul Hunedoara prezenţa unui grad mare de urbanizare este o caracteristică distinctă. Aceasta este evidentă în special, prin cele 14 unităţi administrative urbane (7 municipii şi 7 oraşe), este situat pe locul al doilea după capitala Bucureşti în privinţa urbanizării.

7

Graficul 2.2. Populaţia pe judeţ în funcţie de medii în 2008, Direcţia Judeţeană de StatisticăSursa: Anuarul statistic al judeţului Hunedoara 2008

Aşa cum am arătat şi mai sus populaţia judeţului a scăzut constant din 2002 (data ultimului recensământ), de la 485.712 locuitori, ajungând la 470103 locuitori în 2008. Principalii indicatori demografici ai judeţului sunt puternic influenţaţi de faptul că în general, predomină modelul familial cu un singur copil.

În cadrul analizei populaţiei, un loc aparte îl are discuţia referitoare la gen şi la mediul de rezidenţă. Dacă trebuie să vorbim despre sexul populaţiei judeţului observăm că este vorba despre o proporţie relativ uniformă a celor două sexe. În graficul de mai jos, totuşi, se poate observa că femeile sunt majoritare, fiind în procent de 51,36%, în timp ce bărbaţii reprezintă doar 48,64% (conform tendinţei regionale şi naţionale).

2.1.1.2 Distribuţia pe gen

În cadrul analizei populaţiei, un loc aparte îl are discuţia referitoare la gen şi la mediul de rezidenţă. Dacă trebuie să vorbim despre sexul populaţiei judeţului observăm că este vorba despre o proporţie relativ uniformă a celor două sexe. În graficul de mai jos, totuşi, se poate observa că femeile sunt majoritare, fiind în procent de 51,36%, în timp ce bărbaţii reprezintă doar 48,64% (conform tendinţei regionale şi naţionale).

Graficul 2.3 Populaţia pe judeţ în funcţie de sex în 2008Sursa: Anuarul statistic al judeţului Hunedoara 2008, Direcţia Judeţeană de Statistică

2.1.1.3 Structura pe grupe de vârstă

Pentru a încerca să cuantificăm, să evaluăm şi să stabilim eventuale măsuri necesare în domeniul demografiei, care este o problemă a etapei actuale la nivel naţional, am realizat, cu

8

sprijinul datelor Direcţiei de Statistică a Judeţului Hunedoara, o diagramă a structurii pe sexe a populaţiei din judeţ, pe grupe de vârstă:

- 0-14 ani – 69522 persoane-15-19 ani – 65689 persoane- 20-24 ani – 66456 persoane- 25-29 ani – 45675 persoane- 30-64 ani – 138156 persoane- peste 65 ani – 91281 persoaneTotal 477259

jud Hunedoara

0-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-64 ani

peste 65 ani

TOTAL

Graficul 2.4. Populaţia pe structură de vârstă în judeţ în 2008Sursa: Direcţia de Statistică a Judeţului Hunedoara

Se observă următoarele aspecte:- tendinţa de scădere a populaţiei este prognozată că se va menţine şi pentru orizontul

de prognoză 2025.- în judeţ se poate preconiza o scădere semnificativă a populaţiei şcolare, scădere ce va

fi transferată peste câţiva ani şi în rândul forţei de muncă.- nu numai că avem nevoie de mai multă forţă de muncă calificată şi de niveluri mai înalte de

calificare pentru a putea să reducem decalajul faţă de ţările comparabile din Europa – România trebuie, în acelaşi timp, să facă astfel încât un procent mai mare de elevi să obţină calificări mai înalte pentru a compensa scăderea numărului de absolvenţi. Aceasta reprezintă o provocare majoră pentru sistemul românesc de învăţământ.

2.1.1.4 Structura etnică

În continuarea analizei structurii populaţiei judetului Hunedoara, un element deosebit de important îl reprezintă analiza comparativă a populaţiei prin cele două recensăminte, în funcţie de naţionalitate.

Cu privire la structura populaţiei în funcţie de naţionalitate se poate observa că diversitatea etnică rămâne o caracteristică mai puţin pregnantă a judeţului Hunedoara comparativ cu celelalte trei judeţe ale regiunii (Arad, Caraş-Severin şi Timiş). Cu toate acestea, se remarcă faptul că în ultimii zece ani avem de-a face cu un proces de scădere a populaţiei aparţinând grupurilor etnice.

La acest proces au contribuit o serie de factori precum:- creşterea ponderii cetăţenilor români de naţionalitate română;- creştere ponderată a comunităţii de romi care au o altă dinamică a reproducerii şi un alt

model de familie (căsătorii şi copii începând cu vârsta fragedă şi familia cu mai mulţi copii).

9

2.1.1.5 Mişcarea migratorie

Un alt factor explicativ al scăderii populaţiei judeţului este migraţia, atât cea internă, cât şi cea externă. Mutaţiile din structura socio-economică a României şi regiunii au determinat o intensă mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio-demografice a populaţiei în profil teritorial. În cadrul migraţiei interne, fluxul rural-urban merită o menţiune deosebită, fiind cel care deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populaţie care este mai dispusă la modificare domiciliului se constată o migrare a populaţiei tinere către oraş, mai întâi la şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii. Acest fapt caracterizează într-o mai mică măsură judeţul Hunedoara, dată fiind urbanizarea puternică a acestuia.

Referitor la migraţia internă, structura economică regională şi naţională a suferit o serie de modificări, în sensul că o mare parte dintre întreprinderile de stat au fost nevoite să-şi reducă semnificativ personalul sau chiar să se închidă. În acest nou tablou socio-economic, soluţiile de adaptare au fost dintre cele mai diverse: populaţie care a plecat în străinătate, doar la muncă sau definitiv; populaţie din mediul urban care a plecat fie în alte zone urbane mai dezvoltate economic, fie în mediul rural; populaţie din mediul rural care pleacă spre mediul urban.

Legat de migraţia internă se mai poate spune că avem de-a face cu reducerea migraţiei pe distanţe lungi în favoarea celei pe distanţe scurte. Acest fenomen a dus la apariţia unor zone care atrag populaţia dintr-o anumită zonă învecinată, în strânsă legătură cu locul de muncă.

Faptul că oamenii aleg să plece din mediul urban către cel rural poate avea un impact demografic pozitiv pentru mediul rural. În general, populaţia care pleacă din mediul urban în rural are un nivel de instruire superior şi este în general populaţie mai tânără, fapt care influenţează viaţa comunităţii rurale.

În ce priveşte migraţia externă, un aspect important de care trebuie ţinut cont este faptul că, după 1989, cetăţenii României au putut călători liber. Migraţia externă este un fenomen a cărui evoluţie depinde de forţa de „atracţie sau respingere” pe care o exercită asupra indivizilor factorii, de cele mai multe ori de natură economica, se constata o menţinere a nivelului populaţiei plecate chiar cu o uşoară scădere datorita crizei economice mondiale.

Din statisticile existente de la nivel naţional, majoritatea emigranţilor legali au avut un nivel ridicat de instruire şi calificare (25,8% au absolvit studii superioare, 46,3% studii liceale şi postliceale). În structura de vârstă şi gen, emigraţii au fost tineri (între 20-39 ani), mai ales femei. Cea mai mare pondere din totalul emigranţilor au reprezentat-o persoanele căsătorite.

2.2 Proiecţii demografice

Evoluţia fenomenelor demografice din România s-a reflectat în ultima perioadă în schimbările intervenite în structura pe vârste a populaţiei, cu implicaţii atât pe plan demografic, cât şi pe plan socio-economic.

În acest sens, proiectarea populaţiei pentru o perioadă de 15-20 ani ne poate oferi informaţii utile asupra evoluţiei numărului şi structurii de vârstă a populaţiei din judeţ.

Aşa cum am precizat şi mai sus, din punct de vedere demografic principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt: natalitatea, mortalitatea şi migraţia.

Înscrisă în tendinţa generală din cadrul perioadei de „tranziţie demografică”, Hunedoara se confruntă cu o scădere a natalităţii, fenomen care are unele particularităţi. Principalii factori care au determinat scăderea natalităţii sunt de natură economică şi socială. În primul rând, este vorba despre o transformare semnificativă a structurii ocupaţionale a populaţiei, care a impus, mai ales contingentelor tinere, o mobilitate teritorială şi profesională deosebită şi, în acelaşi timp, prelungirea perioadei de instruire.

Se adaugă acestei transformări participarea din ce în ce mai constantă a femeilor la activităţi din afara familiei. Această participare este mai accentuată în mediul urban, fertilitatea mai scăzută a populaţiei urbane influenţând mai pronunţat nivelul fertilităţii generale.

10

În perspectivă, este de anticipat ca populaţia judeţului să scadă în intervalul 2002-2025 cu aproximativ 22,3% de locuitori . Scăderea populaţiei va fi moderată până în anul 2010 şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare. Această scădere se va datora menţinerii unui deficit al naşterilor în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se va adăuga soldul negativ cumulat al migraţiei interne şi externe. Este de menţionat fenomenul de atragere a forţei de muncă, din alte state, care poate influenţa cifrele, dar şi cu efecte şi probleme de ordin social, economic, cultural etc.

Până în anul 2020 este anticipată o diminuare mai accentuată a populaţiei judeţului, datorită mortalităţii ridicate, si soldului migrator pozitiv prognozat.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025

Jud Hunedoara (total)

0-14

15-64

65 si peste

Figura 2.5. Evoluţia populaţiei în judeţul HunedoaraSursa: INS, Proiectarea populaţiei judeţene în profil teritorial până în anul 2025

În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe gen, se observă că nu există diferenţe majore în privinţa scăderii populaţiei feminine.

După cum reiese din perspectiva evoluţiei populaţiei preşcolare şi a celei şcolare se pot observa următoarele:- populaţia preşcolară a judeţului va creşte lent în prima perioadă de

prognoză până în 2015, urmând ca în a doua perioadă până în 2025 să avem de-a face cu o scădere mult mai accentuată;

- populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu de educaţie va cunoaşte o evoluţie diferită. Aici avem de-a face cu o scădere foarte mare a populaţiei pentru prima perioadă . Pentru perioada 2015-2025 este prevăzută o scădere mai mică.

- populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea foarte bine în linia de scădere generală a populaţiei Regiunii Vest. Astfel, într-o primă etapă avem de-a face cu o scădere mult mai importantă pana in 2015. iar in perioada 2015-2025, scăderea este de asemenea importantă, însă ceva mai redusă.

2.3 Principalele concluzii la analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT.

Populaţia judeţului Hunedoara este caracterizată prin faptul că:- femeile sunt majoritare; - este concentrată mai mult în mediul urban, decât în cel rural. De asemenea, populaţia activă şi în vârstă de muncă reprezintă 71,1% din totalul populaţiei,

pondere mai mare decât cea de la nivel naţional. O pondere importantă în cadrul populaţiei Judeţului Hunedoara este ocupată şi de populaţia de până la 14 ani care reprezintă 14,9%, iar populaţia de peste 65 de ani reprezintă 14,0%;

11

Dacă este să ne referim la evoluţia populaţiei judeţului, se poate spune că aceasta se înscrie în trendul general al populaţiei României şi anume unul descrescător.

În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei pe sexe, se observă că nu există diferenţe majore în privinţa scăderii populaţiei feminine sau masculine

De asemenea, din prisma evoluţiei populaţiei preşcolare şi a celei şcolare se pot observa următoarele evoluţii:

populaţia preşcolară (3-6 ani) a judeţului se va diminua în perioada prognozată;populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu de educaţie (populaţia din grupa 7-14 ani) va cunoaşte o scădere mai accentuată, adică scade la jumătate din valoarea actuală, până în 2025; populaţia între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea în linia de scădere generală a populaţiei Regiunii Vest. Ea este categoria de vârstă cea mai afectată pana in 2025.

Este imperios necesar ca, atât la nivel naţional, regional, dar şi prin implicarea activă a comunităţilor locale, să se stabilească rapid măsuri active de protecţie socială, de protecţie a familiei, de ocrotire a mamei şi a copilului, chiar şi cu scopul declarat de a se spori natalitatea, de a cointeresa părinţii în a creşte numărul mediu de copii per familie.

Studiul demografic arată necesitatea unor măsuri de impulsionare a sistemului de învăţământ în sensul atragerii elevilor să rămână mai mult în sistem pentru a obţine calificări mai înalte şi, la fel de important, în sensul scăderii ratei abandonului şcolar.

În perioade de recesiune demografică, poate fi necesară introducerea unui sistem de evaluare a instituţiilor de învăţământ pe baza unor indicatori de performanţă şi, pe termen lung, poate deveni necesar chiar un sistem de indicatori de performanţă pentru profesori.

Tendinţele demografice indică nevoia stabilirii unor măsuri de eficientizare a sistemului educaţional care să ducă la reducerea ratei de abandon şcolar, la îmbunătăţirea serviciilor de îndrumare profesională şi consiliere în carieră pentru elevi şi care să asigure o mai mare implicare la nivelul fiecărei şcoli pentru crearea unor reţele de colaborare între şcoli şi pentru participarea la programe internaţionale.

12

CAPITOLUL 3. PROFILUL ECONOMIC REGIONAL

3.1 Principalii indicatori economici

În cursul anului 2008, România şi-a continuat procesul de creştere economică început în anul 2000, în ciuda faptului că mediul economic internaţional a fost caracterizat prin prezenţa unor fenomene economice şi sociale dintre cele mai diverse: scumpiri ale materiilor prime şi a utilităţilor (în special, gaz şi petrol), războaie sau perioade de secetă prelungită.

Evoluţia economică a statelor membre ale Uniunii Europene rămâne diferită. Cele 15 state (membrii vechi ai UE) au cunoscut o evoluţie economică caracterizată prin creşteri scăzute, dar constante, în timp ce evoluţia economică a celor 12 state noi ale UE (cele 10 aderare la 1 mai 2004, la care se adaugă România şi Bulgaria membre din 2007) se caracterizează prin ritmuri de creştere superioare mediei UE. (a se vedea figura 3.1 de mai jos).

Regional GDP per inhabitant, PPS, EU 27, in 2006

10

0

13

0,9

12

4,3

12

2,9

12

1,5

12

0,4

11

8,5

11

5,8

11

4,9

10

9,5

10

4,1

10

3,5

94

,1

90

,3

87

,7

77

,4

76

,9

76

,4

65

,3

63

,6

63

,5

55

,5

52

,5

52

,3

38

,4

36

,5

26

7,1

14

7,4

0

50

100

150

200

250

300

EU

27

LU

XE

MB

OU

RG

IRE

LA

ND

NE

TH

ER

LA

ND

S

AU

ST

RIA

DE

NM

AR

K

SW

ED

EN

UN

ITE

D

BE

LG

IUM

GE

RM

AN

Y

FIN

LA

ND

FR

AN

CE

SP

AIN

ITA

LY

GR

EE

CE

CY

PR

US

SL

OV

EN

IA

CZ

EC

H

MA

LT

A

PO

RT

UG

AL

ES

TO

NIA

HU

NG

AR

Y

SL

OV

AK

IA

LIT

HU

AN

IA

LA

TV

IA

PO

LA

ND

RO

MA

NIA

BU

LG

AR

IA

Figura 3.1. PIB regional pe locuitor, PPS, în Uniunea Europeană, în 2006Sursa: Eurostat

Regiunea Vest este considerată a fi o regiune în creştere, cu rezultate economice superioare mediei naţionale, adesea pe locul doi, după Regiunea Bucureşti-Ilfov. Principalul indicatori macroeconomic, calculat la nivel regional şi naţional, este Produsul Intern Brut (PIB), exprimat în preţuri curente la nivelul fiecărui an. La nivelul Regiunii Vest Produsul Intern Brut a cunoscut o creştere continuă începând din anul 1998 (a se vedea figura 3.2 de mai jos).

Evoluţia Produsului Intern Brut Regional în Regiunea Vest în perioada 2002-2006 - milioane lei

35

.78

8,9

0

29

.08

1,7

0

25

.25

4,1

0

19

.82

2,3

0

14

.91

3,4

0

0,00

5.000,00

10.000,00

15.000,00

20.000,00

25.000,00

30.000,00

35.000,00

40.000,00

2002 2003 2004 2005 2006

13

Figura 2. Evoluţia PIB regional în Regiunea Vest în perioada 2002-2006Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, INS, 2009

În formarea şi analiza Produsului Intern Brut Regional, indicatorul economic cel mai important este valoarea adăugată brută regională (VABR). La nivelul anului 2006, valoarea adăugată brută a fost de 31630,7 milioane lei preţuri curente şi a reprezentat 88,38% din PIB.

Evoluţia structurii Valorii Adăugate Brute Regionale pe categorii de resurse ne arată că avem de-a face la nivelul Regiunii Vest cu creşteri la toate sectoare economice care intră în componenţa acesteia.

Industria şi domeniul construcţiilor au în continuare un aport ridicat la formarea VABR (29,6%) şi se observă o tendinţă de menţinere a ponderii acestui sectoare în VABR, tendinţă asemănătoare cu cea din Uniunea Europeană.

Contribuţia sectorului agricol la formarea VABR este de 9,1%, în scădere semnificativă faţă de anii anteriori, chiar dacă în cifră absolută se constată o creştere la nivelul acestui indicator. Totuşi, sectorul agricol are încă cu o pondere foarte ridicată în comparaţie cu structura VABR în Uniunea Europeană, unde sectorul agricol deţine doar 2% din Valoarea Adăugată Brută.

O analiză a contribuţiei sectoarelor economice în cadrul structurii valorii adăugate brute la nivel regional este redată în figura 3.3, prezentată mai jos.

Evoluţia VABR, pe sectoare de activitate, Regiunea Vest, 2000-2006

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

100,0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

AGRICULTURA şiSILVICULTURĂ

INDUSTRIE

CONSTRUCŢII

SERVICII

Figura 3.3. Evoluţia contribuţiei sectoarelor economice la crearea VAB în Regiunea VestSursa: Anuarul Statistic al României 2008, INS, 2009

În perioada 2002-2006, în Regiunea Vest, atât produsul intern brut total cât şi produsul intern brut pe cap de locuitor, exprimate atât în preţuri curente cât şi în PPS au crescut de la un an la altul, aceşti indicatori având un ritm de creştere superior mediei naţionale. Prezentată în tabelul 4 al Anexei 2, evoluţia crescătoare a PIB-ului este vizibilă atât pe ansamblul Regiunii Vest, cât şi la nivelul fiecărui judeţ din regiune, însă cu mari diferenţe între cele patru judeţe componente, evindenţiindu-se disparităţile de dezvoltare intraregionale. Astfel, în anul 2006, la nivel regional se constatau disparităţi semnificative judeţul Timiş contribuia cu 44,9% la formarea PIB-ului Regiunii Vest în timp ce judeţul Caraş-Severin realizează doar 12.4% din PIB-ul regional. Situaţia în toate cele 4 judeţe ale regiunii este prezentată în figura 3.4. prezentată mai jos.

Ponderea fiecărui judeţ în formarea PIB în Regiunea Vest - 2006

19%12%

23%

46%

Arad

Caraş-Severin

Hunedoara

Timiş

14

Figura 3.4. Ponderea fiecărui judeţ din Regiunea Vest la formarea PIB regional - 2006Sursa: Anuarul Statistic al României 2008, INS, 2009

Conform datelor de la Comisia Nationala de Prognoza, “Proiectia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2010”(febr.2008) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf, la nivelul anului 2005, contribuţia pe judeţe la formarea PIBului Regiunii Vest era următoarea:- judeţul Arad – 23%- judeţul Caraş-Severin – 12%- judeţul Hunedoara – 19%- judeţul Timiş – 46%

3.1.2 Productivitatea muncii. Dinamica generală a firmelor din Regiune (investiţii brute, investiţii străine directe, dinamica unităţilor locale active, IMM)

O abordare realistă a acestei arii problematice presupune evaluarea modelului de producţie şi consum pe care s-a bazat evoluţia economiei romaneşti în ultima perioada de timp în scopul identificării soluţiilor pentru reducerea consumului de resurse materiale pe unitate de valoare adăugata bruta (VAB) şi decuplării dinamicii produsului intern brut (PIB) de cea a consumului integrat de resurse materiale şi energetice, precum şi de impactul negativ asupra mediului.

Luând ca baza de referinţa cifrele anului 2000 (=100), producţia de bunuri şi servicii a înregistrat în perioada 2001-2007 o creştere de 62,3%, în vreme ce valoarea adăugata bruta a sporit cu numai 52,1% ca urmare a majorării cu 71,4% a consumului intermediar (valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate şi consumate, exclusiv activele fixe).

Coroborarea acestor date indică faptul că în aceasta perioada dinamica valorii adăugate a fost inferioară celei a producţiei (în ciuda unei dinamici pozitive a productivităţii muncii), iar plusul de producţie s-a realizat printr-un consum mai mare de resurse. Raportul dintre dinamica VAB şi cea a consumului intermediar a fost în toţi aceşti ani negativ, înregistrând chiar o deteriorare progresiva (95,9% în 2001, 99,4% în 2002, 96,5% în 2003, 99,3% în 2004, 99,5% în 2005,98,2% în 2006 şi 99,4% în 2007).

În anul 2006, în Regiunea Vest îşi desfăşurau activitatea 45.218 firme în industrie, construcţii şi servicii, reprezentând 9.58% din totalul întreprinderilor din România (471.952 unităţi locale active).

Pe clase de mărime, în Regiunea Vest se regăsesc 9.49% dintre microîntreprinderile din ţară, 10.05% din întreprinderile mici, 10.85% din întreprinderile mijlocii şi 10.42% din marile întreprinderi din România.

Regiunea Vest ocupă o poziţie mediană în cadrul regiunilor ţării în ceea ce priveşte activitatea întreprinderilor active în industrie, construcţii şi servicii, cu 9.58% din numărul acestora, 8,25% din volumul cifrei de afaceri, 10.84% din numărul persoanelor ocupate, 9.43% din totalul investiţiilor brute realizate. Se poate remarca astfel un nivel echilibrat de concordanţă între diferiţi indicatori economici la nivel regional.

La nivel de judeţ, microîntreprinderile au ponderea cea mai ridicată din numărul total al întreprinderilor, şi anume 86,44%.

Cifra de afaceri totală la nivel de regiune este realizată preponderent de întreprinderile de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice urmate de industria prelucrătoare atât la nivel regional, cât şi la nivelul judeţului Hunedoara.

Ponderea activităţilor în cifra de afaceri totală realizată în unităţile active, are o importanţă deosebită, deoarece trebuie să se reflecte în calificările alese de şcoli atât pentru formarea iniţială cât şi pentru formarea adulţilor.

15

Aceşti indicatori sunt importanţi pentru consilierea elevilor, în vederea orientării spre acele domenii unde există forţă de muncă pe care o pot înlocui.

Întreprinderile mari sunt angajatorii cei mai importanţi în industria extractivă, energetică, respectiv comunicaţii, în timp ce întreprinderile mici şi mijlocii deţin ponderea cea mai ridicată în numărul persoanelor ocupate în construcţii, agricultura şi servicii. Microîntreprinderile angajează cel mai mare număr de persoane în comerţ.

Eforturile de inovare a IMM-urilor din Judeţul Hunedoara sunt superioare mediei naţionale, accentul fiind pus pe dezvoltarea de noi produse şi noi tehnologii. Judeţul Hunedoara se situează mult peste media naţională în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei informaţiei în cadrul IMM-urilor din regiune.

În cadrul întreprinderilor active din industrie, construcţii şi servicii din Regiunea Vest activează 460.540 persoane, reprezentând 10.84% din numărul total al personalului ocupat în întreprinderile din România.

Cel mai mare număr de salariaţi activează în cadrul marilor întreprinderi (35.1%), în cadrul întreprinderilor mijlocii îşi desfăşoară activitatea 24.5% dintre salariaţii din regiune, în întreprinderile mici 19.8%, în timp ce în microîntreprinderi lucrează 20.6% dintre salariaţii Regiunii Vest.

Pentru perioada 2008-2013 se propune stimularea dezvoltării unor categorii de servicii care pot avea un impact pozitiv major asupra creşterii productivităţii resurselor şi a eco-eficienţei, cu efect de multiplicare în alte sectoare economice:

- cercetarea tehnologică în scopul reducerii consumurilor materiale şi energetice pentru produse şi procese;

- expertiza şi consultanta pentru utilizarea eco-eficienţă a fondurilor disponibile pentru investiţiile destinate modernizării infrastructurilor şi proceselor de producţie;

- operaţiuni de marketing pentru creşterea eficientei achiziţiilor, inclusiv a achiziţiilor publice pe criterii ecologice (Green Public Procurement), şi

- valorificarea optima a bunurilor şi serviciilor produse în România pe nişele cele mai favorabile.Se are în vedere aplicarea unor masuri stimulatorii pentru creşterea semnificativă a calităţii

serviciilor furnizate pe piaţa unica a UE ca element determinant al percepţiei competitivităţii de ţară. Dezvoltarea serviciilor în mediul rural (comerciale şi financiare, de consultanţă agricolă şi edilitară, transport şi agroturism, medicale şi sanitar-veterinare etc.) va permite valorificarea unei surse suplimentare pentru creşterea PIB prin atragerea unei părţi din populaţia ocupată în agricultură (care reprezintă 30,5% din populaţia activă dar contribuie la PIB cu mai puţin de 9%).

Aceasta va conduce în acelaşi timp la creşterea veniturilor populaţiei din mediul rural şi poate crea premise pentru reducerea ponderii agriculturii de subzistenţă în favoarea fermelor agricole comercial viabile.

În perioada de tranziţie către economia de piaţă, investiţiile realizate în economie reprezintă un angajament pentru viitor, mai mult decât oricare alt indicator de performanţă.

În Regiunea Vest au fost realizate 9% din totalul investiţiilor efectuate în întreprinderile din industrie, comerţ şi servicii din ţară. Cele mai însemnate investiţii din Regiunea Vest au fost realizate în industria prelucrătoare (32.4%), comerţ (18.8%) şi tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi prestate în principal întreprinderilor (15%).

Investiţiile brute au fost efectuate cu prioritate în industria prelucrătoare, comerţ şi transporturi-depozitare-comunicaţii, sectoarele care şi-au creat premisele cele mai favorabile pentru dezvoltarea activităţii viitoare în condiţii de eficienţă. Cele mai mari investiţii au fost făcute în cadrul marilor întreprinderi.

În prezent se încearcă orientarea investitorilor străini şi spre celelalte două judeţe din regiune (judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara). Utilizarea judicioasa a resurselor depinde în buna măsura şi de evoluţiile care survin în structurile intrasectoriale. În această privinţă industria, sectorul cu cea mai mare pondere în consumul de resurse, a cunoscut ajustări structurale profunde, mai ales în perioada 2000-2007.

16

În industria extractivă au fost scoase din exploatare zăcămintele de minereuri metalifere al căror conţinut redus de substanţe utile şi costurile de producţie ridicate nu mai justificau subvenţionarea de la bugetul de stat iar subvenţiile la extracţia huilei şi a minereului de uraniu au fost reduse permanent, urmând să fie sistate până în anul 2010.

In sectorul electroenergetic, creşterea producţiei (+13,9% ) a fost inferioara celei pe ansamblul industriei (+41,3%) ca urmare a reducerii intensităţii energetice. În acelaşi timp însă, productivitatea resurselor a scăzut datorita creşterii consumului intermediar (+15,6%) şi reducerii valorii adăugate. Se estimează ca aceasta tendinţa se va putea inversa în perioada următoare datorita creşterii ponderii subsectorului nuclearoelectric şi a celui hidroelectric, modernizării tehnologice a celui termoelectric şi aportului crescând al surselor de energie reînnoibile.

Industria prelucrătoare relevă tendinţa unei dinamici superioare (51,5% în 2007 comparativ cu 2000) faţă de cea extractiva (3,1%). Productivitatea resurselor a fost influenţata pozitiv de creşterile înregistrate în producţia mijloacelor de transport rutier (188,8%), maşini şi echipamente electrice (+59,6%), mobilier (+77%) şi în industria alimentara (+77,0%), unde dinamica valorii adăugate brute a depăşit pe ce a consumului de resurse. Se poate aprecia ca evoluţia pozitiva a acestor subsectoare se va menţine şi în perioadele următoare.

In domeniul agriculturii şi producţiei alimentare se va pune accentul pe asigurarea securităţii alimentare şi siguranţei alimentelor. Promovarea modelului de producţie şi consum durabile concomitent cu protejarea ecosistemelor şi decuplarea creşterii economice de degradarea mediului vor asigura sustenabilitatea producţiei alimentare, reducerea şi eliminarea dezechilibrelor de pe piaţa agricolă generate de modul de utilizare a resurselor naturale şi vor duce la o mai buna valorificare a avantajelor comparative de care dispune agricultura romaneasca. În acest scop se va aplica o politica raţională coerenta pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii, a sectoarelor de procesare a materiilor prime agricole şi încurajarea creşterii cantitative şi calitative a producţiei de alimente şi a consumului alimentar în condiţii de sustenabilitate.

3.2.Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013

Evoluţiile prognozate prevăd în perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a PIB în Regiunea Vest, la fel ca la nivel naţional. Creşterile susţinute înregistrate în perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile prognozate pentru anii 2009-2010, cauzate de criza economică.

În privinţa prognozelor pentru următorii ani, datele puse la dispoziţie de Comisia Naţională de Prognoză sunt actualizate numai la nivel naţional (28 aprilie 2009 CNP). Singurele date disponibile şi acceptate oficial sunt prognozele Fondului Monetar Internaţional, pe baza cărora s-a fundamentat şi rectificarea bugetară din aprilie 2009.

Cele mai afectate sectoare industriale de către criza globală pe care o traversăm, sunt industria auto şi de piese de schimb, industria siderurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea mobilei, precum şi alte ramuri industriale. Astfel, industria energetică prezentă în regiunea noastră, resimte din plin efectele crizei. Este prognozată şi o scădere a PIB-lui generat de către sectorului serviciilor cu 2,2% pentru anul 2009; pentru agricultură scăderea PIB va fi de 2,6%. Singurul sector economic care este prognozat să înregistreze creştere în anul 2009, este cel al construcţiilor, ca urmare a investiţiilor publice în lucrările de infrastructură.

Deşi in anii trecuţi prezenţa investitorilor străini era foarte slabă, în prezent se iau măsuri pentru atragerea acestora în Judeţul Hunedoara.Semne de revitalizare:

- subansambluri şi piese pentru autoturisme (la Deva, Hunedoara, Orăştie, Petroşani);- industrie alimentară (Fabrică de conserve la Haţeg, fabrica de bere la Haţeg);- prelucrarea lemnului (Brad, Orăştie, Hunedoara, Deva, Baru Mare);- industria textilă, a pielăriei şi încălţămintei (Hunedoara, Deva, Orăştie);- prelucrarea marmurei (Titan Mar - Marmosim - Simeria);- turismul balnear (Geoagiu – Băi, Călan – Băi);

17

- agroturismul (Ţara Haţegului, Geoagiu-Băi);- turismul ecologic (Parcul Naţional Retezat, Zona Straja şi Parâng);- dezvoltarea infrastructurii, prin culoarul Câmpul lui Neag – Herculane (atragerea forţei

de muncă disponibilizate din sectorul minier);- turismul cultural (obiective antice, medievale, religioase, muzee);- agricultura;- creşterea animalelor;- transport internaţional (Deva, Hunedoara, Simeria, Petroşani);- construcţii şi lucrări publice (infrastructura, în special, programele ANL, SAPARD);- declararea parcurilor naţionale;- vânătoarea şi pescuitul (ROMSILVA);

Zone de restructurare:HUNEDOARA - CĂLAN

Privatizarea marilor întreprinderi: SIDERURGICA S.A., I.C.S.H., VICTORIA CĂLAN; Noi disponibilizări de personal angajat; Absorbţia de angajaţi de către întreprinderi particulare de construcţii, industrie uşoară, mase

plastice; Populaţia de sex feminin absorbită de întreprinderile mari şi mici din industria textilă şi a

pielăriei; Dezvoltarea transportului intern şi internaţional; Programele de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii; Programele ecologice; Serviciile către populaţie; Perspectiva construirii unui parc industrial; Apariţia investitorilor străini în industria cablurilor şi pieselor pentru autoturisme; Perspectiva dezvoltării turismului – Călan băi, Castelul Corvinilor,

ORĂŞTIE Privatizarea FAVIOR ORĂŞTIE, I.M.ORĂŞTIE , CHIMICA ORĂŞTIE, FARES ; În cadrul I.M. ORĂŞTIE a apărut Secţia de tuburi din fontă ductilă prin investiţie

guvernamentală care actualmente urmează a fi privatizată; Apariţia investitorilor străini şi perspectiva dezvoltării economice imediate; Numărul mare de întreprinderi pentru produse blana şi piele; Întreprinderi mici şi mijlocii cu absorbţie de populaţie de ambele sexe; Programele de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii; Serviciile către populaţie; Apariţia investitorilor străini în industria cablurilor şi pieselor pentru autoturisme, produse

electrocasnice; Restructurarea unităţii militare; Lucrările de reabilitare a infrastructurii; Perspectiva agroturismului de la Costeşti şi a turismului în Munţii Orăştiei şi staţiunea

Geoagiu Băi.

DEVA – SIMERIA Apariţia investitorilor străini în industria cablurilor şi pieselor pentru autoturisme; Lucrările de reabilitare a infrastructurii; Perspectiva dezvoltării turistice a zonei, Palatul Magna Curia, Mănăstirea Franciscană şi

amenajarea unui sistem de transport pe cablu la Cetatea Devei, Parcul Dendrologic Simeria; Programele de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii; Programele ecologice; Dezvoltarea transportului intern şi internaţional;

18

Absorbţia de angajaţi de către întreprinderi particulare de construcţii, industrie uşoară; Întreprinderi de prelucrare a laptelui şi a cărnii; Serviciile către populaţie; Puternică dezvoltare a industriei materialelor de construcţii;

VALEA JIULUI Zona Văii Jiului are o veche tradiţie in domeniul mineritului; Există speranţa ca va rămâne printre domeniile prioritare în zonă; Dezvoltarea unor întreprinderi mici şi mijlocii: Relieful zonei este propice pentru dezvoltarea turismului, Munţii Parâng; Serviciile către populaţie; Perspectiva construirii unui parc industrial;

HAŢEG Poziţia geografică, resursele solului si subsolului si forţa de munca disponibila au determinat

desfăşurarea unei intense activităţi economice, bazata în special pe industria energiei electrice, lemnului, materialelor de construcţii, uşoara si alimentara ;

În prezent au apărut unităţi economice şi comerciale de tipul SC – SRL; În sectorul privat se constata o creştere a activităţilor productive si comerţ, în sectorul

construcţii metalice si materialelor de construcţii, industria uşoară, industria alimentară, prelucrarea lemnului şi a serviciilor, însa datorită slabei puteri de cumpărare a populaţiei, coroborată cu politica fiscală a statului, activitatea acestora pe plan local este la limita supravieţuirii ;

În urma trecerii la economia de piaţa, datorită slabei tehnologizări si a lipsei de fonduri, producţia a scăzut, firmele fiind nevoite să-şi restructureze personalul, rezultând astfel un număr foarte mare de şomeri cu un nivel de calificare înalt ;

Obiectivele turistice ale localităţii Haţeg sunt datorate condiţiilor naturale, vieţii istorice si culturale continue si îndelungate pe aceste meleaguri;

Zona reprezintă o cale de acces spre cetăţile dacice din Munţii Praştiei (cetăţile Blidaru şi Costeşti), spre depresiunea Haţegului (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) si spre Geoagiu Bai, staţiune recunoscută naţional pentru apele termale si minerale.

BRAD Zona Brad are o veche tradiţie in domeniul mineritului, exploatarea aurului si a minereului

complex, a pietrelor semipreţioase si cărbunelui; Există speranţa că va rămâne printre domeniile prioritare în zonă; Perspective de dezvoltare a industriilor de prelucrarea lemnului, confecţii metalice si

textile ;

În sectorul privat activitatea este orientată spre industria alimentara, produse de panificaţie si patiserie, abatoare si preparate din carne, transport marfă si călători, prelucrarea lemnului si comerţ, prestări servicii către populaţie (zidărie, tâmplărie, transport, reparaţii, activităţi meşteşugăreşti etc.) ;

Agricultura, pe lângă industrie, reprezintă un punct forte pentru zonă, în principal în ceea ce priveşte creşterea animalelor ;

Creşterea animalelor reprezintă o tradiţie in zonă, fiind cunoscute manifestările pentru revigorarea rasei de bovine „Pinzgău“, manifestare ce a intrat şi în atenţia organelor de specialitate din Austria ;

19

Varietatea elementelor naturale, de arhitectura, arta populară si folclor fac din zona Brad, cunoscută ca Ţara Zarandului sau Ţara Moţilor, oferă posibilitatea dezvoltării ca zonă turistică ;

Dezvoltarea unor întreprinderi mici şi mijlocii; Serviciile către populaţie.

3.3 Alte infomaţii şi informaţii parţiale

3.3.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate şi resurse umane competitive prin competente, si nu prin nivelul scazut al salariilor. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.3.2 Cercetarea – dezvoltarea

Strategia Naţionala de Cercetare, Dezvoltare şi Inovaţie 2007-2013 (sursă: http://www.ancs.ro/) elaborată, în urma unei largi consultări cu factorii interesaţi, sub egida Autoritarii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică în decembrie 2006 şi însuşită de Guvernul României în 2007 cuprinde o evaluare critică a situaţiei actuale, viziunea generală pentru viitor, detalierea obiectivelor strategice, aplicaţii privind cercetarea exploratorie şi de frontieră, priorităţile investiţiei publice şi promovarea inovării, precum şi masurile concrete de implementare şi monitorizare a Strategiei.

În elaborarea Strategiei s-au avut în vedere coerenţa cu principalele documente specifice ale UE (în special Strategia Lisabona revizuită 2005, participarea la Programul Cadru 7 pentru ştiinţa şi tehnologie şi la alte instrumente de colaborare specifice) precum şi complementaritatea şi sinergia cu politicile generale, strategiile sectoriale şi programele operaţionale adoptate pe plan naţional.

În acest scop au fost definite trei obiective strategice:(a) Crearea de cunoştinţe prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf,

creşterea vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti şi transferul rezultatelor în economie şi societate, ameliorarea substanţială, calitativă şi cantitativă, a performanţei capitalului uman din cercetare, inclusiv prin dezvoltarea unor poli de excelenţă;

(b) Creşterea competitivităţii economiei romaneşti prin promovarea inovării cu impact efectiv la nivelul agenţilor economici, accelerarea transferului tehnologic, deplasarea accentului spre exerciţii de rezolvare a problemelor complexe (problem solving) cu aplicabilitate directă, stimularea parteneriatelor cu firmele din sectoarele producţiei şi serviciilor pe baze competitive, crearea de centre de competenţă şi platforme tehnologice;(c) Creşterea calităţii sociale a cercetării prin generarea de soluţii conceptuale şi tehnologice cu impact direct în elaborarea şi implementarea politicilor publice şi corelarea acestora în special în

20

domenii precum sănătatea publică, protecţia mediului, infrastructura, amenajarea teritoriului şi gestionarea durabilă a resurselor naţionale pe baze eco-responsabile.

Pentru implementarea acestei viziuni strategice sunt prevăzute obiective specifice, unele dintre acestea conţinând şi ţinte numerice cu referinţă la media UE:a) Creşterea performanţei prin plasarea cercetării din România în grupul primelor 35 de tari în privinţa apariţiilor în publicaţiile indexate ISI (locul 48 în 1995-2005), creşterea de 10 ori a numărului de brevete EPO la un milion de locuitori (1,72 în 2003 faţă de media UE de 137), triplarea numărului de brevete OSIM faţă de 2006 şi creşterea ponderii brevetelor high-tech, dublarea ponderii firmelor inovative (19% în 2002-2004); b) Dezvoltarea resurselor sistemului prin triplarea numărului de cercetători concomitent cu descreşterea mediei de vârsta sub 40 de ani, asigurarea unui număr mediu anual de 2000 burse doctorale, o pondere de 50% de doctori şi doctoranzi în totalul cercetătorilor, creşterea atractivităţii carierei de cercetător şi aplicarea unor criterii de performanta în promovarea profesională, atragerea în instituţiile de cercetare sau în proiecte realizate în România a unor cercetători de valoare sau de perspectiva din străinătate sau din rândul diasporei ştiinţifice romaneşti, facilitarea accesului la infrastructuri de cercetare performante în ţară şi în străinătate, în special în UE;c) Antrenarea sectorului privat prin creşterea cheltuielilor private pentru cercetare-dezvoltare la 1,5 din PIB, stimularea mediului privat pentru asimilarea rezultatelor cercetării în producţia de bunuri şi servicii, dezvoltarea parteneriatelor public-privat în ştiinţă şi tehnologie şi a interfeţelor specializate intre cerere şi oferta, simplificarea accesului firmelor inovative la schemele de cofinanţare în colaborare cu cercetarea din universitari şi instituţiile publice;d) Creşterea capacităţii instituţionale prin reducerea fragmentării actuale a sistemului şi încurajarea participării la reţele de cercetare pe plan naţional şi internaţional, afirmarea instituţiilor de învăţământ şi cercetare româneşti ca actori pe piaţa internaţionala a cunoaşterii şi parteneri valabili ai firmelor, profesionalizarea managementului cercetării, evaluarea independenţă, preferabil internaţională, a performanţei cercetării cu finanţare publică, consolidarea rolului ştiinţei în societate prin promovarea eticii şi egalităţii de şanse precum şi a comunicării şi dialogului ştiinţă-societate; e) Extinderea cooperării internaţionale prin participarea la programe şi proiecte transfrontaliere şi intierea altora noi, o mai buna prezenta a României în organismele reprezentative la nivel european şi internaţional, încurajarea participării diasporei ştiinţifice româneşti la proiecte realizate în România şi la evaluarea proiectelor, programelor şi politicilor publice relevante.

Strategia oferă o viziune integrată a cercetării în sistemul economiei bazate pe cunoaştere, cu interfeţele sale multiple cu societatea, mediul financiar, de informare şi politic, statuează necesitatea evaluării cercetării în funcţie de capacitatea să innovativă şi subliniază importanţa gestionării şi administrării profesioniste a cercetării cu accent pe managementul contractelor, resurselor financiare şi drepturilor de proprietate intelectuala. Pe baza unui cuprinzător exerciţiu de previziune (foresight), primul de acest gen în domeniul ştiinţei şi cercetării în România, Strategia stabileşte domeniile prioritare ale activităţilor de cercetare-dezvoltare cu finanţare publică: - tehnologiile societăţii informaţionale; - energia; - mediul; - sănătatea; - agricultura, securitatea şi siguranţa alimentară; - biotehnologia; - materiale, procese şi produse inovative; - spaţiu şi securitate; cercetări socio-economice şi umaniste.

În domeniul inovării obiectivul propus este ca, în ciuda decalajelor existente în prezent, ponderea firmelor din România care introduc produse sau servicii inovative să se apropie de media UE spre sfârşitul perioadei de referinţa. În scopul promovării unor politici coerente de inovare se are în vedere introducerea unui sistem de coordonare transversală la nivel naţional, crearea unui portal dedicat întreprinderilor, în special IMM-urilor, lansarea unor programe parţial subvenţionate de pregătire în domeniul managementului inovării şi dezvoltarea unor entităţi de transfer tehnologic (de la brevet la produs, serviciu sau proces) în cadrul unităţilor de învăţământ şi cercetare ca premisa pentru formarea unor clustere ştiinţifice şi de inovare.

Strategia prevede modalităţi flexibile de racordare la tendinţele în curs de articulare în cadrul UE privind inovarea în servicii, reglementările privind ajutoarele de stat pentru cercetare-

21

dezvoltare, brevetarea la nivel european şi protejarea proprietăţii intelectuale pentru conţinutul digital.

Priorităţile strategice şi domeniale enumerate indica în mod clar disponibilitatea şi capacitatea sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare de a contribui la traducerea în practică a preceptelor dezvoltării durabile, favorizând crearea de noi compatibilităţi şi sinergii prin abordări pluridisciplinare complexe.

3.3.3 Industria, Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi mediu, agricultura, silvicultura, turismul

În cele ce urmează vom realiza o scurtă analiză cu privire la principalele sectoare economice din Judeţul Hunedoara: agricultura, industria, serviciile.

AgriculturaAgricultura reprezintă a treia ramură economică ca importanţă în Regiunea Vest, atât din

punct de vedere al populaţiei ocupate, cât şi în ceea ce priveşte contribuţia la formarea Produsului Intern Brut al Regiunii Vest.

În ultimii cincisprezece ani, agricultura a fost supusă unor modificări structurale ca urmare a schimbării statutului juridic al terenurilor şi extinderii formei de proprietate privată.

Agricultura continuă să rămână un sector cu o pondere destul de ridicată în cadrul VABR, (15,5%), în uşoară creştere pe fondul creşterii investiţiilor din acest sector şi a condiţiilor de dezvoltare. Totuşi, se preconizează o scădere a acesteia în viitor, aliniindu-se sectorul astfel la tendinţele din economia Uniunii Europene unde sectorul agricol contribuie cu doar 2 % la formarea VABR.

Din suprafaţa totală a Regiunii Vest, 32 034 km2, 59% reprezintă teren agricol, 18 928,9 km2. Suprafaţa agricolă a Regiunii Vest reprezintă un procent de aproximativ 12,9% din suprafaţa agricolă a României. Cele mai mari suprafeţe agricole se află în judeţele cu relief preponderent de câmpie: Timiş (81% din suprafaţa judeţului) şi Arad (66% din suprafaţa judeţului). În judeţul Hunedoara, ponderea suprafeţelor agricole este mult mai mică (40%).

Fondul forestier al Regiunii Vest însumează 10969,76 km2 reprezentând 34,24% din suprafaţa regiunii. Ponderea suprafeţelor ocupate de păduri este însă mai mare în judeţul Hunedoara (51,61%).

Productivitatea scăzută din agricultură (cifră de afaceri scăzută raportată la numărul de persoane angajate în acest sector) este cauzată de fărâmiţarea terenurilor aflate în proprietate privată, irigări necorespunzătoare, unităţi de producţie mici.

Pentru asigurarea practicării unei agriculturi moderne, de înalt nivel, competitivă pe plan mondial, pe lângă transformările de ordin politic, social şi economic, un rol deosebit de important revine, în mod clar, învăţământului agricol.

Prin pregătirea de specialitate asigurată de cadrele didactice, elevii de azi, viitorii fermieri de mâine vor fi capabili să practice o agricultură ştiinţifică eliberată de empirism şi canoane. Acest fenomen de relansare agrară nu este posibil decât respectând proverbul „omul sfinţeşte locul” şi se realizează cu oameni bine pregătiţi, instruiţi în şcoli agricole care funcţionează pe principii realiste şi eficiente. Aceşti absolvenţi trebuie să lucreze cu pricepere şi sârguinţă în gospodăriile individuale, unde ei sunt şi lucrători şi proprietari sau în asociaţii familiale. În acest sens absolventul trebuie să fie multilateral pregătit, să facă faţă cerinţelor tehnologice din gospodăria particulară. Situaţia actuală şi de viitor a agriculturii pretinde acestui tip de absolvent să se priceapă, deopotrivă, la cultivarea pământului, creşterea animalelor, conducerea tractorului şi a maşinilor agricole, la prelucrarea produselor agricole, la agroturism, economie agrară, contabilizarea bugetului gospodăriei proprii. Un astfel de viitor absolvent este pregătit cu anumite cunoştinţe de fitotehnie, horticultură, zootehnie, mecanizare, economie agrară şi va putea să se descurce în gospodăria proprie altfel, decât, dacă ar fi dobândit numai cunoştinţe unilaterale.

22

Astfel pregătirea de specialitate va căpăta un caracter specific interdisciplinar şi totodată dual: teoretic şi practic, ştiinţific şi tehnologic. Abordarea interdisciplinară, formarea gândirii sistemice şi a deprinderilor pentru lucrul în echipă devin cerinţe esenţiale în procesul educaţional, pentru stimularea iniţiativei şi creativităţii.

Deşi greu de recunoscut de către unele medii, reforma învăţământului este locomotiva reformei în societate. Cadrele didactice au depăşit mentalitatea prin care se consideră că, dacă elevul ştie să prelucreze o bucată de metal, cu tehnici rudimentare, însemnă că şi-a însuşit o meserie. Nu se poate să rămânem tributarii unor tehnologii învechite, mai ales că în viitorul nu prea îndepărtat vor pătrunde şi în ţara noastră tehnologii de vârf, pentru care trebuie să avem deja specialişti bine pregătiţi. Se observă că marile companii nu investesc şi nu construiesc întreprinderi decât acolo unde se constată că se dispune de o forţă de muncă deja capabilă să lucreze în domeniul respectiv. De aici rezultă caracterul anticipativ pe care trebuie să-l aibă învăţământul.

Având în vedere ponderea scăzută a agriculturii pentru judeţul Hunedoara, subliniem faptul că oferta de formare a forţei de muncă în acest domeniu, este minimă. Rolul Colegiului Agricol “Al. Borza” Geoagiu, singurul din judeţ, este deosebit de important, mai ales că majoritatea producătorilor agricoli au un nivel scăzut de pregătire tehnică şi economică, iar incepand cu anul scolar 2007 – 2008, in planul de scolarizare este proiectata o clasa in domeniul turism, specializarea agroturism montan. Aceştia trebuie să deprindă şi să aplice cu rapiditate tot ce este nou în agricultura modernă, să-şi însuşească toate informaţiile tehnice şi economice care să îi poată plasa pe un loc stabil în economia concurenţială de piaţă. Este de menţionat ca o variantă de completare a acestei ramuri: dezvoltarea agroturismului.

IndustriaIndustria judeţului Hunedoara a fost afectată după anul 1989 de procesul de restructurare

a sectorului minier şi siderurgic, însoţite de disponibilizări masive de personal. Declinul economic al acestui judeţ a fost atenuat în ultimii ani de dezvoltarea industriei prelucrătoare, preponderent în sistem lohn, precum şi a sectorului construcţiilor şi transporturilor. În mod evident, aceste tendinţe solicită o schimbare sau cel puţin adaptare a calificărilor.

Se remarcă creşterea spectaculoasă a sectorului privat, atât prin privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat, cât şi prin înfiinţarea de firme private cu capital autohton sau străin.

Potenţialul tehnic, precum şi forţa de muncă calificată în toate ramurile industriei prelucrătoare, fac ca Judeţul Hunedoara să fie deosebit de atractiv pentru investitorii străini.

Unitatea şcolară Grup Şcolar „Ovid Densuşianu” Călan, a fost inclusa în proiectul de finanţare al M.Ed.C.T. pentru campusuri şcolare.

Sectorul ServiciilorSectorul terţiar concentrează 28,7% din numărul total de firme din regiune şi realizează

aproape 13,6% din cifra de afaceri totală. Serviciile au cea mai mare contribuţie la formarea Valorii Adăugate Brute a Regiunii Vest (51%). În viitor se preconizează o creştere continuă a acestui sector, în conformitate cu tendinţa din Uniunea Europeană.

Ramurile care cunosc cea mai mare dezvoltare în regiune sunt: transporturile şi depozitarea, poşta-telecomunicaţiile, serviciile generale şi turismul.

Cel mai mare număr de firme activează în turism, servicii generale, transporturi şi servicii profesionale. Cifra de afaceri cea mai ridicată s-a realizat în serviciile de transport, în poştă - telecomunicaţii şi în turism. Cel mai mare număr de salariaţi sunt angajaţi în transporturi, în turism, servicii generale şi profesionale. Cele mai mari investiţii au fost realizate în transporturi, poştă - telecomunicaţii, respectiv servicii .

Ca unităţi şcolare reprezentative în domeniul serviciilor se remarcă Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara, care a fost propus in propiectul de finanţare pentru campusuri şcolare şi Colegiul Economic „Hermes” Petroşani, propus în proiectul de finanţare pentru SAM.

23

3.3.4 Dezvoltarea durabilă

În anul 2006 Comisia Europeană a reînnoit Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă. Aceasta prevede ca obiective principale protecţia mediului, echitate socială şi coeziune, prosperitate economică, responsabilitate internaţională.

Având în vedere tendinţele de înrăutăţire ale condiţiilor de mediu, provocările economice şi sociale din EU, alături de nevoia crescută de competitivitate atât pe piaţa europeană cât şi la nivel internaţional, Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă a identificat 7 probleme-cheie. Pentru fiecare din acesta au fost detaliate ţinte, obiective operaţionale şi acţiuni.

Cele 7 probleme-cheie sunt: schimbările climaterice şi energia ne-poluantă, transportul sustenabil, producţia şi consumul sustenabil, managementul resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială şi demografia şi sărăcia globală. Pentru a putea atinge obiectivele stabilite (detaliate în Strategia Europeană de Dezvoltare Durabilă, disponibilă la adresa de e-mail http://epp.eurostat.ec.europa.eu) au fost identificate şi elaborate 2 politici transversale absolut esenţiale:

- politicile pentru educaţie şi formare şi - politicile de cercetare şi dezvoltare.

În strategia românească, la fel ca şi în cea europeană, educaţie şi formarea reprezintă teme sectoriale esenţiale.

Astfel se urmăreşte în acest fel calificarea şi recalificarea, potrivit noilor exigente ale pieţei naţionale a muncii şi cerinţelor de competitivitate în Piaţa Unica a UE a unui echivalent de 18% din totalul populaţiei ocupate în 2006. (sursa: http://strategia.ncsd.ro)

Ţinând seama de rezultatele nesatisfăcătoare obţinute în perioada 2000-2006, se porneşte de la constatarea ca unele ţinte stabilite prin Strategia de la Lisabona (o rata medie de 70% de ocupare a populaţiei în vârsta de 15-64 ani; reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii sub 10%; sporirea la 85% a populaţiei în vârsta de 15-64 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior) nu vor putea fi atinse, în cazul României, până în anul 2010, necesitând o reeşalonare sau măsuri realiste, adaptate la condiţiile specifice existente.

Va fi nevoie de eforturi susţinute chiar şi pentru atingerea ţintei asumate în cadrul Obiectivelor Mileniului astfel că, până în 2012, copiii din mediul rural să finalizeze ciclul complet de învăţământ primar şi gimnazial în proporţie de cel puţin 95%.

În aceste condiţii, accentul principal al ansamblului de politici şi acţiuni avute în vedere până în anul 2013 se va pune pe menţinerea şi accelerarea tendinţelor deja conturate pentru recuperarea decalajelor faţă de nivelul actual de performanta al celorlalte state membre ale UE. (sursa: http://strategia.ncsd.ro)

3.4 Concluziile analizei mediului economic regional. Implicaţii ÎPT

În ceea ce priveşte contribuţia principalelor sectoare la formarea PIB-ului naţional, la nivelul anului 2006, se observă următoarele caracteristici: - serviciile au înregistrat cea mai înaltă contribuţie la formarea PIB, iar cel mai mare aport l-au avut activităţi precum: tranzacţii imobiliare; închirieri şi activităţi de servicii prestate, în principal întreprinderilor; transport, depozitare şi comunicaţii; comerţ, hoteluri şi restaurante; - pe locul secund, s-a situat industria;- construcţiile, sunt un sector care cunoaşte o puternică dezvoltare. - agricultura, vânătoarea, silvicultura şi piscicultura, scade ca şi importanţă în formarea valorii adăugate brute regionale.

Sectorul privat contribuie la realizarea PIB, cu 70.8% cu o tendinţă crescătoare Investiţiile la nivel regional sunt în creştere ceea ce recomandă orientarea tinerilor către

calificările care sunt sau vor fi cerute de investitori. Ponderea întreprinderilor mici este in creştere, fapt care poate conduce la sprijinirea

iniţiativelor din domeniul antreprenoriatului.

24

În Regiunea Vest, cel mai mare număr de persoane ocupate se găseşte, în ordine, în urmă-toarele sectoare: în industria prelucrătoare (43%), comerţ (18%), construcţii (9%), transport-depozitare şi comunicaţii (8%).

În judeţul Hunedoara, cele mai numeroase întreprinderi activează în comerţ şi industria prelucrătoare.

Şcolile trebuie să îşi definească punctele forte, avantajele comparative, în dialog strâns cu partenerii sociali. Şcolile trebuie să găsească noi soluţii pentru oferte educaţionale (combinarea ofertelor), dar, desigur, fiind conştiente de punctele lor tari. Şcolile pot fi cu uşurinţă apreciate după numărul întreprinderilor (inclusiv micro-întreprinderile) cuprinse în reţeaua lor de cooperare.

Se poate recomanda crearea unor stimulente pentru şcoli pentru o abordare mai activă faţă de întreprinderi. Cu alte cuvinte, şcolile trebuie să dezvolte mai mult cooperarea instituţională şi să investească mai mult în marketing şi în abilitatea de a-şi promova oferta.

Şcolile din TVET trebuie să conştientizeze faptul că au responsabilitatea de a sprijini întreprinderile şi de a constitui fundamentul unei dezvoltări susţinute a economiei şi a ocupării forţei de muncă. De asemenea, şcolile trebuie să asigure durabilitatea prin metode de predare care îndreaptă atenţia mai mult asupra inovării şi segmentării.

Pentru şcolile TVET nevoia de schimbare menţionată în acest context implică:• Dezvoltare mult mai susţinută a cooperării între şcoli (la nivel local, regional, naţional şiinternaţional);• Dezvoltare mult mai susţinută a cooperării cu principalii parteneri de pe piaţa muncii;• Promovarea punctelor forte şi promovarea şcolilor ca furnizori de soluţii;• Diferenţiere, diferenţiere şi din nou diferenţiere.

În general, studiile privind piaţa muncii indică nevoia unor competenţe de nivel înalt, şi în egală măsură, de abilităţi care asigură flexibilitatea. Aceasta înseamnă:

• un accent mai mare pe dezvoltarea unor competenţe de nivel înalt, pentru a asigura forţă de muncă adecvat calificată pentru piaţa muncii pentru a asigura: finalizarea procesului de restructurare a economiei româneşti;

• creşterea productivităţii;• durabilitatea şi baza necesară pentru ca România să se alinieze celorlalte state

membre ale UE cât mai curând după aderare;• că există forţa de muncă necesară pentru a înlocui muncitorii înalt calificaţi care ies la

pensie, având în vedere că în prezent procentul acestora este în creştere;• reducerea numărului de absolvenţi cu calificări de nivel scăzut în domeniile mecanică,

textile, etc., asigurând ocuparea locurilor de muncă vacante cu ajutorul cursurilor de formare profesională continuă pentru muncitorii necalificaţi. Pentru ultimul domeniu menţionat se impune cel puţin o mai atentă monitorizare a pieţei muncii (din nou, atenţia se concentrează asupra consolidării parteneriatelor cu agenţia judeţeană de ocupare a forţei de muncă

• creşterea treptată a numărului de absolvenţi cu calificări în domeniul asistenţei sociale sau cu calificări combinate din domeniile asistenţă medicală şi asistenţă socială, pentru a asigura servicii pentru numărul în creştere de persoane pensionate.

25

CAPITOLUL 4. PIAŢA MUNCII

4.1 Situaţia actuală – indicatori statistici ai pieţei muncii pentru perioada 2002-2007Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare

economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată. Piaţa muncii reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1 Participarea la forţa de muncă Economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii, determinând

modificări semnificative de volum şi structură ale principalilor indicatori ai forţei de muncă.

4.1.1.1. Populaţia ocupată Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2007, tendinţa de reducere a populaţiei active s-a manifestat atât la nivelul regiunii Vest, cât şi la nivelul judeţului Hunedoara.Populaţia ocupata pe activităţi ale economiei naţionale – judeţul Hunedoara Ponderea

cea mai mare a populaţiei ocupate se regăseşte în mediul urban.

Jud. Hunedoara 2002 2003 2004 2005 2006 2007

TOTAL – mii pers - 195,8 187 192 193,8 192.0 199.5Agricultură şi silvicultură 50,9 49,10 44,4 45,7 43,0 42,3Industrie 66,80 59,00 61,5 64,4 62,3 61,0 - Industrie extractiva 20,4 19,20 17,0 15,7 12,5 12,8 - Industrie prelucrătoare 38,9 33,90 41,5 42,5 44,3 44,0 - Energie electrica, termica, gaze, apa 7,5 5,90 6,0 6,2 5,5 5,2Construcţii 10,3 9,50 9,2 10,1 10,5 13,0Servicii 67,8 69,4 73,5 73,6 76,2 82,2 - Comerţ 24,4 25,10 26,1 27,0 27,8 30,2 - Hoteluri si restaurante 1,8 2,00 2,8 2,8 2,8 3,0 - Transport, depozitare, comunicaţii 7,8 8,70 8,7 8,2 8,8 10,2 - Intermedieri financiare 1,5 1,70 1,6 1,7 1,6 1,7 - Tranzacţii imobiliare 8,2 7,60 8,4 8,3 9,3 9,3 - Administraţie publica şi apărare 3,2 3,20 3,6 4,0 4,2 5,1 - Educaţie 8,7 8,70 8,6 8,6 8,4 8,5 - Sănătate şi asigurări sociale 9 9,00 8,9 9,0 9,3 9,7 - Altele 3,2 3,40 4,8 4,0 4,0 4,5

4.1.1.2. Rata de activitate (anexa 3a)

În anul 2007 rata de activitate cea mai mică o regăsim la tinerii 15-24 ani, iar cea mai mare rată au avut-o persoanele din grupa de vârstă 25-54 ani care a crescut cu 3 puncte procentuale faţă de 2002

26

4.1. Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale - jud. HunedoaraSursa: INS, Anuarul statistic (Balanţa forţei de muncă - la sfârşitul anului)

4.1.1.3 Rata de ocupare

Rata de ocupare, la nivel regional, a persoanelor din grupa de vârstă 15-64 ani în anul 2007 a fost de 59,6%, cu 0,9 puncte procentuale mai ridicată faţă de anul 2006. În ce priveşte diferenţierea pe criterii de gen, pentru grupa de vârstă 15-64 ani, valori mai ridicate s-au înregistrat în cazul persoanelor de gen masculin (66,9%) mai mare cu 14,4 puncte procentuale faţă de persoanele de gen feminin (52,5%).

Rata de ocupare la tinerii din grupa de vârstă 15-24 ani: în anul 2007 s-a înregistrat o uşoară creştere (0,9%) faţă de anul 2006, valoarea acesteia fiind de 24,9%.

Rata de ocupare la tinerii de 15-24 ani a avut valoare foarte ridicată în mediul rural 33,2% faţă de mediul urban 20,2%, în mediul rural a scăzut cu 0,2 puncte procentuale faţă de anul 2006 pe când în mediul urban a crescut cu 1,4% comparativ cu anul 2006. Aceste date, ne spun că tinerii din mediul rural renunţă la a-şi continua studiile în favoarea intrării pe piaţa muncii.

. 4.1.2 Şomajul (BIM) de lungă durată (anexa 3a)

Rata şomajului (BIM) la grupa de vârstă 15 ani şi peste a înregistrat la nivelul României o valoare de 6,4%, mai scăzută decât cea din UE-27, unde această rată are valoarea de 7,0 %. În România, la grupa de vârstă 15 ani şi peste, rata şomajului în cazul populaţiei feminine (5,4%) a înregistrat o valoare mai mică cu 1,8 puncte procentuale faţă de rata şomajului în cazul populaţiei masculine (7,2%). Rata şomajului (BIM) pentru grupa de vârstă 15-24 ani a fost mai mica cu 4,6 puncte procentuale în UE-27 (15,5%) faţă de România (20,1%), unde pe gen ecartul dintre cele două rate a fost de 2,4 puncte procentuale (21,1% pentru bărbaţi şi 18,7% pentru femei). Din distribuţia şomerilor BIM pe grupe de vârstă se constată că persoanele 25-34 ani deţineau cea mai mare pondere, respectiv masculin 6,6%, urban 4,4% pondere identica cu cea de la grupa de vârsta 35-44, grupa 15-24 a avut pondere mare la feminin 4,2 şi cea mai mare in mediul rural 7,5 % cum se poate observa din anexa 3a tabelul 6.

Într-o analiză a datelor de mai sus, trebuie să avem neapărat în vedere faptul că, există un număr mare de şomeri neînregistraţi.

Numărul şi structura şomerilor, pe nivel de educaţie – Judetul HunedoaraAnalizând perioada 2003-2008 din repartizarea după nivelul de instruire absolvit se observă

că ponderile cele mai mari în totalul şomerilor le deţineau şomerii fără pregătire profesională.

4.1.3 Şomajul tinerilor (BIM)Rata şomajului BIM la grupa de vârstă 15-24 ani a fost în anul 2007 în creştere cu 2

puncte procentuale faţă de anul 2006 (17,3 % în anul 2006 faţă de 15,3% în anul 2006). După cum putem observa în anexa 3a tabelul 4 după structură pe sexe, valori mai ridicate ale ratei şomajul la

27

această grupă de vârstă s-au înregistrat în cazul populaţiei masculine (18,5%) în comparaţie cu rata şomajului în cazul populaţiei feminine (15,8%). Raportându-ne la mediile de rezidenţă, se poate observa faptul că rata şomajului în mediul rural este mai ridicată decât cea înregistrată în mediul urban (18,5% - rural faţă de 16,3 % - urban). În anul 2007, rata şomajului în cazul populaţiei feminine din grupa de vârstă 15-24 ani a crescut cu 2,6% comparativ cu rata înregistrată cu anul 2006, iar rata şomajului în cazul populaţiei masculine a cunoscut o creştere cu 1,8 puncte procentuale faţă de anul 2006 (18,5% în anul 2007 faţă de 16,7%). O creştere semnificativă în 2007 o reprezintă rata şomajului în mediul rural 18,5 % în creştere cu 3,6% faţă de anul 2006 (14,9%).

În anul 2007, rata şomajului BIM pentru grupa de vârstă 15-24 ani este destul de ridicată, de aceea identificarea unor soluţii va rămâne o prioritate în acest document.

Ponderea şomerilor tineri (15-24 ani) din totalul şomerilor BIM era de 29,8% în anul 2007, mai crescut cu 7,5% comparativ cu ponderea înregistrată în anul 2006, după cum rezultă din anexa 3a tabelul 5. Nivelul acestui indicator a fost mai mare pentru persoanele de sex feminin (30,9% faţă de 29,1% in cazul persoanelor de sex masculin) şi pentru cele din mediul rural 38,2% faţă de 24,1% în mediul urban.

Este de remarcat faptul ca rata şomajului pentru regiune BIM scade in timp ce rata aferenta grupei de varsta 15-24 de ani prezintă o creştere îngrijorătoare in anul 2007.

4.1.4 Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie Şomajul a afectat în mai mare măsură absolvenţii de învăţământ cu nivel de educaţie scăzut

pentru care rata a fost de 8,6% nivel dublu comparativ cu cel înregistrat de şomerii cu studii superioare 2,1% cum se observă în tabelul 8 din anexa 3a. Cea mai ridicată rată a şomajului s-a înregistrat pentru şomerii cu nivel scăzut de educaţie din mediul urban 12,6%, iar cea mai mică pentru şomerii de sex masculin cu nivel de educaţie superior 1,8 %.

Rata de ocupare după nivel de educaţie După cum se prezintă în anexa 3a, în anul 2007 erau ocupate 66,9% dintre persoanele cu

nivel mediu de educaţie în cazul acestora constatându-se diferenţe atât pe sexe 12,6 puncte procentuale în favoarea persoanelor de sex masculin) cât şi între mediile de rezidenţă (cu 6 puncte procentuale mai mult pentru persoanele din mediul rural faţă de cele din mediul urban). În ce priveşte persoanele cu nivel scăzut de educaţie, doar 35,8% dintre acestea erau ocupate. Cea mai mare discrepanţă (22,4 puncte procentuale) s-a înregistrat pe mediile de rezidenţă : în mediul urban rata de ocupare era de 23,9% faţă de 46,3% în mediul rural).

4.1.5 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional Persoanele cu nivel mediu de educaţie deţin în anul 2007 cea mai mare pondere în totalul

populaţiei ocupate 66,7%, pondere mare regăsim la persoanele de sex masculin 70,2% respectiv la persoanele din mediul urban 71,8%. Urmează populaţia cu nivel scăzut de educaţie 19,7% pondere ridicată având femeile 23% şi persoanele care locuiau în mediul rural 39,5%. Din nefericire ponderea cea mai mică o deţin persoanele cu studii superioare 13,6% dintre acestea pondere mai ridicată regăsim în cazul femeilor 14,5% şi persoanelor care locuiau în mediul urban 19,6%.

4.2 Situaţia actuală – indicatorii statistici ai pieţei muncii

4.2.1 Participarea la forţa de muncă

Economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra caracteristicilor pieţei muncii, determinând modificări semnificative de volum şi structură ale principalilor indicatori ai forţei de muncă.

Indicatori comparativi, UE şi România în 2006: Comparativ cu media din Uniunea Europeană (UE-26), Rata de ocupare pentru grupa de

vârstă 15-64 ani în anul 2006 din România este puţin mai scăzută 63,7% faţă de (UE -26) 64,5%. Atât în România cât şi în UE-26 rata de ocupare pentru grupa de vârstă 15-64 ani este mai mare pentru populaţia masculină decât pentru cea feminină.

În UE-26, rata de ocupare a populaţiei masculine (71,6%) fost mai ridicată cu 14,6 puncte procentuale faţă de rata de ocupare a populaţiei feminine (57,3%). În România, rata de ocupare a

28

populaţiei masculine (70,8%) a fost mai ridicată cu 14,2 puncte procentuale faţă de rata de ocupare populaţiei feminine (56.6%), cele prezentate fiind evidenţiate în anexa 3a tabelul 1.

Rata de ocupare, la nivel regional, a persoanelor din grupa de vârstă 15-64 ani în anul 2006 a fost de 58,7%, cu 2,1 puncte procentuale mai ridicată faţă de anul 2005. În ce priveşte diferenţierea pe criterii de gen, pentru grupa de vârstă 15-64 ani, valori mai ridicate s-au înregistrat în cazul persoanelor de gen masculin (66,5%) mai mare cu 15,4 puncte procentuale faţă de persoanele de gen feminin (51,1%). Diferenţe între genuri sunt prezentate de-a lungul perioadei, fiind mai accentuate în anul 2006. În anul 2006, rata de ocupare pentru grupa de vârstă 15-64 ani în mediul rural a avut valori apropiate (58,9%) faţă de cea din mediul urban (58,6%), rata de ocupare din mediul urban crescând cu 3,8 puncte procentuale faţă de anul 2005, după cum se observă în anexa 3a tabelul 3 şi graficul de mai jos.

Figura 4.2. Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe gen şi medii de rezidenţă

Rata şomajului (BIM) la grupa de vârstă 15 ani şi peste a înregistrat la nivelul României o valoare de 7,3%, mai scăzută decât cea din UE-26, unde această rată are valoarea de 8,2 %. În România, la grupa de vârstă 15 ani şi peste, rata şomajului în cazul populaţiei feminine (6,1%) a înregistrat o valoare mai mică cu 2,1 puncte procentuale faţă de rata şomajului în cazul populaţiei masculine (8,2%). Rata şomajului (BIM) pentru grupa de vârstă 15-24 ani a fost mai mare cu 10,6 puncte procentuale în UE-26 (17,1%) faţă de România (6,5%), unde pe gen ecartul dintre cele două rate a fost de 2,5 puncte procentuale (7,7% pentru bărbaţi şi 5,2% pentru femei). Din distribuţia şomerilor BIM pe grupe de vârstă se constată că persoanele 25-34 ani deţineau cea mai mare pondere, respectiv masculin 9,7%, feminin 4,2%, urban 6,6% şi rural 7,7% cum se poate observa din anexa 3a tabelul 6.

Într-o analiză a datelor de mai sus, trebuie să avem neapărat în vedere faptul că, există un număr mare de şomeri neînregistraţi. Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe sexe şi medii de rezidenţă

În anul 2006, în Regiunea Vest, populaţia activă (15 ani şi peste) era de 871 mii persoane, din care 815 mii de persoane ocupate şi 56 mii şomeri BIM. Populaţia activă (15 ani şi peste) a fost în anul 2006 de 871 mii persoane, în creştere cu 26 mii persoane faţă de anul 2005, şi cu 7 mii persoane faţă de anul 2002, după cum reiese din Anexa 3, tabelul 2. În ceea ce priveşte diferenţele dintre genuri legate de populaţia activă, acelaşi tabel 2 ne evidenţiază o diferenţă mare între bărbaţii ocupaţi (492 mii persoane) şi femeile ocupate (379 mii persoane). Numărul persoanelor ocupate de gen masculin înregistrează o creştere cu 18 mii persoane faţă de anul 2005 (474 mii persoane). În cazul populaţiei ocupate de gen feminin în anul 2006 se constată o creştere cu 8 mii

29

persoane faţă de 2005 (371 mii persoane). Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate se regăseşte în mediul urban (563 mii persoane).

Figura 4.3. – Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe gen şi medii de rezidenţă, Regiunea

Vest, populaţie activă

Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în anul 2006 de 62,8%, mai ridicată cu 2,1% faţă de anul 2005. S-au înregistrat niveluri mai ridicate pentru populaţia masculină (71,9%) faţă de populaţia feminină (53,9%), diferenţele între populaţia ocupată din mediul rural faţă de cel urban, fiind foarte mică, nerelevantă statistic. Comparativ cu ceilalţi ani, rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a cunoscut o oarecare fluctuaţie, aşa cum se regăseşte în tabelul 3, înregistrând totuşi valori apropiate, aşa cum se observă în Anexa 3, tabelul 3 şi în graficul de mai jos.

Figura 4.4. – Participarea populaţiei la forţa de muncă, pe gen şi medii de rezidenţă, Regiunea

Vest, Rata de activitate

Rata de activitate pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 ani, prezentată în Anexa 3, tabelul 4, a fost în anul 2006 de 28,3%, scăzând cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul 2005 (29,6%), iar comparativ cu anul 2002 fiind mai scăzută cu 7,9%. În anul 2006 s-au înregistrat ponderi mai ridicate la bărbaţi (33,9%) faţă de femei (22,4%), acestea fiind mai scăzute faţă de anul 2005. De asemenea, se observă o pondere mai ridicată a populaţiei ocupate din această grup de vârstă în mediul rural 39,3%, această valoare fiind mai crescută cu 1,7 % faţă de cea înregistrată în anul 2005.

Rata de ocupare la tinerii din grupa de vârstă 15-24 ani: în anul 2006 s-a înregistrat o uşoară scădere (0,4%) faţă de anul 2005, valoarea acesteia fiind de 24%. În cazul populaţiei ocupate masculine s-a înregistrat o pondere de 28,3%, mai mare atât faţă ponderea populaţiei ocupate feminine (19,5%) cât şi faţă de ponderea populaţiei ocupate masculine din anul 2005 (mai mică cu

30

0,7%), iar ponderea pentru femei în 2006 a scăzut cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul 2005, după cum rezultă din tabelul 4 Anexa 3.

Rata de ocupare la tinerii de 15-24 ani a avut valoare foarte ridicată în mediul rural 33,4% faţă de mediul urban 18,8%, în mediul rural a crescut cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul 2005 pe când în mediul urban a scăzut 1,3% comparativ cu anul 2005. Aceste date, ne spun că tinerii din mediul rural renunţă la a-şi continua studiile în favoarea intrării pe piaţa muncii.

4.2.2 Şomajul (BIM) de lungă durată

Ponderea populaţiei active, populaţiei ocupate şi a şomerilor din totalul populaţiei, pe grupe de vârstă - Regiunea Vest

În Regiunea Vest, 84,8% dintre persoanele din grupa de vârstă 35-44 ani erau persoane active, iar la grupa de vârstă 25-34 ani persoanele active reprezentau 82,4%. Ponderile pentru aceste grupe de vârstă erau în creştere faţă de anul 2005, aceeaşi tendinţă de creştere înregistrându-se şi la grupele de vârstă 45-54 ani şi 55-64 ani, unde s-au înregistrat valori mai ridicate faţă de cele din anul 2005. Analizând evoluţia în perioada 2002-2006 s-a constatat că persoanele active din grupa de vârstă 15-24 ani s-au aflat în continuu proces de scădere, excepţie făcând anul 2004 când s-a înregistrat cea mai ridicată pondere la această grupă de vârstă (36,6%), cum se poate observa din anexa 3a tabelul 6. Această scădere are două surse:

- în primul rând natalitatea scăzută în Regiunea Vest, care este sub media naţională - migraţia crescută înspre Regiunea Vest, fapt care măreşte grupa de vârstă 25-54 ani, în

detrimentul populaţiei 15-24 ani.În funcţie de sexe şi medii de rezidenţă se poate observa faptul că cea mai mare ridicată

valoare a populaţiei active în cazul persoanelor de sex masculin se înregistrează la grupa de vârstă 35-44 ani (94,0%), aceeaşi grupă de vârstă fiind dominantă şi în cazul populaţiei active din rândul persoanelor de sex feminin (75,0%) cât şi în mediul urban (86,4%) şi rural (80,4%).

Pentru populaţia ocupată ponderea cea mai mare o au persoanele din grupa de vârstă 35-44 ani 80,6%, iar cea mai scăzută persoanele din grupa de vârstă 15-24 ani 24%, grupă care înregistrează valorile cele mai reduse atât pentru femei 19,5% cât şi în mediul urban 18,8% după cum reiese din anexa 3a tabelul 6.

Structura populaţiei ocupate pe grupe de vârstă diferă semnificativ în cazul populaţiei masculine 48,9% faţă de femei 36,2%. Se constată diferenţe accentuate între mediile de rezidenţă în mediul rural pentru grupa de vârstă 15-24 ponderea era de 33,4% faţă de mediul urban 18,8%, iar pentru grupa de vârstă 55-64 ani mediul rural avea 48,1% faţă de 26,3%.

Ponderea şomerilor BIM a fost în anul 2006 de 2,9% aceeaşi cu cea din anul 2005, cea mai mare pondere a şomerilor BIM s-a înregistrat la grupa de vârstă 25-34 ani 6,9% cum rezulta din anexa 3a tabelul 6.

Repartizarea pe sexe şi medii a şomerilor BIM relevă că în anul 2006 preponderente erau persoanele de sex masculin 3,9% şi cele din mediul rural 3%.

În judeţul Hunedoara numărul de şomeri a crescut de la 7682 în 2004 la 13826 în 2008. Analizând evoluţia şomerilor tineri sub 25 ani din totalul şomerilor în perioada 2004-2007

s-a constatat o scădere continuă, în anul 2008 la toate judeţele din regiune a survenit o creştere semnificativă faţă de anul 2007. În regiune cel mai mare număr a fost în anul 2004 (8609) persoane, cu 2913 mai puţine persoane în anul 2008 (5696) persoane.

Judeţul Hunedoara a avut cel mai mare nr. 2446 persoane urmat de jud. Caraş-Severin 1533 persoane, judeţele Arad şi Caraş-Severin au înregistrat un număr apropiat (852, respectiv 865).

Rata de ocupare după nivel de educaţie Se observă că numărul şomerilor cu nivel de instruire liceal şi postliceal creşte de la 1132

persoane în anul 2001 la 2563 persoane în anul 2005. Numărul şomerilor cu nivel de instruire superior a crescut , in aceeaşi perioadă, de la 155 persoane la 502 persoane.

31

4.2.3 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

Persoanele cu nivel mediu de educaţie deţin în anul 2006 cea mai mare pondere în totalul populaţiei ocupate 66,9%, pondere mare regăsim la persoanele de sex masculin 69,1% respectiv la persoanele din mediul urban 72,9%. Urmează populaţia cu nivel scăzut de educaţie cu o valoare de 20,2% pondere ridicată având femeile 22,7% şi persoanele care locuiau în mediul rural 41,0%. Din nefericire ponderea cea mai mică o deţin persoanele cu studii superioare 12,9% dintre acestea pondere mai ridicată regăsim în cazul femeilor 13,2% şi persoanelor care locuiau în mediul urban 18,2% cum se poate observa în anexa 3a tabelul 10 şi graficul de mai jos.

Astfel din totalul populaţiei ocupate 20,2% are un nivel de pregătire scăzut (primar sau fără şcoală absolvită), aceste persoane având posibilităţi foarte reduse de a ocupa un loc de munca. Posibilitatea de a ocupa un loc de muncă este de 3 ori mai mare pentru persoanele care deţin un nivel de instruire mediu faţă de persoanele care nu au nici o calificare.

Figura 4.5. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, detaliat pe sexe şi medii de rezidenţă Regiunea Vest 2006

Dintre persoanele ocupate care fac parte din grupa de vârstă 15-24 ani ponderea cea mai mare o au persoanele cu nivel de pregătire gimnazial 13,2% din care femei 8,4%; cele din grupa de vârstă 25-34 ani au ponderea cea mai reprezentativă, dintre acestea 37,1% având nivel de instruire superior; pentru persoanele din grupa de vârstă 35-44 ani, cea mai mare pondere o au persoanele cu nivel de pregătire liceal - 37,6% din care femei 37,3%; la grupa de vârstă 45-54 ani pondere mai mare o regăsim la cele cu pregătire postliceală respectiv 32,1% din care femei 27,4%; la grupa de vârstă 55-64 ani pondere mare o regăsim la persoanele cu nivel de instruire primar sau fără şcoală absolvită 28,6% din care femei 36,5 după cum se poate observa în anexa 3a tabel 11.

Figura 4.6. Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire pe grupe de vârstă Regiunea Vest

2006

32

Indicatori detaliaţi pe grupe de vârstă, sexe şi medii de rezidenţă –Regiunea Vest În anul 2006 rata de activitate cea mai mică o regăsim la tinerii 15-24 ani 28,3%, care a scăzut cu 7,9 puncte procentuale faţă de anul 2002.

La categoriile de vârstă 15-24 ani şi 25-64 ani regiunea se situează peste benchmak-urile europene. Cea mai mare rată au avut-o persoanele din grupa de vârstă 25-54 ani 81% care a crescut cu 2,8 puncte procentuale faţă de 2002, ponderile cele mai ridicate le regăsim după cum rezultă din anexa 3b tabelul 1 la persoanele de sex masculin înregistrând 91%, femeile 71,2%, urban 83,4%, rural 76%.

Rata de ocupare pentru grupa de vârstă 15-24 ani în 2002 a fost 29,9% cea mai mare din Regiunea Vest având în vedere perioada analizată după cum se poate observa în anexa 3b tabel 1, iar în 2006 a fost cea mai mică 24,0% (28,3% pentru bărbaţi faţă de 19,5% femei). Pentru această grupă s-au înregistrat discrepanţe semnificative între cele 2 medii de rezidenţă: în mediul rural 33,4% faţă de numai 18,8% în mediul urban. Această diferenţă apare din faptul că mediul rural tinerii nu îşi continuă studiile, intrând astfel pe piaţa muncii. Rata de ocupare cea mai ridicată s-a înregistrat pentru bărbaţii din grupa de vârstă 25-54 ani şi a fost în anul 2006 (84,2%) şi în mediul urban 80,3%, rata aflată în creştere faţă de anul 2002 când a fost 72,3%. Rata cea mai ridicată se regăseşte la femeile din grupa de vârstă 25-54 ani 67,7% în anul 2006 păstrând valori apropiate în perioada 2002-2005.

4.2.4 Principalii indicatori din Balanţa forţei de muncă

Comparativ cu judeţele regiunii numărul cel mai reprezentativ al şomerilor înregistraţi l-a avut judeţul Hunedoara 13,7 mii, iar cel mai redus număr l-am regăsit la judeţul Timiş 6,7 mii persoane. Din populaţia activă civilă judeţul Timiş a avut 331,3 mii, urmat de judeţul Arad cu 211,6 mii persoane, cel mai scăzut număr de persoane l-a avut judeţul Caraş – Severin. Populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă a fost în judeţul Timiş 111,4 mii urmat de Hunedoara cu 104,4 mii.

Rata şomajului înregistrat pe Regiunea Vest a fost cu 1,2 p.p mai scăzută decât cea pe România 5,2%, judeţul Timiş avea cea mai mică rată a şomajului 2,0 % iar Hunedoara cea mai mare rată 6,7%.

Evoluţia resurselor de muncă la sfârşitul anuluiAnalizând evoluţia resurselor de muncă în perioada 2002-2006 se poate observa în anexa

3c tabel 2 o creştere continuă a numărului de persoane de la 1203,4 mii în anul 2002 la 1251,7 mii în 2006. Aceeaşi evoluţie crescândă se poate observa şi la România 13342,6 mii în 2002 la 13801,6 mii persoane în 2006.

Populaţia ocupată civilă în anul 2006 a fost 839,4 mii persoane cu 24,1 mii mai mult faţă de anul 2002. Numărul şomerilor înregistraţi în Regiunea Vest a scăzut de la 57,4 mii în anul 2002 la 35,4 mii în 2006. Populaţia în pregătire profesională în vârstă de muncă s-a aflat într-o creştere continuă (330,7-2002, 348,2 – 2003, 376,9 -2006).

Rata de activitate în Regiunea Vest a scăzut continuu 72,5 % în 2002 până la 69,9 % în 2006, iar la nivel de România a crescut faţă de anul 2005 cu 0,2%. Rata de ocupare în regiune în anul 2006 a fost 67,1% cu 0,3 p.p. mai mult decât în 2005, iar rata şomajului s-a diminuat cu 1,1 p.p. faţă de anul 2005, iar analizând evoluţia din anii precedenţi se observă o scădere continuă, excepţie făcând anul 2003 când a avut ponderea cea mai mare 7,0%.

Populaţia activă şi populaţia ocupată civilă În 2006 în Regiunea Vest populaţia activă civilă a crescut cu 5,4 mii faţă de anul 2005,

judeţul Timiş înregistrează o creştere cu 5,1 mii persoane, iar după cum se observă în anexa 3c tabel 3 în Hunedoara a avut loc o scădere semnificativă 8,2 mii persoane faţă de anul 2005.

În cea ce priveşte numărul persoanelor ocupate, atât la nivel de România se pot observa uşoare fluctuaţii în perioada 2002-2006 cât şi la regiunea Vest unde în anul 2006 numărul persoanelor ocupate era 839,3 mii de la 815,4 mii în 2002. Pentru jud. Timiş se înregistrează o creştere de la 301,8 în anul 2002 la 324,6 mii în 2006, în timp ce judeţul Caraş-Severin are

33

numărul cel mai scăzut de persoane ocupate 118,2 mii, mai puţin cu 1,5 mii persoane faţă de anul 2005. Rata de activitate şi rata de ocupare a resurselor de muncă la sfârşitul anului

În Regiunea Vest rata de activitate a fost 69,9 % în anul 2006 mai scăzută cu 0,5% faţă de anul 2005, judeţul Timiş a înregistrat o pondere 74,8% cu 0,1p.p. mai puţin faţă de anul 2005, iar în jud. Arad a avut o rată de activitate de 72,3% în creştere cu 0,2 p.p. faţă de anul 2005, judeţele Caraş Severin şi Hunedoara au avut valori mai mici decât în anul 2005 cum se observă din anexa 3c tabelul 4.

Figura 4.10. Rata de activitate a resurselor de muncă la sfârşitul anului

În anul 2006 în România rata de ocupare a fost 61,4% a crescut cu 0,7 p.p., iar în Regiunea Vest a fost 67,1% a crescut cu 0,3 p.p. faţă de anul 2005. Judeţul Arad a avut o creştere a ratei de ocupare de la 69,5% în anul 2005 la 69,9% în 2006, iar cea mai ridicată valoare din regiune a înregistrat-o jud. Timiş 73,3% cu 6,2% peste valoarea înregistrată în Regiunea Vest şi cu 11,9% p.p. peste valoarea înregistrată în România.

4.2.7 Şomajul înregistrat

În Regiunea Vest numărul şomerilor înregistraţi a scăzut de la aproximativ 57,3 mii în anul 2002 la 29,4 mii în anul 2007. Cea mai semnificativă scădere a numărului de şomerii s-a realizat în judeţul Hunedoara, de la aproximativ 21,3 mii în 2002 la 10,1 mii şomeri în 2007 cu o scădere semnificativă a femeilor de la 10,4 mii persoane în 2002 la 5,4 mii în 2007, dar totuşi cel mai mare număr din regiune în anul 2007. Şi la celelalte judeţe din regiune scăderea numărului de şomeri înregistraţi este continuă. După cum se poate observa în anexa 3c tabelul 5, cel mai redus număr al şomerilor înregistraţi l-a avut jud. Arad 4,9 mii cu 5,4 mii mai scăzut faţă de anul 2002. Şomajul în rândul populaţiei feminine a Regiunii Vest, acesta a urmat o linie descendentă de la 27,6 mii femei şomere în anul 2002 la 14,7 mii femei şomere în anul 2007.

Evoluţia ratei şomajului în Regiunea Vest s-a menţinut constant sub rata naţională. Rata şomajului în Regiunea Vest s-a diminuat de la 6,6 % în anul 2002 la 3,3 % în anul 2007. În anul 2007 după cu se observă în anexa 3c tabelul 6 cea mai ridicată rată a şomajului din regiune a înregistrat-o jud. Caraş Severin 6,9% cu 3,6 puncte procentuale mai mult decât cea pe regiune, dar în scădere cu 2,9 % faţă de anul 2002. Rata şomajului în judeţele Arad (1,8 %) şi Timiş (1,7%) este net inferioară celei din Caraş Severin (6,9%) şi Hunedoara (4,7%).

Rata şomajului în rândul femeilor este mai mare în jud. Caraş 5,9 % şi Hunedoara 5,3 % ambele mai ridicate decât rata pe regiune 3,5%.

34

2002 2003 2004 2005 2006 2007 *) 2008

Reg. Vest 6,6 7,0 5,8 5,1 4,1 3,3 4,3Jud. Arad 5,0 4,7 3,6 3,6 3,3 1,8 3,1

Jud. Caras Severin 9,8 9,8 9,0 7,9 6,4 6,9 6,3

Jud. Hunedoara 9,8 12,5 10,8 9,4 6,7 4,7 6,6

Jud. Timis 3,9 3,5 2,6 2,3 2,0 1,7 1,6

Figura 4.11 – Evoluţia ratei şomajului înregistrat, Regiunea Vest

4.2.8 Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor.

În ceea ce priveşte structura şomerilor înregistraţi pe grupe de vârstă în 2007 pe Regiunea Vest, în grupa de vârstă 30-39 ani se aflau cel mai mare număr de şomeri 7994 din care 4164 femei, judeţul Hunedoara a avut cel mai mare număr 2859 iar femei 1685.

Figura 4.12. Şomerii înregistraţi – distribuţia pe sexe şi grupe de vârstă 2007

Cea mai mică pondere a şomerilor intre 15-24 ani se afla în judeţul Timiş circa 12.4%, în schimb cea mai mare pondere se afla în judeţul Hunedoara de 16.9%.

În perioada 2004-2007, după cum se observă în anexa 3e tabelul 2 şomajul înregistrat în Regiunea Vest a scăzut de la aproximativ 36417 persoane în anul 2004 la aproximativ 29470 persoane în anul 2007. Cea mai semnificativă scădere a numărului de şomerii s-a realizat în judeţul

35

Arad, de la aproximativ 8781 şomeri în 2004 la 4929 şomeri în 2007, în schimb în judeţul Hunedoara numărul de şomeri a crescut de la 7682 în 2004 la 10087 în 2007. Analizând evoluţia şomerilor tineri sub 25 ani din totalul şomerilor în perioada 2004-2007 s-a constatat o scădere continuă. Cel mai mare număr a fost în anul 2004 (8609) persoane, cu 4176 mai puţine persoane în anul 2007 (4433) persoane. Scăderi semnificative s-au înregistrat în judeţele Caraş (1430) cu 2841 mai puţin faţă de anul 2004 (3911) şi Arad 619 cu 968 persoane mai puţin faţă de anul 2004, (1587).

Figura 4.13. Evoluţia şomajului pe Regiunea Vest, în perioada 2004-2007

În ceea ce priveşte, şomajul în rândul populaţiei feminine a Regiunii Vest cum se poate observa în anexa 3e tabelul 2 acesta a urmat aceeaşi linie descendentă de la 15474 femei şomere în anul 2004 la 14612 femei şomere în anul 2007. Şomajul în rândul populaţiei feminine în jud. Hunedoara a crescut cel mai mult de la 2661 în anul 2006 la 5351 în anul 2007 din care sub 25 ani erau 850, în timp Timiş a înregistrat o reducere a femeilor în şomaj în anul 2007 cu 362 mai puţin faţă de anul 2006.

4.2.9 Şomajul înregistrat de lungă durată

În anexa 3e tabelul 3 evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 6 luni sub 25 ani în total şomeri) a scăzut în anul 2007 pe Regiunea Vest de la 19,2% în anul 2005 la 11,5% în anul 2007 şi în cazul femeilor a urmat aceeaşi evoluţie descendentă de la 16,9% în 2005 la 10,4 % în 2007. La jud. Arad se observă o scădere semnificativă de la 36,9 % în anul 2005 la 12,1% în 2007.

Figura 4.14. - Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 6 luni) sub 25 ani în total şomeri

Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 12 luni peste 25 ani în total şomeri)

36

În anexa 3e tabelul 4 şi graficul de mai jos se prezintă evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 12 luni peste 25 ani în total şomeri) a urmat o linie descendentă pe Regiunea Vest de la 21,9 % în anul 2005 la 6,2 % în anul 2007 şi în cazul femeilor a urmat aceeaşi evoluţie descendentă de la 22,6 % în 2005 la 5,6 % în 2007.

Figura 4.15. – Evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată (peste 12 luni) peste 25 ani în total şomeri.

La jud. Arad se observă o scădere semnificativă de la 37,9 % în anul 2005 la 2,9% în 2007, iar în cazul femeilor de la 39,4 % în 2005 la 2,4 % în 2007. În judeţul Hunedoara scade de la 18,7 % în 2005 la 4,5 % în anul 2007.

4.2.10 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei

Structura populaţiei ocupate pe domenii de activitate în Regiunea Vest şi evoluţia să în perioada 2002 – 2006 este prezentată în anexa 3d tabelul 2 şi în graficul de mai jos.

Figura 4.16. – Structura populaţiei ocupate civile, pe activităţi – Regiunea Vest

Analizând evoluţia populaţiei ocupate în regiunea Vest în perioada 2002 – 2006 se pot evidenţia următoarele:

În agricultură, ponderea populaţiei ocupate a cunoscut un regres aproape continuu; dacă în anul 2002 ponderea populaţiei ocupate în acest sector de activitate reprezenta 30,3% din totalul populaţiei ocupate, în anul 2006 această pondere a ajuns la valoarea de 25%.

În perioada analizată se constată doar o singură excepţie, anul 2005, perioadă în care ponderea populaţiei ocupate din acest sector de activitate a crescut faţă de nivelul anului precedent cu 2,8%. Regresul populaţiei ocupate în acest sector de activitate nu este caracteristic doar regiunii Vest, acest regres fiind înregistrat şi la nivel naţional. Astfel dacă în anul 2002 ponderea populaţiei

37

ocupate din agricultură reprezenta 36,2% din totalul populaţiei ocupate la nivel naţional, în anul 2006 acestă pondere a scazut până la valoarea de 29,7% cum se observa în anexa 3d tabelul 5 şi graficul de mai jos.

Cu toate acestea, din datele statistice se poate remarca faptul că la nivelul anului 2006, 25% din totalul populaţiei ocupate din Regiunea Vest îşi desfăşura activitatea în acest domeniu. Raportându-ne la judeţele din Regiunea Vest, judeţul cu cea mai mare pondere a populaţiei în acest sector de activitate este judeţul Caraş – Severin (36,2%) cu 11.2 % puncte procentuale peste Regiunea Vest şi cu 6,5 puncte procentuale peste România, iar cea mai scăzută pondere o înregistrează judeţul Hunedoara (22,4%).

În industrie, ponderea populaţiei ocupate nu a înregistrat evoluţii deosebite nici în sens pozitiv nici în sens negativ, diferenţele de la an la an în perioada 2002 – 2006 fiind inferioare valorii de 1%. În întreaga perioadă evaluată, ponderea populaţiei ocupate care îşi desfăşura activitate în acest sector de activitate a oscilat de la 29% (valoarea cea mai mică înregistrată în anul 2003) la 29,9% (valoarea cea mai mare înregistrată în anul 2004) cum se observa anexa 3d tabelul 2. În anul 2006, ponderea populaţiei ocupate în îndustrie reprezenta 29,1% din totalul populaţie ocupate la nivelul Regiunii Vest. Dintre judeţele ce constituie Regiunea Vest, în judeţul Hunedoara se înregistrează cea mai ridicată pondere – 32,5%, cu 3,4 puncte procentuale peste Regiunea Vest, urmat de jud. Arad cu 31,5 % cu 2,4 p.p. peste Regiunea Vest în timp ce judeţul Caraş – Severin deţine cea mai mică pondere în acest sector – 23,2% cum rezultă din anexa 3d tabelul6. În Regiunea Vest industria prelucrătoare a avut în 2006 cea mai reprezentativă pondere 25,5% cu 4,8 p.p. peste România, jud. Arad înregistrând cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în acest domeniu 29,4%.

Este de evidenţiat faptul că din totalul populaţiei care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu, peste 80% îşi desfăşoară activitatea în industria prelucrătoare, cea mai mică pondere fiind înregistrată în domeniul energiei electrice, energiei termică.gaze, apă. Industria este cea mai stabilă din punct de vedere al locului de muncă.

Spre deosebire de Regiunea Vest unde aşa cum am arătat s-a înregistrat o oarecare stagnare a ponderii populaţiei ocupate pentru acest sector de activitate, la nivel naţional se remarcă o scădere a ponderii populaţiei ocupate. Astfel dacă în anul 2002 ponderea populaţiei ocupate în acest sector reprezenta 25,5% în anul 2006 acestă pondere a ajuns la 23,2% din totalul populaţiei ocupate cum rezultă din anexa 3d tabelul 5.

În construcţii, ponderea populaţiei ocupate a cunoscut un ritm de creştere continuu în perioada 2002 – 2006. Referindu-ne la Regiunea Vest, în anul 2002 ponderea populaţiei ocupate în acest sector de activitate a fost de 4,3%, acesta ajungând în anul 2006 la valoarea de 5,3% cum se observă în anexa 3d tabelul2. Acelaşi ritm de creştere a fost înregistrat şi la nivel naţional; astfel dacă în anul 2002 ponderea populaţiei ocupate în domeniul construcţiilor reprezenta 4,4% din totalul populaţiei ocupate, în anul 2006 această pondere a reprezentat 6,1% cum rezultă din anexa 3d tabelul 5.

Dintre judeţele din Regiunea Vest, în anul 2006, cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în acest sector de activitate o regăsim în judeţul Timiş (5,9%) iar cea mai scăzută pondere o deţine judeţul Arad (4,3%).

În domeniul serviciilor, la nivel naţional, în perioada 2002 – 2006 s-a înregistrat o creştere continuă a ponderii populaţiei ocupate. Spre exemplu, dacă în anul 2002 ponderea populaţiei ocupate din acest domeniu de activitate reprezenta 33,9 din totalul populaţie ocupate, în anul 2006 această pondere a atins valoarea de 41% se poate observa în anexa 3d tabelul 5.

Acelaşi ritm de creştere se evidenţiază şi în Regiunea Vest. Dacă în anul 2002 ponderea populaţiei ocupate din domeniul serviciilor reprezenta 36%, în anul 2006 aceasta a ajuns la valoarea de 40,5%.

Dintre activităţiile care formează acest domeniu de activitate, cea mai căutată activitate este comerţul – aceasta activitate fiind desfăşurată, în medie de aproximativ 33% din populaţia ocupată în domeniul serviciilor. O valoare mică a populaţiei ocupate din domeniul serviciilor o înregistrază

38

activitatea intermedierilor financiare, acesta pondere reprezentând de aproximativ 2% din totalul populaţiei ocupate din domeniul de activitate al serviciilor.

În anul 2006, în Regiunea Vest, cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în domeniul de activitate al serviciilor o înregistrază judeţul Timiş (43,1%) cu 2,5 puncte procentuale peste Regiunea Vest, urmat de judeţul Arad (40,4%) şi judeţul Hunedoara (39,7%), cea mai mică pondere fiind înregistrată în judeţul Caraş – Severin (35,4%) cum se poate observa în anexa 3d tabelul 6.

Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale – ROMÂNIA este prezentată în anexa 3d tabelul 5 şi graficul prezentat mai jos.

Figura 4.17. Structura populaţiei ocupate civile, pe activităţi România 2002-2006

4.3 Informaţii parţiale

4.3.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate

Sursă: Analiza pieţei muncii 2008În Regiunea Vest, conform evidenţele AJOFM-urilor pentru anul 2007, se înregistrau un

număr de 61.417 şomeri înregistraţi, din care 11.665 de absolvenţi, şi 40.065 locuri de muncă vacante.

Analizele pe domenii şi ocupaţii ne arată următoarele aspecte, grupate în 4 situaţii şi anume:a. Număr ridicat de şomeri şi număr mare de locuri de muncă vacanteb. Număr ridicat de şomeri şi număr mic de locuri de muncă vacantec. Număr mic de şomeri şi număr mare de locuri de muncă vacanted. Număr mic de şomeri şi număr mic de locuri de muncă vacante

Fluxul brut de forţă de muncă în timpul ultimelor 6 luni pe sectoare economice este uşor mai accentuat în sectoarele de transport, comerţ(schimb), şi sectorul public, în conformitate cu aşteptările noastre chiar dacă rata nu este extrem de ridicată. Pe de altă parte înregistrăm o rată surprinzător de scăzută pentru ramurile industria extractivă, sectorul energetic şi cel financiar din moment ce aceste sectoare au tendinţa să fie mai dinamice şi mai flexibile. Rata fluxului de muncă în sectorul public este semnificativ de ridicată comparativ cu alte state selectate din Sud Estul Europei. În Regiunea Vest la fluxul brut de forţă de muncă se observă variaţii importante, fapt care indică existenţa unei pieţe de muncă românească ce îmbracă diferite forme şi care se adaptează cu viteze diferite la nevoile exprimate în procesul de tranziţie. Judeţul Hunedoara, în regiune pare să aibă o viteză scăzută de reacţie faţă de celelalte judeţe din regiune. Circa 38% din totalul întreprinderilor din cadrul sectoarelor reprezentate în eşantion intervievate în regiune s-au confruntat cu deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni

39

premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 12.3% din numărul total de salariaţi.

4.4 Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru învăţământul profesional şi tehnic.

Principalele tendinţe identificate în ceea ce priveşte forţa de muncă a jud. Hunedoara sunt: creşterea numărului de întreprinzători particulari în paralel cu scăderea salariaţilor; scăderea numărului de salariaţi din sectorul de stat în paralel cu creşterea numărului

acestora în sectorul privat; scăderi ale numărului de persoane ocupate au avut loc la majoritatea domeniilor, astfel în

industrie şi construcţii, populaţia activa a scăzut din 1995 până în 2003 aproximativ cu 50 % (vezi statisticile Direcţiei judeţene de statistică Hunedoara) ;

creşteri ale numărului de salariaţi au avut loc în următorul domeniu: administraţie publica şi apărare (vezi statisticile Direcţiei judeţene de statistică Hunedoara) ;

amplitudinea fluctuaţiilor intervenite în structura populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei naţionale dovedesc rapiditatea cu care s-au operat mutaţiile cel puţin din punct de vedere macroeconomic:

o rigoarea cu care s-a operat restructurarea în sectorul industriei a antrenat o scădere semnificativă a populaţiei active din acel sector cu 46,27%;

o dinamismul de care a început să dea dovadă sectorul de servicii a permis absorbţia unei părţi crescânde a populaţiei active (vezi statisticile Direcţiei judeţene de statistică Hunedoara);

problematica promovării egalităţii şanselor în viaţa socială pentru ambele sexe, constituie o cerinţă esenţială pentru societatea românească;

în regiunea Vest persoanele active de sex feminin reprezintă 44,7% din totalul populaţiei de sex feminin, în timp ce persoanele active de sex masculin reprezintă 55,7% din totalul populaţiei de sex masculin;

judeţul trece printr-o criză economică şi socială acută; scăderea numărului de persoane active, pe fondul îmbătrânirii populaţiei: grupa de vârstă

15-59 în 2003 faţă de 1995 a scăzut cu 9,44%, creşterea observându-se la populaţia peste 65 de ani, cu aproximativ 10% (vezi statisticile Direcţiei judeţene de statistică Hunedoara);

prăbuşirea siderurgiei (eşecul primei privatizări) şi a mineritului; creşterea persoanelor angajate, de sex feminin, ca urmare a dezvoltării întreprinderilor din

industria textilă şi a pielăriei; tradiţie în dezvoltarea industrială siderurgică şi mecanică, minerit; resursele naturale (zăcăminte de cărbuni şi minereuri de fier) au contribuit la industrializare

în sectoarele tradiţionale – minerit şi siderurgie; reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani) şi creşterea ponderii populaţiei

vârstnice (de 60 de ani şi peste) (vezi statisticile Direcţiei judeţene de statistică Hunedoara); ponderea populaţiei tinere ( 0-14 ani ) este mai scăzută faţă de nivelul regional şi naţional,

iar populaţia în vârstă de muncă (15-59 ani) este mai numeroasă; libera circulaţie a persoanelor (intrajudeţean, interjudeţean, infraregional); emigrarea populaţiei, în căutarea unui loc de muncă, spre ţările UE, America şi Canada; zonele de restructurare şi oportunităţile de afaceri în zonele defavorizate; creşterea numărului de întreprinzători particulari în paralel cu scăderea salariaţilor; balanţa cerere-ofertă prezintă cele mai mari valori negative în cazul domeniului agricultură,

vânătoare şi silvicultură; populaţia judeţului Hunedoara este în continua scădere; în totalul de 7619 de întreprinderi la nivelul judeţului Hunedoara se observa o pondere

ridicată a întreprinderilor mici (6488), din care peste 50% în domeniul comerţului si serviciilor (vezi statisticile Direcţiei judeţene de statistică Hunedoara);

40

nevoia de recalificare a competenţelor forţei de muncă din sectoarele primar şi secundar în sectorul terţiar (al serviciilor).

Influenţe asupra reţelei şcolare: În viitor reţeaua şcolară va trebui sa fie restructurată, deoarece populaţia este în scădere; Ordinea priorităţilor domeniilor de calificare se va modifica, drept urmare a dezvoltării

socio-economice a judeţului; Retehnologizarea din industrie va avea următoarele influenţe:

o Dotarea corespunzătoare a laboratoarelor şi atelierelor;o Mobilitatea personalului didactic în plan local / judeţean;o Corelarea calificărilor cu transferul de tehnologie.

Scăderea populaţiei duce la afectarea resurselor umane, existând un exces la anumite specializări ale personalului didactic şi un deficit în alte domenii prioritare de pregătire;

Reconversia personalului didactic; Formarea continuă a managerilor şcolari; Formarea continuă a personalului didactic şi didactic auxiliar; Consilierea şi orientarea privind cariera vor avea o altă perspectivă; Adaptarea de curriculă în funcţie de cerere şi ofertă; Asigurarea egalităţii şanselor de calificare; Noua calitate a învăţământului profesional şi tehnic; Creşterea numărului de clase SAM în mediul rural şi echilibrat în judeţ; Mobilitate teritorială şi profesională deosebită a populaţiei tinere şi o prelungire a perioadei

de instruire Efectele demografice şi economice se vor vedea în timp şi vor atrage după sine schimbări la

nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă).

Efectele procesului de îmbătrânire demografică asupra desfăşurării vieţii economice şi sociale vor fi resimţite după anul 2008, când în populaţia de vârstă aptă de muncă vor intra generaţiile, reduse numeric, născute după 1990.

Se pot identifica principalele caracteristici ale deficitului de ocupare a forţei de muncă în regiunea Vest. Acestea sunt:

o capcana serviciilor – regiunea Vest are încă un nivel scăzut al angajării în sectorul serviciilor;

o capcana generată de gen – populaţia feminină ocupată este încă scăzută;o capcana abilităţilor – abilităţile cerute în regiunea Vest nu corespund suportului

tehnic existent;o şomajul structural pe termen lung – aproape jumătate din cei în afara muncii sunt în

şomaj de mai mult de un an;o dezechilibrul pieţelor regionale, atât în Regiunea Vest, cât şi la nivel naţional –

şomajul în regiunea Vest este concentrat în judeţul Hunedoara, în regiunile mai puţin dezvoltate, regiuni periferice şi zone de declin industrial.

CAPITOLUL 5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN REGIUNE

5.1 Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională

5.1.1 Contextul european

Lărgirea Uniunii Europene a creat premisele unei noi abordări în domeniul educaţiei şi formării profesionale continue prin dezvoltarea mai ales a programelor europene, contribuind astfel la îmbunătăţirea cooperării la nivel European.

41

Agenda Lisabona (2000) urmată apoi de Declaraţia de le Copenhaga (2002) au stabilit direcţiile de dezvoltare strategică ale Uniunii Europene astfel încât “Uniunea Europeană să devină cea mai competitiva si dinamică economie mondială bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă şi o mai mare coeziune socială”.

Performanţele Uniunii au fost evaluate prin prisma a 5 nivele de referinţă ale performanţei medii europene (Benchmarks) adoptate de către Consiliul din mai 2003.

Raportul analizează performanţele şi progresele sistemelor de educaţie şi formare profesională din ţările Uniunii europene:

Analizele demografice arată că la nivelul Uniunii Europene în perioada 2000-2015 va fi necesară asigurarea unui milion de cadre didactice calificate pentru învăţământul primar şi secundar. Părăsirea sistemului de educaţie de către 50% din numărul actual de cadre didactice va constitui o serioasă problemă pentru ţările Uniunii Europene în sensul formării, motivării şi reţinerii personalului didactic calificat în sistemul educaţional.

Dezvoltarea competenţelor pentru o societate europeană a cunoaşterii a impus adoptarea Benchmark-ului prin care “până în anul 2010, 85% din populaţia uniunii în vârstă de 22 de ani va absolvi ciclul secundar superior în educaţie, ţintă posibil de atins dacă trendul actual se va menţine.

Atingerea Benchmark-ului privind scăderea numărului de persoane în vârstă de 15 ani, care deţin calificări profesionale de nivele joase (nivel1), de la 20% în anul 2000 la 13,7% în anul 2010 se va putea realiza doar printr-un efort susţinut al statelor europene.

Încurajarea populaţiei tinere şi în special a celei de sex feminin de a urma studii de nivel terţiar în matematică, ştiinţe şi tehnologii. Benchmark-ul stabileşte că numărul absolvenţilor în domeniul matematicii, ştiinţelor şi tehnologiilor, să crească cel puţin cu 15% până în anul 2010.

Atingerea Benchmark-ului European ca 12,5% din totalul populaţiei adulte cu vârstă cuprinsă între 25 – 64 de ani să participe la programul de învăţare de-a lungul întregii vieţi, procent ce urmează a fi realizat până în 2010, constituie o serioasă provocare pentru toate ţările europene şi presupune împărtăşirea bunelor practici în domeniu între ţările uniunii.

Reducerea semnificativă a numărului tinerilor care părăsesc sistemul educaţional după absolvirea învăţământului obligatoriu şi dobândirea unei calificări de nivel 1, la 10% în anul 2010, se va putea realiza doar prin măsuri politice şi sociale la nivelul tuturor statelor Uniunii.

În momentul de faţă, în care UE încearcă să reducă impactul actualei recesiuni economice şi să pregătească terenul pentru relansarea creşterii, este vital să se menţină ritmul în favoarea investiţiei în educaţie, care să fie atât eficientă, cât şi echitabilă.

5.1.2 Contextul naţional

În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la Politica de Coeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de menţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului.

Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea abandonului şcolar timpuriu, creşterea numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.

Politicile în domeniul educaţiei vizează următoarele obiective prioritare: Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în

România. Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente. Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea

permanentă.

42

Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare economică şi socială a comunităţilor sociale.

Realizarea echităţii în educaţie. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor.

5.2 Indicatori de context specifici

Contextul demografic şi populaţia şcolară

Pentru a asigura creşterea competitivităţii judeţului Hunedoara vizată prin documentele strategice de planificare, o sarcina importanta revine investiţiilor in capitalul uman, in general formarii profesionale şi in cadrul acesteia formării iniţiale prin învăţământul profesional si tehnic.

Acordând un prim rol formării profesionale, si vizând obiective ambiţioase pentru viitor, oferta educaţionala la nivelul judeţului Hunedoara se prezintă astfel:

Pentru o populaţie şcolară de 73960 elevi cuprinşi în anul şcolar 2007-2008 in judeţ, in învăţământul liceal sunt cuprinşi 17167 iar in cel profesional 6259, judeţul Hunedoara oferă o reţea de şcoli alcătuită din 35 unităţi de învăţământ liceale (14 colegii, 12 grupuri şcolare, 9 licee), din care un număr de 21 unităţi au oferta in domeniul IPT.

Distribuţia geografică a reţelei arată o concentrare mai ales în oraşe ceea ce devine şi mai evident dacă reprezentam aceasta distribuţie în numărul de locuri oferite in diferitele zone.

O mare concentrare a ofertei există în oraşul reşedinţă de judeţ Deva şi în municipiul Hunedoara.

Cauzele acestei distribuţii neuniforme sunt diverse si istorice (atractivitatea oraşelor cu şanse mai mari de ocupare, cu un mod de viata mai atractiv pentru tineri).

LEGENDA

LICEU TEHNOLOGIC ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

- TEHNIC

- SERVICII

- RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

- ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI- ELECTRIC- MECANICĂ - TURISM ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ- CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE- INDUSTRIA TEXTILĂ ŞI PIELĂRIEI- INDUSTRIA ALIMENTARĂ- SILVICULTURĂ- CHIMIE INDUSTRIALĂ- FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN- COMERŢ

43

ŞCOLI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL MULTIANUAL PHARE TVET

Nr. crt.

Unitatea şcolară Localitatea Mediul derezidenţă

Niveluridecalificare

Domeniile de formareprofesională iniţială/Profiluri

1 Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”

Simeria Urban 1,2,3 Mecanica, C-tii şi lucrăti publice,

Electromecanică/Tehnic2 Grup Şcolar

„Nicolaus Olahus”Orăştie Urban 1,2,3 Chimie Industrială,

Mecanică, Electric, Resurse naturale şi

protecţia mediului/Tehnic3 Colegiul „Matei

Corvin”Hunedoara Urban 1,2,3 Electromecanică,

Mecanică, Electric, C-tii şi lucrări piblice”Tehnic

4 Grup Şcolar „Mihai Viteazu”

Vulcan Urban 1,2,3 Meccanică, Electric, Electromecanică, Ind.

Textilă şi pielărie/Tehnic

44

ŞCOLI CUPRINSE ÎN ALTE PROGRAME CU FINANŢARE DE LA BUGETULDE STAT ŞI ALTE FINANŢĂRI

Nr. crt.

Unitatea şcolară

Programul Localitatea Mediul derezidenţă

Niveluridecalificare

Domeniile de formareprofesională iniţială/Profiluri

1 Grup Şcolar „Ovid Densuşianu”

Dezvoltareacampusurilorşcolare

Călan Urban 1,2,3 Mecanică, Electromecanică, Electric, C-ţii şi lucrări publice/Tehnic

2 Colegiul Economic „Emanuil Gojdu”

Dezvoltareacampusurilorşcolare

Hunedoara Urban 1,2,3 Comerţ, Industrie textilă şi pielărie, Turism şi Alimentaţie/Servicii

3 Colegiul Economic „Hermes”

Dezvoltareaşcolilor de arte şi meserii prinfinanţare dinbugetul naţional2007

Petroşani Urban 1,2,3 Comerţ, Turism şi Alimentaţie/Servicii

4 Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza”

Programul naţional de educaţie si formare profesionala pentru dezvoltarea integrata a ruralului montan

Geoagiu Urban 1,2,3 Agroturism Montan, Agricultură, Silvicultură

5.3 Indicatori de intrare5.3.1 Cheltuieli publice pe elev

Pentru cheltuielile publice / elev datele raportate de inspectoratele şcolare (Anexa 6.b-Educaţie) prezintă diferenţe atât de mari de la un judeţ la celălalt, încât ele nu permit formularea unor concluzii şi interpretări relevante.

5.3.2 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Numărul de elevi / cadru didactic prezintă variaţii foarte mari pentru diferitele nivele de învăţământ (Anexa 6.c, Educaţie). Acest indicator este necesar să fie calculat şi analizat la nivel de judeţ, importanţa fiind deosebită în condiţiile descentralizării învăţământului, şi proiectarea bugetelor locale. Este de aşteptat ca procesul de descentralizare să aducă un progres în privinţa utilizării eficiente a resurselor existente. Soluţiile vor putea fi găsite la nivel local, respectând condiţiile specifice în care funcţionează diferitele unităţi şcolare.

5.3.3 Resurse umane din ÎPT

Ponderea personalului calificat în sistemul TVET ne arată că titularii sunt într-o proporţie de 61,4%, la care se mai adaugă personalul suplinitor dar calificat (aprox 32%) şi încă

45

personalul suplinitor şi necalificat (aprox 6,5 %) (Anexa 6.d Educaţie). Resursele umane reprezentând 40 % din personal (în afara celor calificaţi şi titulari) vor avea nevoie de intervenţii de dezvoltare a abilităţilor şi de motivarea lor pentru a desfăşura o activitate de foarte bună calitate. Dar şi cei titulari şi calificaţi au nevoi de formare pe de o parte pentru a-şi păstra competenţele pe care le deţin, dar şi de a asigura o continuă dezvoltare personală, astfel încât să se asigure o armonie între dezvoltarea mediului socio-economic şi nivelul de performanţe ale personalului din TVET.

Măsuri de intervenţie realizate în parteneriat cu agenţii economici, cu stagii de formare la partener sunt necesare pentru un sistem TVET de calitate. Având în vedere tendinţa de descreştere a populaţiei şcolare există şi pericolul de disponibilizare a personalului calificat.

Formarea resurselor umane din sistem trebuie să vizeze şi aspecte legate de prevenirea/micşorarea abandonului şcolar, şi creşterea ratei de cuprindere în sistem pentru toate nivelurile.

Dacă în ultimii trei ani s-a reuşit o adaptare a ofertei TVET la cerere, în termeni de ponderi, atunci pentru perioada care urmează atenţia trebuie să se îndrepte către valorile absolute ale cifrelor de şcolarizare.

Deoarece ritmul de adaptare a fost ales unul lent (pentru a proteja sistemul de schimbări bruşte, şi a lăsa timp pentru pregătirea personalului) efectele se vor resimţi în aceasta perioada când va fi necesar să facă faţă la modificări radicale în cazurile de extrem. Detalii la tabelul cu prognoze ale cifrelor de şcolarizare.

5.3.4 Resurse materiale şi condiţii de învăţare (inclusiv reţeaua şcolară)

Situaţia resurselor materiale (Anexa 4, Tabel 6, Educaţie) ale unităţilor şcolare influenţează în mare măsură calitatea ofertei, în mod direct dar şi indirect. Nivelul de dotare a atelierelor şi laboratoarelor şcolare a fost uşor îmbunătăţit în proporţie de 20% prin programul de achiziţie materiale didactice pentru laboratoarele de chimie fizică biologie, săli de sport, bibliotecă, laboratoare de informatică. Totuşi dotarea atelierelor nu este în concordanţă cu cerinţele pieţei, şi nu permite dezvoltarea de competenţe ale absolvenţilor, astfel încât aceasta să asigure o inserţie profesională imediată. Excepţie de la această situaţie constituie unit. şcolare care au beneficiat de asistenţa programelor Phare TVET, prin care s-a reuşit ameliorarea stării de infrastructură şi dotarea laboratoarelor şi a atelierelor pentru domeniile de calificare prioritare ale şcolilor.

Lista unităţilor TVET care au beneficiat de asistenţă prin Programul PHARE:

HD Grupul Scolar “Dimitrie Leonida”-Petrosani

Phare RO 9405 Mecanica, Electromecanică

HD Colegiul Tehnic "Matei Corvin" Hunedoara

Phare RO 9405Phare 2001

Mecanica, Electromecanică, Electric Electronică şi automatizări.,

HD Grupul Şcolar "Mihai Viteazul" Vulcan

Phare 2001 Electric, Mecanic, Electromecanic, Textile si pielarie, Electronică şi automatizări, Tehnic

HD Colegiul de Transport Feroviar "Anghel Saligny" Simeria

Phare 2001 Electromecanic, Mecanic, Constructii si lucrari publice, Electric, Tehnic

HD Grupul Şcolar "Nicolaus Olahus" Orastie

Phare 2001 Chimie industriala, Mecanic, Electric Textile pielarie, Resurse naturale si protectia mediului, Tehnic, Res. Nat. si prot. mediului

Este necesar ca aceste unităţi şcolare să-şi păstreze oferta în domeniile de calificare, pentru care pot oferi condiţii de excepţie pentru dezvoltarea deprinderilor profesionale, şi să se asigure o promovare a ofertei acestora la nivel regional, permiţând şi mobilitatea tinerilor chiar în timpul formării, pentru a obţine o calificare dorită şi la un nivel ridicat.

Lipsa dotărilor şi a infrastructurii unităţilor şcolare poate fi invocată des ca o scuză împotriva schimbării structurii calificărilor; este doar o scuză de neacceptat, în situaţia în care nici dotările

46

existente nu sunt la nivelul minim necesar pentru o calificare de calitate, pentru domeniile tradiţionale ale unităţilor şcolare. Astfel rezistenţa la schimbare a resurselor umane se îmbină cu argumente de ordin material, iar oferta rămâne mult în urma cerinţelor pieţei pentru mai multe domenii de calificare. O schimbare în acest sens a fost produsă de procesul de acreditare a şcolilor conform procedurilor ARACIP, pentru noile calificări propuse de unităţi şcolare.

Indicatorul de impact, relevant pentru calitatea ofertei, influenţat de condiţii de învâţare, este rata şomajului înregistrat în rândul absolvenţilor din seria curentă. Acest indicator însă nu este accesibil, şi pentru a avea o imagine completă şi corectă asupra eficienţei sistemului TVET este necesar ca să se realizeze anchete regulate la 4 luni după absolvire, acoperitoare pentru toţi absolvenţii de la diferitele forme de învăţământ. Înainte de a realiza aceste anchete există date validate care evidenţiază şomajul tinerilor ca fiind de trei ori mai mare decât şomajul global.

În vederea compensării lipsei de dotare şi pentru a facilita tranziţia tinerilor de la şcoala la piaţa muncii, parteneriatele locale ale unităţilor şcolare cu angajatorii sunt esenţiale. De asemenea, trebuie avut în vedere oportunităţile existente prin Fondul Social European în special componenta de dezvoltare a resurselor umane.

5.4 Indicatori de proces

5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

În judeţul Hunedoara avem Consiliul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social pentru ÎPT, care are un rol sunt activ îşi îndeplineşte rolul consultativ pentru Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Între Consorţiul Regional şi cele 4 C.L.D.P.S. - uri există o cooperare constantă şi un flux de informaţii care permite actualizarea documentelor strategice la nivel regional şi judeţean. În judeţul Hunedoara, C.L.D.P.S. are statut de organizaţie neguvernamentală (din 2009) nonprofit cu personalitate juridică, această modificare de statut s-a realizat datorită multitudinilor de oportunităţi existente în vederea accesării de finanţări nerambursabile.

5.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPT

Procesele de transformare a societăţii înregistrate în ultimii ani, tranziţia către post-industrialism şi societatea bazată pe cunoaştere reprezintă tot atâtea provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională. Alături de asigurarea accesului la educaţie, de dobândirea unui nivel ridicat de calificare, relevanţa şi calitatea pregătirii celor care învaţă devine semnificativă. În acest context, asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic capătă valenţe şi implică noi roluri instituţionale.

Adoptarea Legii nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii educaţiei a creat cadrul instituţional legal pentru dezvoltarea şi implementarea mecanismelor de asigurare a calităţii în educaţie, la nivel de sistem şi la nivel de furnizor. Au avut loc importante dezvoltări în domeniul normativ, prin extinderea cadrului legislativ şi în cel operaţional, prin crearea unor instrumente în domeniul evaluării şi asigurării calităţii.

Pentru învăţământul profesional şi tehnic, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic a elaborat Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii în ÎPT, care constă în ansamblul de metodologii, acţiuni, măsuri şi instrumente prin care se particularizează Cadrul Naţional de asigurare a calităţii educaţiei la cerinţele specifice legate de formarea profesională iniţială. CNAC în ÎPT respectă în totalitate prevederile Legii 87/2006, precum şi metodologiile şi instrumentele dezvoltate de ARACIP.

Asigurarea calităţii în ÎPT are ca element principal autoevaluarea. La nivelul şcolii, autoevaluarea este completată de monitorizarea internă a calităţii educaţiei şi formării profesionale. Procesele externe de asigurare a calităţii în ÎPT sunt coordonate de inspectoratele şcolare şi de ARACIP. Prin inspecţiile de monitorizare externă a calităţii şi de validare a raportului de autoevaluare, reprezentanţii inspectoratelor şcolare îndrumă şi sprijină şcolile în procesul de

47

asigurare a calităţii, verifică modul în care sunt respectate cerinţele de calitate şi formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii. Procesele de autorizare şi acreditare pentru fiecare program de calificare profesională, precum şi evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei şi formării profesionale oferite de şcoli sunt coordonate de ARACIP.

Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese: planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării, monitorizarea rezultatelor, evaluarea internă a rezultatelor, evaluarea externă a rezultatelor şi prin îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.

Instrumentele de asigurare a calităţii din CNAC în ÎPT: Manualul de Autoevaluare şi Manualul de Inspecţie s-au generalizat în toate unităţile de ÎTP, începând din anul şcolar 2006-2007, prin OMECT. Această generalizare s-a realizat în urma rezultatelor pozitive obţinute în pilotarea manualelor, în perioada 2003-2005 în 22 unităţi ÎPT asistate în programele multianuale PHARE PVET.

Aceste demersuri au contribuit la creşterea calităţii programelor de învăţare şi au responsabilizat principalii actori implicaţi în formarea iniţială. Este important de menţionat însă că se înregistrează un decalaj semnificativ între unităţile de ÎPT asistate prin diverse programe şi acelea încă neasistate. Oricâtă coerenţă ar avea mecanismele adoptate, rolul profesorilor rămâne crucial, calitatea trebuie în primul rând asigurată şi îmbunătăţită la nivelul relaţiei educaţionale fundamentale, cea dintre profesor şi elev. Rămâne în continuare o provocare încrederea elevilor şi angajatorilor în ÎPT, precum şi a învăţământului universitar în învăţământul liceal tehnologic.

5.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere. Opţiunile elevilor.

În procesul de planificare a ofertei educaţionale este necesar să se respecte cerinţele viitoare ale pieţei forţei de muncă, corelate cu aspiraţiile individuale ale tinerilor. În vederea obţinerii unei imagini cât mai cuprinzătoare despre opţiunile elevilor, la nivelul regiunii se organizează diferite sondaje în rândul elevilor, înaintea momentului de decizie a orientării vocaţionale. Opţiunile odată cunoscute, pot influenţa oferta unităţilor şcolare, iar apoi prin activităţile de consiliere şi orientare pentru carieră se poate ajunge la o situaţie în care să fie satisfăcute în cea mai mare măsura dorinţele părţilor implicate în acest proces (piaţa muncii, angajatorii şi elevii ca viitorii angajaţi).

Analizând opţiunile înregistrate ale elevilor, putem constata că acestea nu arată diferenţe mari între judeţe, şi nici modificări semnificative nu se observă de-a lungul anilor supuşi analizei. Totuşi se observă o scădere a opţiunilor pentru învăţământul profesional şi tehnic în judeţul Hunedoara.

Una dintre preocupările celor responsabili cu planificarea educaţiei o constituie ponderea deloc de neglijat a celor nehotărâţi. Aceşti tineri fără o orientare corectă vor opta pentru o rută oarecare, fără să fie motivaţi, ceea ce înseamnă că pornesc pe un traseu de calificare fără chemare, astfel fără a avea şanse reale pentru o carieră profesională de succes.

Consilierea şi orientarea trebuie să se concentreze şi pe dezvoltarea abilităţilor de învăţare de-a lungul vieţii, iar în pregătirea tinerilor pentru o carieră este necesar să se pornească de la paradigma „o primă calificare, va fi urmată de specializări, perfecţionări şi recalificări pentru mai multe ocupaţii”, în funcţie de cererea în continuă schimbare a pieţei. În concluzie ponderea opţiunilor elevilor din clasa a VIII-a pentru Învăţământul profesional şi tehnic este de 44,1%.

Pe de altă parte din datele colectate din Planificarea pe 2007/2008 oferta pentru ÎPT este supradimensionată în raport cu cererea oferta fiind 60%.

Ponderea opţiunilor pentru învăţământul profesional şi tehnic  2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

HUNEDOARA 45,8 49,5 46,3 48,8 44,1

48

Recomandările PLAI pentru structura calificărilor la nivelul judeţului ţin cont de toate criteriile existente, pe lângă cererea pieţei prognozată, de resursele existente şi cele ce vor fi necesar a fi atrase şi de aspiraţiile tinerilor, pentru a obţine un nivel de educaţie cât mai ridicat.

În sprijinul acestora trebuie să intervină resursele din regiune, formate în domeniul consiliere şi orientare pentru o carieră, al căror număr deşi a înregistrat o creştere, poate fi considerat tot insuficient. Numărul psihologilor şcolari angajaţi a atins valoarea legală de minim 1 psiholog la 800 de elevi.

5.5 Indicatori de ieşire

5.5.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

În ceea ce priveşte Rata netă de cuprindere în învăţământ ( Anexa 6f-1 Educaţie) există date centralizate pe nivele de învăţământ.

0

20

40

60

80

100

120

Total 3-23ani

3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

Concluziile pe care le putem schiţa după analiza datelor centralizate: Rata netă de cuprindere a scăzut din anul 2004 şi continuă scăderea până în 2007. Cu cât înaintăm pe paliere mai înalte de şcolarizare cu atât rata de cuprindere este mai mică; Diferenţele dintre ratele nete de cuprindere în învăţământ pentru mediul rural şi ratele nete

de cuprindere în învăţământ pentru mediul urban sunt mari şi nejustificate decât prin abandon şcolar, pentru toate nivelele de învăţământ;

Rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu din judeţul Hunedoara, este mică în raport cu rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu din Europa

49

5.5.2 Grad de cuprindere în învăţământ

Rata de cuprindere în învăţământ calculată pentru Regiunea Vest arată valori cu o uşoară tendinţă de creştere de la 65% la 68%, îngrijorător fiind nivelul scăzut de cuprindere.

Îngrijorătoare este diferenţa de 35-32% de copii care nu sunt cuprinşi în învăţământ, având în vedere efectele pe termen lung. Aceşti copii sunt expuşi unui viitor în care nu vor avea un loc de muncă sau vor avea locuri de muncă slab remunerate.

Astfel sunt imperios necesare măsuri care să ducă la creşterea ratei de cuprindere în învăţământ.

66

67

68

69

70

71

72

73

74

75

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Total

Feminin

Masculin

Nu există diferenţe mari pentru raportul masculin – feminin, însă pentru relaţia urban-rural diferenţa este mare, de peste 20% la începutul perioadei de analiză, şi arată o tendinţă de creştere depăşind 37% pentru ultimul an din perioada aleasă.

Creşterea diferenţei dintre rata de cuprindere în urban şi rural este încă un semn al ofertei subdimensionate pentru mediul rural. Creşterea ratei de cuprindere în urban înseamnă că sunt oferite posibilităţi de educaţie în mediul urban, însă efortul de a suporta costurile unei şcolarizări în mediul urban pentru cei care provin din rural este din ce în ce mai dificil de suportat.

Aceste date ne arată necesitatea unor măsuri imediate şi consistente care să crească rata de cuprindere în învăţământ a copiilor din mediul rural.

Doar pentru învăţământul primar avem situaţii de excepţie în care (în trei ani şcolari) rata de cuprindere pentru mediul rural este mai mare decât pentru mediul urban. Oscilaţiile mari de la un an la celălalt cu inversiuni de situaţii cer o analiză detaliată a fenomenelor cauză.

Rata de cuprindere a elevilor calculată pentru învăţământul obligatoriu este în jurul valorii de 80%, cu valori puţin peste 90% pentru mediul urban şi sub 70% pentru mediul rural. Aceste valori, nepermis de mici, cer identificarea unor măsuri de intervenţie rapidă pentru a asigura caracterul obligatoriu pentru aceasta formă de învăţământ.

Trebuie luate în vedere oportunităţile oferite de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în a finanţa măsuri concepute special pentru învăţământul obligatoriu şi pentru reducerea abandonului.

0

20

40

60

80

100

120

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Total

Feminin

Masculin

Urban

Rural

În cazul învăţământului secundar inferior ne surprind valorile apropiate de 100% sau chiar peste 100%, aparent paradoxale pentru rata de cuprindere, în mediul urban. Datele surprinse în graficul de mai jos cu privire la Rata de cuprindere în învăţământul secundar inferior, defalcat pe

50

mediul rural/urban ne arată că Rata de cuprindere în rural scade, în timp ce Rata de cuprindere în mediul urban se menţine constantă.

Concluziile sunt următoarele:- în mediul rural abandonul este mare şi este dublat de o plecare a tinerilor către oraş,- abandonul şcolar există şi în mediul urban, doar că acesta este compensat de migraţia către

oraş a tinerilor din mediul rural.

64

66

68

70

72

74

76

78

80

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Total

Feminin

Masculin

Pentru învăţământul secundar superior rata de cuprindere arată o uşoară creştere în perioada analizată de la 45% la 54%, însă valorile sunt departe de nivelul de cuprindere stabilit prin bench-markul european aferent, de 85%. Diferenţa dintre mediul urban şi cel rural este şi mai mare, dar nici pentru mediul urban nu avem valori apropiate de ţinta europeană, în condiţiile în care la acest nivel şcolarizarea se realizează mai ales în mediul urban. Ca o concluzie putem sublinia necesitatea sprijinirii familiilor care întâmpină dificultăţi în privinţa accesului copiilor la educaţie, fie că acestea sunt de ordin material sau sunt tributari lipsei de educaţie.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Total

Feminin

Masculin

Putem concluziona că rata de cuprindere are valori mici, valorile scad odată cu creşterea nivelului de educaţie, scăderea fiind critică pentru mediul rural

5.5.3 Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata de abandon şcolar (Anexa6.h) în Regiune rata de abandon şcolar învăţământul primar şi gimnazial arată o tendinţă de

creştere, de la 1,0 la valoarea de 2,1 (rata de abandon calculata pentru un an şcolar); pentru învăţământul liceal şi profesional valorile sunt mai mari şi sunt cuprinse între 3,3 şi

4,9 anual.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Total

Feminin

Masculin

Urban

Rural

51

Este de reţinut că pentru fiecare categorie rata de abandon regional are valori care le depăşesc pe cele calculate la nivel naţional. În privinţa mediului urban – rural raportul variază fără vreo regularitate, iar rata calculată pentru sexul masculin o depăşeşte pentru fiecare categorie pe cea pentru sexul feminin.

Subliniem faptul că una din cauzele abandonului şcolar din Regiunea Vest poate fi plecarea părinţilor în străinătate la lucru. Din acest motiv elevii rămân nesupravegheaţi sau la un moment dat părăsesc şcoala pentru a-şi urma părinţii. Măsuri pentru situaţii de abandon şi pentru prevenire trebuie prevăzute, în mod obligatoriu.

5.5.4 Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata de absolvire În ceea ce priveşte elevii cuprinşi în sistem, un indicator accesibil este rata de absolvire:

Pentru judeţul Hunedoara valorile se situează constant sub cele din judeţele Caraş-Severin şi Arad, sub 90%, iar în cazul învăţământului profesional şi de ucenici se constată un salt al ratei de absolvire, în ultimii doi ani la 99% respectiv 93%, salt care trebuie analizat.

Deşi aparent avem de a face cu valori relativ mari ale ratei de absolvire (peste 80% pentru învăţământul gimnazial şi de peste 90% pentru învăţământul liceal), dacă corelăm acest indicator cu rata de cuprindere, atunci constatăm că pe lângă elevii pe care nu am reuşit să-i cuprindem în învăţământul obligatoriu, din cei înscrişi mai înregistrăm pierderi suplimentare, de până la 20%, care nu vor absolvi.

Rata de absolvire - învăţământ liceal- Regiunea VEST-

0

10

20

30

40

50

60

70

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Rata de absolvire - învăţământ prof. şi de ucenici- Regiunea VEST -

0

10

20

30

40

50

60

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Rata de absolvire - învăţământ gimnazial - Regiunea VEST -

0

20

40

60

80

100

total feminin masculin urban rural

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Rata de absolvire - înv. postliceal şi de maiştri - Regiunea VEST -

0

2

4

6

8

10

12

14

total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

5.5.5 Structura populaţiei pe niveluri de educaţie după ultimul nivel de studii absolvit

5.5.6 Rata de succes

Analizând Rata de succes (Indicator nr. 6j Educaţie) la examenele naţionale (Testele naţionale după terminarea clasei a VIII-a şi examenul de bacalaureat) putem observa ca în judeţ rezultate mai bune se obţin la bacalaureat, şi în intervalul analizat indicatorii arată o tendinţa de creştere.

52

Rata de succes - învăţământ gimnazial- Regiunea VEST -

30405060708090

total feminin masculin urban rural

Invatamant gimnazial

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Rata de succes - învăţământ liceal- Regiunea VEST -

88

90

92

94

96

98

total feminin masculin

%

2002/20032003/20042004/20052005/20062006/2007

5.5.7 Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Rata de tranziţie (Indicator nr. 6g Educaţie) de la gimnaziu la liceu si învăţământ profesional arata variaţii de la an la an, valorile fiind cuprinse intre 92% si 97%, pentru anii luaţi în considerare. Diferenţe mari se pot observa insa in ceea ce priveşte raportul dintre liceu si învăţământ profesional, care este intr-un raport de 1 la 2 pentru judeţul Hunedoara, in favoarea învăţământului liceal.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Indicatorii prezentaţi anterior oferă imaginea unui sistem care asigură cuprinderea elevilor, si o rata de tranziţie pentru continuarea studiilor ridicată, cu rate de succes si de absolvire foarte mari.

Aceste rezultate insa trebuiesc analizate împreună cu informaţiile oferite de calculele efectuale pentru cohorte de tineri, de 4 ani, urmăriţi de-a lungul perioadei de şcolarizare.

5.5.8 Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Nu sunt date disponibile.

5.5.9 Rata de absolvire a competenţelor cheie

Nu sunt date disponibile.

5.5.10 Rata analfabetismului

Nu sunt date disponibile..

5.5.11 Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64ani)

Nu sunt date disponibile.

5.6 Indicatori de impact

5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

Nu sunt date disponibile.

53

5.6.2 Inserţia profesională a absolvenţilor

5.6.3 Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Nu sunt date disponibile.

5.7 Oferta şcolilor din ÎPT

În procesul de analiză a ofertei de formare prin sistemul TVET avem în vedere următoarele aspecte:

- structura calificărilor oferite în regiune, prin cele două rute de formare, din perspectiva diversităţii ofertei şi a concordanţei acesteia cu cerinţele pieţei muncii

- condiţii de învăţare oferite de unităţile şcolare: infrastructura, dotare- calitatea resurselor umane din sistemul TVET- servicii de consiliere şi orientare pentru carieră

Pentru a avea o imagine privind structura calificărilor oferite în regiune, vom analiza evoluţia ofertei pentru absolvenţii claselor a VIII-a (= intrări în sistemul TVET), dar şi structura absolvenţilor (= ieşiri din sistemul TVET) pe cele două rute de profesionalizare (prin liceu şi SAM- şcoala de arte şi meserii). Pe baza datelor centralizate la nivelul regiunii privind numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT putem să facem următoarele observaţii (Anexa 9):

Planurile de şcolarizare ale judeţelor au fost analizate în raport cu recomandările PRAI şi PLAI.

Se remarcă o tendinţă generală de încadrare în cerinţele PRAI, în ceea ce priveşte tendinţele evoluţiei ponderii calificărilor.

În cazul clasei a IX-a, liceu tehnologic - ruta directă, se observădiferenţe semnificative între ponderea la nivel de regiune şi ponderile la nivelul judeţelor. Astfel, judeţului Hunedoara, la profilul tehnic prezintă o pondere de 57% faţă de 49,5% la nivel de regiune, iar la profilul resurse naturale şi protecţia mediului ponderea (4,6%) este mult sub cea la nivelul regiunii (16%). Se remarcă însă interesul scăzut al elevilor pentru acest profil; cu toate că oferta pentru anul şcolar 2008 – 2009 cuprindea 84 de locuri au fost ocupate doar 61. (Anexa 7 şi Anexa 9) Tot o pondere ridicată la profilul tehnic, comparativ cu media regiunii, se regăseşte şi în judeţul Timiş (54,7%). În cazul clasei a IX-a, Şcoala de Arte şi Meserii se constată o serie dediscordanţe între tendinţele prognozate ale ponderii calificărilor şi realitatea obiectivă dată de realizarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2007 – 2008. La judeţul Hunedoara există de asemenea câteva situaţii contradictorii între cifrele de şcolarizare repartizate pe domenii, tendinţele previzionate şi ţintele din 2013. Astfel, domeniul „Mecanică” rămâne practic constant cu toate că ţinta PLAI 2013 prevede o scădere cu 6,5%. Domeniile „Industrie textilă şi pielărie” şi „Tehnici poligrafice”, a căror tendinţă este de menţinere a actualelor ponderi înregistrează greutăţi în realizarea planului de şcolarizare ( - 14% respectiv -47%). Domeniul „Agricultură” supravieţuieşte cu greutate, planul de şcolarizare fiind realizat doar în proporţie de 60%. Faţă de recomandările de ajustare a ponderii unor domenii făcute îndocumentul PRAI din anul precedent şi comparând situaţiile prezentate mai sus privind nerealizarea cifrei de şcolarizare aprobate se poate demonstra ca unele judeţe au ţinut cont de acestea într-o mică măsură. Aceasta situaţie va avea drept efect o supra sau sub dimensionare a ofertei faţă de cerere, iar corecţiile ce trebuie făcute în următorii ani va fi necesar să fie de mare amploare, ceea ce va pune unităţile şcolare în dificultate pentru modificări radicale. Acest exerciţiu de planificare a ofertei şi de monitorizare a planificării ne arată că efectele

demersurilor de validare a ofertei de către parteneri încep să apară, însă este necesar ca

55

procesul să mai fie asistat până când structurile responsabile pentru planificarea ofertei îşi vor dobândi experienţa necesară.

Remarcăm, şi anul acesta, că la nivelul regiunii oferta de şcolarizare prinforma de învăţământ seral este mult subdimensionată faţă de cerere, având efect negativ asupra ratei de cuprindere, care scade odată cu creşterea nivelului de educaţie. Analizând evoluţia ponderii domeniilor de calificare la nivel de intrări (clasa a IX-a SAM),

putem observa următoarele: Pentru domeniile Mecanică şi Industrie textilă şi pielărie înregistrăm o tendinţă corectă de

scădere, însă măsura scăderii este mică, ceea ce face ca la ieşirile din sistem să avem o supraoferta în calificările din cadrul acestui domeniu.

Tendinţe şi ritmuri corecte de variaţii întâlnim la calificările: Electromecanic, Electronică şi automatizări, Comerţ, Turism şi alimentaţie.

În ceea ce priveşte oferta prin ruta directă, se menţine dezechilibrul dintre profilul tehnic supradimensionat şi profilul servicii încă mult sub cerinţele pieţei. Deşi tendinţele sunt corecte, ritmul lent de modificări arată o mare inerţie a sistemului în adaptarea ofertei la cerere.

5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare

Analizând oferta unităţilor şcolare la liceu tehnologic - pe ruta directă, observăm următoarea distribuţie a profilurilor tehnic, servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului:

Specificaţie

Număr de elevi cuprinşi la inceputul anului şcolar

2002/2003 * 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Plan Realiz Plan Realiz Plan Realiz Plan Realiz Plan Realiz Plan Realiz Plan Realiz Plan Realiz

2002/ 2003

2002/ 2003*

2003/ 2004

2003/ 2004

2004/ 2005

2004/ 2005

2005/ 2006

2005/ 2006

2006/ 2007

2006/ 2007

2007/ 2008

2007/ 2008

2008/ 2009

2008/ 2009

2009/ 2010

2009/ 2010

Total elevi cuprinşi în cl. a IX-a

5796 5714 6384 6328 6426 6370 5597 5569 5292 5259 5012 4962 4987 4936

Total elevi cuprinşi în cl. a IX-a în ÎPT, din care:

3388 3314 4452 4400 4424 4369 3784 3679 3612 3483 3080 2956 3584 3346 3164

A. Elevi cuprinşi în cl. IX SAM - ruta progresivă, din care, pe domenii

1652 1594 2660 2628 2688 2633 2244 2168 2128 1999 1708 1637 1820 1582 3164

mecanică 588 573 840 851 952 935 728 709 560 546 532 516 644 606 896

electromecanică 280 261 448 435 392 401 280 273 168 171 140 128 140 120 140

electronică automatizări 0 0 28 28 28 28 86 83 112 109 112 108 28 27

308

chimie industriala 28 30 0 0 28 28 28 28 84 60 0 0 28 30 28

materiale de construcţii** 0 0 0 0 28 23 0 0 28 17 0 0 28 0

0

electric 196 186 420 418 224 206 280 254 140 137 112 116 112 115 308

construcţii,instalaţii şi lucr.publice 336 330 308 295 224 225 196 195 252 234 168 168 28 39

280

agricultură 0 0 0 0 28 27 28 28 56 34 28 17 28 17 0

silvicultură 28 30 28 18 84 76 56 54 112 115 112 111 56 72 28

comerţ 56 61 112 118 56 61 86 81 168 145 140 140 168 147 532

turism şi alimentaţie 56 60 196 176 112 111 140 144 168 178 168 170 224 231

420

ind. alimentară 0 0 0 0 112 110 28 26 0 0 28 27 28 0 0

fabric.prod.din lemn 0 0 56 59 84 73 56 43 56 57 0 0 112 24

28

ind.textilă şi pielărie 84 63 224 230 308 299 224 222 168 153 140 121 140 131

112

tehnici poligrafice 0 0 0 0 0 0 0 0 28 12 28 15 28 0 28

estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0 0 28 30 28 28 28 31 0 0 28 23

28

protecţia mediului 28

economic

productie media

56

B.Număr elevi cuprinşi în clasa a IX-a la liceu–filiera tehnologică, din care:

1736 1720 1792 1772 1736 1736 1540 1511 1484 1484 1372 1319 1764 1764 0

-tehnic 1092 1072 1148 1132 1064 1064 868 866 840 840 756 752 1176 1192 0

-servicii 448 454 476 482 476 476 504 492 560 560 532 506 532 513 0

-resurse naturale şi protecţia mediului 196 194 168 158 196 196 168 153 84 84 84 61 56 59

0

Planul de şcolarizare realizat SAM - cl.IX zi - 2008/2009 - Repartizare sectorială - jud. Hunedoara

Serv icii Total

45%

Industrie Total

42%

Construcţii Total

10%Agricultură şi

silv icultură Total

3%

Planul de şcolarizare realizat Liceu tehnologic - cl.IX zi - 2008/2009

- Repartizare sectorială - jud. Hunedoara

Agricultură, silvicultură şi

protecţia mediului Total2%

Construcţii Total4%

Industrie Total48%

Servicii Total46%

Şcoala de arte şi meserii

Cea mai mare pondere o deţine domeniul Mecanic, care deşi arată o tendinţă uşor descrescătoare, totuşi rămâne să domine oferta, având o pondere în jurul valorii de 30%,

Domeniile care pot fi asociate cu sectoare ale economiei cu mare productivitate şi tehnologii de vârf (electromecanica, electronica şi automatizări, electric), arată o tendinţă descrescătoare, şi împreună totalizează o pondere de numai 20 %,

Domenii asociate cu sectoare prognozate a fi într-o dinamică de dezvoltare în viitor sunt chimia industrială (incluzând calificări pentru analize de mediu, industria farmaceutică, analize de calitate a produselor agricole şi alimentare etc), construcţii, instalaţii şi lucrări publice, turism şi alimentaţie. Pentru domeniul chimie industrială se înregistrează o tendinţă de descreştere. Această cerere regională ar trebui avută în vedere la proiectarea ofertei, dublată de activităţi de informare şi orientare la nivel regional.

În cazul domeniului Construcţii, instalaţii şi lucrări publice se înregistrează o creştere a ofertei. Domeniul oferă şanse mari de angajare pe piaţa regională şi europeană iar în condiţiile creşterii clare a cererii oferta existentă este subdimensionată la nivel de regiune.

Oferta de calificări în domeniul Turism şi alimentaţie, cu o pondere regională de 7,6 % este mică, dar a respectat trendul de creştere, ţinând cont şi de faptul că aceste calificări oferă posibilitatea de înfiinţare a unor afaceri mici, profitabile chiar şi în mediul rural. Regiunea prezintă un potenţial turistic de excepţie, ce urmează a fi valorificat în viitor şi prin accesarea fondurilor structurale. Dezvoltarea turismului este o prioritate regională, şi sunt planificate investiţii în infrastructura care trebuie dublate de dezvoltarea resurselor umane pentru acest sector.

Domenii de calificare care aproape lipsesc din oferta regiunii sunt: Materiale de construcţii, Tehnici poligrafice, şi Estetica şi igiena corpului omenesc, deşi aceste domenii sunt asociate cu sectoare ale economiei în dezvoltare , şi sunt îmbrăţişate şi de către tineri.

Domeniul Agricultură cunoaşte o tendinţa de descreştere, de la 5,4% planificat în 2003 la 4% planificat în 2007 şi 2% realizat în acelaşi an. O analiză la nivel de judeţ şi unităţi şcolare este necesară pentru a asigura ca această creştere însemnă în acelaşi timp şi o modificare a calificărilor din cadrul domeniului, calificări asociate unei agriculturi competitive şi nu unei agriculturi de subzistenţă; este necesar să se analizeze oferta acestor şcoli, mai ales din mediul

57

rural, pentru a elimina situaţiile în care şcoala are o ofertă pentru agricultură, din cauza lipsei unei alte opţiuni fundamentate prin resurse şi cerere.

Suprafaţa împădurită a regiunii este semnificativă, iar oferta şcolilor pentru silvicultură este redusă.

Ponderea comerţului este în creştere, însă la o valoare absolută mică în raport cu cererea pe piaţă în creştere, şi cu o fluctuaţie a personalului foarte mare, specific acestui sector.

Industria textilă şi pielărie după ce a cunoscut o creştere semnificativă, devenind după domeniul mecanic cel mai important ca pondere, în oferta şcolilor, înregistrează o descreştere, ca un semnal la prognozele viitoare pentru acest sector. Este necesar ca oferta corect dimensionată care va rămâne să se adreseze prin parteneriate bilaterale agenţilor economici viabili, şi oferta să fie dublată şi de acţiuni de consiliere adecvate.

La învăţământul liceal În perioada 2004-2008, ponderea celor trei profiluri a cunoscut următoarea evoluţie:

profil Tehnic, o scădere de la 59% la 55%. Judeţul Arad este sigurul care are o pondere de sub 50% a profilului tehnic, respectiv 42%. Profilul „Tehnic” domină oferta judeţelor Caraş-Severin (60%), Hunedoara (57%) şi Timiş (54%), în timp ce oferta Aradului se situează la 41%, mult mai aproape de media regiunii.

profilul Servicii, o creştere de la 22,7 la 26,0%. Profilul servicii cunoaşte o relativă creştere în comparaţie cu ultimii ani în raport direct cu cererea prognozată, dar şi în raport cu opţiunile tinerilor. Această creştere are loc în detrimentul profilului resurse naturale şi protecţia mediului, care ajunge astfel sub 20%. Judeţele Hunedoara şi Arad se situează peste media regională a ponderii profilului „Servicii” cu valori de 38% respectiv 34 %.

profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, o scădere uşoară de la 18,3% la 17,5%. În cadrul profilului „Resurse naturale şi protecţia mediului”, ponderea minima o are judeţul Hunedoara, cu 5%.

În procesul de planificare a ofertei educaţionale se ţine cont şi de „stocul de calificări” (ieşirile din sistem) existent pe piaţă, prin care înţelegem forţa de muncă calificată prin învăţământul profesional şi tehnic în ultimii 10 ani, forţa de muncă care pentru a fi competitivă are nevoie de o intervenţie de scurtă durată de adaptare sau specializare.

Din datele pe care le deţinem putem constata că unităţile şcolare din regiune au pregătit o forţă de muncă având următoarele caracteristici:

Volumul acestui stoc de calificări este impresionant, domeniile de calificare ofertate prin învăţământul profesional şi de ucenici arată o distribuţie neuniformă, cea mai mare pondere având domeniile: mecanic şi industria textilă şi pielărie.

Calificări de nivel 3, prin liceu tehnologic au obţinut elevii, în cele trei profiluri astfel: profil tehnic, profil servicii, profil resurse naturale şi protecţia mediului, cu dominanţa clară a profilului tehnic.

Tabloul calificărilor este dominat de domeniul mecanic, având argumentul cel mai des invocat acela că acestui domeniu i se asociază cele mai multe calificări, care ar permite o mai mare şansă de ocupare, mobilitate, şi s-ar respecta în mai mare măsură opţiunile elevilor.

5.7.2 Analiza Ofertei Curente – Formarea Profesională IniţialăAnaliza ofertei curente s-a realizat având în vedere ţintele stabilite pentru 2013 şi se găseşte

în capitolul 5.8.

5.7.3 Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor

Unităţile şcolare sunt încurajate să intre pe piaţa ofertanţilor de formare continuă a adulţilor şi sunt la nivelul judeţului Hunedoara 43 cursuri de formare adulţi autorizate CNFPA.

Aceste unităţi şcolare au derulat un număr de 44 programe (cursuri) cu 1079 absolvenţi în anul 2008. Subliniem faptul că majoritatea programelor de formare se desfăşoară în parteneriat cu

58

agenţi economici. Putem aprecia că aceste exemple constituie modele pentru celelalte unităţi şcolare, care necesită sprijin pentru a-şi dezvolta capacităţile instituţionale aferente Educaţiei adulţilor, dar oferta actuală este mult subdimensionată fată de cerere, mai ales în condiţiile în care exista suport financiar asigurat prin POS DRU.

5.7.4 Reţele şcolare În vederea valorificării prin multiplicare a asistenţei acordate şcolilor prin programele Phare

TVET au fost constituite reţele şcolare în jurul centrelor de resursă . Aceste structuri joacă un rol important în toate acţiunile care presupun o abordare regională, şi în mod special cele conexe cu piaţa muncii ( informarea despre cerinţele actuale şi cele viitoare ale pieţei muncii, consilierea şi orientarea pentru o carieră, structura de competenţe cerută de angajatori etc).

Şcoala Phare TVET 2001-2003 coordonatoare

Unitate şcolară alocată

Colegiul Tehnic „Matei Corvin” Hunedoara

Grup Şcolar „Transilvania” DevaColegiul Tehnic „Transilvania” DevaGrup Şcolar de Telecomunicaţii şi Lucrări Publice HunedoaraColegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara

Colegiul Tehnic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria

Grup Şcolar „Grigore Moisil” DevaGrup Şcolar „Crişan” Criscior Grup Şcolar „Ovid Densuşeanu” CălanGrup Şcolar „Horea” Deva

Grup Şcolar „Nicolaus Olahus” OrăştieGrup Şcolar Agricol „Alexandru Borza” GeoagiuŞcoala de Arte şi Meserii SibişelGrup Şcolar de Arte şi Meserii „Ion Mincu” DevaColegiul Tehnic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva

Grup Şcolar „Mihai Viteazu” Vulcan

Grup Şcolar Industrial Minier LupeniColegiul Economic „Hermes” PetroşaniGrup Şcolar „Dimitrie Leonida” PetroşaniGrup Şcolar „Constantin Brâncuşi” Petrila

În vederea asigurării unei corespondenţe între cerinţele angajatorilor şi formarea profesională, se dezvoltă parteneriate şcoala – întreprindere la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ. Aceste parteneriate, analizate în detaliu la nivelul PLAI al fiecărui judeţ, vizează diferite componente ale activităţii din şcoala, ca de exemplu: asigurarea locurilor pentru instruirea practică a elevilor, dezvoltarea în parteneriat a unor module de curriculum în dezvoltare locală (CDL), acordarea de burse elevilor cu rezultate deosebite, implicarea partenerilor în stabilirea direcţiilor de dezvoltare strategică a şcolii, programe comune de dezvoltare a resurselor umane şi nu în ultimul rând parteneriate pentru accesarea fondurilor structurale.

5.7.5 Parteneriatul cu întreprinderile şi mediul academic

Activităţile derulate în anul şcolar 2008-2009 de către şcolile din Învăţământul Profesional şi Tehnic au fost axate pe următoarele domenii:

Parteneriate cu agenţii economici (conform anexei 13):Activităţile desfăşurate în parteneriat cu agenţii economici au avut în vedere următoarele:

- efectuarea pregătirii practice a elevilor- elaborarea curriculum-ului în dezvoltare locală- facilitarea accesului la tehnologii moderne şi echipamente- formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie şi specializate, la elevi şi cadre didactice - identificarea oportunităţilor pentru angajare- elaborarea convenţiei cadru de practică împreună cu partenerul de practică

59

5.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT regional

Rata de cuprindere are valori mici, (pentru învăţământul obligatoriu în jurul valorii de 80%) valorile scad odată cu creşterea nivelului de educaţie, (pentru învăţământul secundar superior fiind de 54% faţă de 85% prognozat la nivel european), valorile fiind critice pentru mediul rural. Valoarea absolută a ratei de cuprindere este mică, dar acest indicator arată şi o tendinţă de scădere, ceea ce este îngrijorător, şi necesită intervenţii urgente.

Ponderea absolvenţilor de clasa a VIII-a care îşi continuă studiile este de peste 90%, însă este necesar să se urmărească acest indicator şi în cazul tranziţiei de la ciclul inferior la cel superior al liceului. Trebuie avut în vedere faptul că ţinta europeană este ca 85% din tinerii din categoria de vârstă 15 – 25 ani să îşi finalizeze ciclul secundar superior, iar în prezent înregistrăm o rată de cuprindere de doar 54% pentru acest nivel.

Pe parcursul perioadei de şcolarizare se realizează pierderi mari din numărul total de tineri cuprinşi în sistemul formal de educaţie. Aceste pierderi se ridica la peste 22% din numărul celor înscrişi în ciclul primar în anul şcolar 1994/95, ceea ce în valoare absolută înseamnă 25 840 de elevi pentru o cohortă de 4 ani. Aceşti tineri se vor regăsi în societate fără o calificare, fără studii finalizate, cu risc de marginalizare socio-profesională ridicat, dacă nu se vor realiza intervenţii concertate.

Structura calificărilor in regiune a suferit modificări importante datorită analizelor prin intermediul documentelor de planificare a ofertei PRAI si PLAI, înregistrându-se valori care se apropie treptat de ţintele stabilite pentru anul de referinţă 2013.

Structura calificărilor reflectă într-o măsură insuficientă disparităţile interregionale cu privire la cererea pieţei actuală şi cea viitoare.

Raportul ofertei pentru cele doua rute de şcolarizare - ruta directă şi cea progresivă- prezintă o evoluţie in favoarea rutei directe, în concordanţă cu aspiraţiile tinerilor, însă aceasta rută oferă o gamă redusă de calificări.

Recomandări:Realizarea unor evidenţe complete la nivel de judeţ, cu privire la categoria tinerilor

necuprinşi în sistemul formal de educaţie şi identificarea unor măsuri urgente în vederea creşterii ratei de cuprindere, (încurajarea şi sprijinirea tinerilor pentru a-şi continua studiile, readucerea în şcoli a celor care au părăsit şcoala, includerea celor care nu au fost cuprinşi) începând cu învăţământul primar, şi cuprinzând toate nivelele.

Accesul elevilor la educaţie şi la o calificare se poate analiza din punctul de vedere al accesului fizic, accesului la un curriculum adecvat şi accesului la servicii specializate.

Sunt necesare măsuri urgente pentru diminuarea fenomenului de abandon şcolar la nivelul întregii regiuni, şi asigurarea unor alternative pentru completarea studiilor şi obţinerea unei calificări.

Pentru a asigura competitivitatea absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă, învăţământul profesional şi tehnic din regiune va trebui să încurajeze obţinerea unui nivel de instruire cât mai ridicat, încurajând mobilitatea ocupaţională dar şi geografică, simultan cu oferirea unor calificări adaptate cerinţelor pieţei. Pentru a informa tinerii despre cerinţele viitoare ale pieţei, este necesar să fie continuate cercetările prin studiile regionale.

Se recomandă ca fiecare elev să aibă acces la un curriculum adecvat. Accesul la un curriculum adecvat presupune o structura a calificărilor din oferta şcolilor cat mai adaptată cerinţelor viitoare ale pieţei forţei de muncă, pentru a asigura o inserţie profesională rapidă şi o carieră profesională de succes.

Accesul fizic la o şcoală care oferă servicii de educaţie şi formare de calitate, înseamnă ca fiecare copil să aibă acces la o unitate şcolară care se află la o anumită distanţă ( stabilită în urma analizelor la nivelul fiecărui judeţ). Tinerii din mediul rural au acces la scoli din mediul urban, ceea ce face ca rata de cuprindere în mediul rural să scadă alarmant pentru ciclul inferior şi superior al învăţământului secundar.

Asigurarea accesului la servicii suport presupun realizarea unui mecanism de consiliere şi orientare pentru carieră individualizat şi corelat cu cererea viitoare a pieţei forţei de muncă. Aceste

60

servicii trebuie oferite de-a lungul întregii perioade de educaţie şi formare (nu doar acţiuni punctuale, izolate, de exemplu înaintea examenelor naţionale). Este necesar ca serviciile de consiliere şi orientare să fie dezvoltate la nivel regional, pentru a fi corelate cu piaţa forţei de muncă regională, asigurând o mai mare mobilitate ocupaţională.

Evoluţia populaţiei şcolare arata o tendinţă de descreştere pentru perioada analizată, iar unul din efectele acestui fenomen este creşterea riscului disponibilizărilor în rândul resurselor umane.

Este necesar ca personalul din învăţământ să fie corect informat cu privire la tendinţele de evoluţie a populaţiei şcolare şi să fie elaborat un plan de măsuri cu implicarea sindicatelor din învăţământ, măsuri ce pot compensa aceste efecte (formare pentru adulţi, măsuri de readucere a tinerilor în şcoli, creşterea perioadei petrecute în şcoală etc.)

Impactul şi eficienţa formării profesionale poate fi măsurat prin succesul absolvenţilor pe piaţa muncii.

În acest sens este urgentă realizarea unor anchete regulate de urmărire a absolvenţilor, validarea şi actualizarea studiilor regionale.

Educaţia şi formarea profesională pot fi servicii de calitate oferite beneficiarilor doar în situaţia în care se bazează pe un parteneriat real şi funcţional.

În acest scop este necesar ca deciziile care se iau cu privire la educaţie şi la formarea profesională să fie fundamentate pe recomandările structurilor parteneriale şi avizate de către acestea, printr-o consultare regulată. Sistemul de monitorizare a implementării PRAI şi PLAI trebuie să asigure cerinţele formulate mai sus.

În vederea asigurării resurselor necesare implementării măsurilor acestui document, este deosebit de important să fie elaborate din timp proiecte mature şi de calitate, având la bază parteneriate reale şi puternice, pentru a fi finanţate din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene.

Nivelul judeţean este abilitat să ia o serie de decizii pentru învăţământul profesional şi tehnic pe baza analizelor realizate care argumentează diferenţele faţă de situaţia regională.

Există o serie de recomandări cu caracter general precum evitarea şcolarizării în schimburi sau reducerea distanţelor pe care elevii trebuie să le străbată pentru a ajunge la şcoală, facilitându-se în acest mod accesul la şcolile TVET.

Nivelul judeţean va fi responsabil pentru luarea deciziilor potrivite în funcţie de propriile analize. Distribuţia geografică a unităţilor şcolare nu este uniformă, o concentrare a acestora înregistrându-se în reşedinţele de judeţ.

Pentru perioada următoare se recomandă ca să se facă o analiză a efectelor evoluţiilor demografice şi să se definitiveze un proiect al schimbărilor în privinţa reţelei şcolare şi a structurii calificărilor la nivelul judeţului, şi a fiecărei unităţi şcolare. Având la dispoziţie prognozele demografice, este posibil să se facă o planificare a alocării resurselor (materiale şi umane) în funcţie de dezvoltarea proiectată pentru calificări / domenii şi şcoli.

Având elaborat şi aprobat la nivelul fiecărui judeţ o listă de priorităţi de dezvoltare ( în termeni de calificări şi domenii cu şanse de cerere din partea pieţei muncii) cu consultarea structurilor de parteneriat, este posibil să se planifice sprijinul financiar prin Fondurilor Structurale în dezvoltarea şcolilor.

61

CAPITOLUL 6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI 2008

Procesul de monitorizare a fost demarat în martie 2009, cu seminarul organizat în scopul instruirii echipelor formate la nivel regional. Perioada propusă pentru monitorizare a fost august 2007 – martie 2008.

În derularea efectivă a procesului de monitorizare, au fost întâmpinate următoarele dificultăţi:- Primirea instrumentelor de lucru cu întârziere;- Perioada scurtă de lucru;- Propunerile de acţiuni nu cuprind indicatori şi instrumente de evaluare formulate concret.- Tendinţa de formalism atunci când se realizează monitorizările locale.

6.1. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN PROCESUL DE MONITORIZARE

Raportul de monitorizare s-a realizat de echipa formată din trei persoane noninalizate de CR Vest şi CLDPS Arad. Metodologic pentru etapa de colectare date echipa a alcătuit o scrisoare semnată de preşedintele CR Vest, pe care a transmis-o în atenţia organizaţiilor implicate în implementarea planurilor cu solicitarea de furnizare a informaţiilor în conformitate cu un format prestabilit - machetă.. In data de 12 martie a avut loc vizata de monitorizare la Deva, în cursul căreia a avut loc o întâlnire cu membrii CLDPS Hunedoara, prilej cu care a fost aplicat chestionarul din Anexa 3. In procesul de monitorizare au fost implicate instituţiile: Consiliul Judeţean, AJOFM .care au furnizat informaţii importante în legătură cu aspectele pe care apreciaza ca ar dori sa se regaseasca in raportul de monitorizare; punctele tari si punctele slabe ale implementarii PLAI HD, moduri de remediere ale deficientelor aparute pe parcursul implementarii PLAI HD, recomandari.care a fost transmis instituţiilor care prelucrează date de tipul celor identificate în listele cu indicatori.

6.2. REZUMATUL ACTIVITĂŢILOR DE MONITORIZARE

Priorităţi monitorizate:- Asigurarea implementării măsurilor PLAI într-o proporţie de minim 80 %- Asigurarea unei concordante intre oferta de formare profesională şi cererea pieţei măsurata

prin respectarea recomandărilor PRAI - Cuprinderea în sistemul de formare continua a minim 40% din resursele umane din TVET- Dezvoltarea infrastructurii şi a bazei materiale a unităţilor şcolare astfel încât să asigurăm

calitatea formării profesionale în contextul descentralizării.- Toţi elevii cuprinşi din sistemul TVET vor beneficia de servicii de consiliere şi orientare

pentru carieră.

Măsuri / Acţiuni monitorizate şi recomandări -

Obiectivul 1: Optimizarea procesului de implementare a documentelor PRAI/PLAIMăsurile: A.1.1. Lărgirea parteneriatului, la nivel local A.1.2. Crearea unei reţele de monitorizare a implementării măsurilor PLAI A.1.3. Crearea şi abilitarea echipelor constituite la nivel de judeţ în vederea continuării exerciţiului de planificare a educaţiei (implementare reactualizare PRAI, PLAI şi PAS)Concluzii: Aducerea de noi parteneri în CLDPS a demarat şi au fost cooptaţi noi membri în structurile de monitorizare şi reactualizare a PLAI

62

Obiectivul 2: Optimizarea cantitativă şi calitativă a ofertei educaţionaleMăsurile: A.2.3. Asigurarea calităţii instruirii practice a elevilor A.2.4. Analiza gradului de corelare a ofertei şcolare a judeţului Hunedoara şi recomandările regionale din PRAI Concluzii:Exista centralizarea la nivel judetean a parteneriatelor incheiate cu agentii economici.Exista un proiect in evaluare (axa 2.3), a carui interventie se refera la practica elevilor.Raport de analiză comparativă regională realizat

Obiectivul 3: Dezvoltarea resurselor umane din TVETMăsura: A.3.3. Formarea resurselor umane TVET pentru implementarea dezvoltărilor programelor Phare TVETConcluzii:Au fost realizate acţiuni de formare pe implementarea programelor Phare TVET

Obiectivul 4: Dezvoltarea infrastructurii TVET Măsurile: A.4.1. Planificarea investiţiilor în reţeaua şcolilor TVET pentru perioada 2007-2013 A.4.2. Transformarea a 50% din biblioteci în centre de informare modernăConcluzii:Există o bază de date referitoare la starea unităţilor de învăţământ şi o listă de priorităţi pentru investiţii dar nu sunt avizate de CLDPS. Unele unităţi de învăţământ necesita interventii urgente pentru asigurarea unor conditii optime de functionare

Obiectivul 5: Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare pentru carieră tuturor elevilor din TVET

M Măsura: A.5.1. Inventarierea opţiunilor tinerilor, urmată de activităţi de informare şi orientare pentru carierăConcluzii:A fost efectuată sondarea optiunilor elevilor de clasa a VIII-a şi centralizarea optiunilor acestora în scopul fundamentarii planului de scolarizare pentru anul scolar 2008 – 2009. Exista un proiect depus de CJRAE Hunedoara, pe acest domeniu de interventie.

CObiectivul 2: Optimizarea cantitativă şi calitativă a ofertei educaţionaleMăsura: A.2.1. Informaţii structurate privind şansele de ocupare pentru fiecare grup ţintă (parţial realizat)Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PLAI): ): Asigurarea unei concordanţe între oferta de formare profesională şi cererea pieţei Concluzii:Broşura realizată cu oferta şcolilor va trebui prezentată într-o forma mai accesibilă.Este necesară continuarea colaborării cu AJOFM şi unităţile de învăţământ în vederea urmăririi absolvenţilorObiectivul 3: Dezvoltarea resurselor umane din TVETMăsurile: A.3.1. Informarea RU din sistemul TVET asupra tendintelor de dezvoltare a sistemului şi planificarea măsurilor de intervenţie la nivelul judeţului Hunedoara şi unităţilor şcolare. Stagii de formare a cadrelor din sistemul TVET organizate la partenerii economici (parţial realizat) A.3.4. Instruirea personalului pentru accesarea fondurilor structurale(parţial realizat) Concluzii:Se impune continuarea acestor acţiuniObiectivul 5: Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare pentru carieră tuturor

63

elevilor din TVETMăsura: A.5.2. Cuprinderea cadrelor didactice în activităţi de informare cu privire la viitorul regiunii şi a şanselor de ocupare (parţial realizat) Concluzii: Ar fi benefic realizarea unui plan de colaborare intre institutii (ISJ, AJOFM, CJRAE)

Rezumatul recomandărilor- Stabilirea unui termen pentru reorganizarea parteneriatului, prin regulamentul de

funcţionare, în funcţie de situaţia specifica din fiecare judeţ.- Clasificarea şi îndosarierea documentelor care să ateste desfăşurarea activităţilor (note

telefonice de invitare a partenerilor, procese verbale de la întâlniri, minute întocmite, etc.)- Centralizarea la nivel judeţean a parteneriatelor încheiate cu agenţii economici, Harta

parteneriatelor - Monitorizarea modului de aplicare in practica curenta la clasă a competenţelor dezvoltate în

urma formarii continua a personalului didactic

Deficienţe constatate privind proiectarea obiectivelor, măsurilor, acţiunilor, ţintelor, indicatorilor şi recomandări pentru eliminarea deficienţelor.

- Măsuri formulate ambiguu- Acţiunile nu sunt descrise suficient de detaliat - Indicatorii nu sunt formulaţi separat de obiective- Limbajul instrumentelor de monitorizare nu coincide cu limbajul utilizat în formularea

priorităţilor PRAI, PLAI- Orizontul de timp nu a fost precizat atunci când au fost planificate acţiunile.

64

CAPITOLUL 7. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI

Analiza datelor demografice ne arată că Regiunea Vest se confruntă cu următoarele fenomene:- Scăderea înregistrată a populaţiei cu grupa de vârstă 0-14 ani este mai mare decât cea

prognozată;- Fenomenul emigrare către statele membre ale UE;- Fenomenul de imigrare din alte state şi migraţia inter-regională a forţei de muncă.- Scăderea numerică a populaţiei şcolare.

Datele economice relevă următoarele aspectele:- competitivitatea economică a Regiunii Vest este asigurată de firmele mari şi medii, întrucât au

un număr mare de angajaţi, şi o cifră de afaceri ridicată, respectiv o contribuţie consistentă la PIB-ul Regiunii. Totuşi aceste aspecte pozitive sunt umbrite de numărul relativ mic al firmelor mari şi medii;

- pentru păstrarea competitivităţii Regiunii Vest, faţă de celelalte regiuni, este necesara atragerea altor investitori mari;

- la nivel regional IMM-urile asigură o rată de angajare mare, dar acestea un nivel redus de competitivitate prin cifra mică de afaceri.

- Raportările anuale ale A.J.O.F.M. – Hunedoara demonstrează dificultăţile întâmpinate de absolvenţii învăţământului preuniversitar în a se integra pe piaţa muncii, absolvenţii de licee fără certificat de competenţe profesionale deţinând ponderea cea mai mare a celor intraţi în şomaj.

- I.M.M.-urile care sunt în creştere, reprezintă un potenţial sprijin pentru sistemul de învăţământ profesional şi tehnic.

- Societăţile comerciale sunt în proces de majore restructurări.- Există posibilitatea accesării fondurilor structurale pentru reconversie profesională şi

retehnologizare.

Analiza pieţei muncii:Din datele furnizate de ANOFM şi AJOFM pentru şomajul înregistrat şi disponibilizările

realizate sau anunţate de către agenţii economici pentru următoarele luni se desprind următoarele concluzii:

Se precizează că în industria textilă se înregistrează creşteri ale cererii de forţă de muncă. În ceea ce priveşte producţia de oţel se va înregistra o stagnare. Totodată în domeniul

construcţiilor se va înregistra o scădere. În domeniul agriculturii se va înregistra o creştere semnificativă. Industria chimică se va regla în funcţie de cerinţele pieţei forţei de muncă.

La nivelul judeţului rata şomajului comparativ cu anul trecut, aceasta este cam la aceeaşi valoare (şomaj 2008 – 613, 2007 – 623).

Se observă şi se precizează că piaţa forţei de muncă la nivelul judeţului este foarte mobilă.Se constată rată şomajului mică în rândul persoanelor care au un nivel ridicat de

educaţie/calificare şi rată mare a şomajului pentru cei care au un nivel redus de educaţie/calificare.Din analizele comparative se observă că în lunile septembrie-noiembrie numărul şomerilor

nu este semnificativ diferită faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent, astfel: în luna septembrie 3114 în 2007 faţă de 4380 în 2008; în octombrie 5992 faţă de 4418 în 2008; în noiembrie 3488 în 2007 faţă de 2933 în 2008; din aceste date nu se poate defini o tendinţă constantă pentru evoluţia şomerilor.

În ceea ce priveşte disponibilizările prognozate, angajatorii prevăd următoarele schimbări: disponibilizări în domeniul construcţiilor de clădiri cu începere din lunile decembrie, ianuarie,

65

lucrări speciale de construcţii şi apoi în fabricarea autovehiculelor şi accesorii (disponibilizări de ordinul sutelor de persoane).

În ceea ce priveşte solicitările privind forţa de muncă se menţionează cerinţa de conducători auto diverse categorii, lucrători în domeniul comerţului, lucrători în industria textilă şi pielărie.

Cursurile de reconversie profesională cu şomerii s-au realizat predominant pe următoarele calificări: asfaltator, brutar-patiser preparate produse făinoase, bucătar, lucrător în comerţ, lucrător social, instalator instalaţii de încălzire centrală, manichiură-pedichiură, montator pereţi şi plafoane din gips şi carton, zidar-pietrar-tencuitor, operator confecţioner industrial şi ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie.

Educaţia: Dinamismul transformărilor economico-sociale ale judeţului, induce la nivelul

învăţământului hunedorean nevoia unei permanente diversificări şi înnoiri, a promovării unor forme alternative de învăţământ, a adaptării rapide şi eficiente la cererea eficientă pe piaţa muncii prin reconversie şi mobilitate profesională.

Pentru optimizarea şi flexibilizarea reţelei de învăţământ, pentru adaptarea ei la nevoile socio-economice ale judeţului, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara a acţionat în direcţia:

extinderea unor profile la solicitările pieţei muncii (administraţie publică, servicii, industrie uşoară, mecanic-auto);

dimensionarea mai judicioasă a unităţilor de învăţământ tehnic şi profesional; corelarea cifrelor de şcolarizare cu dinamica demografică.

În concluzie prezentul document de planificare urmăreşte: Asigurarea egalităţii de şanse şi accesul la educaţie a tuturor persoanelor interesate; Asigurarea calităţii ofertei educaţionale şi de formare profesională prin corelarea

acesteia cu cerinţele viitoare ale pieţei muncii şi cu aspiraţiile individuale ale tinerilor;

Asigurarea condiţiilor de învăţare adecvate, (resurse umane calificate si resurse materiale optime) printr-un sistem descentralizat, cu responsabilităţi asumate de parteneriate funcţionale locale şi internaţionale.

Pe baza acestor situaţii putem face următoarele recomandări:1. Asigurarea unei structuri a calificărilor profesionale prin IPT care să fie în concordanţă cu cerinţele actuale şi cele prognozate ale pieţei muncii, dar şi cu aspiraţiile de carieră ale tinerilor şi familiilor acestora. 2. Asigurarea unui nivel al competenţelor profesionale pentru absolvenţi, astfel încât aceştia să devină competitivi pe pizza forţei de muncă, în raport cu cerinţele angajatorilor, şi în raport cu nivelul redus de competenţe ale celor angajaţi în prezent, sau a şomerilor. Şansele de angajare ale tinerilor sunt semnificative pentru sfera de cerere prin reînlocuire. 3. Necesitatea stimulării elevilor pentru a obţine un nivel de calificare ridicat (nivel 3)Unităţile de învăţământ trebuie să aibă un partener capabil (agent economic) care să asigure pregătirea complementară a absolvenţilor până la un nivel ridicat de competenţe. Cadrele didactice să îi orienteze/consilieze pe elevi pentru alegerea unei rute educaţionale care să le asigure un nivel educaţional cât mai ridicat (cu cât nivelul de educaţie este mai mare cu atât rata şomajului este mai redus).4. Ruta directă este o ofertă educaţională care răspunde cel mai bine cerinţelor actuale. Consilierea elevilor pentru alegerea rutei directe de pregătire, în vederea obţinerii unei calificări ridicate (nivel 3), într-un termen relativ scurt (în 4 ani) şi într-o calificare cerută de angajatori la momentul finalizării studiilor.5. Stocul de competenţe al angajaţilor e redus. Cam 20% din angajaţii au calificări reduse. Aceştia sunt un grup ţintă vulnerabil. Aceştia pentru a face faţă cerinţelor în creştere ale angajatorilor, vor trebui să se recalifice. Adulţii fără studii finalizate sau cu nivel de calificare redus vor fi nevoiţi să urmeze cursuri de formare profesională pentru dobândirea de noi competenţe, daca doresc sa

66

rămână competitivi pe piaţa forţei de muncă. Unităţile de învăţământ vor putea să ofere programe de pregătire pentru calificări profesionale, prin autorizare CNFPA.

67

CAPITOLUL 8. ACŢIUNI PROPUSE

PROPUNERI DE ACŢIUNIAceste acţiuni reprezintă tipurile de măsuri identificate la nivelul judeţului Hunedoara, fiind formulate în strânsă legătură cu concluziile şi

recomandările din PRAI. Aceste acţiuni constituie cadrul pentru definitivarea PAS şi sunt grupate în domenii de intervenţii prioritare.

ŢINTA 1. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII MĂSURILOR PLAI ÎNTR-O PROPORŢIE DE MINIM 80 %Cod act.

Activitatea – descriere Rezultat măsurabil Responsabil Orizont de timp

A.1.1 Lărgirea parteneriatului, la nivel judeţean, cu recomandarea pentru nivelul local.

Cuprinderea in structurile de implementare a reprezentanţilor cheie la nivel de judet pentru implementarea masurilor PLAI

CLDPSISJ

Conform nevoilor concrete pe parcursul implementării

A.1.2. Desfăşurarea activităţii grupului de experţi din C.R. ca structura de monitorizare a implementări masurilor prevăzute prin PRAI şi PLAI

.Aplicarea instrumentelor de monitorizare

Finalizarea rapoartelor în termenele stabilite

Grad de acoperire a masurilor propuse si a judeţelor

CLDPS ISJ

Perioada de implementare 2009-2013

A.1.3. Abilitarea echipelor constituite la nivel de judeţ in vederea continuării exerciţiului de planificare a educaţiei (implementare si reactualizare PRAI, PLAI, PAS)

Constituirea unei echipe de lucru lărgite care să includă toţi factorii de decizie la nivel judeţean

Abilitarea se va realiza prin asistenţa CNDIPT la solicitarea ISJ-urilor

PLAI 2009 reactualizat, mai 2009 şi aprobat

ŢINTA 2. ASIGURAREA UNEI CONCORDANŢE ÎNTRE OFERTA DE FORMARE PROFESIONALĂ ŞI CEREREA PIEŢEI MĂSURATĂ PRIN RESPECTAREA RECOMANDĂRILOR PLAI

69

ŢINTA 2.1 OBŢINEREA DE INFORMAŢII CREDIBILE, DE CALITATE PERIODIC ACTUALIZATE ŞI ACCESIBILE PRIVIND NEVOILE DE CALIFICARE

Cod act. Activitatea – descriere Rezultat măsurabil Responsabil Orizont de timp A.2.1.1. Compatibilizarea bazelor de date ale

AJOFM, de evidenţă ale absolvenţilor şomeri, cu noile finalităţi (calificări profesionale/ niveluri de calificare) obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională.

Găzduirea PLAI pe pagina AJOFM Hunedoara si a ISJ

Rapoarte periodice publicate privind evoluţia pieţei muncii regionale şi locale (cel puţin anual)

ISJ, CJAP, Unităţi şcolare, CNDIPT;

Anual, cu reactualizarea datelorNoiembrie revizuirea ţintelor

A.2.1.2. Dezvoltarea colaborării între ISJ şi AJOFM; investigarea evoluţiei pieţei muncii în procesul de planificare a IPT

Statistici şi analize la nivelul judeţului Hunedoara referitoare la cuprinderea absolvenţilor în ciclul superior, şi pe piaţa forţei de muncă.

ISJ Unităţi şcolareAJOFM cu asistenţa CNDIPT

Permanent

ŢINTA 2.2 AJUSTAREA STRUCTURII OFERTEI PE TERMEN LUNG LA NEVOILE DE CALIFICARE (PE DOMENII DE PREGĂTIRE ŞI CALIFICĂRI)

Cod act. Activitatea – descriere Rezultat măsurabil Responsabil Orizont de timp A2.2.1. Actualizarea anuală a PLAI pe baza

informaţiilor din PRAI, cu particularizările specifice judeţului

PLAI 2009- 2013 ISJ CLDCNDIPT

Anual, mai

A.2.2.2. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI

Planurile de şcolarizare anuale, avizate de CLD, în concordanţă cu PRAI şi PLAI

Unităţi şcolareISJ

Anual, decembrie

A.2.2.3. Colaborarea şcolilor în reţea pentru planificarea ofertei pe baza unei strategii comune pe termen lung

Planurile de şcolarizare anuale, avizate de CLD, în concordanţă cu PRAI şi PLAI

Unităţi şcolareISJ

Permanent

A.2..2.4 Analiza gradului de corelare a ofertei şcolare a şcolilor ţinând cont de recomandările din PLAI HD

Rapoartele şcolilor şi un raport de analiză comparativă judeţeană

CNDIPT, CLDPS, ISJ Anual, ianuarie

70

Ţinta 2.3: CREŞTEREA NIVELULUI DE CALIFICARE ŞI GRADULUI DE ADECVARE A COMPETENŢELOR FORMATE LA NEVOILE VIITOARE ALE UNEI ECONOMII ÎN SCHIMBARE

Cod act. Activitatea – descriere Rezultat măsurabil Responsabil Orizont de timp 2.3.1. Identificarea cerinţelor specifice din

partea angajatorilor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat cu aceştia

CDL – avizate de CLDPSFP Şcolile din ÎPT- Reţele de şcoli şi parteneri

Calendarul de activităţi metodice la nivel de reţea şi în şcoli

2.3.2. Urmărirea ieşirilor din sistemul TVET; la nivel de judeţ cu accent deosebit pe analiza problematicii de abandon şcolar

Statistici şi analize la nivelul judeţului referitoare la cuprinderea absolvenţilor TVET în ciclul superior, şi pe piaţa forţei de muncă.

Rata de tranziţie după clasa a X-a (la nivelul 3 ISCED): minim 95% până în 2013

Rata de tranziţie de la nivelul 2 la nivelul 3 de calificare de minim 50% pe ansamblu, începând cu anul şcolar 2009-2010 (diferenţiat în funcţie de domeniul de pregătire, finalităţile pe fiecare nivel, specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă)

ISJ Unităţi şcolareAJOFM CNDIPT

Anual

2.3.3 Măsuri metodice şi colaborare interdisciplinară pentru consolidarea pregătirii de bază şi a pregătirii tehnice generale

Statistici şi analize la nivelul judeţului, rapoarte de inspecţii

Inspecţia şcolară- Şcolile din ÎPT- Reţele de şcoli şi parteneri

Calendarul de activităţi metodice la nivel de reţea şi în şcoli

2.3.3. Măsuri conjugate pentru consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de

Statistici şi analize la nivelul judeţului, rapoarte de inspecţii

Şcolile din ÎPT- Reţele de şcoli şi parteneri

Calendarul de activităţi metodice la nivel de reţea şi în şcoli

71

piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)

2.3.4. Colaborare în reţea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, ex.: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.

Minim 50% dintre cei care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, măsurat pe fiecare nivel de calificare, începând cu promoţiile de absolvenţi din 2008/2009

Şcolile din ÎPT- Reţele de şcoli şi parteneri

Calendarul de activităţi metodice la nivel de reţea şi în şcoli

Ţinta 2.4: IMPLICAREA ACTIVĂ A ŞCOLILOR TVET ÎN PROGRAME DE FORMARE A ADULŢILOR ŞI ALTE SERVICII ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII

Cod act. Activitatea – descriere Rezultat măsurabil Responsabil Orizont de timp 2.4.1. Derularea procedurilor de

acreditare Cel puţin 75% din şcolile din

reţeaua de ÎPT din jud.Hunedoara acreditate ca furnizori de formare pentru adulţi până în 2013 (faţă de 9 scoli din 21 acreditate în 2009)

Şcoli; reţele de şcoli şi parteneri

Calendar de activităţi la nivelul fiecărei şcoli

2.4.2. Colaborare cu AJOFM pentru reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active de ocupare, în mod prioritar pentru tinerii care în 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii

Până în 2013, o medie de cel puţin 2 programe pentru adulţi derulate anual în medie de fiecare şcoală acreditată

Şcoli; reţele de şcoli şi parteneri

Calendar de activităţi la nivelul fiecărei şcoli / reţele de şcoli

2.4.3. Relaţia cu întreprinderile pentru formarea continuă a salariaţilor, în vederea adaptării la schimbările tehnologice şi organizaţionale

Până în 2013, cel puţin 300 persoane adulte cuprinse anual la nivel judeţean în cursurile de formare pentru adulţi derulate de şcoli

Şcoli; reţele de şcoli şi parteneri

Calendar de activităţi la nivelul fiecărei şcoli / reţele de şcoli

ŢINTA 2.5. IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN ÎPT

72

Cod act. Activitatea – descriere Rezultat măsurabil Responsabil Orizont de timp 2.5.1. Măsurile de formare şi asistenţă

tehnică din Programul derulat prin KULTURKONTAKT AUSTRIA(Colegiul Tehnic Agricol A. Borza Geogiu)

Procedurile de asigurare a calităţii implementate în toate şcolile din reţeaua de ÎPT până în 2010

Şcolile cuprinse in program, ISJ (coordonare)

calendarul implementării la nivel naţional

2.5.2. Numirea unui responsabil şi formarea comisiei pentru asigurarea calităţii în fiecare şcoală IPT

Procedurile de asigurare a calităţii implementate în toate şcolile din reţeaua de ÎPT până în 2009

Şcolile IPTCoordonatorul judeţean al CEAC

Anual- Calendarul implementării la nivel naţional

2.5.3. Elaborarea şi implementarea unui plan pentru asigurarea calităţii în fiecare şcoală, centrat pe calitatea procesului de predare învăţare (Principiul 5 de calitate) dar şi analiza şi implementarea celorlalte principii

Procedurile de asigurare a calităţii implementate în toate şcolile din reţeaua de ÎPT până în 2010

Şcolile IPTCoordonatorul judeţean al CEAC

Calendarul implementării la nivel naţionalAgenţia Naţională pt. Asigurarea Calităţii

ŢINTA 3. CUPRINDEREA ÎN SISTEMUL DE FORMARE CONTINUĂ A MINIM 40% DIN RESURSELE UMANE DIN TVETCod act.

Activitatea – descriere Rezultat măsurabil Responsabil Orizont de timp

A.3.1 Informarea resurselor umane din sistemul TVET asupra tendintelor de dezvoltare a sistemului , şi planificarea măsurilor de intervenţie la nivelul judeţului Hunedoara şi unităţilor şcolare

O activitate de informare a întregului personal şi un plan de acţiune la nivel de judeţ

ISJ si sindicatele cu sprijin al CLDPS, şi CNDIPT AXA I – OI POS DRUFormarea profesională continuă

Noiembrie 2009 şi ianuarie 2010

A.3.2. Organizarea de stagii de formare a cadrelor din sistemul TVET la partenerii economici, a unor programe de formare continuă

Adaptarea competenţelor RU din sistemul TVET la cerinţele angajatorilor pentru minim 20% / an

ISJ, CCD şi centrele de reursă Sprijin şi asistenţă din partea CNDIPTFinanţare POS DRU AXA II

Anual 2009-2013

73

pentru dezvoltarea competentelor metodice şi adaptarea la cerintele reformei din ÎPT (stagii de formare prin institutiile acreditate, întâlniri metodice, lectii deschise, scheme de mentorat în şcoli, etc.)

A.3.3. Formarea resurselor umane TVET pentru implementarea dezvoltărilor programelor Phare TVET şi implementarea unor programe operaţionale anuale de actualizare a cunoştinţelor din domeniul de specialitate, pentru

toţi profesorii de specialitate şi maiştrii instructori, adoptate de fiecare şcoală sau reţea de şcoli dintr-un domeniu

Reţele de colaborare funcţionale, care acoperă tematica prioritară îăn fiecare an

ISJ şi centrele de reursă În fiecare an şcolar

A.3.4. Instruirea personalului pentru accesarea fondurilor structurale

Număr de persoane instruite si număr de proiecte elaborate

ISJ şi centrele de resursă în parteneriat cu organismele intermediare

2009-2010

ŢINTA 4. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ŞI A BAZEI MATERIALE A UNITĂŢILOR ŞCOLARE ASTFEL ÎNCÂT SĂ ASIGURĂM CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE ÎN CONTEXTUL DESCENTARLIZĂRII

Cod act.

Activitatea – descriere Rezultat măsurabil Responsabil Orizont de timp

A.4.1. Planificarea investiţiilor în reţeaua şcolilor TVET pentru perioada 2008-2013;evaluarea necesarului de dotare cu echipamente si adoptarea unui plan de acţiune corelat cu strategia ofertei pe termen lung

Lista de prioritati şi urgente, a investiţiilor cu aviz CLDPS (pentru minim 4 scoli / an / judeţ finanţări POR – FEDER)

ISJ, Consilii Locale, CJ; prefectura Extem de important Să aplice împreună şcolile

Decembrie 2009

74

A.4.2. Transformarea a 50% din biblioteci în centre de informare modernă

Centru de informare: acces liber al tinerilor la Internet, copiator, etc , anual 20% din totalul şcolilor TVET din regiune

Conduceri unităţilor de învăţământ, Consiliile locale

2009-2013

A.4.3. Ridicarea nivelului de calitate şi a numărului de locuri de cazare în internate

Inventar al locurilor şi planificarea ritmului de creştere a numărului de locuri la nivelul de calitate cerut

ISJ, Consilii judeţene, Conduceri ale unităţilor şcolare , Consilii Locale

Perioada 2008-2013

A.4.4. Asigurarea unor burse speciale pentru elevii proveniţi din mediul rural

Număr de burse obţinute din FSE ISJ, Consilii judeţene, Conduceri ale unităţilor şcolare, Consilii Locale

2009-2013

A.4.5. Transport şcolar pentru

creşterea accesibilităţii şcolilor

Număr de curse, Număr de traseeNumăr de elevi care beneficiază de transport şcolar,

Consiliul Judeţean, ISJ, Consiliu Local

A.4.6. Colaborarea şcolilor cu autorităţile locale aferente pentru utilizarea optimă a resurselor disponibile;

Până în 2013, toate şcolile TVET din judeţ să corespundă normelor de siguranţă, igienă şi confort pentru elevi

Şcoli, autorităţi localePermanent

ŢINTA 5. TOŢI ELEVII CUPRINŞI DIN SISTEMUL TVET VOR BENEFICIA DE SERVICII DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE PENTRU CARIERĂ

Cod act.

Activitatea – descriere Rezultat măsurabil Responsabil Orizont de timp

A.5.1. Inventarierea opţiunilor tinerilor, urmată de activităţi de informare şi orientare pentru carieră

Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT de la nivelul regiunii si oportunităţilor de angajare identificate pe termen mediu si lung la nivel regional , pentru toţi absolvenţii minim 3 acţiuni succesive, şi pentru ceilalţi tineri minim 2 activităţi/an

CJAPP , ISJ Septembrie – Mai 2009

A.5.2. Adoptarea unui program de măsuri pentru identificarea şi

Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin, de Şcoli, rețele de

Anual în luna septembrie

75

integrarea elevilor cu cerinţe educative speciale şi oferirea de programe pentru elevii cu dificultăţi de învăţare sau care aparţin grupurilor defavorizate

planuri de intervenţie individualizată şi de curriculum diferenţiat în vederea continuării studiilor în cadrul ÎPT

şcoli, autorități, instituţiispecializate, ONG

A.5.3. Cuprinderea cadrelor didactice în activităţi de informare cu privire la viitorul regiunii, şansele de ocupare a unui loc de muncă

Număr de cadre didactice care vor organiza activităţi de informare cu participarea elevilor şi părinţilor acestora Implicarea psihologilor şcolari ca o reţea de asistenţă pentru activităţile de consiliere (s-a realizat indicatorul legal de minim 1 psiholog la 800 de elevi)

Activităţi coordonate şi formare asigurată de către CJAP şi ISJ

La nivel de regiune şi judeţ Septembrie – Mai 2009

A.5.3. Implicarea partenerilor sociali în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră

Parteneriate încheiate Şcoli şi reţele de şcoli, ISJ, parteneri

Permanent

A.5.4. Colaborarea şcolilor pentru elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de pregătire

Materiale de promovare a carierei Şcoli şi reţele de şcoli, ISJ, parteneri

Mai 2009

A.5.5. Colaborare cu autorităţile, instituţii specializate şi ONG pentru oferirea de asistenţă specializată, consiliere şi sprijin familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu (din mediul rural, medii sociale sau etnice defavorizate, familii de emigranţi, familii monoparentale, etc.)

Până în 2013, şcolile ÎPT beneficiază de programe de consiliere şi intervenţie individualizată

Şcoli, reţele deşcoli, autorităţi, instituţiispecializate, ONG

Corelat ISJ/ MECI,cu calendarul

autorităTi

locale,programelorde investiţii, înfuncţie desursele definanţareidentificate

76

77

Componenţa CLDPS AL JUDEŢULUI Hunedoara

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Instituţia reprezentată în CLDPS

Funcţia în CLDPS

1. Manole Mihaela ISJ HD Petrosani Membru2. Bufnea Daniela Proformare Hunedoara Membru3. Bratila Ramona Primaria Petrosani Membru4. Bozdog Adrian

Florin Primaria Simeria Membru

5. Radu Aurel SC Chimica Orastie Membru6. Matei Ilie Primaria Petrila Membru7. Durus Ioan Agenţia Judeţeană de Ocupare

şi Formare ProfesionalăMembru

8. Gherghina Horia

SC G&G Consalterm SRL Membru

9. Toma Florian Prefectura Hunedoara Membru10. Cioară Dana

LuizaInspectoratul Şcolar Membru

11. Botaş Adrian Ştefan

SC Service Automobile SA Membru

12. Enuţ Paula Consiliul Judeţean Hunedoara Membru13. Solomon

Cristian Camera de Comert si Industrie Hunedoara

Membru

14. Demeter Sorin Casa Corpului Didactic Membru15. Braşovan Ionel

Dorel Direcţia de Statistică Membru

16. Lascau Liliana Primăria Hunedoara Membru17. Rusu Paul SIP Membru18. Nelega

Constantin Consiliul Judeţean Hunedoara Membru

19. Moldoveanu Marinela

ANDZM Membru

20. Lucian Moldovan

Consiliul Regional al întreprinderilor mici şi mijlocii

Membru

21. Vladuceanu Atena

Petroconsult Perosani Membru

22. Oltean Dan CJAPP HD Membru 23. Cires Marius ProfiServ Deva Membru

Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Formarea Profesională – Hunedoara (C.L.D.P.S.)

1. Cireş Marius – preşedinte – S.C. Profiserv Group Deva;

2. Bufnea Daniela – vicepreşedinte – Asociaţia Proformare Deva;

3. Mogoşan Daniel – vicepreşedinte – Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Resurselor

78

Umane4. Manolea Mihaela – secretar - I.S.J. Hunedoara

(inspector de specialitate pentru Învăţământ Profesional şi Tehnic)

5. Vlăduceanu Atena – Asociaţia Proserv Petroşani

Direcţia de Statistică a Judeţului Hunedoara

1. Braşovan Ionel Dorel – director adjunct

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Hunedoara (A.J.O.F.M.)

1. Duruş Ioan – director adjunct A.J.O.F.M.

Camera de Comerţ şi Industrie, Hunedoara

1. Solomon Cristian – Camera de Comerţ şi Industrie, Hunedoara.

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara (I.S.J.)

1. Cioară Dana Luiza – inspector de specialitate discipline tehnice.

GRUPUL OPERATIV DE LUCRU

79