PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRUDEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC

JUDEŢUL GIURGIU2013 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, prin colectivul:

Inspectoratul Școlar al Județului Giurgiu Dinaci DanielaDaponte Adriana Oprișan Gigi

AJOFM Giurgiu Maria GhiţăDogaru Gratziela

Consiliul Județean GiurgiuAndrei MirelaMuscalu Ionel

Instituția Prefectului Giurgiu Stăncună Constanta

Primăria Bucşani Pătrăşescu Radu

Direcția Județeană de Statistică Giurgiu Desculţu Irina

SC Ceramica Impex SRL Giurgiu Şerban Dumitrescu

Asociatia Comitetului de parinti Cuciuch Maria

Asistența şi coordonare metodologică

CNDIPT Bucureşti, Filiala Târgoviște Suzana Camelia ILIE

Rodica ALBU

Noiembrie 2012

3

CUPRINS

Cuvânt înainte 6 1. Rezumat 7 2. Demografie 10 2.1. Situaţia prezentă. 102.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală 102.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 102.1.3. Distribuţia pe sexe 102.1.4. Structura pe grupe de vârstă 112.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale 122.1.6. Structura etnică 122.1.7. Mişcarea migratorie 132.2 Proiecţii demografice 132.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT 153. Profilul economic judeţean 16 3.1 Principalii indicatori economici 163.1.1. Produsul intern brut( PIB ) şi valoarea adăugată brută ( VAB) 163.1.2 Productivitatea muncii 173.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime 173.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ, servicii 183.2. Informaţii parţiale 193.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 193.2.2. Cercetarea - dezvoltarea 193.2.3. Industria 193.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 213.2.5. Agricultura 223.2.6. Silvicultura 233.2.7. Turismul 23Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT 244. Piaţa muncii 27 4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 274.1.1. Participarea la forța de muncă 274.1.2. Structura populației ocupate civile pe niveluri de instruire, la nivel regional 324.1.3. Structura populației ocupate civile pe principalele activități ale economiei naționale 334.1.4. Numărul mediu al salariaților și al muncitorilor pe activități ale economiei naționale 354.2 Informaţii parţiale 364.2.1.Analiza comparativă pe ocupații a șomajului și a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM 364.2.2. Evoluții recente ale șomajului și a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice și financiare) 394.2.3. Proiecția ocupării și a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete) 394.2.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020) 444.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT 514.3.1 Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional: 514.3.3. Concluzii din analiza structurii populației ocupate civile: 52Concluzii din analiza comparativă pe ocupații a șomajului și a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM 525. Învă ț ă m â ntul profesional ș i tehnic din jude ț ul Giurgiu 56 5.1. Indicatori de context 565.1.1. Contextul european 565.1.2. Contextul naţional 585.2. Indicatori de context specifici 60

4

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC(P.L.A.I.)

JUDEŢUL DÂMBOVIŢAREVIZUIRE 2008 - 2013

5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară 605.3. Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2010 615.3.1.Numărul de elevi care revin unui cadru didactic 615.3.2 Resursele umane din ÎPT 625.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare 635.4. Indicatori de proces 645.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 645.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT 655.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere 655.5. Indicatori de ieşire 675.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 675.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) 685.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 685.5.4 Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 705.5.5. Rata de succes 715.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 725.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie 735.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) 745.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani 75care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior 755.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) 765.6. Indicatori de impact 775.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 77asupra ratei şomajului pentru perioada 2003-2008 775.6.2.Rata de inserţia a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie din anii 2004-2010 78Fig. 5.6.2.c Sursa ISJ Giurgiu 795.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă 795.7. Oferta şcolilor din ÎPT din Judeţul Giurgiu în perioada 2002-2012 795.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare 795.7.2. Analiza ofertei curente ( pentru anul şcolar in derulare)– formarea profesională iniţială ( anul şcolar 2011-2012 ) 805.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domeniii de pregătire 815.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2010-2011 825.7.5. Reţele şcolare în anul 2010-2011 835.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile 845.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean 856. Evaluarea progresului în implementarea PLAI 89 7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea 918. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013

939. Acţiuni propuse – plan de măsuri 99Anexa A la planul de acţiuni – Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

104Glosar 105

5

Cuvânt înaintePlanificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ

profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi incluzivă.

Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio – profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:

- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional. - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul

comunităţii.Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi

corelarea dintre oferta învăţământului profesional si tehnic si cererea sociala, în acord cu nevoile de dezvoltare judeţeană şi a resurselor umane în perspectiva anului 2013.

Cele mai importante roluri ale PLAI sunt: să analizeze în profunzime învăţământul profesional şi tehnic judeţean; să se concentreze pe problemele specifice ale sistemului de învăţământ profesional

şi tehnic de la nivel judeţean; să stabilească priorităţile, ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltarea

învăţământului profesional si tehnic; să contribuie la realizarea ţintelor stabilite la nivel regional; să ofere feedback pentru planificarea ofertei IPT la nivel regional să furnizeze un cadru general pentru elaborarea si armonizarea planurilor

strategice ale şcolilor; să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolilor

învăţământului profesional si tehnic.Anual, PLAI sunt actualizate de către CLDPS si aprobate de către Consiliul de

Administraţie al ISJ.PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:   Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (nivel

de judeţ) structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare; Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare ; Planul de şcolarizare al şcolilor IPT; Măsuri complementare de formare profesională continuă; Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea

integrării lor în sistemul general de educaţie; Măsuri privind dezvoltarea  parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare

locală; Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice;

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

6

1. Rezumat

Obiective specifice Indicatori de realizare1.1. Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaţa muncii prin includerea în şcolile din sistemul TVET a calificărilor de nivel 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeţean;1.2. Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieţei muncii şi cu tendinţele de dezvoltare economică

1. Adaptarea ofertei la ţintele PLAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei muncii

2. Creşterea cu 5 % a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor TVET, până în 2013.3. Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a judeţului cuprinsă în învăţământul TVET

2.1. Cuprinderea elevilor din mediul rural în învăţământul TVET, a elevilor cu dificultăţi de învăţare şi a celor cu handicap .2.2 Îmbunătăţirea calităţii procesului de pregătire profesională prin învăţământul TVET în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.

Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii cu 15 % până în anul 2013.

3.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeţ. 3.2 Îmbunătăţirea dotării cu calculatoare a unităţilor şcolare TVET şi asigurarea accesului la Internet.

1. Reabilitarea a 55% din numărul şcolilor TVET ale judeţului până în 2013.2. Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor TVET din judeţ: toate şcolile TVET sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea să aibă dotare în concordanţă cu evoluţiile tehnologice ale domeniilor de pregătire.

4. Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităţile şcolare TVET

Cel puţin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală IPT pentru fiecare domeniu de pregătire.

5 Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăţământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competenţe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu.

Participarea cadrelor didactice din IPT la cel puţin un curs de formare profesionala continuă, anual.

6. Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.

Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul IPT, până în 2013.

Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI) – din Judeţul Giurgiu este un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, elaborat de către principalii actori ai pieţei muncii. Scopul planificării este acela de a asigura o mai bună corelare a ofertei de formare profesională cu cererea actuală şi viitoare de abilităţi şi competenţe pe o piaţă aflată într-un continuu proces de schimbare. Primul PLAI a fost elaborat în noiembrie 2003, având ca orizont de timp anul 2010.

Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în IPT (CLDPS) sunt structuri manageriale consultative în sprijinul inspectoratelor şcolare judeţene. Atribuţiile CLDPS vizează, între altele:

analizează şi avizează propunerile prezentate de Inspectoratul Şcolar privind reţeaua şcolară şi planurile de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic;

oferă, la nivel judeţean, cadrul organizatoric şi monitorizarea modului în care se realizează parteneriatul social în formare profesională;

7

facilitează identificarea reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în realizarea consilierii, orientării şi informării privind cariera;

promovează proiectele iniţiate de unităţile de învăţământ ce vizează dezvoltarea resurselor umane finanţate din fonduri UE sau alte surse şi colaborează cu unităţile de învăţământ în elaborarea şi aplicarea acestora;

identifică şi promovează acţiuni ce vizează tranziţia  de la şcoală la locul de muncă al absolvenţilor, în vederea realizării integrării socio-profesionale a acestora;

participarea, prin reprezentanţii desemnaţi la cererea Inspectoratului Şcolar, în structurile instituţionale constituite în programele de dezvoltare regională şi alte programe pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;

avizează componentele locale a curriculum-ului pentru învăţământul profesional şi tehnic;

realizează actualizarea şi monitorizarea Planului Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI);

asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS; realizează monitorizarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS)

Actualizarea PLAI a fost realizată în cadrul Proiectului ”Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii. Actualizarea s-a realizat pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al României 2010, date furnizate de INS) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Giurgiu şi AJOFM Giurgiu).

Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI ACTUALIZAT ÎN ANUL 2011 capătă un grad foarte ridicat de relativitate.

În scopul de a realiza corelarea cererii pieţei muncii prezentată în capitolul 4 cu oferta de formare profesională iniţială prezentată în capitolul 5, membrii CLDPS Giurgiu au realizat o Analiză SWOT a corelării cererii cu oferta in cap 7, după care au prezentat principalele concluzii şi recomandări necesare alcătuirii unui plan de acţiune în capitolul 9. În acest plan de acţiune s-au propus următoarele obiective specifice, alături de indicatorii de realizare următori:În urma analizelor din prezentul document, s-au desprins următoarele concluzii:

În oferta de formare profesională prin IPT din planul de şcolarizare realizat pentru clasa a IX-a liceu tehnologic pentru anul şcolar 2010-2011 au fost domenii nealiniate la cererea pieţei muncii, conform ţintelor stabilite prin PLAI, cum ar fi: Electromecanică – realizat 0%, faţă de ţinta de 3,0%; Industrie alimentară – realizat 5,6% faţă de ţinta 2,0%; Construcţii, instalaţii şi lucrări publice - realizat 1,8% faţă de ţinta 3,0%.

În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012 domeniile aliniate cu ţintele stabilite de membrii CLDPS Giurgiu, în urma studierii cererii pieţei muncii locale şi a altor informaţii parţiale, sunt următoarele: mecanică, agricultură, industrie alimentară, construcţii, instalaţii şi lucrări publice, industrie textilă şi pielărie. Pentru anul şcolar 2011-2012 domeniile care mai trebuie aliniate cu ţintele stabilite în urma studierii cererii pieţei muncii locale sunt următoarele: protecţia mediului – planificat 2,9% faţă de ţinta de 6,0%; electromecanica – planificat 5,7% faţă de ţinta de 3,0%; electronică şi automatizări – planificat 0% faţă de ţinta de 2,0%, comerţ – planificat 8,6% faţă de ţinta de 6,0%.

Lipsa unor furnizori autorizaţi de formare profesională continuă. Existenta reţelelor şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din

proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici.

Rata de succes este în creştere în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul şcolar 2007-2008 pentru învăţământul gimnazial şi învăţământul profesional şi de ucenici; se constată o scădere a ratei de succes în ceea ce priveşte învăţământul liceal şi cel postliceal şi de maiştrii.

Există parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Un număr mare de unităţi de învăţământ IPT (5) la nivelul judeţului au beneficiat de : reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare TVET ; formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din

curriculum-ul TVET.

8

Instrumentele de asigurare a calităţii s-au generalizat în toate şcolile IPT. Reţea şcolară de învăţământ obligatoriu acoperă întreg teritoriul judeţului.

Au fost identificate însă şi aspecte pentru care se impun măsuri ameliorative: Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED înregistrează o creştere în

anul şcolar 2008-2009 faţă de anul precedent cu 5,6% ajungând de la 2,3% la 7,9% pentru învăţământul profesional. Se constată o creştere şi pentru învăţământul liceal faţă de anul precedent cu 0,5% ajungând la 3,2% în anul şcolar 2008-2009.

Rata de absolvire pentru învăţământul profesional şi tehnic în judeţul Giurgiu este de 33,9% în anul şcolar 2008-2009 (în creştere faţă de anul anterior 32,1%), mult mai mică faţă de cea înregistrată la nivel naţional de 59,5% şi la nivel regional 56%.

Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari, acest fapt ducând la opţiunea elevilor cu predilecţie către liceul teoretic, iar după terminarea acestuia, intrarea lor în şomaj.

Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT. Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între

cerere şi ofertă. Datele la nivel naţional indică în anul 2009 rata de părăsire timpurie a sistemului de

educaţie (16,6%) mai mare decât media europeană 14,4% (UE-27 – 15,3% şi UE-15 – 17%), departe de ţinta UE (benchmark) care prevede o rată medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010. Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala 21,5% au absolvit doar învăţământul primar şi 78%, au finalizat învăţământul secundar inferior. Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala, 44,8% s-au angajat şi 55,2% nu s-au angajat sau s-au angajat temporar, în 2009. În ceea ce priveşte România rata de părăsire timpurie a şcolii şi formării profesionale în 2009 a fost de 17,1% pentru persoanele de sex feminin şi 15,1% pentru persoanele de sex masculin. Rata de părăsire timpurie a educaţiei şi formării profesionale a tinerilor români a fost fluctuantă între anii 2000 şi 2009 în funcţie de contextul economico - social.

Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) este foarte ridicat în anul 2009 la nivel naţional faţă de media înregistrată la nivel european: Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de

care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD de 493;

Pe scala domeniului Matematică România ocupă poziţia 48 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 427, semnificativ sub media ţărilor OECD de 496;

Pe scala domeniului Ştiinţe România ocupă poziţia 47 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 428, semnificativ sub media ţărilor OECD de 501. Populaţia în vârstă de 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar

superior este la nivel naţional în anul 2009 de 78,3% faţă de 78,6% cât se înregistrează la nivel european, dar destul de departe de benchmark-ul în domeniul educaţiei şi formării, ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.

În 2006 (conf. Eurostat), rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,5% în comparaţie cu media în Uniunea Europeană de 9,3%. Se constată un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010, de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (25-64 ani).

9

DINAMICA POPULATIEI

325877532712073374916 3358392 3342042 3329762 3312342 3300801 3261748

280125281204291784 289484 288018 286208 284501 283408 278658

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Regiunea Sud Muntenia Judeţul Giurgiu

2. DemografiePopulaţia reprezintă elementul constitutiv esenţial al devenirii umane. De mărimea dar

şi de calitatea populaţiei, două valori aflate într-o complexă conexiune, care determină toate procesele socio-economice într-un anumit spaţiu uman, depind atât intensitatea acestor fenomene cât şi specificitatea derulării lor.

2.1. Situaţia prezentă. 2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală

La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Giurgiu a fost de 280125 locuitori, cu o densitate de 79,4 locuitori pe km2, situându-se pe locul 16 în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi pe locul 6 al densităţii, în ierarhia judeţelor.

Cu anumite particularităţi, tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în judeţul Giurgiu. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe, au făcut

ca populaţia judeţului să se diminueze în perioada 2002-2010 cu circa 11659 persoane.

La nivelul judeţului Giurgiu se constată un uşor trend descendent, de populaţie, care din punct de vedere demografic este mai mare ca „performanţă” de media naţională.

Fig. 2.1.1 Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2010

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) In judeţul Giurgiu, pe medii rezidenţiale, preponderentă este populaţia rurală cu 192.705

locuitori (68,79%), iar populaţia urbana este de 87.420 locuitori (31,21%).

Fig. 2.1.2 Sursa: INS

2.1.3. Distribuţia pe sexe

ANEXA 1 Populaţia pe sexe la 1 iulie 2010 Tabel 2.1.3 aTotal Masculin Feminin

- număr persoane -România 21431298 10434143 10997155Regiunea S d 1587863 1670912

10

Pe medii de rezidenţă, la nivel regional, judeţul Giurgiu este judeţul cu cea mai ridicata pondere în populaţia rurala de 68.79%.Aceste ponderi ridicate ale populaţiei rurale se corelează cu pondera ridicată a ocupării în sectorul agricol.

Prin urmare judeţul Giurgiu este cel mai slab judeţ din perspectiva urbanizării la nivel de Regiune Sud Muntenia. Acest aspect negativ este amplificat şi de faptul că judeţul Giurgiu se numără printre cele 17 judeţe a căror reţea de localităţi urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni.

3258775Judeţul Giurgiu

280125 136

682

- structura % - 143443

România100,0

8,751,3

Re iunea Sud100

048,7

51,3

Judeţul Giurgiu 100,0 48,8 51,2Sursa: D.J.S. Giurgiu, 2010 Structura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă numerică a populaţiei feminine.

Astfel, la 1 iulie 2010, 51,21%din populaţia judeţului Giurgiu era de sex feminin şi 48,79% de sex masculin.

La vârste tinere, până la 40 ani, raportul pe sexe este favorabil bărbaţilor, după această vârstă femeile devenind majoritare.

2.1.4. Structura pe grupe de vârstă

Pe fondul scăderii numărului de locuitori, precum şi datorită înaintării în vârstă a generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei s-a modificat. Astfel, structura pe grupe de vârstă a populaţiei are amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal, scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei în vârstă de 0-14 ani şi creşterea numărului şi a ponderii populaţiei vârstnice (de 60 ani şi peste).

Comparativ cu 1 iulie 2002 în anul 2010 se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) de la 17,1% la 15,0% (-7972 persoane) şi scăderea ponderii celei vârstnice (de 60 ani şi peste), de la 25,0% la 24,6% ( -4057persoane). Populaţia adulta (15-59 ani) reprezintă 60,4% din total. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârsta 35-44 ani şi 50-59 ani şi a scăzut cea din grupele de vârstă 15-34 ani şi 45-49 ani. Piramida vârstelor reflectă cel mai fidel cronica generaţiilor, evidenţiind disproporţiile în populaţie, pe vârste şi sexe. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult baza piramidei vârstelor. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă).

Fig. 2.1.4.aPopulaţia pe grupe de vârstă

şi sexe la 1 iulie 2010La nivelul judeţului Giurgiu ponderea populaţiei vârstnice este de 19,4%, mai mare decât 16,5% în U.E.

Sursa: Calculat pe baza datelor de la D.J.S. Giurgiu

11

Fig. 2.1.3, Sursa: INS

Structura populatiei judetului Giurgiu pe grupe de varsta, la 1 ulie 2010

15,0%

5,8%

7,6%

6,4%46,4%

18,8%

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani

25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani

Fig. 2.1.4.b , Sursa: INS

2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2010

15,0 14,4 15,3

5,6 5,98,7 7,1

6,4 7,4 6,0

46,451,9

43,9

12,021,8

5,87,6

18,8

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL URBAN RURAL

0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani

Fig. 2.1.5. Sursa: INSGrupele de vârstă la nivelul judeţului Giurgiu „0-14” ani şi „65 ani şi peste” au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban (cu 0,9, respectiv cu 9,6 puncte procentuale).

În schimb, grupa 30-64 ani are pondere mai mare în urban (cu 8,0 % mai mult decât în mediul rural).

Structura pe vârste a populaţiei pe medii rezidenţiale confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural.

Grupa de vârstă 15-24 de ani, ce poate fi utilizată ca Proxy pentru populaţia şcolară, care în următorii cinci ani va pătrunde pe piaţa muncii , prezintă o pondere mai mare în mediul urban (14,3%) faţă de mediul rural (13%).

2.1.6. Structura etnică

În urma Recensământului populaţiei din 18 martie 2002 a rezultat că 96,7% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţile naţionale reprezentând 3,3%, iar 3,1% rromi (ţigani).Din punct de vedere al compoziţiei etnice, cea mai mare parte a populaţiei judeţului este de naţionalitate română, dintre minorităţile naţionale cea mai bine reprezentată fiind minoritatea rromă. Tab. 2.1.6. Structura etnică, (Sursa – INS).

Populaţie Giurgiu

Etnieromani maghiari rromi ucraineni germani lipoveni turci tătari sârbi slovaci

12

Din analiza structurii populaţiei pe grupe de vârstă, rezultă că si în judeţul Giurgiu, la fel ca în regiunea Sud Muntenia, se păstrează tendinţa de îmbătrânire demografică, caracterizată prin procente reduse ale populaţiei tinere (0-14 ani–15,0%, 15-19 ani – 5,8%), pe fondul menţinerii creşterii ponderii populaţiei din grupa de peste 65 ani (18,8 %).

100% 96,7% * 3,1% * * * * * * -

După religie, cel mai mare procent îl constituie populaţia de confesiune ortodoxă Actuala situaţie demografică a judeţului este rezumatul direct şi cumulativ al

complexelor evoluţii ale principalelor fenomene demografice – natalitate (fertilitate), mortalitate şi migraţiune. În anul 2010 rata natalităţii a fost de 9,5 născuţi-vii la 1.000 locuitori, sub media pe ţară (9,9‰) şi cea mai mică din ultimii 16 ani. Rata mortalităţii a fost de 16,2 decedaţi la 1.000 locuitori, fiind cu 4,1mai mare faţă de nivelul înregistrat pe total ţară.

Dimensiunea inferioară a ratei natalităţii comparativ cu cea a mortalităţii a generat un spor natural negativ (-1791 persoane şi respectiv -6,7‰), care s-a dovedit a fi un fenomen permanent după anul 1990. În anul 2010, s-au înregistrat 26 decese sub un an, rata mortalităţii infantile în judeţul Giurgiu fiind de 12,3 decese sub un an la 1.000 născuţi-vii, în scădere comparativ cu ultimii ani, inferioară mediei pe total ţară (9,8‰) şi cu mult peste media înregistrată în ţările U.E.-27 (4,7‰ în anul 2009).

2.1.7. Mişcarea migratorieUnul din factorii care influenţează scăderea populaţiei judeţului Giurgiu este migraţia,

atât cea internă, cât şi cea externă. Mutaţiile din structura socio-economică a României au determinat o intensă mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio-demografice a populaţiei în profil teritorial. În cadrul migraţiei interne, fluxul rural-urban merită o menţiune deosebită, fiind cel care deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populaţie care este mai dispusă la modificarea domiciliului, se constată o migrare a populaţiei tinere către oraş, mai întâi la şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii. Tab. 2.1.7. Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în anul 2009

Judeţul Giurgiu Total Urban Rural

Plecaţi 3323 1041 2282Sosiţi 3795 962 2833Sold 472 -79 551

Sursa INSMigraţia internă şi externă a populaţiei nu influenţează în mod semnificativ structura

demografică a regiunii.Alături de migraţia internă, un factor important pentru structura populaţiei este şi

migraţia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liber, s-a constatat la nivel naţional un flux migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat populaţiile aparţinătoare grupurilor etnice minoritare (germanii şi maghiarii) şi persoanele care aveau rude sau prieteni plecaţi. Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din regiune să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA şi Canada. După anul 1995, judeţul Giurgiu cunoaşte o emigrare a populaţiei (în special a celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi alte ţări europene. Judeţul Giurgiu se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ.

2.2 Proiecţii demografice Proiectarea populaţiei Judeţului Giurgiu, până în anul 2025Proiectarea populaţiei oferă informaţii utile asupra posibilei evoluţii a numărului şi

structurii de vârstă a populaţiei şi pe grupe funcţionale (tânără, adultă, vârstnică, feminină în vârstă fertilă, şcolară şi preşcolară).

Din punct de vedere demografic, principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia internă şi externă.

Evoluţia demografică recentă a constituit baza scenariilor de proiectare prin care s-a efectuat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi sporului migratoriu la nivelul judeţului până în anul 2025.

Tab. 2.2.a Evoluţia viitoare a populaţiei jud. Giurgiu în varianta medie pe sexe - mii pers.2003 2015 2025

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

289,48 141,24 148,24 262,91 128,55 134,36 240,38 117,29 123,09

13

Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004Numărul populaţiei judeţului Giurgiu este anticipat să scadă până în anul 2025 cu

aproximativ 49,1 mii persoane faţă de anul 2003. Scăderea populaţiei va fi moderată până în anul 2015 (cu o medie anuală de -0,5%) şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (-0,8%), principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea naturală.

Diferenţa pe sexe se va menţine aproximativ la acelaşi nivel, dar numeric va fi în continuă scădere în 2025 populaţia feminină va reprezenta 51,2% din populaţia judeţului faţă de 51,21% în 2003.

Evoluţia populaţiei judeţului Giurgiu pe grupe mari de vârstă în anul 2003, 2015 şi 2025 Datorită menţinerii fertilităţii sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2003-2025, de la 47,9 mii persoane la 32,6 mii persoane (-15,3 mii persoane mai puţin decât în 2003). Ponderea tinerilor în totalul populaţiei se va diminua la rândul său de la 16,5% la 13,5%.

Tab. 2.2.b Evoluţia populaţiei judeţului Giurgiu pe grupe mari de vârstă în anul 2003, 2015 şi 2025

2003 2015 2025mii

persoanepondere mii

persoanepondere mii

persoanepondere

% % %Total 289,4 100,0 262,9 100,0 240,3 100,0

0 – 14 ani 47,9 16,5 38,8 14,7 32,6 13,515 – 64 ani 185,6 64,1 178,2 67,8 166,3 69,2

65 ani şi peste 55,8 19,2 45,7 17,4 41,3 17,2Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004

Populaţia adultă din judeţul Giurgiu va fi de 166,3 mii persoane în 2025 (cu 11,9 mii persoane mai puţin decât în 2003). Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populaţiei adulte în total populaţie va înregistra în prima parte a orizontului de timp proiectat o creştere uşoară (de la 64,1% în anul 2003 la 67,8% în 2015) ajungând în anul 2025 la 69,2%. În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităţi diferite. Populaţia de 65 ani şi peste va scădea numeric până în anul 2015 cu 10,1 mii persoane faţă de anul 2003, si ca pondere, ponderea acesteia în total va scade de la 19,2% la 17,4%. După 2015 populaţia vârstnică va scădea în continuare atât numeric cât şi ca pondere în total.

Comparând valorile pentru 2010 din proiecţia INS (realizată în 2003) cu datele statistice pentru 2010 (conf. INS), se prefigurează o scădere a populaţiei judeţului mai mică decât cea prognozată în varianta medie pe ansamblul populaţiei şi pentru toate grupele de vârstă. Datele statistice pentru 2010 referitoare la populaţia de peste 65 ani, comparativ cu cele din proiecţie sugerează că îmbătrânirea demografică este mai accentuată decât cea prognozată.

Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în perioada 2003-2025În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă şcolară la nivelul judeţului Giurgiu se va afla

pe o curbă descendentă. Efectivele şcolare se vor reduce cu circa 37,2 mii persoane (respectiv cu 34%) faţă de anul 2003.

Sistemul de învăţământ preşcolar va fi confruntat cu o scădere continuă a numărului populaţiei în vârstă de 3-6 ani. Până în anul 2025 va fi cu 6,1 mii (-31,6%) copii mai puţin decât în 2003, numărul lor ajungând la 14,9 mii persoane. Tab. 2.2.c Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2003, 2015, 2025

 Mii persoane Modificări 2025/2003

2003 2015 2025 absolută (mii) %Populaţia în vârstă preşcolară

3-6 ani11,395 10,21 8,168 -3,22 -28,3

Populaţia de vârstă şcolară 7-14 ani

26,06 21,56 18,89 -7,16 -27,5

Populaţia de vârstă şcolară 15-24 ani

39,71 30,63 25,60 -14,1 -35,5

Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă corespunzătoare în învăţământul obligatoriu (7-

14 ani) va cunoaşte o reducere de peste 7 mii persoane (37,8%) ajungând la mai puţin de 19

14

mii persoane. Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee, şcoli profesionale, colegii şi universităţi, numărul acesteia urmând să scadă cu peste 14 mii persoane (42,9%) ajungând la 25,60 mii persoane în anul 2025.

2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT Analiza demografică realizată la nivelul judeţului Giurgiu , se caracterizează prin:

scăderea numărului populaţiei; densitate superioara mediei pe ţară; scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale; spor natural negativ; dominarea populaţiei de naţionalitate romana. ponderea populaţiei de etnie rroma în totalul populaţiei regiunii depăşeşte ponderea

acesteia la nivel naţional. Se recomandă înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET în localităţile cu populaţie

preponderent de etnie Roma şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora. Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative: reducerea numărului populaţiei active ; deteriorarea raportului de dependenţă economică; reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului sistem

educaţional şi asupra întregii vieţi economice şi sociale.Îmbătrânirea populaţiei constatată la nivelul regiunii reclamă implementarea unor politici

care să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi. Creşterea populaţiei pensionate înseamnă:

dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităţi medico-sociale);

dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin asigurarea de agenţi de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică şi înfrumuseţare. Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare: estetica şi igiena corpului omenesc.

Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta presupune educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Măsuri pentru învăţământul TVET: − Optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel

cu rezolvarea problemelor de acces - Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care împreună

să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată , eliminarea paralelismelor nejustificate si colaborare pentru acoperire teritorială optimă

- Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi- Deoarece gradul de urbanizare al judeţului Giurgiu este foarte scăzut faţă de media

regională, ponderea populaţiei rurale este destul de ridicată - 68,8%, sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând:

dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile;

ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale

educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural

Îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural

15

3. Profilul economic judeţean3.1 Principalii indicatori economici

3.1.1. Produsul intern brut( PIB ) şi valoarea adăugată brută ( VAB) Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare. Analizând proiecţia creşterii PIB, se constată că în judeţul Giurgiu acest indicator înregistrează ritmuri susţinute de creştere. Produsul intern brut realizat în anul 2008 în judeţul Giurgiu a fost de 3666,1 milioane lei (RON) preţuri curente, reprezentând 0,71% din produsul intern brut realizat pe ţară şi 5,6% din PIB-ul pe regiune.

Structura VAB pe sectoare mari de activitate, comparativ cu media naţională şi europeană în 2008

- Judetul GIURGIU

20,1

6,5

71,6

1,8 7

,4

11,9

54,8

25,8

9,5

44,8

35,1

10,6

46,2

16,1

14,822,9

Agricultură,silvicultură,piscicultură

Industrie Construcţii Servicii

- % -

UE-27 RO Regiunea Sud Muntenia Jud. Giurgiu

Tab. 3.1.1.a, Sursa: Calculat pe baza datelor INS, "Conturi naţionale Regionale, ediţia 2009Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea

noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naţional şi judeţean (v. Anexa 2 a). In judeţul Giurgiu rezultă o pondere semnificativă la nivelul anului 2008, a VAB în industrie (14,8% faţă de 35,1 la nivelul regiunii şi 25,8% la nivel naţional). Construcţiile deţin 16,1% din VAB, procent peste media regională (7,5%)şi cea naţională (situează judeţul pe locul 6 din regiune) . Dintre servicii (46,2% din VAB) se remarcă tranzacţii imobiliare prestări servicii pentru întreprinderi (13,5 %) atât peste media regională(9,6%) cât şi cea naţională (12,5%). Structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2008 a avut următoarele caracteristici (v. Anexa 2 a):

- serviciile*) au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea valorii adăugate brute (46,2%); în anul 2008 la această componentă cea mai mare contribuţie şi-au adus-o următoarele activităţi: tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (13,5%); comerţ (8,1%); administraţie publică şi apărare (6,8%); transport, depozitare şi comunicaţii (7%).

- industria a contribuit cu 14,8% la formarea valorii adăugate brute;Tab. 3.1.1.b, Sursa: Calculat pe baza datelor INS, "Conturi naţionale Regionale, ediţia 2009

- agricultura, vânătoarea, silvicultura şi piscicultura au contribuit cu 22,9% din valoarea adăugată brută totală;

16

Evoluţia structurii VAB, pe sectoare de activitate - jud. Giurgiu

5,4

57,7

4,5

13,0

24,8

43,5

5,6

13,2

37,8 48

,5

5,7

16,6

29,3

49,4

6,8

15,5

28,3

53,8

10,7

30,2

49,8

7,9

18,423

,819

,7

20,5

7,5

52,3

11,0

18,9

13,7

56,4

22,9

14,8

16,1

46,2

AGRICULTURA şi

SILVICULTURĂ

INDUSTRIE CONSTRUCŢII SERVICII

- % -

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

- construcţiile au avut o contribuţie mai mică, de numai 16,1% la formarea valorii adăugate brute. În structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2008 faţă de anul 2002, au intervenit următoarele modificări:- creşterea ponderii valorii adăugate brute judeţene realizate în sfera producţiei (agricultura, vânătoare şi silvicultură, piscicultură, industrie şi construcţii) de la 52,7% în anul 2002, la 53,8% în anul 2008;- ponderea valorii adăugate brute realizate în agricultură, vânătoare şi silvicultură a scăzut de la 29,30% în 2002 la 22,9% în 2006;- ponderea valorii adăugate brute realizate în industrie a scăzut de la 16,6% în anul 2002 la 14,8% în 2008;- ponderea valorii adăugate brute realizată în construcţii a crescut de la 5,7% în anul 2002, la 16,1% în anul 2008;- scăderea ponderii valorii adăugate brute realizată în sfera serviciilor comerciale şi sociale de la 48,5% în anul 2002 la 46,2% în anul 2008.- au crescut ponderile realizate în activitatea de comerţ de la 5,8% în anul 2002 la 8,1% în 2008.

3.1.2 Productivitatea muncii În anul 2008, productivitatea muncii înregistra ritmuri trimestriale de creştere foarte

înalte, de 9 - 10 procente. Creşterea productivităţii muncii în România între 2000-2008 nu a fost singulară, toate ţările cu care România concurează direct înregistrând dinamici pozitive.

România, a cărei productivitate se situează la 48% din media europeană, se află semnificativ în urma Croaţiei, Macedoniei şi Turciei, ţări nemembre ale UE încă. Cu o productivitate atât de scăzută, România nu poate găsi în exporturi principalul motor de relansare economică.

Singurele ţări din UE care au înregistrat scăderi ale productivităţii muncii în 2009 au fost România, Lituania şi Grecia, practic ţările europene care au aplicat cele mai severe măsuri anti-criză. Cum în cazul României aceste măsuri au culminat în 2010, ne aşteptăm ca dinamica negativă a productivităţii să fi continuat.

La nivel naţional situaţia se prezintă astfel:Tab. 3.1.2 Evolutia productivitatii muncii la nivel national

Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009TotalWp %

103.2 106.8 117.0 105.3 110.3 105.8 107.1 105.9 107.6 94.6

Sursa:    http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD/index.htm - Obiectiv 11. Creşterea productivităţii muncii şi îmbunătaţirea ratei de ocupare www.bns.ro/fisiere.portal/barometru.ppt

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărimeActivitatea economică în cadrul judeţului s-a desfăşurat de agenţi economici organizaţi

în trei categorii de întreprinderi: societăţi comerciale active, asociaţii familiale, persoane independente. În judeţul Giurgiu, la sfârşitul anului 2009 erau înregistrate un număr de 4091 de firme ca unităţi locale active în industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, cu un număr total de 23119 angajaţi (în creştere cu 3,5 % faţă de 2004). În perioada 2006-2009 se constată o scădere a numărului de societăţi comerciale active, scădere înregistrată în special în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi mai ales în zona serviciilor. În aceeaşi perioadă însă prezintă o creştere constantă a numărului de unităţi în domeniul construcţiilor, Din numărul total al societăţilor comerciale active 26,1% funcţionau în comerţ, 14,85% în construcţii, 10,01% în transporturi, depozitare, 8,01% în industrie, 8,27% în tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi alte activităţi de servicii, etc.

Tab. 3.1.3. Agenţi economici activi, pe forme de proprietateDenumire 2004 2005 2006 2007 2008 2009Societăți comerciale active 2974 3123 3353 3768 4236 4091- micro (0-9 salariaţi) 2689 2825 3026 3403 3859 3708- mici (10-49 salariaţi) 222 237 274 303 314 310- mijlocii (50-249 salariaţi) 58 56 45 55 55 66

17

- mari (peste 250 salariaţi) 5 5 8 7 8 7Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ, servicii

La sfârşitul anului 2009 în judeţul Giurgiu funcţionau 4091 unităţi locale active în industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, reprezentând 0,71% din unităţile locale active ale ţării şi 6.78% din unităţile locale ale Regiunii Sud. Din numărul total al unităţilor active, 42,91% funcţionau în comerţ, 14,85% în construcţii, 10,01% în transporturi, depozitare, 8,01% în industrie, 8,27% în tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi alte activităţi de servicii, etc., (anexa 2c).

IMM-urile reprezentau 99,81% din numărul total al unităţilor locale active.În cursul anului 2009, unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

au realizat o cifră de afaceri de 5006 milioane lei (RON) preţuri curente, reprezentând 0,59% din cifra de afaceri pe total ţară si 5.12% din cifra de afaceri pe Regiunea Sud.

În judeţul Giurgiu, IMM-urile au realizat o cifră de afaceri de 3832,2 milioane lei (RON) reprezentând 73,8% din total cifră de afaceri a unităţilor locale active din judeţ.

În totalul cifrei de afaceri realizate de unităţile locale active, ponderea a fost deţinută de unităţile din comerţ (39.95%), urmate de cele din construcţii (31.22%).

Fig. 3.1.4 Investitii brute in unitati locale active

18

Tab. 3.1.4. Investitii brute din unitati locale active - milioane RON -

2002 2003 2004 2005

20 6200

7

2008

2009

Total 1 34

218,224,

4

333 408 652 730 702

- industria extractivă 8,5 35,6 17,3 9 14 30 47 16- industria prelucrătoare 35,5 66,6 34,8 72 126 94 127 143- energie electrică si termică, gaze si apă

1, 22,5 11,8 15 7 12 3 2

- construcţii 6,0 11,3 30,7 40 46 1193

259

- comerţ 36,2 34,3 55,2 76 82 168 141 93- hoteluri si restaurante 2,2 1,7 3,7 2 4 8 4 4- transport, postă si comunicaţii

24,9 36,8 53,3 42 79 102 92 97

- tranzacţii imobiliare 68,0 9,5 12,6 75 48 43 58 13- sănătate si asiste

ntă socială

0,

,1 ,7-

1 2 4 -

- alte activităţi de servicii colective, sociale

0,3 0,3 4,3 2 1 5 1 2

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică GiurgiuPe ramuri de activitate, 26.10% din numărul mediu total de persoane ocupate se regăseau în comerţ, 20.00% în industria prelucrătoare, 19.71% în construcţii, 15.91% în transport, depozitare, informaţii şi comunicaţii, 8.85% în tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor.

La nivelul judeţului, mari investiţii brute precum şi cea mai mare dinamică s-au înregistrat în construcţii, urmată de industria energetică şi termică, comerţ şi de firmele din sectorul transport, depozitare şi comunicaţii.

3.2. Informaţii parţiale 3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din judeţ se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în judeţ. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate – de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

Numărul salariaţilor din activităţile de cercetare-dezvoltare

Nr.salariaţi în cercetare-

dezvoltare la 10000 pers.

ocupate civile

Totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

- Mii lei (RON) -

2008 2009 2008 2009 2008 2009România 43502 42420 49,7 50,4 2980674 2356907Regiunea Sud Muntenia

4484 3676 37,3 31,7 229496 220772

Giurgiu 6 1 0,7 0,1 193 22Tab 3.2.1. Sursa: Anuarul statistic 2010

3.2.2. Cercetarea - dezvoltarea

Unul dintre factorii ce potenţează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.

19

3.2.3. IndustriaIndustria judeţului Giurgiu este complexă şi diversificată, bazându-se pe bogăţia şi

varietatea resurselor naturale existente, cunoscând o mare dezvoltare în zonele unde se extrag şi se exploatează petrol, minerale, etc. Aproape o zecime din întregul judeţ este împădurită, asigurând materie primă pentru diferite ramuri ale industriei. Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei judeţului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei.

Zonele industriale sunt localizate şi aparţin în general comunităţilor mari, cum sunt municipiul Giurgiu şi oraşele Mihăileşti şi Bolintin Vale .

Judeţul Giurgiu oferă potenţialilor investitori o multitudine de oportunităţi. Odată cu introducerea gazelor naturale se aşteaptă creşterea investiţiilor. De remarcat este faptul că din anul 2005 a fost relansată industria constructoare navală.

Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (69%) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria alimentară (34.4%), industria textilă si pielărie (9,7%), industria mijloacelor de transport (11,6%), etc.

Industria extractivă cu o pondere de 15% se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.Ponderea industriei producătoare de energie electrică şi termică, gaze şi apă este de 16%.

Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei regiunii şi judeţului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei (v Tab. 3.2.3.)

Structura industriei prelucratoare in anul 2007

50%

2%5%

5%

14%

17%4%

3%

Alimentară  şi băuturi Textilă, pielarie, confectii Prelucrarea lemnulului Alte produse din minerale nemetaliceMetalurgieConstrucţii metalice şi produse din metalMaşini şi echipamenteMijloace de transport

Structura producţiei industriale pe principalele activităţi, in anul 2007

15%16%

69%

Industria extractivă; Industria prelucrătoare  Energie electrică şi termică, gaze şi apă

Fig. 3.2.3. Sursa: Directia Judeteana de Statistica GiurgiuDe interes pentru oferta IPT din judeţ este şi dezvoltarea viitoare a parcurilor

industriale. Parcurile industriale reprezintă una dintre politicile aducătoare de profit ce are efecte pozitive în plan judeţean, inclusiv prin asigurarea de locuri de muncă personalului disponibilizat din diverse sectoare de activitate, precum şi tinerilor rezidenţi din judeţ.

Parcurile industriale existente la nivelul judeţului sunt: *Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord ( 10 acţionari) - unde îşi desfăşoară activitatea 6 societăţi comerciale cu cca. 1.500 salariaţi cu posibilităţi de extindere de până la

Tab. 3.2.3.Industria extractivă - Giurgiu

Energie electrică şi termică, gaze şi apă xIndustria prelucrătoare:- alimentară şi băuturi x- industria tutunului- textile şi produse textile x- confecţii din textile, blănuri şi piele x- pielărie şi încălţăminte- prelucrarea lemnului x- mobilier x- chimie x- celuloză, hârtie şi carton x- construcţii metalice şi produse din metal

x

- maşini şi echipamente x- maşini şi aparate electrice- aparatură şi instrumente medicale- mijloace de transport rutier x- metalurgie x- alte produse din minerale nemetalice

20

3.500 salariaţi. Se colaborează cu Centrul European Interuniversitar Româno Bulgar (BRIE), Incubatorul de Afaceri Giurgiu şi Centrul de Excelenţă; *Parcul Industrial Bucureşti (Bolintin Deal) (proprietar SC „UNIVERSAL PROPERTY” SRL) – în suprafaţă de 143 ha, a investit în lucrări de infrastructură şi utilităţi, reuşind până la această dată să construiască peste 2500m de drumuri, să execute lucrări de alimentare cu gaze naturale şi energie electrică, foraje la mare adâncime pentru puţuri de apă, staţie de epurare, iluminat stradal, etc. În Parcul Industrial Bucureşti sunt instalaţi şi funcţionează în diverse domenii de activitate societăţi ca KLG EUROPE, de origine olandeză fiind unul din cei mai mari operatori de logistică din lume, ProLogis de origine americană, dar cu experienţă vastă în logistică pe piaţa Europeană, Magnetti Prefabricate este unul din importanţii fabricanţi de elemente de prefabricate în zonă, GOKBORA INTERNATIONAL este o altă firmă importantă din Parcul Industrial ce-si desfăşoară activitatea pe piaţa transportului internaţional.

S-au creat prin dezvoltarea zonei peste 190 de locuri de muncă şi se preconizează o creştere a numărului locurilor de muncă în următorii 2 ani cu peste 50%.

În municipiul Giurgiu funcţionează de asemenea S.C. Administraţia Zonei Libere Giurgiu S.A., care beneficiază de lucrări de infrastructură, de suprastructură, de conectare la putere electrică, legături telefonice prin fibră optică, spaţii libere pentru producţie şi comerţ. În prezent aici îşi desfăşoară activitatea cca. 1700 angajaţi, în 300 societăţi comerciale cu capital străin, mixt sau românesc.

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu Complexă şi diversificată Regiunea dispune de o reţea de drumuri publice europene,

naţionale şi judeţene cu o lungime de 12582 km (15,4% din totalul naţional) şi o reţea feroviară de 1251 km (11,6% din reţeaua naţională). Poziţionarea oraşului Bucureşti în centrul regiunii, astfel încât nici unul dintre oraşele reşedinţă de judeţ nu se află la mai mult de 120 de kilometri

de capitală, asigură regiunii Sud Muntenia acces rapid la principalul aeroport al tării, Otopeni.

Liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare la 31 decembrie 2009 însumau 47 km, din care 4 km cu o cale (8,5%) şi 43 km cu două căi (91,5%), iar lungimea liniilor electrificate este de 24 km (51,1% din total).

Fig. 3.2.4, Sursa: Directia Judeteana de Statistica Giurgiu

Drumurile publice la sfârşitul anului 2009 totalizau 1143 km, din care 308 km (26,9%) drumuri naţionale şi 835 km (73,1%) drumuri judeţene şi comunale. In anul 2010, în portul Giurgiu s-au aflat în trafic 345 mii tone mărfuri, faţă de 341,5 mii tone mărfuri aflate în trafic în anul 2006. Transportul de pasageri - În anul 2009, în judeţul Giurgiu, numărul pasagerilor transportaţi cu autobuze a fost de 2000,70 mii.

Tab. 3.2.4., Sursa: Directia Judeteana de Statistica GiurgiuAnul 2008

Anul 2009

Diferenţe(+/-)2009

faţă de 2007

Anul 2009faţă de 2008

-%-

Drumuri publice – total din care: 1139 1143 +4 100,3Modernizate 602 654 +52 108,6Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 177 162 -15 91,5Din total drumuri publice:Drumuri naţionale din care: 307 308 +1 100,3Modernizate 287 293 +6 102,1

21

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 1 4 +3 400,0Drumuri judeţene si comunale din care: 832 835 +3 100,4Modernizate 315 361 +46 114,6Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 176 158 -18 89,8Densitatea drumurilor publice pe 100 km2 32,3 32,4 +0,1 100,3

Transporturi de mărfuri

Anul 2009

Anul 2010Diferenţe

(+/-) faţă de 2009

În %, faţă de 2009

Total mărfuri –tone din care: 233 345 +112 148.1Încărcate 15 90 +75 600.0

Descărcate 218 255 +37 117.4

Numărul autobuzelor şi microbuzelor din transportul urban şi suburban din judeţul Giurgiu a fost în anul 2009 de 51, faţă de 15 în anul 2007.

Transportul rutier judeţean şi interjudeţean de pasageri (inclusiv transportul şcolar). În anul 2009, transportul rutier judeţean şi interjudeţean de pasageri (inclusiv transportul şcolar) s-a concretizat într-un număr de 2000,70 mii pasageri transportaţi, în creştere cu 478,7 mii pasageri (+31,5%) faţă de anul 2007.

În ceea ce priveşte transportul rutier, judeţul beneficiază de o bună deschidere internă şi internaţională, asigurată de drumul european E70 ce leagă vestul Europei de zona balcanică şi de Orientul Mijlociu. Menţionăm că în anul 2003 a început reabilitarea DN 5 (GIURGIU- BUCUREŞTI) prin programul ISPA: “Lărgire la 4 benzi a DN5 Adunaţii Copăceni--Giurgiu” – în prezent lucrările au fost finalizate inclusiv varianta ocolitoare a comunei Adunaţii Copăceni.

Distanţa scurtă între municipiul Giurgiu, port la Dunăre şi capitala Bucureşti, de numai 60 km, asigură locuitorilor oraşului Giurgiu acces rapid la principalul aeroport al tării, Otopeni. Acest fapt reprezintă de altfel şi o oportunitate pentru investitorii români si străini. De interes deosebit este oportunitatea construirii aeroportului în comuna Adunaţii Copăceni, ce va crea posibilitatea înfiinţării a noi firme în judeţ şi inclusiv inserarea forţei de muncă.

Judeţul Giurgiu are graniţa cu Bulgaria, ceea ce uşurează schimburile cu Grecia şi Turcia, iar multe dintre rutele comerciale internaţionale şi posibilităţile de transport sunt asigurate de Dunăre. Accesul se face foarte uşor către Bulgaria, pe Podul Prieteniei, pe cale rutieră şi feroviară, iar pe Dunăre se face legătura cu celelalte ţări europene riverane fluviului.

Avantajul oferit de principala arteră fluvială de navigaţie europeană, Dunărea, este puţin exploatat ca urmare a reducerii capacităţilor industriale ale oraşelor porturi şi lipsei transportului naval de călători.

Comunicaţii - În anul 2009 în judeţul Giurgiu existau 104 unităţi de poştă şi telecomunicaţii cu servicii către populaţie.

Activităţile de telefonie realizate în reţeaua telefonică fixă în anul 2009. Comparativ cu anul 2008 numărul abonamentelor telefonice în reţeaua fixă a crescut cu 2175 (+7,2%).

3.2.5. Agricultura Judeţul Giurgiu are o identitate de judeţ agricol important, statut ce trebuie revitalizat

prin revigorarea agriculturii şi industriei alimentare, domenii cheie pentru dezvoltarea judeţului Giurgiu. Astfel, activitatea economică principală, agricultura, este practicată în procent de peste 50% în regim de subzistenţă, agricultura contribuie la valoarea brută a judeţului în proporţie de 22,9% pentru anul 2008 iar pentru anul 2010 se estimează o pondere de aproximativ 32,3%.

Fondul funciar al judeţului în profil teritorial în anul 2010, in suprafaţă de 352.602 ha, cuprinde 276.441 ha teren agricol (din care 99% în sectorul privat ), repartizat astfel: 260127 ha suprafaţă arabilă (99% în domeniul privat), 12707ha păşuni, 3923 ha vii, 576 ha livezi si 192 ha fâneţe. În prezent pe teritoriul judeţului Giurgiu funcţionează 167 exploataţii cu personalitate juridică cu o suprafaţă arabilă utilizată de 67.426 ha, 67 exploataţii de tip familial cu o suprafaţă arabilă utilizată de 6604 ha, restul suprafeţei arabile de 186.096,84 ha se regăsesc în gospodăriile individuale ale populaţiei.

22

Capacitatea de cazare turistica in functiune, pe tipuri de structuri de primire turistica in anul 2009

32,2%

33,7%

29,3%

4,8% Hoteluri

Moteluri

Spatii de cazare penave

Hosteluri

Tipul de sol care predomină este cernoziomul (încadrat în zona I de fertilitate în sudul judeţului, în zona II de fertilitate în centrul şi estul judeţului) şi sol brun roşcat şi brun de pădure (în zona III de fertilitate în nordul judeţului).

Sub aspectul suprafeţelor cât şi al producţiilor obţinute predomină culturile de grâu si secară (72.658 ha), porumb (51.267 ha) şi floarea soarelui (40.458 ha). Alte plante cultivate: orz, orzoaică, soia, rapiţă, legume, plante de nutreţ, plante medicinale (40 ha).

În sectorul zootehnic, la nivelul judeţului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine (18.247 capete), porcine (104.824 capete), ovine (56.003 capete) şi păsări (271.087 capete).

Pescuitul, ca meserie şi agrement, este facilitat de existenţa unui fond piscicol impresionant şi divers (crap, caras, somn, şalău, ştiucă, etc.) întins pe o suprafaţă de 2.444 ha luciu de apă administrate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, filiala Călăraşi. Pe raza judeţului Giurgiu există 28 unităţi de producţie în acvacultură cu o suprafaţă de 2.383 ha, 3 asociaţii de pescuit sportiv, o asociaţie de pescari profesionişti pentru pescuitul comercial exercitat în apele fluviului Dunărea

3.2.6. Silvicultura

La sfârşitul anului 2009 suprafaţa fondului forestier a fost de 38,9 mii ha, reprezentând 11,0% din suprafaţa totală a judeţului Giurgiu. Pădurile au reprezentat în anul 2009, 97,7% din fondul forestier al judeţului. În cadrul acestora, suprafaţa ocupată de foioase a reprezentat 99,5%, iar cea ocupată de răşinoase 0,5%. Fondul forestier este administrat în cea mai mare parte de ocoale silvice. Tab. 3.2.6.Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de terenuri şi specii

Anul 2008

Anul 2009

Diferenţe (+/-) 2009 faţă de

2008Fond forestier 34,5 38,8 +4,3Suprafaţa pădurilor

32,9 36,5 +3,6

- răşinoase 0,2 0,2 0- foioase 32,7 36,3 -3,6Sursa: Directia Judeteana de Statistica Giurgiu

3.2.7. TurismulTurismul trebuie să devină unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, cu potenţial de dezvoltare pe termen lung, acesta putând contribui substanţial la revigorarea socio-economică a judeţului. Judeţul Giurgiu dispune de un potenţial considerabil, cu precădere în partea de sud, pentru dezvoltarea turismului şi a activităţilor de recreare, datorită

Fig. 3.2.7.a, Sursa: Directia Judeteana de Statistica Giurgiucondiţiilor naturale favorabile şi a tradiţiilor culturale şi istorice existente.

În judeţul Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă dezvoltarea vieţii sociale şi culturale pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme materiale din paleolitic şi neolitic. Pe teritoriul judeţului sunt multe locuri istorice, popasuri necesare pentru a cunoaşte trecutul de luptă al poporului nostru pentru neatârnarea ţării precum şi cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice, toate având punct de plecare municipiul Giurgiu.Capacitatea de cazare turistică, în funcţiune, a structurilor de primire turistică în anul 2009 a fost de 244021 locuri–zile, faţă de 206407 locuri-zile câte au fost în anul precedent (+37614 locuri-zile).

23

Vegetatia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune de animale sălbatice pentru vânat.

O uriaşă sursă de venituri, foarte puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică, alimentară etc.

28314

29919

27500

28000

28500

29000

29500

30000

Anul 2008 Anul 2009

nr.turisti

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare in anii 2008 si

2009

Pe teritoriul judeţului sunt în prezent 12 unităţi de cazare turistică, din care: hoteluri 2, moteluri 7, hoteluri 1, spaţii de cazare pe nave 2.Din totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune hotelurile au deţinut 32,2%, motelurile 33,7%, spaţiile de cazare pe nave 29,3%, hostelurile 4,8%.

Numărul turiştilor sosiţi în judeţul Giurgiu în anul 2009 a fost de 29919, cu 1605 mai mare faţă de anul precedent (+5,7%).

Din cele 29919 sosiri înregistrate în anul 2009, 19959 au fost ale turiştilor români şi 9960 ale turiştilor străini. Evoluţia numărului de sosiri în anul 2009 arată o creştere în perioada mai-octombrie, prin creşterea numărului de sosiri ale turiştilor străini pe motonave. Majoritatea vizitatorilor străini sosiţi în anul 2009 provin din ţări situate în

Fig. 3.2.7.b, Sursa: Directia Judeteana de Statistica GiurgiuEuropa (98,9%). La sfârşitul anului 2009, în judeţul Giurgiu funcţionau 7 agenţii de turism.

Ponderile cele mai mari în numărul total al turiştilor străini sosiţi în judeţul Giurgiu în anul 2009, sunt deţinute de vizitatorii străini din Germania (78,8%), Olanda şi Italia (1,9%).

Comparativ cu zona de nord, zona de sud a judeţului şi în special zona riverană fluviului Dunărea deţine un potenţial turistic neexploatat suficient până în prezent, dar care în timp poate deveni prin investiţii susţinute o alternativă la turismul clasic montan. O problemă cheie pentru dezvoltarea potenţialului turistic al judeţului şi pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti o constituie îmbunătăţirea serviciilor turistice şi dezvoltarea centrelor de informare şi promovare turistică.

Concluzii privind turismul în judeţul GIURGIU- potenţial turistic generos, format din resurse naturale, antropice şi socio-demografice;- grad redus de valorificare a potenţialului turistic;- grad redus de utilizare a capacităţilor de cazare turistică;- infrastructură turistică slab dezvoltată îndeosebi în zona de nord a judeţului;- posibilitatea practicării majorităţii formelor de turism.

Pentru valorificarea potenţialului turistic şi creşterea circulaţiei turistice este nevoie de o strategie integrată într-o strategie generală a turismului românesc şi asocierea cu alte proiecte de dezvoltare locală şi regională.

Spre deosebire de alte sectoare economice, turismul beneficiază de o cerere în creştere. Cererea se modifică nu numai ca volum ci şi ca structură şi în prezent asistăm la o serie de mutaţii care îşi pun deja amprenta asupra turismului, producând oportunităţi pe termen scurt şi mediu. Consumul turistic capătă noi valenţe:- devine tot mai segmentat (atomizat);- se axează pe pachete de servicii mai complexe în care la serviciile de bază (cazare şi masă) trebuie adăugate şi o serie de servicii suplimentare care să sporească atractivitatea structurilor de primire;- creşte ponderea sejururilor scurte;- creşte exigenţa pentru calitate, confort;- se caută produse elaborate pe baza unui marketing de situaţii;- creşte cererea pentru turismul de afaceri;- apar noi nişe de clientelă: turişti pentru evenimente sportive; turişti pentru evenimente culturale; turişti pentru lobby; pelerinajul religios; adolescenţi avizi de Europa.

Mutaţiile cererii determină şi o adaptare a ofertelor de şcolarizare spre valenţele turismului modern.

Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT Judeţul GIURGIU este un judeţ cu posibilităţi mari de creştere, cu oportunităţi încă

neexploatate în prezent. Prin poziţia sa geografică precum şi prin folosirea tuturor pârghiilor economico-financiare, a resurselor umane de care dispune, în viitorul apropiat judeţul Giurgiu va fi unul dintre cele mai dinamice judeţe ale regiunii.

24

În perioada 2006-2008, în judeţul Giurgiu Produsul Intern Brut total a crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinţa de pe plan naţional. Judeţul Giurgiu în perioada 2009-2010 va înregistra cea mai mare creştere a PIB-ului din regiune, ajungând în anul 2009 la valoarea maximă de 7,9%.

Serviciile, alături de agricultură şi industrie sunt sectoarele care au ponderea cea mai ridicată în formarea VABR. Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcţiile, tranzacţiile financiare, comerţ, turismul şi agricultura. Recomandăm o creştere a nivelului de şcolarizare pe aceste domenii.

Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor, reclamă o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de muncă în acest domeniu (creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire). Sporirea randamentului se va realiza prin introducerea de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaţii – ceea ce necesită un nivel ridicat de competente. Având în vedere tradiţia românească în domeniu, există condiţii pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare competente noi pentru personalul calificat.

Construcţiile de mare anvergura sunt în dezvoltare, iar forţa de muncă calificată este insuficientă. Investiţiile cu adevărat mari în construcţii vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcţii. Creşterea producţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea nivelului de competente – nivel 3 - în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante.

În condiţiile în care turismul românesc  trebuie să se alinieze legislaţiei europene iar calitatea pachetelor  de servicii turistice trebuie să crească, este normal să fie luat în considerare factorul uman, care este  hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor. Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea caracterului sezonier al locurilor de muncă,  prin oferta de locuri de muncă atât din industria turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin creşterea numărului de vizitatori.

Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante. Dacă pe ansamblu se constată o scădere a cererii de muncă în acest domeniu, se observa în schimb o lipsă de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare.

Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la nivelurile 2 şi 3. Creşterea producţiei industriale, în special în ramurile industriei prelucrătoare, în condiţiile în care şi productivitatea va continua să crească, atrage de asemenea nevoia de calificări noi, dar şi de competente ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii. Retehnologizările care urmează determină creşterea ponderii persoanelor calificate la nivelul 3 de pregătire în domenii ca: electronică, automatizări, informatică, prelucrări neconvenţionale.

Sectorul serviciilor este în creştere, în special domeniile tranzacţii imobiliare-închirieri, servicii, respectiv comerţ, transport, depozitare şi comunicaţii. Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum şi ponderea scăzută a sectorului hotelier în VABR.

Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul comerţului, servicii profesionale, servicii generale. Cea mai mare cifră de afaceri este obţinută de asemenea în comerţ. Tendinţele de dezvoltare prognozate la nivel regional, precum şi priorităţile stabilite pentru judeţul Giurgiu creează o imagine asupra activităţilor care vor înregistra creşteri şi pentru care cererea pe piaţa muncii va fi mai accentuată:

- Dezvoltarea pieţelor de capital necesită competente superioare şi asigurarea cu personal calificat numai la nivelul 3 în domeniul bancar şi tranzacţii financiare.

- Dezvoltarea sistemelor de asigurări private reclamă competente superioare de nivel 3. Scăderea fluxului migraţiei dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a

localităţilor rurale în mod deosebit în domeniile : amenajări infrastructură (drumuri, reţele de aducţiune apă şi gaze); construcţii civile;

25

comerţ (amenajarea de pieţe en-gros şi reţele de distribuţie pentru produsele agricole ecologice, modernizarea spatiilor comerciale din mediul rural şi alinierea la standardele în domeniu);

extinderea reţelei şcolare în mediul ruralÎn acest context dezechilibrele cerere-ofertă din aceste sectoare se vor diminua, fiind în

continuare nevoie de menţinerea actualelor calificări precum şi de creşterea competentelor. Dezvoltarea transporturilor şi a infrastructurii pentru transporturi va contribui la reducerea dezechilibrelor de pe piaţa muncii în aceste domenii, necesitând competente superioare şi implicit creşterea ponderii persoanelor calificate de nivel 3 .

Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, comunicaţiilor (crearea de sisteme alternative) extinderea numărului de abonaţi şi a reţelelor de cablu TV atrag şi în aceste domenii introducerea de calificări noi numai la nivelul 3 de pregătire.

Judeţul Giurgiu reprezintă o zonă atractivă pentru investitorii străini. La nivelul judeţului se constată existenţa unui număr ridicat de întreprinderi cu capital străin, iar interesul multor investitori este îndreptat către acest judeţ.

Punctele forte pentru investitorii care aleg Giurgiu: Existenţa a 2 parcuri industriale şi Zona Liberă Giurgiu; Port la Dunăre - existenţa unui terminal de containere; Drum rapid Bucureşti - Giurgiu (distanţa până la Aeroportul Otopeni se parcurge în

aprox. 90 minute); Racordarea în anul 2008 a municipiului Giurgiu şi a comunelor aferente traseului la

reţeaua de gaze naturale; Suprafaţă agricolă extinsă şi grad ridicat de fertilitate al pământului; Potenţial turistic.

În prezent, ca de altfel si pe viitor, în judeţ sunt atrase fondurile nerambursabile europene, fonduri ce reprezintă o mare oportunitate de dezvoltare pentru judeţ şi regiune.

Astfel, până la data de 30 aprilie 2011, la nivelul judeţului Giurgiu exista un total de 92 de proiecte depuse în valoare totală de 311.641,144 mii euro, proiecte promovate de autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile subordonate acestora, dar şi de alte instituţii publice ale judeţului.

Proiectele implementate au abordat domenii variate: mediu („Reconstrucţia ecologică a Bălţii Comana - judeţul Giurgiu – REBACO”, „Îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole”,etc.), infrastructura („Reabilitarea infrastructurii de acces pentru dezvoltarea cooperării transfrontaliere în regiunea Giurgiu – Ruse R.O.A.D Giurgiu - Ruse”, „Reabilitare şi modernizare DJ 411 limita de judeţ”, etc.), investiţii (.„Eficientizare consum de energie electrică şi termică la Spitalul judeţean de urgenţă Giurgiu – Panouri Spital Giurgiu”, „Eficientizare consum de energie termică la case de tip familial – Panouri DGASPC Giurgiu”, etc.), cooperare transfrontalieră („Promovarea unei reţele transfrontaliere Bulgaria – România pentru dezvoltarea în comun a unor servicii de turism – TOUR - NET ”, „Asigurarea unui management eficient pentru intervenţii comune în situaţii de urgenţă în regiunea transfrontalieră Giurgiu – Ruse - EMES”, „Reabilitarea infrastructurii de acces pentru dezvoltarea cooperării transfrontaliere în regiunea Giurgiu – Ruse R.O.A.D Giurgiu - Ruse” etc.), social („Management Integrat pentru Asistenţă Socială Eficientă MIASE”, „Reabilitare, modernizare şi dotare Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţională Tântava – CITO Tântava”, etc.), administraţie („Managementul eficient al serviciilor administrative în judeţul Giurgiu- M.E.S.A.J. Giurgiu”, .„Eficienţă Administrativă prin e – Comunicare la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu E.A.e – C. GIURGIU”, etc.), turism (Mănăstirea Comana - „Restaurarea şi valorificarea turistică durabilă a monumentului istoric Mănăstirea fortificată Comana şi modernizarea infrastructurii conexe”).

26

27

4. Piaţa munciiPiaţa muncii din ultimii 20 de ani a fost puternic influenţată de transformarea economică

şi socială. Rezultatul este o rată de ocupare în scădere, combinată cu probleme structurale de informalitate, nivel ridicat de sub-ocupare în agricultură, mobilitate redusă între sectoare economice şi zone geografice, obstacole pentru accesul grupurilor vulnerabile şi o mulţime de stimuli pentru ieşirea timpurie din activitate.

Tranziţia la economia de piaţă necesită construirea unui sistem informaţional bazat pe o analiză riguroasă a pieţei muncii, utilizând metode şi tehnici moderne. Echilibrele si dezechilibrele existente pe piaţa muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acestei pieţe şi studiind trăsăturile la nivel local, regional , naţional. Analiza fluctuaţiilor care apar in domeniul ocupaţional, poate conduce la previziuni care să constituie o bază fundamentată ştiinţific pentru politicile de formare profesională. În capitolul de faţă au fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-AMIGO, sau din Balanţa Forţei de Muncă (INS) şi date administrative deţinute de către Agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de munca din regiunea Sud Muntenia. Exerciţiul de actualizare a documentului strategic PLAI de anul acesta a trebuit să ţină seama de implicaţiile crizei economico-financiare în toate domeniile şi evident şi în cel al pieţei muncii.

4.1. Indicatori statistici ai pieţei munciiÎn momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din

România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă –BFM şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii1) şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1. Participarea la forța de muncă

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii, conform datelor din AMIGO, este prezentată detaliat în Anexele 3a şi 3b. În 2009, rata de ocupare a resurselor de munca la nivelul judeţului Giurgiu a fost de 50,3% cu 10,3 puncte procentuale mai mica decât cea la nivel naţional si cu 5,9 puncte procentuale sub nivelul regiunii, iar rata şomajului înregistrat a fost de 6,3% cu 2,2 puncte procentuale sub rata şomajului la nivelul regiunii de 8.0%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă se situează la o distanţă de 19,7 puncte procentuale faţă de ţinta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona.

Principalele concluzii pentru regiunea Sud Muntenia, în care este situat judeţul Giurgiu sunt rezumate mai jos.

4.1.1.1. POPULAŢIA ACTIVĂ CIVILA SI POPULAŢIA OCUPATĂ CIVILA:

Populaţia activă totală (peste 15 ani) din judeţul Giurgiu număra 93,2 mii în 2009, reprezentând 7,3% din populaţia activă a Regiunii Sud Muntenia. În perioada analizată (2002-2009), populaţia activă a regiunii a scăzut până în 2005, a crescut în 2006 şi 2007, după care scade iarăşi în 2008 şi 2009. Pentru femei, s-a înregistrat reducerea populaţiei active cu 3.7 mii,la bărbaţi reducerea a fost doar de1,4 mii. La nivelul judeţului Giurgiu în perioada analizată s-a constatat o scădere a populaţiei active de la 98,4 mii persoane în 2002 la 93,2 mii persoane în anul 2009.

Populaţia ocupată totală din judeţul Giurgiu număra 86,5 mii persoane în 2009, reprezentând 7,46 % din populaţia ocupată a Regiunii Sud Muntenia şi 1,2 %din populaţia ocupată a ţării. Dacă până în 2001 structura ocupării civile la nivelul judeţului era marcată de o pondere mai mare a industriei comparativ cu serviciile, începând cu 2002 se constata o modificare semnificativa a raportului în favoarea serviciilor care în anul 2009 reprezintă 30,1%din populaţia ocupată civilă , iar industria 10,3% . Se constată tendinţa de scădere a numărului populaţiei ocupate în agricultură şi industrie ,o uşoara creştere a populaţiei ocupate în servicii şi

28

construcţii până în 2007 comparativ cu 2002 , după care se înregistrează un uşor regres pentru aceste domenii de activitate , mai ales în 2009 . Totuşi se remarca valori încă mari ale populaţiei ocupate în agricultură (52,4%), lucru care coroborat cu alte tendinţe poate să ducă la implicaţii asupra procesului de formare profesională iniţiala sau continua. Din păcate, criza economica ce a adus primele semne în 2008, a afectat şi nivelul serviciilor ( sector care ar fi putut prelua personal în căutare de loc de muncă).

Judeţul Giurgiu a avut întotdeauna o structură a ocupării civile cu pondere mare în agricultura până în anul 2002 de 62,5%, după care a început să scadă ajungând în anul 2009 la 52,4%. Se constată o tendinţă de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură, în paralel cu creşterea în servicii, industrie, respectiv în construcţii.

Populaţia ocupată a crescut atât în cifre absolute cât şi ca pondere în unele activităţii din cadrul sectorului servicii(de la 24,7% în 2002 pana la 30,1% in 2009). Cel mai mult au crescut activităţile de comerţ(de la 6,1% in 2002 pana la 7,7% în 2009), respectiv tranzacţii imobiliare (de la 1,7% în 2002 pana la 3,3% în 2009).Pentru sectorul Construcţii creşterea a fost de la 2,6% in 2002 pana la 7,3% in 2009. A crescut de asemenea ponderea activităţilor în industrie ( de la 10,2% în 2002 până la 10,3% in 2009, cu o uşoara scădere în 2008, 9,2%, fata de 2006 si 2007), creşterea s-a înregistrat in special in industria prelucrătoare ( de la 4,9% in 2002 pana la 6,5% in 2009) .In 2009, pe sectoare mari de activitate, locul fruntaş este deţinut de agricultura (52,4%), urmata de servicii care totalizează o pondere de 30,11% din populaţia ocupata civila la nivelul judeţului, de industrie (10,3%), si construcţii (7,3%).

Judeţul Giurgiu se afla ca structura a ocupării în sectoarele moderne, sub media regionala şi naţională, fiind caracterizat de o concentrare prea mare a populaţiei în zona agriculturii.

Populaţia activă civilă a judeţului Giurgiu, la sfârşitul anului 2009, era de 93,2 mii persoane, înregistrând o scădere cu 5.2 % faţă de anul 2002. Pe sexe, cea mai mare parte a populaţiei active este reprezentata de segmentul bărbaţilor (50,96%), faţă de (49,04%) cel feminin. Reprezentând 7,46% din populaţia ocupata a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată a judeţului Giurgiu număra 86,5 mii persoane la 1 ianuarie 2010 (fata de 91,2 mii persoane în 2002). De-a lungul perioadei 2002-2009, populaţia ocupată din judeţul Giurgiu a cunoscut evoluţii asemănătoare celor ale populaţiei active, înscriindu-se pe un trend de scădere după anul 2002.

Analizând evoluţia indicatorilor furnizaţi de BFM la nivel judeţean pentru perioada 2002-2009, rezultă evoluţii similare cu cele ale regiunii Sud Muntenia, de scădere a ratelor de activitate, respectiv de ocupare a resurselor de muncă2 (de la 59,1% la 54,2%, respectiv de la 54,7% la 50,3% -2002 faţă de 2009) pe seama creşterii accentuate a populaţiei în pregătire profesională şi a altor categorii de populaţie în vârstă de muncă – de la 68,2 mii persoane în 2002 la 78.6 mii persoane în 2009. Totuşi trendul descrescător caracteristic perioadei 2002-2006, se inversează în 2007 şi 2008, când se înregistrează o creştere atât a ratei de ocupare cât şi a ratei de activitate, înregistrând un trend uşor descrescător în 2009 - v. Anexa 3 .

În 2009, prin Balanţa Forţei de Muncă se raportează atât rate de activitate, cât şi rate de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă, mai mici la nivelul judeţului decât cele agregate la nivel naţional cât şi la nivelul Regiunii Sud Muntenia.

Conform datelor din BFM pentru judeţul Giurgiu la 1 ianuarie 2010, rata de ocupare a populaţiei civile feminine este mai mare (55,7%) decât cea pentru populaţia masculină (53,0%).

Rata de activitate şi rata de ocupare:Iniţiala tendinţă de scădere din perioada 2002-2006 este depăşită de o creştere cu

aproape un procent si jumătate a ratei de activitate şi cu peste 2 procente a ratei de ocupare la nivel regional, comparând anii 2007 si 2008 cu anul 2006 si scăderea în 2009 la nivelul din 2006. Exista însă disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul că în toată perioada 2002 -2009 rata de ocupare este mult mai redusă la nivelul judeţului faţă de Regiunea Sud Muntenia).v. anexa 3c

2 Calculate ca procent al populaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.

29

Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).

Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106: Rata de ocupare în judeţul Giurgiu în 2009 este cu 5,9 puncte procentuale sub

media regionala şi cu 10,3 puncte procentuale sub media naţionala , respectiv la 13,8 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.

Şomajul (BIM), în 2009:

Rata totală a şomajului (raportat la întreaga populaţie activă, 15-74 ani), a cunoscut o evoluţie fluctuantă, cu un minim de 7,7 % în 2003. Datele din AMIGO pentru 2009 evidenţiază o rată generală a şomajului in regiune (8,7%) mai ridicată decât cea la nivel naţional (6,9%). În ultimul an analizat (2009), se constată o creştere faţă de anul anterior a ratei şomajului (de la 6,8 % la 8,0 %), îndeosebi în cazul tinerilor (de la 19,4 % la 23,6 %).Şomajul pe medii de rezidenţă: în 2009, rata şomajului (BIM) în mediul rural (7,0 %) este mult mai mică decât în urban (9,5 Pe sexe: în 2009, rata şomajului (BIM) este mai ridicată în cazul bărbaţilor (8,1%, faţă de 8,0% - femei).

Şomajul (BIM) de lungă duratăConform AMIGO, la nivel naţional în 2009, rata şomajului de lungă durată3 este de 10.3% în cazul tinerilor (15-24 ani) şi de 2.1% pentru adulţi (peste 25 ani). Incidenta şomajului de lunga durata în rândul tineretului, la nivel naţional, este de 49.5%. În 2009, şomerii de lungă durată tineri reprezentau 51,7 % din totalul şomerilor tineri în Regiunea Sud Muntenia, mai puţin faţă de ponderea la nivel naţional (49.5 %), dar mai mult decât în UE-25.

Şomajul tinerilor (BIM)Din analiza indicatorilor referitori la şomajul tinerilor (BIM) în 2009, se constată (v. Tab 4.1): Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 23.6%, mai

mare decât cea la nivel naţional (20.8) şi european (UE-27: 20.00%), mai ridicată însă în cazul femeilor (26.9 %) şi în mediul urban (24.8%).

Raportat la întreaga populaţie din grupa 15-24 de ani, 8.9 % din tineri sunt şomeri (9.6% în mediul rural si 9.6% din rândul bărbaților) .

Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă cea mai mare pondere (32.5%) în numărul total al şomerilor din regiune, mai accentuat în mediul rural (38,9%).

Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie

Datele statistice evidenţiază că riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut – v. Fig.4.1. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât cea la nivel naţional (7.7 % fata de 7.5%). Rata de şomaj pentru persoanele cu nivel mediu de educaţie (învăţământ profesional, liceal sau postliceal) se situează peste cea la nivel naţional (8,5 % fata de 7,2%) iar pentru cele cu studii superioare fenomenul este identic( 6,3 % fata de 4,3%). Ratele de ocupare la nivel regional pentru toate nivelurile de educaţie sunt mai mici decât media naţională . La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie 37,1 %) este sensibil mai mică decât a bărbaţilor (54,4%) şi mai mică cu cea de la nivel naţional pentru acelaşi nivel de pregătire (38,6 %).

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie

6 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.3 Se consideră şomaj lungă durată: o perioadă de 12 luni şi peste în şomaj, pentru totalul şomerilor şi pentru grupele de vârstă peste 25 ani, respectiv de 6 luni şi peste, în cazul tinerilor (15-24 ani).

30

Tab. 4.1Şomajul tinerilor - 15-24 ani (BIM), Regiunea Sud

Muntenia, 2009

Rata şomaj (%)

% din total şomeri

% din total pop.15-24 ani

TOTAL 23,6 32.5 8.9Masculin 21,5 31.3 9.6Feminin 26,9 34.3 8.2Urban 24,8 26.1 8.2Rural 22,9 38.9 9.6

Sursa: Eurostat şi INS

Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.

Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional.

In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial)

Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care menţin următoarele afirmaţii:

Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

Oportunitatea unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională

Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2009):

doar 3,3 % din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 19,7% în urban)

doar 56,9% din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 71,9 % în urban

mare parte (39,8%) din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 8,4% în urban

Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivel judeţean

Tab. 4.2  RO Sud Muntenia GR

Resurse de muncă - mii pers. 13875.9 2063.0 171.8Populaţia ocupata civilă - mii pers. 8410.7 1159.9 86.5Şomeri înregistraţi - mii pers. 709.4 120.4 6.7Populaţia activa civilă - mii pers. 9120.1 1280.3 93.2Populaţia în pregătire prof. şi alte cate. de pop. în vârstă de muncă - mii pers. 4755.8 782.7 78.6*) Rata de activitate a resurselor de muncă % 65.7 62.1 54.2**) Rata de ocupare a resurselor de muncă % 60.6 56.2 50.3***) Rata şomajului înregistrat % 7.8 9.4 7.2

Sursa: INS, "Balanţa forţei de muncă" la 1 ianuarie 2010

31

4.1.1.2 ŞOMAJUL ÎNREGISTRAT

În judeţul Giurgiu, rata şomajului înregistrat4 în perioada 2002-2010 are o evoluţie fluctuantă cu o tendinţă generală descrescătoare, fiind însă mai mica decât media naţională şi mai mică decât cea regională în perioada 2002-2005. În anii 2006, 2007, respectiv 2008, rata şomajului înregistrat în Giurgiu o depăşeşte pe cea agregată la nivel naţional. – v. fig. 4.2 şi Anexa 3e.

În perioada 2002-2007 rata şomajului a fost mai mică în cazul femeilor decât al bărbaţilor (însemnând că au fost mai puţine femei înregistrate în evidenţele Agenţiilor de ocupare), cu tendinţă de echilibrare în anul 2008, deşi la nivelul ratei de ocupare a resurselor de muncă bărbații sunt dezavantajaţi in faţa femeilor. Rezultă că femeile deşi active, prin desfăşurarea unei activităţi oarecare, nefiind ocupate si nici înregistrate în evidenţe administrative, fac să apară această situaţie aparent paradoxală, cu nivel al şomajului înregistrat mai mic sau apropiat de cel al bărbaţilor, dar cu nivel al ratei de ocupare mai mare decât al acestora.

4.1.1.2.1. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilorLa 31 decembrie 2010, ponderea şomerilor sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Giurgiu era de 17,6%, mai mare decât cea la nivel regional (15,8%) – v Anexa 3. În perioada 2004-2010, numărul şomerilor sub 25 ani a scăzut în judeţul Giurgiu cu 28%, În timp ce numărul şomerilor înregistraţi a crescut cu 14.9%.Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta 30-39 ani (23%), respectiv 40-49 ani (27%) v. fig.4.2.

Fig. 4.2, Sursa: date furnizate

de ANOFM / AJOFM 4.1.1.2.2. Şomajul înregistrat de lungă duratăDatele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani.Datele din Anexa 3e arata că şomajul înregistrat de lungă durată este mai mic în cazul tinerilor sub 25 ani – la nivelul anului 2010 acesta având un nivel de 17,5%, în scădere faţă de 2007 - 2009, în timp ce la adulţi nivelul este mai mare, de 22,7%, acesta înregistrând o curbă crescătoare, faţă de anul 2009. Trebuie să remarcăm că pentru tineri cat si pentru adulţi şomajul înregistrat de lungă durată este mai ridicat în judeţul Giurgiu decât cel înregistrat la nivel regional. Vezi anexa 3e Fig.4.2.a, Sursa: date furnizate de ANOFM / AJOFM4 Rata şomajului înregistrat se calculează ca procent din totalul populaţiei active civile.

32

Fig. 4.1, Sursa: date furnizate de ANOFM / AJOFM

Structura şomajului înregistrat, pe grupe de vârstă - Jud. GIURGIU la 31 dec. 2010 -

18%7%

23%

27%

13%

12%

Sub 25 ani 25-29 ani 30-39 ani40-49 ani 50-55 ani peste 55 ani

Evoluţia ponderii şomerilor cu vârsta sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

%

România Sud Muntenia Jud. GIURGIU

Evoluţia nr. total de şomeri şi a şomerilor sub 25 de ani

- jud. GIURGIU -

0

2000

4000

6000

8000

10000

Nr.to

tal ş

omer

i

0

500

1000

1500

2000

2500Nr

.şom

eri s

ub 25

an

i

Total şomeri sub 25 ani

Evoluţia nr. total de şomeri şi a şomerilor sub 25 de ani

- Regiunea SUD MUNTENIA -

0

50000

100000

150000

Nr.t

otal

şom

eri

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Nr.ş

omer

i sub

25

ani

Total şomeri sub 25 ani

Fig.4.2. b Fig.4.2c, Sursa: date furnizate de ANOFM / AJOFM

4.1.2. Structura populației ocupate civile pe niveluri de instruire, la nivel regionalTab. 4.3.

Nivelul de instruire

TOTAL REGIUNE FEMEI

2006 2007 2008 2009 2006 2007 2008 2009

superior 10.0 9.8 9.6 10.7 10.8 10.7 10.6 12.3

postliceal 4.4 4.0 3.8 3.4 4.4 4.3 4.5 3.7

liceal 32.4 32.7 31.7 31.5 37.3 37.7 36.0 35.5Profesional sau de ucenici

26.0 26.2 26.5 26.215.0 15.4 15.6 15.8

gimnazial 18.7 19.3 20.5 21.2 21.6 22.0 23.2 23.7

primar sau fără şcoală 8.5 8.0 7.9 7.1 10.9 9.8 10.1 8.9TOTAL 2124,0 100,0 2144,0 2128,0 2133,0 2133,0 2126,0 2144,0

Sursa: INS (AMIGO).Date prelucrate după Anuarul Statistic al României

Nivelul de instruireROMANIA FEMEI

2009 2009superior 15.4 17.6postliceal 4.3 4.8liceal 31.8 34.9Profesional sau de ucenici 23.6 15.5gimnazial 19.1 20.6primar sau fără şcoală 5.8 6.7

TOTAL 100,0 100,0Tab.4.4.Sursa: INS (AMIGO).Date prelucrate după Anuarul Statistic al României,

Faţă de anii anteriori (v. în tabelul 4.3, 2009 faţă de 2006), se observă în structura ocupării o creştere a ponderii celor cu studii superioare şi a populaţiei ocupate cu nivel de pregătire profesional sau de ucenici si a celor cu nivel gimnazial, în paralel cu o scădere a

33

ponderii în ocupare a celor cu nivel de instruire liceal si postliceal. Conform datelor pentru 2009 (INS, Anuarul statistic 2010), nivelul mediu de instruire (cumulând nivelurile liceal, postliceal, profesional sau de ucenici) al populaţiei ocupate din Regiunea Sud Muntenia este mai ridicat decât media pe ţară (61.1% fata de 59.8%) - v. în tabelul 4.5. Regiunea are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu nivel superior de educaţie (numai 10.7%), şi este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională (28.3% fata de 24.9 %). Comparaţie : - pregătire profesionala si pregătire gimnaziala, mai mari decât media la nivel de tara; pregătire postliceală, pregătire liceala si pregătire superioara mai mică decât cea agregată la nivel naţional .

La nivelul anului 2009, structura pe sexe a ocupării indică un nivel general de pregătire uşor mai ridicat în cazul femeilor. Se constată în schimb o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici, comparativ cu femeile. Această constatare poate semnifica, pe de o parte, faptul că şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire, iar pe de altă parte sugerează nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională.

Structura pe medii rezidenţiale a ocupării în 2009 indică diferenţe substanţiale între rural şi urban:

doar 18,29 % din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 81,71% în urban)

53,40 % din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 46,60 % în urban

mare parte din populaţia ocupată din mediul rural (86,13%) are un nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 13,87 % în urban

100

100

100

57.19

50.54

61.39

42.81

49.46

38.61

41.10

81.71

46.60

58.90

18.29

53.40

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL Masculin Feminin Urban Rural

Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, detaliat pe sexe şi medii de rezidenţă

- Regiunea Sud Muntenia, 2009 -

MediuSuperiorTotal

Fig. 4.3Sursa: INS (AMIGO).Date prelucrate după Anuarul Statistic al României4.1.3. Structura populației ocupate civile pe principalele activități ale economiei naționalePrelucrarea şi analizarea datelor anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de munca permit comparaţii la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale.

Fig.4.4 a, Sursa: INS, Anuarul statistic (Balanta fortei de munca - la sfârşitul anului)

34

Fig. 4.4.b, Sursa: INS, Anuarul statistic (Balanta fortei de munca - la sfârşitul anului)

Similar cu evoluţia PIB şi VAB pe activităţi (v. cap.3), dacă până în 2001 structura ocupării civile la nivelul judeţului era marcată de o pondere mai mare a industriei comparativ cu serviciile, începând cu 2002 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea serviciilor de la 24,7% în 2002 la 30,1% în 2009. Se constată tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate din agricultură de la 62,5 în 2002 la 52,4 în 2009, o tendinţă de creştere a populaţiei ocupate în industrie , servicii şi în construcţii (v. fig. 4.4 a şi b). Totuşi remarcăm valori încă mari ale populaţiei ocupate în agricultură, lucru care coroborat cu alte tendinţe poate să ducă la implicaţii asupra procesului de formare profesională, fie ea iniţială sau continuă. În perioada 2002-2009, din cadrul serviciilor populaţia ocupată a crescut cel mai mult în comerţ cu ridicata şi amănuntul, sănătate şi asistenţă socială - vezi. Anexa 3d.În cadrul industriei, în perioada 2002-2009, populaţia ocupată în industria extractivă a înregistrat cea mai mare scădere ( cu 50%), în timp ce pentru industria prelucrătoare populaţia ocupată a crescut cu 0,4%. În 2009, pe sectoare mari de activitate, cea mai bine reprezentată este agricultura sector care totalizează o pondere de 52.4% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, ea fiind urmata de servicii (30,11%). Industria are o pondere de 10,3% iar construcţiile 7.3%. Judeţului Giurgiu şi în anul 2009 a rămas cu o pondere mare a populaţiei în agricultură, 52,4% faţă de 28,7% la nivel naţional şi 33,8%la nivel regional.

35

Fig.4.5b . Structura comparativă a populaţiei ocupate civile în judeţul Giurgiu, comparativ cu Regiunea Sud Muntenia si cu nivelul naţional, 2009

C

Sursa: INS, Anuarul statistic (Balanta fortei de munca - la sfârşitul anului)Comparativ cu structura ocupării la nivel naţional şi regional în 2009 (v. Fig.4.5), judeţul Giurgiu se remarcă printr-o structură relativ echilibrată. În 2009 cel mai reprezentativ sector, agricultura este cu mult peste nivelul regional dar si peste nivelul naţional. În cadrul serviciilor, de la o pondere de 24,7% În 2002 a ajuns În 2009 la 30,11%, la nivel global judeţul se afla sub Regiune şi sub nivelul naţional. La nivelul anului 2009 nu se remarcă diferenţe foarte mari pentru activităţile componente în ce priveşte comparaţia între judeţ, Regiune şi nivelul naţional. Sesizăm totuşi că judeţul este în urma Regiunii şi a ţării la Hoteluri şi restaurante, Intermedieri financiare, Tranzacţii imobiliare. La nivel de judeţ, în cadrul serviciilor, cel mai bine se plasează comerţul; transporturile şi comunicaţiile; serviciile publice; tranzacţiile imobiliare.Sectorul construcţiilor din prisma populaţiei ocupate este mai slab reprezentat la nivel de judeţ decât la nivel de ţară sau regiune, la fel ca si industria.

4.1.4. Numărul mediu al salariaților și al muncitorilor pe activități ale economiei naționale În 2009, salariaţii din judeţul Giurgiu reprezentau 5,81% din numărul total al salariaţilor

din Regiunea Sud Muntenia. Din numărul total de salariaţi de 33413 în anul 2009 cea mai mare pondere o ocupa salariaţii din industrie 19,82, urmata de comerţ 15,5% si sănătate si asistenta sociala 11,83%. Tab. 4.5 , Sursa INS

  RomâniaSud-

Muntenia

Ponderea Reg. Sud

Muntenia in "naţional"

(%)

Judeţul Giurgiu

Ponderea jud. Giurgiu in Reg. Sud

Muntenia (%)

Total 4774263 575161 12.05 33413 5.81Agricultura, silvicultura, pescuit

110079 2363321.47 2085 8.82

Industrie 1371064 197271 1.26 6590 3.34Construcţii 404231 39628 9.80 2519 6.36Comerţ 816067 87643 10.74 5179 5.91Hoteluri si restaurante 118009 10721 9.08 387 3.61Transport, depozitare, 282137 31084 11.02 2633 8.47Informaţii şi comunicaţii 113806 4543 3.99 208 4.58Intermedieri financiare si asigurări

106809 78397.34

5016.39

Tranzacţii imobiliare 29233 2717 9.29 235 8.65Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

134193 1438910.72

5113.55

36

Activităţi de servicii administrative si activitatea de servicii suport

191942 21021

10.95

1642

7.81

Administraţie publica si apărare

224851 3318814.76

32349.74

Învățământ 393646 46663 11.85 3144 6.74Sănătate si asistenta sociala

377796 4616612.22

39528.56

Activităţi de spectacole, cultule si recreative

56401 53969.57

4317.99

Alte activităţi de servicii 43999 3259 7.41 162 4.97

4.1.4.1. Rata locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale

Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante), exprimat procentual.

Datele pentru 2009 (v. Anexa 3f ) evidenţiază o rată a locurilor de muncă vacante în regiunea Sud Muntenia de 0,86% (faţă de 0,88% la nivel naţional). Rate mari ale locurilor de muncă vacante în 2009 s-au înregistrat în Sănătate şi asistenţă socială - atât la nivel regional (2,01%) cât şi naţional (3,42%), urmat de administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (2,00% la nivel regional, 2,14% la nivel naţional),agricultură (0,49% la nivel regional, 1,42% la nivel naţional).

4.2 Informaţii parţiale4.2.1.Analiza comparativă pe ocupații a șomajului și a locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFMDatele furnizate de AJOFM Giurgiu cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5.În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. La nivelul anului 2010, ocupaţiile investigate totalizează la nivel judeţean un număr de 10.973 intrări la şomeri înregistraţi, din care 1.180 absolvenţi, pentru 5.814 locuri de muncă vacante intrate în evidenţa AJOFM.Analizele şi concluziile care urmează trebuie privite sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM se apropie dar nu reflectă integral piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora) şi în plus pot exista posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării) - dificultăţi serioase de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi CORPentru date detaliate la nivelul judeţului, v. Anexa 5. Pentru concluziile relevante la nivel regional, v. cap. 4.2.1. din PRAI.

4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

Profilul dominant la nivel Judeţului al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanic; comerţ ; industrie textilă şi pielărie; electric si electromecanica; construcţii si lucrări publice; electric si electromecanica; economic.

Evoluţia diferită a acestor domenii este prezentată mai jos şi sintetizată în tabelul detaliat.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial de absorbţie pe piaţa muncii - nu mai putem vorbi despre aşa ceva la nivelul anului 2010 din prisma înregistrării numărului de

37

locuri vacante intrate, comparativ cu numărul şomerilor nou înregistraţi, excepţie făcând , la nivelul judeţului Giurgiu comerţul .

Mecanica este domeniul care înregistrează o balanţa negativă, cu un număr încă semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri intraţi în evidenţe (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante în 2010). Din evoluţia 2004-2010 se desprindea tendinţa de creştere a locurilor de muncă vacante si o alternantă descreştere-creştere a numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeţean, însă anul 2009 aduce o prăbuşire a valorii numărului de locuri de munca vacante cu 40%(comparativ cu 2008) şi o creştere deosebită a numărului de şomeri cu 48%(comparativ cu 2008), astfel încât raportul locuri de muncă-şomeri devine extrem de defavorabil .

Similar cu mecanica, domeniile electric şi electromecanic înregistrează o tendinţă pentru anii 2004-2007 de creştere a locurilor de muncă vacante şi a numărului de şomeri, care se îndrepta câtre o echilibrare, însă urmată în 2009 şi mai ales în 2010 de o creştere a ecartului între numărul de intrări în şomaj şi locurile de muncă vacante. Raportul locuri de muncă-şomeri îşi amplifică valoarea deficitului.

În industria textilă şi a pielăriei se constată o tendinţă de echilibrare atât a numărului de şomeri dar continuă scăderea numărului de locuri de muncă, se menţine balanţa negativă.Tab. 4.6. AJOFM GiurgiuDomeniul de pregătire -ruta prog.

Tendinţă locuri muncă vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri vacante-şomeri

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante(prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului)

Construcţii, instalaţii şi lucr. publice

↓ GR ↑GR (-) GR Zidari, Dulgheri, Zugravi, Instalatori, Constructori în beton armat şi asimilaţi, Mozaicari, Faianţari, ParchetariOBS. Sector caracterizat prin fluctuaţii sezoniere

Comerţ ↑GR ↑GR (+) GR Vânzători; Agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri; Agenţi în activitatea financiară şi comercială

Turism Alimentaţie publica

↔ GR ↑ GR (-) GR Ospătari şi barmani; Bucătari; Patiserie; Cofetari; cameriste .

Industrie alimentară

↓ GR ↑ GR (-)GR Măcelari si alţi lucrători in prel. cârnii si peştelui ; Operatori la maşinile de fabricare a pâinii, paste făinoase, prod. Patiserie ; Brutari.

Mecanică ↔ GR. ↑ GR (-) GR Constructori montatori structuri metalice; Conducător auto; Sudori şi debitatori autogeni; Lucrători la maşini de polizat, rectificat si ascuţit; Mecanic auto; Operatori prelucrători la maşini unelte; Operatori la liniile de montaj automat.

Industrie textilă şi pielărie

↔ GR ↓ GR (-) GR Lucrător în fabricarea pielii şi fabricarea încălţămintei; Lucrători în ind. textilă şi confecţii; Operatori la maşini utilaje si instalaţii din industria încălțămintei; Operatori la maşini si utilaje pentru industria confecţiilor; Operatori la maşini de ţesut si tricotat.

Electric ↔ GR ↑ GR (-) GR Electricieni montatori si reparatori de linii electrice aeriene si subterane ; Electricieni in construcţii ; Electrician auto

Electromecanic

↓ GR ↓ GR (-) GR Electromecanici montatori si reparatori de aparate si echipamente electrice si energetice; Electromecanici montatori si

38

reparatori de instalaţii telegrafice si telefonice; Operatori la instalaţiile de producere a energiei si tratare a apei

Materiale de construcţii

↓ GR ↑ GR (≈) GR Lucrător in industria lianţilor; Operator lianţi si prefabricate

Agricultura/zootehnie

↔GR ↓ GR (-) GR Lucrător in creşterea animalelor; zootehnist;tehnician zootehnist,mecanic agricol

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constantDiferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare.

Referitor la analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde o schimbare de sens în anul 2010, dinamica devenind negativă pentru ocupaţiile relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de scădere substanţială a locurilor de muncă în paralel cu creşterea numărului de şomeri . Profilul nu se mai bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă.

Profilul tehnic a înregistrat evoluţii la nivel regional, în 2010 prin creşterea accentuată a şomajului. Balanţa locuri de muncă-şomeri este deficitară în judeţul Giurgiu ca de altfel în toate judeţele regiunii. Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă .

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului aproape inexistent de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante (1 loc de munca în anul 2009) cât şi în cazul şomerilor, observându-se totuşi că locurile de munca sunt inexistente faţă de cel al înregistrărilor în şomaj.

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru

învăţământul postlicealPentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o scădere a

numărului de locuri de munca vacante fata de cel al numărului de şomeri,. Ca şi amploare a solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: economic; servicii; sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică, mecanică, transporturi – domenii cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Pentru judeţ tendinţa generală este de creştere a locurilor de muncă în paralel cu creşterea numărului de şomeri, care are o amploare ceva mai mică. Balanţa locuri de muncă-şomeri are o tendinţă de echilibrare. Cel mai mare deficit de forţa de munca pare a se manifesta în domeniile: economic; servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică. La profilul construcţii se constată în 2010 o echilibrare a balanţei.

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul judeţului Giurgiu, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi cu o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri: inginerii constructori, inginerii electronişti în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, specialiştii în informatică, specialiştii în administraţia publică, inginerii mecanici. La aceştia se adaugă juriştii si economiştii (exclusiv specialişti statisticieni şi cei din sistemul financiar-bancar), care prezintă o tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri, dar cu balanţă negativă locuri de muncă-şomeri (cu o uşoară tendinţă către echilibrare).

4.2.2. Evoluții recente ale șomajului și a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice și financiare)

4.2.2.1 Analiza din punct de vedere al structurii comparative şomaj - locuri de muncă vacante - evoluţia lunară, în perioada mai 2009- aprilie 2010 în contextul crizei

economice şi financiareSe observă că numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu aproximativ 20% în lunile

studiate, el variind de la 7.525 la 6.027 la sfârşitul lunii aprilie 2010, numărul şomerilor în plată

39

rămânând mare. În paralel cu aceasta stocul locurilor de muncă vacante surprins la sfârşitul fiecărei luni, este în scădere în intervalul studiat, ajungând de la 62 în aprilie 2009. Valoarea raportului între numărul de locuri vacante şi stocul şomerilor înregistraţi, cunoaşte variaţii, de la 2,6% cât era în octombrie, la valori de sub 2% în celelalte luni. La nivelul lunilor decembrie 2008 –februarie 2009, cele mai multe locuri de muncă vacante erau oferite pentru următoarele ocupaţii: vânzător, lucrător comercial, confecţioner asamblor articole textile, bucătar, ospătar, şofer maşină de mare tonaj, lăcătuş mecanic. Cel mai bun raport locuri vacante / număr de şomeri, luat ca exemplificare la nivelul lunii februarie 2008 se întâlneşte pentru următoarele ocupaţii: fierar betonist, lucrător comercial, sudor, şofer, confecţioner asamblor articole din textile, electrician de întreţinere şi reparaţii, tâmplar universal. În valoare absolută, cel mai mare număr de şomeri înregistraţi este întâlnit la cei care provin din rândul muncitorilor necalificaţi, după care se întâlnesc următoarele ocupaţii: lăcătuş mecanic, mecanic agricol, mecanic auto, strungar universal, vânzător, mecanic auto, electrician întreţinere şi reparaţii, confecţioner articole din textile, tasator, lucrător comercial, tâmplar universal, frezor universal, agent pază şi securitate, şofer. Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar al locurilor de muncă vacante, desprindem următoarea concluzie care poate părea paradoxală, aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificative atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiza o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi (angajator - solicitant de loc de muncă).

4.2.3. Proiecția ocupării și a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)

4.2.3.1. Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Muntenia a cuprins un număr de 320 de întreprinderi totalizând un număr de 30888 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 5,4% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe:

In proporţie de 17 %, angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9,6 % din numărul total de salariaţi.

Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (29% din întreprinderi, 6,5% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (40% din întreprinderi, 21,2% din numărul de salariaţi), industria prelucrătoare (25% din întreprinderi, 10,6 % din numărul de salariaţi), comerţ ( 11% din întreprinderi, 11,6 % din numărul de salariaţi), tranzacţii imobiliare ( 13% din întreprinderi, 7,8% din numărul de salariaţi), servicii publice (17 % din întreprinderi, 18,2 % din numărul de salariaţi).

În rândul firmelor din eşantion, par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite judeţele Ialomiţa, Călărași, Teleorman, Dâmbovița. Judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă în cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni) au fost Ialomiţa, Călăraşi si Argeş.

În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul comerţului (lucrători comerciali, vânzători, agenţi de vânzări, etc.), conducători auto, muncitori în construcţii (zidari, instalatori, dulgheri, fierari betonişti, etc.), lăcătuşi, sudori, turism şi alimentaţie (agenţi de turism, bucătari, barmani şi ospătari), confecţioneri textile, confecţioneri încălţăminte, strungari, brutari.Regiunea se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate de aproximativ 11 la sută în sectoarele analizate. Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerţ, Sectorul Public, Agricultură şi Construcţii, unde scăderea aşteptată din Sectorul Public constituie suma întregii descreşteri a forţei de muncă ocupate (în cifre absolute). Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante, acoperind o

40

creştere totală estimată la circa 8000 de noi locuri de muncă. Descreşterea forţei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni, cu excepţia situaţiei dezavantajoase din sectorul Comerţ şi Sectorul Public. Sectorul Public pare să fie aproape în permanenţă lovit de diminuări semnificative ale forţei de muncă ocupate. Pentru principalele sectoare, economia pare să-şi revină (chiar dacă nu perfect) după primele 6 luni. În primele 6 luni, riscul de alăturare la grupul şomajului pe termen lung va fi principala ţintă a acţiunilor de urmat. Tendinţele din cadrul sectorului Construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care, pe termen lung, va înregistra o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate. Datele din anchetă pentru Regiunea Sud Muntenia evidenţiază că un procent de cca. 15% din firmele investigate la nivel regional au angajat absolvenţi din promoţia 2005, reprezentând 1,7% din totalul angajărilor în firmele respective. Cele mai interesate de angajarea absolvenţilor par să fi fost firmele din domeniul agricultura, silvicultura, piscicultura (18.2% din firmele investigate au angajat absolvenţi), urmate de comerţ (17,1%), industria prelucrătoare (17,0%), servicii publice (16,7%), tranzacţii imobiliare (12,5%), construcţii (11.4%). Sectoarele cu cea mai mare pondere a absolvenţilor din totalul angajărilor în firmele respective au fost în ordine: tranzacţii imobiliare (5,5%), comerţ (2,9%), construcţii (2,3%), agricultura, silvicultura, piscicultura (2,3%), industrie (1,5%).

4.2.3.2 Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INSCMPSÎn primul semestru al anului 2006, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în

domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaţilor având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naţional şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

Ancheta în rândul angaja t orilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel naţional şi regional, din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime, mai puţin pe structura activităţilor din economie.

In cadrul acestui studiu, din Regiunea Sud Muntenia au fost investigate 155 firme, la care își desfăşurau activitatea 12287 salariaţi (la 31.12.2005), rezultând o media a numărului de salariaţi de 79,3. Distribuţia salariaţilor pe grupe de vârsta, la sfârşitul anului 2005 arata ca cel mai mare număr de salariaţi era cuprins la grupa de vârsta 25-39 ani, cu 42,4% din totalul salariaţilor, la polul opus situându-se categoria celor care depăşesc 50 ani. Categoria celor mai tineri(sub 25 ani), reprezenta 16,6% din totalul salariaţilor. Dintre firmele intervievate (155) un număr de 116 au angajat personal în 2005, ceea ce reprezintă o pondere de 74.8%.Din acest eşantion, judeţele in care s-a înregistrat cea mai mare proporţie a agenţilor economici care au angajat personal in anul 2005 au fost judeţele Giurgiu, Ialomiţa, Călărași. La nivel de regiune, cele mai avantajate au fost persoanele între 25 -39 ani în procent de 50,7%, urmate de persoanele mai mici de 24 ani în procent de 23,9 %. Pentru persoanele mai mici de 24 ani, situaţia in Regiunea Sud Muntenia este apropiata de media regiunilor implicate in sondaj ( 23.9% fata de 24.1%). Cele între 40-49 ani se regăseau în proporţie de 17,4%, iar persoanele de peste 50 ani în procent de numai 7,9%. Analizând , pentru judeţele din Regiune, grupa care ne interesează cel mai mult, adică a tinerilor sub 25 ani, situaţiile cele mai favorabile se întâlnesc in Argeş (41.1%), Teleorman (37.2%), Dâmboviţa (27.2%) cea mai dezavantajoasa situaţie fiind cea din Călărași (14.0%).

Pe domenii de exercitare a profesiei , la nivel regional , distribuirea in ordine descrescătoare a numărului de personal angajat se prezintă astfel : textil –pielărie, servicii, agricultura, construcţii si lucrări publice, mecanic. S-a cerut firmelor sa răspundă la interogarea „in ce fel corespunde incadrarea salariaţilor cu pregătirea profesionala”, existând variantele de răspuns „toţi”, „majoritatea „, mai puţin de jumătate”, „nici unul”, si „nu ştiu”. Fata de o medie generala de 36.7, respectiv 42.9 pentru variantele care arătau ca încadrarea salariaţilor s-a făcut conform cu pregătirea profesionala, Regiunea Sud Muntenia înregistra valori de 35.5%, respectiv 41.3%, deci mai mici fata de alte regiuni.

Referitor la nivelul aptitudinilor tehnice, firmele interogate apreciază ca , pe o scara de la 1 la 10, acesta se situează pentru Regiunea Sud la 8,3 pentru salariaţii cu pregătire medie si la 9 pentru salariaţii cu pregătire superioara, valori identice cu media la nivel naţional.

Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurt

41

Asupra evoluţiei numărului de salariaţi pe termen scurt (6 luni /1 an), s-au pronunţat angajatorii cuprinşi in eşantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamică pozitivă a numărului de salariaţi, atât la nivel naţional (unde 39,7%, din angajatori estimează creşterea numărului de salariaţi), cat si la nivelul Regiunii Sud Muntenia (valoarea este mai mare, 45,2%). La nivel Regional, alături de cei 45,2 % care prevăd o creştere a numărului salariaţilor, 29,7% dintre angajatorii chestionaţi considera ca efectivele de salariaţi nu vor creste, iar 25,2% nu pot răspunde la aceasta întrebare. Rezultă un grad satisfăcător de încredere in privinţa evoluţiei numărului de salariaţi.

Nivelul cu care se previzionează creşterea numărului de salariaţi pentru anul 2006 fata de 2005 – în decurs de 6 luni- este de 14,1% la nivel naţional, în timp ce la nivelul Regiunii Sud Muntenia, acesta era cu un procent mai ridicat (15,1%). Sondajul arată o creştere la nivel Regional, de la un număr de 4907 salariaţi, la 5646 salariaţi, lucru ce s-ar fi realizat la nivelul a 70 firme. La nivel intrajudețean, situaţia este diferită, judeţele care anticipează cea mai mare creştere fiind Argeş (proporţia angajatorilor optimişti care vor creste numărul angajaţilor fiind de 84%), Călăraşi (61,9%), Dâmboviţa (55%), la polul opus fiind Prahova si Giurgiu (11,1 respectiv 20%). Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal, in special pentru: comerţ; servicii; turism si alimentaţie; construcţii; textila-pielărie situaţie foarte apropiată de cea valabilă pentru nivelul naţional.

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat şi o anchetă în rândul firmelor, complementară informaţiilor furnizate de prognozele realizate pe termen mediu şi lung.

Obiective operaționale: Cunoaşterea cererii de forţă de muncă pentru absolvenţii de învăţământ

profesional şi tehnic la nivel naţional şi regional pe termen scurt - accentul este pus, în acord cu evoluţiile metodologice realizate la nivel european, pe informaţii “calitative” ale cererii de absolvenţi de IPT (nivel de educaţie, experienţă anterioară în, muncă, principalele cunoştinţe şi competenţe, etc.) şi secundar pe informaţii de tip “cantitativ” (“care va fi cererea de absolvenţi de IPT în sub-sectorul X ”;

Evaluarea decalajului de calificare la nivelul proaspăt absolvenţilor (persoane care au absolvit în ultimele 12 luni un nivel/ciclu educaţional)

Dimensiune eșantion previzionat: cca. 3700-3800 de firme (la nivel naţional), cu eşantioane regionale de cca.450-500 de firme,

Dimensiune eșantion realizat: 3836 de firme (la nivel național), cu eșantioane regionale între 460 (SV) și 510 (BI) firme,

Reprezentativitate: - Eroarea tolerată la nivel naţional: ±1.55% la un nivel de încredere de 95%; - Eroarea tolerată la nivel regional: ±4.4% la un nivel de încredere de 95%

Rezultate preliminare

Fig. 4.2.3.2.a. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS

Estimări cu privire la următoarele 6 și 12 luni pe regiuni de

dezvoltare

42

Rata locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare

Fig. 4.2.3.2.b. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS

REGIUNEA SUD MUNTENIA – RATA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE

Fig. 4.2.3.2.c. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS

Se anticipează o creștere a numărului de salariați în următoarele 12 luni pentru industria textilă și confecții, grădinari și cultivatori și personal de serviciu din hoteluri și birouri. Ancheta în rândul salariaţilor (1239 subiecţi din 113 firme - eşantion stratificat de

firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional, pe care ne permitem sa le consideram valabile si la nivelul Regiunii Sud Muntenia:

Uzura şi atrofierea calificărilor Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor

(erodare în timp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale) Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un

sfert dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe sau abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă)

Supra-calificare / sub-calificare faţă de nivelul postului Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între

pregătirea lor profesională şi cerinţele postului Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deţinută este

cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariată calificată din alte domenii)

Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurante, comerţ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă

Practicarea calificării obţinute în şcoală: Mai puţin de jumătate dintre salariaţi mai practică în calificarea obţinută în şcoală

43

Mai puţin de un sfert şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate profesională – fenomen dezirabil în cazul unei forţe de muncă flexibile care răspunde evoluţiilor pieţei)

O treime dintre salariaţi nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală, fie pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obţinută în şcoală, fie ca nu au fost atraşi către aceasta din propria convingere.

50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală

Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor.

Mobilitate între domenii de calificare: Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerţ şi servicii Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie Ocupaţiile văzute de respondenţi având cea mai mare căutare pe piaţă sunt din

domeniile: electromecanică, construcţii, electronică şi automatizăriSchimbări la locul de muncă 20% dintre salariaţi s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul de muncă de

natură tehnologică şi organizaţională: Industria extractivă şi prelucrătoare, precum şi transportul şi depozitarea indică

cele mai mari schimbări tehnologice Intermedierile financiare, imobiliare şi hoteluri sunt caracterizate de cele mai mari

schimbări organizatorice Cele mai multe schimbări în cerinţele posturilor sunt indicate de salariaţii firmelor

din zona serviciilor. Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă 70% dintre salariaţi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu

au urmat niciodată un curs de formare profesională Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin

calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituţionalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanţa individuală.

Instruirea pentru noile tehnologii Peste 20% dintre salariaţi nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile

tehnologii introduse la locul de muncă, pentru o treime din salariaţi, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiţi la locul de muncă,. În aceste condiţii se poate aprecia că eficienţa investiţiei în noile tehnologii este redusă.

4.2.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriat a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute interne şi externe şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potenţiala reprezintă nivelul estimat ca necesar, in termeni de populaţie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populaţie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populaţie ocupata. Cererea potenţială nu

44

trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu populaţia ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimează necesarul de populaţie ocupată, însă evoluţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alţi factori, in primul rând demografici, migraţie etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, în ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză. Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de

45

creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei. Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecţiilor1. Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţionalRezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica

economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.Tabelul nr. 1 (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT (de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 9243

2010 9239 9239 92392011 8939 9161 9400

2012 8951 9095 9414

2013 8972 9045 9437

2014 8937 9032 9440

2015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderatÎn ipotezele scenariului de bază (moderat) proiecția cererii potențiale relevante pentru învățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de

46

ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul. Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.Prognoze ale cererii pentru Regiunea SUD MUNTENIA (nr. persoane)  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale cererii potenţiale 961073 954813 950227 965057 970364 973119 975972 978914 981994 985222

Prognoze ale cererii înlocuite 8369 8315 8275 8404 8450 8474 8499 8525 8551 8580

Prognoze ale cererii agregate 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801

Prognoze ale cererii pentru judeţul Giurgiu  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potenţiale 110489 109769 109242 110947 111557 111874 112202 112540 112894 113265

Prognoze ale cererii înlocuite 1462 1453 1446 1468 1476 1481 1485 1489 1494 1499

Prognoze ale cererii agregate 111951 111222 110688 112415 113033 113354 113687 114029 114388 114764

3. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderatDeoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia

subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecţie dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare profesională a ţinut cont de numărul de salariaţi din acest sector economic.

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea SUD MUNTENIA este următoareaStructura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia.

%Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de

formare profesională pentru 2013-2020(%)

Agricultură 4.0%

47

Chimie industrială 2.5%Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 12.0%Comerţ 10.0%Economic 7.0%Electric 8.0%Electromecanică 3.0%Electronică şi automatizări 3.0%Fabricarea produselor din lemn 2.0%Industrie alimentară 3.0%Industrie textilă şi pielărie 6.0%Materiale de construcţii 1.0%Mecanică 27.0%Turism şi alimentaţie 4.0%Protecţia mediului 7.0%Tehnici poligrafice 0.5%

Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Giurgiu%

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020

(%)Agricultură 9%Chimie industrială 0%Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 3%Comerţ 12%Economic 18% Electric 9%Electromecanică 3%Electronică şi automatizări 2%Fabricarea produselor din lemn 0%Industrie alimentară 3%Industrie textilă şi pielărie 6%Materiale de construcţii 0%Mecanică 26%Turism şi alimentaţie 3%Protecţia mediului 6%Tehnici poligrafice 0%

100%

NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza următoarelor considerente:

- în domeniul Agricultură deşi ponderea pe regiune este 4%, în şedinţa CLDPS Giurgiu s-a aprobat ponderea de 9% şi s-a argumentat prin specificul agrar al judeţului, prin creşterea prognozată a locurilor de muncă disponibile, prin echipament Phare şi prin cererea externă de forţă de muncă calificată în agricultură.

- în domeniul Construcţii, instalaţii şi lucrări publice deşi ponderea pe regiune este 12%, în şedinţa CLDPS Giurgiu s-a aprobat ponderea de 3% şi s-a argumentat prin faptul că nu există solicitări din partea agenţilor economici din judeţ, din cauza crizei investiţiile în construcţii scăzând dramatic.

- în domeniul Economic deşi ponderea pe regiune este 7%, în şedinţa CLDPS Giurgiu s-a aprobat ponderea de 18% şi s-a argumentat prin cererea din partea agenţilor economici, prin solicitarea de către elevi a calificărilor din acest domeniu, prin echipament Phare şi prin faptul că se încearcă o scădere a ponderii de la 27% (an şcolar 2011-2012) la 18% urmând ca ţinta să mai fie analizată în funcţie de fluctuaţia pieţei muncii.

48

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiuniiP

RO

GN

OZ

E A

LE

C

ER

ER

II A

GR

EG

AT

E

- R

EG

IUN

EA

SU

D

MU

NT

EN

IA

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Po

nd

erea

din

cer

erea

p

iețe

i m

un

cii p

en

tru

ca

lific

ări d

e n

ivel

2 ș

i 3

în 2

017

Po

nd

ere

niv

el 3

p

en

tru

co

nti

nu

area

st

ud

iilo

r în

în

văț

ăm

ân

t su

per

ior

în 2

017

(asi

gu

rare

a b

en

chm

ark

eu

rop

ean

)

Po

nd

eri n

ivel

2 ș

i 3

în

ofe

rta

ed

uc

ațio

na

lă a

IP

T -

ieș

iri

în 2

017

Total 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801      Calificări specifice nivelului 3 de calificare

155020 154010 153270 155662 156518 156963 157423 157897 158394 158915 16% 27% 43%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare

814423 809118 805232 817799 822296 824631 827048 829542 832151 834887 84%   57%

Notă: Ponderea de 27% a nivelului 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 este conform ţintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de învăţământ terţiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

49

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT4.3.1 Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional:

Populaţia activă, populaţia ocupată: Iniţial tendinţă de scădere (2002-2006) la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a

populaţiei ocupate, urmată de o creştere în 2007, urmată de scădere începând cu 2008, 2009 pentru populaţia ocupată şi creştere în 2009 pentru populaţia activă , cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale,:

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural.

Rata de activitate şi rata de ocupare: Iniţiala tendinţă de scădere din perioada 2002-2005, urmata începând cu anul 2007 de

uşoare creşteri , ajungând în anul 2009 la o rata de activitate cu 0.6 procente mai mult decât la începutul perioadei analizate. Acelaşi trend se observa si in cazul ratei de ocupare diferenţa fiind de 1.9 procente. Destul de grav pare faptul că rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină. Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).

Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106:Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2009 este cu 1,5 puncte procentuale peste media naţională şi cu 4.5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27), respectiv la 9,9 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.

Şomajul (BIM), în 2009: Rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul femeilor Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 23,6%, mai

mare decât cea la nivel naţional (20,8) şi european (UE-27: 20.0%), mai ridicată însă în cazul femeilor (26,9 %) şi în mediul urban (24.8 %).

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie

este mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional. In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial)

Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară

Regiunea Sud Muntenia are cea mai mica pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel superior.

este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională

Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună

6 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.

51

reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care menţin următoarele afirmaţii:

Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate

Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM): Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)

Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi a ratei de ocupare a populaţiei civile - similar cu AMIGO in perioada anilor 2002-2006, urmata de creşteri începând cu anul 2006. După cum am amintit, ratele de activitate , respectiv ocupare determinate în sens AMIGO, cunosc pentru, o tendinţa inversă, de creştere sensibilă. Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai reduse la nivel regional decât cele agregate la nivel naţional, în majoritatea judeţelor regiunii.

Rată de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină. Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:

Rata şomajului (şomeri înregistraţi) peste media naţională Tendinţă generală descrescătoare a şomajului în prezent (deosebire faţă de AMIGO,

unde acesta oscilează), în intervalul 2002-2007, pentru întreaga Regiune, urmata de creşteri începând cu debutul crizei economice in anul 2008

Aproape 19.5% din şomerii înregistraţi sunt tineri, iar dintre aceştia, 20,3% sunt reprezentaţi de şomerii de lungă durată, monitorizaţi de AJOFM-uri.

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populației ocupate civile:Se constată în ultimii ani tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în servicii şi în construcţiiIerarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile în 2009: agricultura 52,3%, serviciile 30,1%, industria 7,3%, construcţiile 7,3%Agricultura:- Scădere constantă în ultimii ani. Ponderea ocupării în agricultură mai mare la nivel judeţean decât la nivel regional si nivel naţional.Serviciile- Creştere constantă în ultimii ani atât în cifre absolute cât şi ca pondere a

ocupării în toate activităţile din cadrul sectorului. Se constata o creştere semnificativa a activităţile de comerţ (cu 19,6%, 2009 faţă de 2002) şi intermedieri financiare cu 31.2% pentru acelaşi interval.

- Pondere mai mică decât media naţională atât pe ansamblu, cât şi în fiecare din toate celelalte activităţi ale sectorului.

Industria:Deşi în uşoară scădere în intervalul analizat, ponderea populaţiei ocupate în industrie este

sub ponderea regionala si naţionala (cu aproximativ 1 puncte procentualeConstrucţiile: 7,28 % - pondere mai mică decât media naţională (7.44%) dar mai mare

decât cea regionala(6.62%).

Concluzii din analiza comparativă pe ocupații a șomajului și a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Unele dintre concluziile parţiale au redat faptul că la multe dintre ocupaţii se regăsesc un număr mare de şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor de ocupare, deci un potenţial de forţă de muncă, echilibrat în mică măsură de locurile de muncă vacante, pentru care se fac solicitări de forţă de muncă. Pe de altă parte un număr mare de intrări în şomaj, mai ales prin disponibilizare, afectează în proporţie destul de mare, tot astfel de ocupaţii. Pentru astfel de posturi la angajatori e posibil să existe un flux destul de mare, dat de neconcordanţa dintre aşteptările angajaţilor, competenţele şi abilităţile lor şi pretenţiile angajatorilor ( lipsind o negociere clară şi flexibilă a locului de muncă), un nivel de salarizare perceput diferit de către cele două părţi şi condiţii de muncă ce pot menţine această situaţie. Este foarte posibil ca politicile de dezvoltare şi de investiţii ale agenţilor economici să nu poată fi menţinute la nivelul obiectivelor propuse iniţial, datorită şi unor factori externi angajatorilor, ceea ce poate aduce

52

mutaţii serioase în ce priveşte politica de personal. Evident că din punct de vedere al angajatului, este deosebit de importantă calitatea pregătirii lui profesionale, care trebuie să fie dublată de o serie de calităţi personale, pentru a depăşi potenţialele schimbări şi provocări.

Independent de eforturile depuse in vederea studierii pieţei muncii şi anticipării evoluţiei acesteia, trebuie să conştientizam că ea este determinată în special de evoluţia economico-financiară a ţării, de capacitatea de dezvoltare a mediului de afaceri, de programele guvernamentale de dezvoltare, de proiectele ce pot fi susţinute şi finalizate prin finanţări europene, de capacitatea membrilor societarii de a se racorda şi la procesul de dezvoltare antreprenorială care să ducă la asumarea responsabilităţilor în ce priveşte iniţierea unor afaceri sau activităţi independente. S-a observat ca în lipsa unor instrumente de finanţare, mulţi agenţi economici nu au reuşit să se menţină pe piaţă, recurgând în ultimă instanţă la concedieri de personal, dependenţa acestora de fonduri ( subvenţionate sau din credite) fiind extrem de transparentă. In aceste condiţii prognozele privind perspectivele de dezvoltare ale angajatorilor care au un cuvânt de spus şi pe piaţa forţei de muncă nu pot determina foarte exact excedentul sau deficitul de forţă de muncă, evoluţia acesteia nemaifiind în niciun caz apropiata de o variaţie cât de cât liniară. In astfel de situaţii de criză apare ca o soluţie pentru atenuarea şocurilor de pe această piaţă apelarea la sistemul de formare profesională continuă, la evaluarea de competenţe obţinute în sistemul non-formal. Pentru resursele umane care datorită acelor conjuncturi îşi pierd locul de muncă este necesară pe lângă îndrumarea către alternative viabile de reconversie profesională oferirea unei asistenţe de specialitate sub forma consilierii, asistenţă care trebuie intensificată mai ales la începutul perioadei de inactivitate, ţinând seama de vârsta la care se află o parte dintre acestea, de capacitatea de a accepta anumite schimbări în conduita socio-profesională, toate acestea având ca scop evitarea unui şomaj de lungă durată.

Tranziţia a modelat o forţa de munca care nu este adecvata pentru economia moderna globalizata. Gradul ridicat de ocupare in agricultura de subzistenta si in economia informala sunt modele de ocupare ce s-au schimbat prea puţin, atât in vremurile de criza, cat si de boom economic. Ajustarea naturala a forţei de munca este lenta iar tendinţele demografice ne forţează sa stopam irosirea capitalului uman.

Reglementarea relaţiilor de munca , care ar trebui să devină mai flexibile. Contractele cu normă parţială şi cele pe durată limitată sunt, de departe, opţiuni mai bune, în comparaţie cu munca informală. Aceste forme flexibile de muncă sunt slab reprezentate pe piaţa romanesca în comparaţie cu alte ţări europene. In UE27, contractele temporare pentru angajaţii tineri (15-24 ani) reprezintă 40% din total, în timp ce in România ponderea contractelor temporare pentru aceeaşi grupa de vârsta este de 3.7%, acest tip de ocupare este o cale de intrare pe piaţa forţei de munca in întreaga Europa.

Problemele structurale de lunga durata cu care ne confruntam nu ar trebui tratate ca un întreg, deoarece datele agregate evidenţiază diferenţele regionale si inter-regionale. Nu trebuie tratate prin aplicarea aceleaşi reţele pentru probleme foarte diferite. acest lucru este valabil si pentru intervenţiile finanţate de Fondul Social European (FSE) care, la fel ca alte programe structurale este relativ rigid si centralizat.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial de absorbţie pe piaţa muncii - nu mai putem vorbi despre aşa ceva la nivelul anului 2010 din prisma înregistrării numărului de locuri vacante intrate, comparativ cu numărul şomerilor nou înregistraţi, excepţie făcând, la nivelul judeţului Giurgiu comerţul.

Mecanica este domeniul care înregistrează o balanţă negativă, cu un număr încă semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri intraţi in evidente (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante în 2010 ). Din evoluţia 2004-2010 se desprindea tendinţa de creştere a locurilor de muncă vacante şi o alternanţă descreştere-creştere a numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeţean, însă anul 2009 aduce o prăbuşire a valorii numărului de locuri de muncă vacante cu 40%(comparativ cu 2008) și o creştere deosebită a numărului de şomeri cu 48% (comparativ cu 2008), astfel încât raportul locuri de muncă-şomeri devine extrem de defavorabil .

Similar cu mecanica, domeniile electric şi electromecanic înregistrează o tendinţă pentru anii 2004-2007 de creştere a locurilor de muncă vacante şi a numărului de şomeri, care se îndrepta câtre o echilibrare, însă urmată în 2009 şi mai ales în 2010 de o creştere a

53

ecartului intre numărul de intrări în şomaj şi locurile de muncă vacante. Raportul locuri de muncă-şomeri îşi amplifică valoarea deficitului.

Industria textilă si a pielăriei se constată o tendinţă de echilibrare atât a numărului de şomeri dar continuă scăderea numărului de locuri de munca, se menţine balanţa negativă.Învăţământ postlicealDomeniile economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică– domenii cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în majoritatea judeţelor, tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu creşterea şi pentru numărul de şomeri. Balanţa locuri de muncă-şomeri este negativa. Cel mai mare deficit de forţa de munca se manifesta in domeniile economic;servicii; sănătate si asistenta pedagogica.Învăţământul superiorDintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivel regional, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri: - ingineri constructori, ingineri electronişti în transporturi, poştă şi telecomunicaţii,

specialişti în informatică, specialişti în administraţia publicăInginerii mecanici , juriştii si economiştii (exclusiv specialişti statisticieni şi cei din sistemul financiar-bancar) - balanţă negativă locuri de muncă-şomeri. Specialiştii din sistemul financiar-bancar -balanţă locuri de muncă-şomeri negativă.

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT:

Performanta educaţiei se propagă in structura pieţei forţei de muncă dominată de calificarea in ocupaţii manuale (50.7%), in timp ce ocupaţiile calificate non-manuale reprezintă doar 22.7% ( UE-27: ocupaţii manuale calificate 25.8%. ocupaţii non manuale calificate 39.9). Fluctuaţia ratei de ocupare, decalajul până la atingerea obiectivului stabilit prin

Strategia Lisabona, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată - direcţionează sistemul de ÎPT către: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, cu Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare a competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicări active ca furnizori de formare profesională pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru

adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe

cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă, exemple:

programe de formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia

cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuie avute în vedere pentru: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la

toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)5

5 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic

54

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora, nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează

modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural. Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat cu toţi factorii interesaţi: Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol –

presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul

rural şi din categorii defavorizate economic şi social Pentru facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa muncii, şcoala trebuie sa se

axeze la aceştia pe creşterea nivelului competentelor „cheie” cât şi pe dezvoltarea de abilităţi precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesională; capacitate de adaptare a competențelor la cerinţele angajatorilor ; capacitate de comunicare ; disponibilitate la mobilitate geografică ; capacitate de adaptare la transformările micro şi macroeconomice; abilităţi antreprenoriale; abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-şi valorifica iniţiativa proprie

Învățământul universitar are rezultate mai bune in ceea ce priveşte creşterea şanselor de angajare după absolvire. Totuşi angajatorii întâmpina dificultăți majore în găsirea competențelor adecvate în piaţa muncii, inclusiv pentru ocupaţii care necesită calificări înalte. Pentru înlăturarea acestor dificultăți este nevoie de cooperare și comunicare între mediul economic și universitate în vederea îmbunătățirii competențelor și a valorii adăugate a tinerilor.

PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

55

5. Învățământul profesional și tehnic din județul Giurgiu5.1. Indicatori de context5.1.1. Contextul european

Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.

În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socialăCoerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”)- limbile străine- cultura tehnologică- spiritul antreprenorial- competenţele sociale

Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”Memorandum asupra învăţării permanente (octombrie 2000) Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

Noi competenţe de bază pentru toţiRealizarea de investiţii superioare în resurse umaneÎncurajarea inovaţiei în predare şi învăţareValorificarea învăţăriiRegândirea orientării şi consilieriiSă apropiem învăţarea de domiciliu

Consiliul European de la Stockholm (2001) Aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională din ţările membre, menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază, în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a UE pentru a face economia europeană cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”.Procesul Barcelona (2002)Consiliul European de la Barcelona (2002) defineşte un program de lucru detaliat pe baza obiectivelor strategice ale sistemelor de educaţie şi formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:• îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională;• facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională;• transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002 s-a stabilit faptul că sistemele de educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost definite o serie de ţinte - „benchmarks”. Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării, adoptate de către Consiliu în mai 2003, reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme:• rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%; • procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000;• cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior;• în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani;

56

• numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii

„Procesul Copenhaga ” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002):Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2020 („Benchmarks ”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2020):

rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10% cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul

secundar superior procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 15% faţă

de anul 2000 în 2020 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 15% din

populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani) numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în

2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domeniiÎn Comunicatul de la Maastricht (14 decembrie 2004) privind viitoarele priorităţi ale cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET), miniştrii responsabili pentru VET din cele 32 de ţări, partenerii sociali europeni şi Comisia au convenit să acorde prioritate elaborării unui Cadru European al Calificărilor flexibil şi deschis, bazat pe achiziţiile procesului de învăţare, care să devină o referinţă comună în sprijinul facilitării recunoaşterii şi transferabilităţii calificărilor. Priorităţi europene ale formării profesionale1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionaleScop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor Premise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;- Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii; - Implementarea mecanismelor se realizează coerentMăsuri:

1. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi EQVET;

2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente (prin experimentare).2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionaleScop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:

1. Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei social şi economic);

2. Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale.

Măsuri:1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;

57

1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi2. Măsuri la nivelul sistemului VET2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET 2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior 2.3. Promovarea participării active în ENQAVET 2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri) 2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor 3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei munciiScop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţiiMăsuri:3.1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de

muncă şi a competenţelor 3.2. Corelarea VET cu piaţa muncii 3.3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la

locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială3.4. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi

integrare profesională 4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VETScop:

Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior

Măsuri:4.1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET 4.2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga 4.3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga 4.4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale. 5.1.2. Contextul naţionalPriorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului până în anul 2010 : 1. Realizarea echităţii în educaţie;2. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor cheie;3. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi

profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

4. Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

5. Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;

6. Creşterea calităţii proceselor de predare-învăţare, precum şi a serviciilor educaţionale.Direcţiile strategice 2006-2008, aprobate prin Memorandum în şedinţa de guvern din 26 ianuarie 2006: I. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie II. Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu

sistemul european de educaţie şi formare profesională III Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolarIV. Stimularea educaţiei permanente V. Reforma educaţiei timpurii VI. Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor VII Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnicSistemul ÎPT/IPT din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul

58

ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta IPT6

atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională. În Regiunea Sud Muntenia sunt cuprinse în programul Phare 2001 şi Phare 2004-20067 62 de şcoli, din care în judeţul Dâmboviţa, 14 şcoli. Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare IPT sunt:- revizuirea finalităţilor IPT în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);- dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza principiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor- adoptarea metodologiei privind transferul şi acumularea de credite în IPT având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi- asigurarea calităţii în IPT- analiza, evaluarea, prognoza şi dezvoltarea resurselor specifice IPT, pe termen scurt, mediu şi lungProgramul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) În perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, va primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia şi formarea profesională şi piaţa muncii.Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu.Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane.Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:- promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar şi cercetare;- promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;- facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;- dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;- promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;- îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;- facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue:Axa Prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaşterea) Accesul la educaţia iniţială şi la formarea profesională de calitate;b) Învăţământ superior de calitate;c) Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare;d) Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC)e) Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.Axa Prioritară 2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa munciia) Tranziţia de la scoală la viaţa activă;b) Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a scolii;c) Acces şi participare la FPC.Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.

6 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic)7 Pentru detalii www.tvet.ro

59

- Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea / echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă.

5.2. Indicatori de context specifici5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei.

Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2 Proiecţii demografice ).

Tab. 5.2.1 Evolutia populatiei scolare – jud. Giurgiu

 2000/2001

2001/ 2002

2002/2003

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006

2006/ 2007

2007/2008

2008/2009

2009/2010

Regiunea Sud Muntenia 623013 621892 613282 611812 596270 580359 562569 554426 499085 498647

Judeţul Giurgiu 44018 43375 42899 43424 42940 41679 41430 40976 40571 40183

Sursa: ADR Centru, "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din Regiunea Centru în perioada 2005-2025", realizată pe baza prognozei INSÎncepând din anul şcolar 2001-2002 populaţia şcolară la nivelul judeţului Giurgiu înregistrează un trend descrescător, de la 44018 la 40183; aceeaşi tendinţă se înregistrează şi la nivelul Regiunii Sud Muntenia, de la 621892 la 498647.

În judeţul Giurgiu învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile. În perioada 2000-2010 populaţia şcolară a scăzut cu 3835 de elevi (de la 44018 la 40183) Din punct de vedere al structurii, în perioada 2000-2010:

- efectivele au scăzut la învăţământul preşcolar, până în anul şcolar 2002-2003, de la 6303 la 6263, după care au înregistrat o creştere continua până la

7107 în anul şcolar 2009-2010;- la învăţământul liceal se constată o creştere lenta si continua a efectivelor de elevi de

la 4456 în anul şcolar 2000-2001 la 6512 în anul 2009-2010; - la învăţământul profesional se constată o creştere a populaţiei şcolare din anul şcolar

2000-2001 de la 1623 elevi la 2101 elevi în anul şcolar 2005-2006, după care s-a înregistrat o scădere lenta şi continuă a populaţiei şcolare la 1130 elevi pana în anul şcolar 2009-2010 ceea ce a influenţat negativ realizarea planului de şcolarizare la şcoala de arte şi meserii;

- la învăţământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere majoră de la 348 elevi în anul 2000-2001 la 90 elevi în anul 2006-2007, datorată nefinanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri şi accesului în procent foarte mare a elevilor la învăţământul superior (consecinţa existenţei colegiilor universitare/învăţământului universitar in judeţ). Urmat de o creştere continuă în următorii ani ajungând în anul şcolar 2009-2010 la 534 elevi datorată finanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri.

Scăderea efectivelor la învăţământul primar de la 14397 elevi în anul şcolar 2000-2001 la 12055 elevi în anul şcolar 2009-2010 influenţează în perioada imediat următoare învăţământul gimnazial.

60

Fig. 5.2.1, Sursa: ADR Centru, "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din Regiunea Centru în perioada 2005-2025", realizată pe baza prognozei INS

La învăţământul gimnazial se înregistrează o scădere a populaţiei şcolare de la 16755 elevi în anul şcolar 2000-2001 la 12845 elevi în anul şcolar 2009-2010 şi este cauzată de scăderea populaţiei de vârstă şcolară.

În perioada următoare se preconizează o scădere accentuată a populaţiei şcolare la toate nivelurile. În judeţul Giurgiu învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile. În perioada 2000-2010 populaţia şcolară a scăzut cu 3835 de elevi (de la 44018 la 40183).

În perioada următoare se preconizează o scădere a populaţiei şcolare la toate nivelurile.

5.3. Indicatori de intrare pentru perioada 2003-20105.3.1.Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Sursa: ISJ GiurgiuIndicatorul „Nr. elevi/cadru didactic” oferă informaţii privind eficienţa utilizării resurselor umane şi calitatea actului didactic. Perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev poate conduce la modificări ale acestui indicator, având ca efect concentrarea resurselor în şcoli viabile.În perioada 2005 – 2009 (v. anexa 6c) indicatorul pentru SAM şi AC înregistrează un trend descrescător din cauza efectivelor reduse la unele clase sau a lucrului pe grupe de elevi la clasele cu peste 20 elevi/clasă. În perioada 2009 – 2011 se constată o creştere a numărului de elevi pe cadru didactic de la 14,62 la 17,10. Pentru liceu corespunzător intervalului 2004 – 2011 se constata o variaţie fluctuantă între maxim 18,03 elevi pe cadru didactic (2011) şi minim 16,81 elevi pe cadru didactic (2007). La nivelul Inspectoratului Şcolar resursele umane TVET au fost deduse din situaţiile statistice existente pentru învăţământul TVET. Analizând situaţia existentă se pot trage unele concluzii:

- majoritatea cadrelor didactice ocupate în TVET sunt calificate şi cu grade didactice (profesori discipline tehnice 91,09%, din care titulari 58,56%; maiştri instructori 86,40% din care titulari 61,08%);

- suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional şi tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă;

- personalul didactic din şcolile TVET ale Judeţului Giurgiu posedă calificări profesionale şi pregătire în domeniul didacticii generale şi didacticii disciplinei.

61

Fig. 3.3.1

5.3.2 Resursele umane din ÎPT

Fig. 3.3.2, Sursa: ISJ GiurgiuEvoluţia normelor didactice pentru profesorii de discipline tehnologice şi maiştrii instructori din ÎPT, din perspectiva ponderii cadrelor didactice calificate respectiv titulare este prezentată sintetic, diferenţiat pe medii rezidenţiale (v. Anexa 6 d).

Normele didactice la nivelul judeţului Giurgiu, începând din anul şcolar 2002-2003 până în prezent, înregistrează o evoluţie fluctuantă. Astfel numărul total de norme – profesori discipline tehnologice în anul şcolar 2004/2005 de 129,56 a scăzut continuu până în anul şcolar 2008/2009 la 102,19 urmat de o creştere uşoară astfel încât în anul şcolar 2010/2011 ajunge la 110,75. Această variaţie se explică prin scăderea populaţiei şcolare, şi prin înfiinţarea unui nou grup şcolar la Prundu în 2010/2011 care dă posibilitatea elevilor din zonă să urmeze cursuri liceale. În anul şcolar 2007/2008 se constată o scădere a numărului de cadre didactice titulare - profesori discipline tehnologice – de la 66,21 la 59,24, urmată de o creştere la 64,92 norme în 2010/2011; de asemenea, cadrele didactice - profesori discipline tehnologice – suplinitori calificaţi marchează a scădere de la 50,37 la 28,13 în 2008/2009 urmată de o creştere la 35,95 norme în 2010/2011. În privinţa normelor maiştrilor instructori acestea au o evoluţie descendentă de la 114,31 norme (2004/2005) la 41,39 norme (2010/2011) datorită faptului că tot mai mulţi elevi vor să urmeze cursurile liceale; în acelaşi timp, numărul de norme pentru maiştri instructori titulari scade de la 95,6 (2004/2005) la 25,28 (2010/2011), numărul de norme pentru maiştri instructori suplinitori calificaţi creste de la 5,2 (2004/2005) la 10,48 (2010/2011).

În anul şcolar 2010/2011 raportat la 2008/2009 situaţia se prezintă astfel: numărul de norme didactice pentru titulari şi suplinitori calificaţi profesori discipline tehnologice este în creştere, numărul de norme didactice pentru maiştri instructori titulari este în scădere, iar numărul de norme didactice pentru maiştri instructori suplinitori calificaţi este în creştere, numărul de norme didactice pentru suplinitori necalificaţi profesori discipline tehnologice şi maiştri instructori este în scădere.

Din analiza statistică se observă că ponderea normelor pentru suplinitori necalificaţi în totalul normelor pentru titulari şi suplinitori calificaţi este foarte mică, ceea ce înseamnă că în ÎPT este asigurat un învăţământ de calitate de către personal bine pregătit profesional.

În anul şcolar 2010-2011, gradul de acoperire cu profesori calificaţi este bun la nivelul judeţului 91,09% iar maiştri instructori calificaţi 86,40%. Analiza la zi a gradului de acoperire cu cadre didactice calificate, respectiv cu titulari, în raport cu evoluţia şi nevoile de restructurare a ofertei şcolare, revine Planului local de acţiune (PLAI) din judeţ.

Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri

62

adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare, cum ar fi:

- facilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.2 din Programul pentru învăţământul rural – Banca Mondială)

- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului).

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.

Se înregistrează o scădere a numărului profesorii de discipline tehnologice şi maiştrii instructori necalificaţi şi în mediul urban şi în mediul rural.Dezvoltarea profesională a personalului didactic din TVET s-a materializat până în prezent în participarea unui număr însemnat de cadre didactice la stagii de formare organizate în cadrul Programului Phare VET EU RO 9405, în cadrul Proiectului TVET 01.08.01, 2004-2006 şi stagii de formare organizate de ISJ şi CCD din judeţ.

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţareÎn cadrul programelor de reabilitare finanţate de UE sau Banca Mondială au fost

reabilitate a serie de şcoli din judeţul Giurgiu, în ceea ce priveşte infrastructura şi dotarea cu echipamente şi materiale didactice. În cele mai multe cazuri, însă, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesitată intervenţii de reabilitare sau modernizări. Lipsesc o parte din atelierele necesare pentru instruire practică, cabinete şi laboratoare. În aceste şcoli dotarea este învechită, majoritatea atelierelor existente nebeneficiind de nici o investiţie relevantă în echipamente după 1990, cu excepţia şcolilor cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT. În cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au limitat la ceea ce s-a putut obţine din efortul de autofinanţare. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev. În localităţi din zonele sărace şi cu grad ridicat al şomajului consiliile locale nu dispun de resurse materiale proprii capabile să susţină cheltuielile materiale curente şi de dezvoltare ale şcolii. Grupurile şcolare din mediul rural şcolarizează elevi din mai multe localităţi, în timp ce efortul financiar pentru satisfacerea nevoilor curente ale procesului de învăţământ şi practică este suportat doar de bugetul localităţii de reşedinţă a unităţii de învăţământ – buget care practic nu are capacitatea să acopere aceste cheltuieli. Atelierele dotate prin proiectele Phare corespund standardelor. În judeţul Giurgiu au fost reabilitate 4 grupuri şcolare şi o şcoala de arte şi meserii (transformată în anul şcolar 2009/2010 în liceu tehnologic) cuprinse în Programul Phare 2004-2006, Grupul Şcolar "UDRIŞTE NĂSTUREL" Hotarele va beneficia de fonduri prin Programul Guvernamental de Dezvoltare a campusurilor. Câteva scoli din IPT Giurgiu au beneficiat de programul MECT 2008 –calculatoare, iar Grupul Şcolar Mihailesti a beneficiat de programul PRIS MECT (Program pentru reabilitare infrastructură şcolară) care este în curs de derulare. În majoritatea şcolilor s-au realizat achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare, în anul şcolar 2007-2008. Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de specialitate. Din 2009, o dată cu criza economică, s-au sistat şi fondurile de achiziţie carte şi materiale didactice. Doar trei grupuri şcolare au mai primit fonduri M.E.C.T.S. pentru rezolvarea problemelor urgente: Grup Şcolar Naval ''Viceamiral Ioan Bălănescu'' Giurgiu – 2009 - Program finanţat de MECI – reabilitare şcoală, învelitoare şarpantă, ateliere şcoală - laboratoare şi 2010 - Program finanţat de MECTS – reabilitare şcoala, reţea termică de apă rece şi apă caldă, Grup Şcolar economic-administrativ "Ion Barbu" Giurgiu – 2009 - Program finanţat de MECTS – reabilitare termică a unităţii şcolare, Grup Şcolar Agricol Prundu – 2010 – Program finanţat de AFM şi Consiliul Local.

63

5.4. Indicatori de proces5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt:- La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de

Dezvoltare Regională;- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea

Profesională (CLDPSFP) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene;- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile profesorale;- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.

Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:- Comitetele sectoriale (la nivel naţional) validează Standarde de Pregătire Profesională;- Consorţiul Regional identifică nevoile de calificare la nivel regional, elaborează Planurile

Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI);- CLDPSFP identifică nevoile de calificare la nivel judeţean şi elaborează Planul Local de

Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizează planurile anuale de şcolarizare;- Consiliile de administraţie / Consiliile profesorale sprijină elaborarea şi avizarea Planului de

Acţiune a Şcolii (PAS).În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale

au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS).

Şcolile cuprinse în programul Phare TVET 2001-2003 şi 2004-2006 au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Giurgiu s-a realizat formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS de către cadrele didactice din Programul Phare TVET 2001-2003 şi inspectorii de specialitate, atât pentru învăţământul tehnic şi profesional de stat, cât şi pentru cel particular. La acest moment în cadrul judeţului Giurgiu sunt 12 unităţi şcolare care vor realiza PAS –ul: 8 grupuri şcolare, 1 liceu tehnologic, 1 ŞAM şi 2 şcoli postliceale.

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT, este esenţială antrenarea autorităţilor locale.

În cadrul acestui proces de planificare principalele probleme identificate sunt:- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în

ÎPT;- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) vizează adaptarea conţinutului pregătirii la

cerinţele locale ale beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi) şi constituie un element de descentralizare.

La examenele de certificare a competenţelor profesionale de nivel 1, 2 şi 3 şi examene de absolvire a şcolii postliceale, participă reprezentanţi ai agenţilor economici cu care unităţile şcolare au încheiate parteneriate, prilej cu care sunt selectaţi elevii pentru angajare. În anul

64

şcolar 2009-2010 ultima generaţie de Ş.A.M. a susţinut examen de nivel 1. Începând cu anul şcolar 2010-2011 la examenul de nivel 1 vor participa numai a cei care urmează „A doua şansă”.

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPTÎncepând cu anul şcolar 2006-2007 pentru unităţile şcolare din ÎPT a fost introdus un

sistem de asigurare a calităţii în educaţie, prin constituirea Comisiilor de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii din fiecare unitate şcolară.

Cadrele didactice din unităţile şcolare cuprinse în programul Phare TVET, care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au realizat diseminarea şi au asistat la implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din judeţ.

La fundamentarea planului de şcolarizare s-a ţinut cont de cererea de pe piaţa muncii şi a fost necesară introducerea unor calificări noi, la grupuri şcolare, şcoli de arte şi meserii din judeţ care au primit autorizare provizorie de funcţionare din partea ARACIP.

Începând cu anul şcolar 2007/2008 manualul de autoevaluare a fost implementat în toate şcolile ÎPT din judeţul Giurgiu, iar inspectorii au efectuat vizite anuale de monitorizare externă pentru a sprijini şcolile în procesul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii.

Vizitele de monitorizare externă a procesului de autoevaluare au un rol de îndrumare şi sprijin a unităţilor de ÎPT, în primul rând în ceea ce priveşte procesul instructiv-educativ. Monitorizarea externă a performanţelor unităţilor de ÎPT subliniază punctele tari şi succesele obţinute de aceştia în procesul de autoevaluare şi menţionează punctele slabe şi aspectele care necesită îmbunătăţire. Vizitele de monitorizare externă s-au desfăşurat la mijlocul ciclului anual de autoevaluare şi sunt efectuate de reprezentanţi de la inspectoratul şcolar. De asemenea, unităţile de ÎPT pot solicita o vizită de monitorizare externă în cazul în care au nevoie de o părere imparţială sau de un sfat în legătură cu o problemă sau aspect apărut în timpul procesului de autoevaluare sau în momentul elaborării raportului şi a planului de îmbunătăţire.

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliereSondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară

de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJAPP Giurgiu, iar rezultatele acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe şi anume:

- Creşterea numărului de elevi nehotărâţi rezultând ca acţiunilor de consiliere în carieră realizate de profesorii diriginţi şi consilierii psihopedagogici sunt ineficiente;

- Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul TVET în ultimii ani, ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE TVET 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cererea de pe piaţa muncii);

- Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la tezele unice care îi plasează uneori contra voinţei lor;

- Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii;

- Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile prin liceu tehnologic, optează în continuare pentru domeniile economic, comerţ , industrie alimentară, electric şi mecanic. În topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: turism şi alimentaţie, construcţii şi lucrări publice, etc.

Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine, atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului. Pentru creşterea accesului la învăţământul TVET, CJAPP şi Cabinetele de Asistenţă Psihopedagogică derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se prezintă avantajele învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această

65

rută şcolară, În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consiliere individuală/de grup a elevilor, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal.

În patru grupuri şcolare din judeţul Giurgiu s-au amenajat cabinete de consiliere psihopedagogică, dotate corespunzător, cu posibilitate de conectare la Internet a acestora. Sunt nouă consilieri şcolari în tot judeţul: 5 pentru licee (2 – liceu teoretic; 3 – grupuri şcolare), 1 – şcoală generală, 3 – C.J.A.P.

Tab. 5.4.3. Ponderea opţiunilor pentru învăţământul profesional şi tehnic

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

2009/2010

2010/2011

GIURGIU 49,5 52,3 54,6 32,0 48,1 45,0 31,7 36,7Sursa: ISJ, pe baza datelor furnizate de CJAPP - anchetele privind opţiunile elevilor de clasa a

VIII-a

Din analiza informaţiilor oferite de CJAPP, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Rezultatele sondajelor din perioada 2002-2011 realizate de CJAPP privind opţiunile elevilor claselor a VIII-a, pe cele trei filiere ale liceului, respectiv învăţământul profesional sunt sintetizate în figura alăturata:

Fig. 5.4.3.a Sursa: ISJ, pe baza datelor furnizate de CJAPP - anchetele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a

66

Fig. 5.4.3.b Sursa: ISJ, pe baza datelor furnizate de CJAPP - anchetele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a

5.5. Indicatori de ieşire5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie.

În perioada 2002-2006, rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu a cunoscut o evoluţie fluctuantă la toate nivelurile de educaţie, cu excepţia învăţământului preşcolar, urmare a scăderii populaţiei de vârstă şcolară. Valorile indicatorului analizat sunt uşor sub media regională.Comparând ratele de cuprindere pe niveluri de educaţie se constată că cele mai mari pierderi se înregistrează la cei cu vârstă cuprinsă între 3 şi 18 ani. Raportat la anul şcolar precedent (2008 – 2009) se constată creşterea ratei nete de cuprindere în anul 2009 – 2010 la învăţământul primar şi secundar superior (clasele a XI-a şi a XII–a). O scădere a ratei nete de cuprindere se înregistrează la ciclul inferior al liceului – clasele IX – X.Din analizele statistice reiese că rata netă de cuprindere pe niveluri de educaţie la nivelul Judeţului Giurgiu este uşor sub media regiunii, astfel: în anul şcolar 2009-2010 raportat la anul precedent rata netă globală este de 52,3 faţă de 59,5 la nivelul regiunii; la învăţământul preşcolar este de 66,7 faţă de 74,5; la învăţământul primar este de 96,8 faţă de 90,3; la învăţământul gimnazial – 92,1 faţă de 89,5; la învăţământul obligatoriu 84,7 faţă de 86,0, la clasele IX-X – 49,2 faţă de 72,1; la învăţământul secundar superior – 45,5 faţă de 71,7; la grupa de vârstă 15-18 ani – 38,1 faţă de 62,8.

Fig. 5.5.1. , Sursa: date furnizate de INS

67

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)

Fig. 5.5.2. , Sursa: date furnizate de INS

Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. În perioada 2002-2007 gradul de cuprindere în învăţământ a cunoscut o evoluţie oscilantă la nivelul Judeţului Giurgiu, la toate nivelurile de educaţie. În perioada 2002-2009 la nivelul Judeţului Giurgiu, rata de cuprindere la toate nivelurile a crescut de la 56 în 2002-2003 la 58,5 în 2009-2010. În perioada următoare se preconizează o creştere a ratei de cuprindere la toate nivelurile ca urmare a măsurilor sociale: programelor de şansa a II-a, programelor de incluziune socială, creşterii numărului de cabinete de consiliere/consilieri şcolari. În anul şcolar 2009 – 2010, faţă de 2008 – 2009, se constată scăderea gradului de cuprindere pe segmentul cuprins între 11 -14 ani; pe celelalte segmente de vârstă se înregistrează o uşoară creştere. Gradul de cuprindere în învăţământ pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2009-2010, în judeţul Giurgiu faţă de regiunea Sud Muntenia este uşor sub media regiunii, cu excepţia grupelor de vârstă 7-10 ani si 11-14 ani unde se înregistrează o depăşire de 6,5, respectiv 2,6 faţă de nivelul regional.

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCEDRata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune

economică şi socială, în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în educaţie pe fiecare nivel ISCED. Deoarece datele disponibile sunt până în anul şcolar 2008 – 2009 nu se poate realiza o analiză a acestui indicator pentru anul şcolar 2009 – 2010.Rata de abandon în judeţul Giurgiu, este sub media regiunii la învăţământul profesional (7,9 raportat la 8,1) şi peste media regiunii la învăţământul învăţământul primar şi gimnazial (2,0 raportat la 1,5), la învăţământul primar (1,8 raportat la 1,2), la învăţământul gimnazial (2,2 raportat la 1,8) liceal şi profesional (4,2 raportat la 3,5), liceal (3,2 raportat la 2,2), postliceal şi de maiştri (10,1 raportat la 8,9) .

Sursa: date furnizate de INS

68

Fig. 5.5.3.a

Fig.5.5.3.b Principalele cauze ale abandonului şcolar sunt:

- lipsa unor condiţii materiale minime;

- neimplicarea familiei în supravegherea elevilor, o situaţie specială reprezentând

elevii ale căror familii sunt plecate în străinătate;

- prestarea de către elevi a unor activităţi pentru întreţinerea familiei;

- orizontul cultural şi intelectual redus al unor familii;

- căsătorii la o vârstă fragedă;

Sursa: date furnizate de INS- motivaţia scăzută a elevilor pentru şcoală.Ca urmare a generalizării învăţământului obligatoriu de 10 ani, a consilierii părinţilor şi

elevilor rata abandonului şcolar a scăzut în perioada 2004 - 2008. Totuşi, se înregistrează plecări ale elevilor din sistemul de învăţământ datorită migraţiei

părinţilor în afara graniţelor tării. Rata abandonului şcolar la învăţământ primar şi gimnazial a crescut în perioada 2000 – 2005 (învăţământ primar de la 1% la 2,2%, învăţământ gimnazial de la 0.7% la 2.6%). În perioada 2005-2007 rata abandonului şcolar a înregistrat un trend descrescător, ca urmare a îmbunătăţirii capacităţii instituţionale a unităţilor şcolare (transportul

elevilor, asigurarea rechizitelor şi manualelor şcolare). La învăţământ liceal şi profesional rata abandonului şcolar a scăzut de la 4,6 la 2,5, ca urmare a înfiinţării cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în şcoli şi a corelării ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii, a învăţământului obligatoriu şi acordarea burselor „bani de liceu”. O dată cu adâncirea crizei economice şi a înrăutăţirii situaţiei şi aşa precare a marii majorităţi a

Fig.5.5.3.b Sursa: date furnizate de INS

populaţiei judeţului Giurgiu, începând cu anul şcolar 2008 – 2009 rata abandonului şcolar creşte foarte mult mai ales în rândul tinerilor din învăţământul profesional care părăsesc şcoala în căutarea unui loc de muncă în ţară sau în afară. Totuşi în anul şcolar 2008 – 2009 se observă o creştere bruscă a abandonului şcolar în rândul elevilor de învăţământ profesional de la 2,3% în 2007 – 2008 la 7,9% în 2008 – 2009 care, o dată cu declanşarea crizei economice părăsesc sistemul pentru a se putea întreţine. Se

Fig.5.5.3.c Sursa: date furnizate de INS

69

observă o creştere a abandonului şi în rândul elevilor de învăţământ liceal de la 2,7% în 2007 – 2008 la 3,2% în 2008 – 2009. Cu toate eforturile depuse de şcolile ÎPT de a găsi resurse financiare pentru decontarea mai rapidă a abonamentelor de transport, mulţi elevi, ai căror părinţi au devenit şomeri, au părăsit şcoala din cauza lipsei resurselor materiale.

5.5.4 Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie Rata de absolvire, până anul şcolar 2008-2009, la nivelul judeţului Giurgiu este sub valorile ratei de absolvire la nivelul Fig.5.5.4.a Sursa: date

furnizate de INS regiunii Sud Muntenia. Pentru anul şcolar 2009- 2010 nu se poate face o apreciere din lipsa datelor statistice la nivelul regiunii.

Fig.5.5.4.b Sursa: date furnizate de INSRata de absolvire a învăţământului gimnazial în anul şcolar 2008/2009 este situată sub

valorile ratei de absolvire la nivelul regiunii Sud Muntenia, dar a crescut comparativ cu anul şcolar 2007/2008. Acelaşi lucru se constată la nivel liceal. Conform datelor ISJ din judeţ, rata de absolvire la SAM scade de la 13,7 în anul şcolar 2005/2006 la 12,8 în anul şcolar 2008/2009, iar la anul de completare curs de zi scade de la 11,1 în anul şcolar 2005/2006 la 10,2 în anul şcolar 2008/2009 datorită posibilităţii elevilor cu situaţie materială precară de a se transfera la curs seral, putându-se astfel întreţine material în urma angajării. Fig.5.5.4.c Fig.5.5.4.d

Sursa: date furnizate de INS

70

Fig.5.5.4.e Fig.5.5.4.f Rata de absolvire - învăţământ profesional şi de ucenici

judetul Giurgiu

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

total f eminin masculin urban rural

%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004-20052005-2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Sursa: date furnizate de INS La nivelul judeţului Giurgiu, rata de absolvire în învăţământul profesional înregistrează

o variaţie fluctuantă, în perioada 2001-2004 are valori mult sub limita regionala, urmată de o creştere în anul şcolar 2004-2005 la 26,5% datorită diversificării ofertei de şcolarizare prin introducerea de calificări noi, apoi de o scădere continuă până în anul şcolar 2008-2009 la 24,2%.În învăţământul postliceal şi de maiştri rata de absolvire scade în perioada 2001-2006, de la 2,7% în 2001-2002, la 0,7% în 2006-2007, datorită scăderii numărului de elevi care optează pentru acest nivel. Începând cu anul şcolar 2007-2008 datorită diversificării ofertei de şcolarizare prin introducerea de calificări noi şi datorită susţinerii şcolilor postliceale de la buget, rata de absolvire creşte atingând în anul şcolar 2008-2009 valoarea de 2,5%.

5.5.5. Rata de succesRatele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale

(examenele de absolvire şcoală postliceală şi de maiştri; respectiv certificarea competenţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de (sau chiar ating) 100% în Fig.5.5.5.a, Sursa: date furnizate de INS majoritatea unităţilor şcolare din judeţ.

Evaluările finale în raport cu SPP, bazate pe competenţe sunt de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe de o parte, la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire. Rata de succes reliefată prin procentul de promovabilitate la

examene şi rezultatele la olimpiadele şcolare plasează şcolile TVET din judeţ deasupra mediei pe ţară. Rezultatele obţinute demonstrează seriozitatea cu care au fost organizate, monitorizate concursurile şcolare la toate etapele, cadrele didactice din comisiile de examen dând dovadă de obiectivitate în evaluarea elevilor. Conducerea unităţilor şcolare a asigurat desfăşurarea în bune condiţii a concursurilor şcolare – discipline tehnice.

În majoritatea şcolilor TVET, situaţia la învăţătură este bună la toate nivelurile, dar se înregistrează în unele cazuri elevi repetenţi şi în situaţie de abandon şcolar.

Rata de succes, până anul şcolar 2008-2009, la nivelul judeţului Giurgiu este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia.

La învăţământul liceal şi cel profesional este uşor sub media regiunii, iar la gimnazial şi postliceal şi de maiştri depăşeşte uşor media regiunii.Pentru anul şcolar 2009-2010 nu se poate face o apreciere din lipsa datelor statistice.

Fig.5.5.5.b Fig.5.5.5.c

71

Rata de succes - învăţământ gimnazial

- Jud. GIURGIU -

0

20

40

60

80

100

120

total f eminin masculin urban rural

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de succes - învăţământ liceal

- Jud. GIURGIU -

0

20

40

60

80

100

120

total f eminin masculin urban rural

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de succes - învăţământ profesional si de ucenici

- Jud. GIURGIU -

88

90

92

94

96

98

100

102

total f eminin masculin urban rural

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

În învăţământul liceal, pe total populaţie şcolară, rata de succes înregistrează o variaţie fluctuantă cunoscând un maxim în anul şcolar 2003-2004 de 96,5% şi un minim în anul şcolar 2005-2006 de 79,1%. În anul şcolar 2008-2009 rata de succes a liceenilor scade la 84,7 % de la valoarea de 88,1% din anul 2007-2008.

De asemenea rata de succes în învăţământul profesional are o variaţie fluctuanta în intervalul 2002-2009, valoarea maxima fiind de 99,6% în 2006-2007 iar minima de 95% în 2005-2006. În anul şcolar 2008-2009 rata de succes în învăţământul profesional creşte la 97,5 % de la valoarea de 95,6% din anul 2007-2008.

În învăţământul postliceal şi de maiştri rata de succes este de 100% în intervalul 2002-2008 şi înregistrează o scădere în anul şcolar 2008-2009 la 98,2%.

Fig.5.5.5.d, Sursa: date furnizate de INS 5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Datorită generalizării învăţământului obligatoriu, extinderii claselor SAM în mediul rural, măsurilor din PRAI, PLAI şi PAS a crescut rata de tranziţie la următorul nivel educaţional. Creşterea se menţine la cote minime pentru absolvenţii învăţă-mântului profesional şi de ucenici. Rata de tranziţie de la învăţământul gim-nazial la cel liceal şi profesional este de 61% pentru anul şcolar

2009-2010, faţă de 55,2% în 2000-2001. Din analiza efectuată se constată o scădere a ratei de tranziţie, în anul şcolar 2002-2003 la 52,1% începând din 2003-2004 apar creşteri semnificative

72

Sursa: date furnizate de INS.

Fig. 5.5.6. Sursa: date furnizate de INS.

Rata de succes - învăţământ postliceal si de maistri

- Jud. GIURGIU -

0

20

40

60

80

100

120

total f eminin masculin urban rural

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009

Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior - Jud. GIURGIU

55,2

53,6 56

,8

54,3

53,4

55,2

52,1

51,9

52,456

,3

56,6

56

60,2

59,7

60,7

61,2

60,8

61,6

60,8

61,4

60,363

,2

62,4

64,1

63,1

62,7

63,4

61 60,9

61,2

0

10

20

30

40

50

60

70

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010

de la 56,3% la 63,2% în anul şcolar 2007-2008, motivul fiind continuarea studiilor de către elevi. În anul şcolar 2009-2010 s-a înregistrat o uşoară scădere la 61%. În judeţul Giurgiu rata de tranziţie în rândul populaţiei şcolare pe ruta progresivă a cunoscut o creştere semnificativă în anul şcolar 2010-2011 faţă de 2009-2010, astfel rata de tranziţie de la clasa a-X-a SAM la anul de completare a crescut de la 57,89 la 73,70; de la anul de completare la clasa A-XII-a rută progresivă de la 57,89% la 72,27%; de la clasa a-IX-a SAM la a-XIII-a rută progresivă de la 27,94% la 28,28% datorită introducerii în planul de şcolarizare de calificări noi cerute pe piaţa muncii.

La nivelul judeţului Giurgiu rata de tranziţie a crescut în rândul populaţiei şcolare de sex feminin şi a scăzut în rândul populaţiei şcolare de sex masculin, în anul şcolar 2008 – 2009 faţă de 2007 – 2008 înregistrând o scădere in anul 2009-2010 atât în rândul populaţiei şcolare de sex feminin (60,9) cât și în rândul populaţiei şcolare de sex masculin( 61,2).

Sondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJAPP Giurgiu, iar rezultatele acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume:

- Scăderea numărului de elevi nehotărâţi ca urmare a acţiunilor de consiliere în carieră realizate de profesorii diriginţi şi consilierii psihopedagogici (în şcolile unde există cabinete de consiliere psihopedagogică);

- Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul TVET SAM. în ultimii ani, ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE 2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cerea de pe piaţa muncii);

- Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la testările naţionale care îi plasează uneori contra voinţei lor;

- Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii;

- Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile prin şcoala de arte şi meserii. optează în continuare pentru domeniile comerţ , industrie alimentara, electric. În topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: turism şi alimentaţie, construcţii şi lucrări publice, etc. Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului. Pentru creşterea accesului la învăţământul TVET, CJAPP şi Cabinetele de Asistenţă Psihopedagogică derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se prezintă avantajele învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară, În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consiliere individuală/de grup a elevilor de la clasele SAM, an de completare şi ruta progresivă, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal.

Numărul redus al cabinetelor de asistenţă psihopedagogică raportat la populaţia şcolară. slaba dotare a cabinetelor de consiliere şcolară, absenţa conectării la Internet a cabinetelor - condiţie absolut indispensabilă pentru realizarea consilierii privind cariera determină o eficienţă scăzută a mecanismelor de consiliere folosite pentru creşterea accesului elevilor la învăţământul TVET şi ocuparea unui loc de muncă.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţieProsperitatea viitoare a Europei depinde în mare măsură de tinerii săi. Prin intermediul

Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană vizează să sprijine mai bine tinerii, să le permită să îşi dezvolte din plin talentele în propriul lor interes, dar şi în beneficiul economiei şi societăţii. Unul din obiectivele principale convenite de Consiliul European este de a reduce procentul de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 10% şi de a asigura că cel puţin 40% din tânăra generaţie dispune de o diplomă de învăţământ superior sau de un echivalent al acesteia.

Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale tinerilor răspunde în acelaşi timp obiectivului de „creştere inteligentă”, îmbunătăţind nivelurile de competenţă, cât şi obiectivului de „creştere

73

favorabilă incluziunii”, prin abordarea unuia din cei mai importanţi factori de risc pentru şomaj şi sărăcie.

Reducerea părăsirii timpurii a şcolii deschide, de asemenea, calea realizării celorlalte obiective ale strategiei Europa 2020. Prin impactul său direct asupra capacităţii de inserţie profesională a tinerilor, ea contribuie la sporirea integrării pe piaţa muncii şi astfel, la realizarea obiectivului principal al atingerii unei rate de ocupare de 75% pentru femeile şi bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani. În acelaşi timp, ea contribuie într-o manieră semnificativă la întreruperea ciclului pauperizării care duce la excluziunea socială a multor tineri. Reducerea părăsirii timpurii a şcolii reprezintă, prin urmare, o măsură esenţială pentru realizarea obiectivului vizând reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie.

Tab. 5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţieAnul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009RO 22,9% 21,7% 23% 22,5% 22,4% 19,6% 17,9% 17,3% 15,9% 16,6%

Comisia Europeană utilizează o definiţie europeană comună pentru măsurarea aşa numitului „abandon şcolar timpuriu”, care se referă la persoane cu o vârstă între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult un nivel de învăţământ secundar inferior şi care nu participă la nici o formă de educaţie sau formare.  Luând în considerare această definiţie, în România, în 2009, abandonul şcolar timpuriu a fost de 16,6%, România situându-se pe locul 8 în Europa, după Islanda (44,3%) Malta (36,8%), Portugalia (31,2%), Spania (31,2%) Macedonia (21,4%), Italia (19,2%) şi Norvegia (17,2%), iar rata UE fiind de 14,4% (Anexa 17). În ceea ce priveşte România rata de părăsire timpurie a şcolii şi formării profesionale în 2009 a fost de 17,1% pentru persoanele de sex feminin şi 15,1% pentru persoanele de sex masculin. Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala 21,5% au absolvit doar învăţământul primar şi 78%, au finalizat învăţământul secundar inferior.Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala, 44,8% s-au angajat şi 55,2% nu s-au angajat sau s-au angajat temporar, în 2009. Rata de părăsire timpurie a educaţiei şi formării profesionale a tinerilor români a fost fluctuantă între anii 2000 şi 2009 în funcţie de contextul economico - social.

Comisia sprijină, de asemenea, îmbunătăţirea sistemului educaţional românesc cu ajutorul diferitelor programe de finanţare, cum ar fi programul de învăţare de-a lungul vieţii şi, în special, Fondul Social European. Cu axa sa prioritară 2 „Corelarea învăţării de-a lungul vieţii cu piaţa muncii”, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanţat de Fondul Social European (FSE), intenţionează să abordeze problema abandonului timpuriu. Aceasta se va face atât în mod preventiv, cu ajutorul unor activităţi cum ar fi programele tip „şcoală după şcoală”, prin consiliere şi ghidare, prin dezvoltarea unor curriculum-uri relevante, a predării centrate pe elev, a campaniilor de sensibilizare; cât şi în mod corectiv cu ajutorul programelor de reintegrare, a programelor cum ar fi a doua şansă în educaţie, a educaţiei remediale şi a altor forme flexibile de educaţie. Ţinta este atingerea benchmark-ului european până în 2020, de 10%.

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de

Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

74

- Pe scala domeniului Matematică România ocupă poziţia 48 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 427, semnificativ sub media ţărilor OECD.

- Pe scala domeniului Ştiinţe România ocupă poziţia 47 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 428, semnificativ sub media ţărilor OECD.

Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.

Se impune, în cazul României, abordarea unor politici mai coerente pentru educaţie şi cercetare pentru că implicaţiile vor avea efect la nivel economic prin costuri mari şi un risc ridicat de ineficienţă.

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani

care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

Învăţământul secundar superior este un indicator important pentru măsurarea progreselor în domeniul de şcolarizare şi este legat de referinţa UE de a atinge până în 2010 o rată de 85% din tineri (cu vârsta între 20 şi 24 ani) care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.

Nivelul de referinţă european constituie o provocare majoră pentru UE. În prezent (2009), media UE pentru populaţia în vârstă 20-24 este de 78,6% şi este doar moderat îmbunătăţită (cu 2 puncte procentuale), din 2000 (pe o notă pozitivă, progresul a accelerat uşor din 2003). Procentul femeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor cu mai mult de 5 puncte procentuale, iar diferenţa mare între femei şi bărbaţi a fost relativ stabilă din 2000.

Polonia, Lituania şi Irlanda depăşesc deja UE în 2010 de referinţă şi au stabilit astfel, obiective mai ambiţioase la nivel naţional. Multe dintre statele est sunt deja deasupra nivelului de referinţă comunitar în 2010. Trei state membre (Republica Cehă, Polonia şi Slovacia) şi

75

Fig. 5.5.7. Evaluarea PISA

Fig. 5.5.9. Procentul de tineri în vârstă de 20-24 în UE-27 cu cel puţin învăţământul secundar superior, 2000-2009

Croaţia, au atins deja peste 90% studii în învăţământul liceal. În anul 2009, în România procentul populaţiei cu vârsta 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este de 78,3% , faţă de 78.6%, media UE.

În ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior, România are rezultate mai bune: procentul de participare la învăţământul secundar superior în 2009 este de 78,3% (faţă de 77,2% în 2006 şi 76.1% în 2000), foarte aproape de media UE – 27 (78,6 în 2009, 77,8 în 2006, faţă de 76,6% în 2000). Benchmark-ul european până în 2010 este de 85%. Rezultate mai slabe se înregistrează în mediul rural, procentul elevilor care sunt cuprinşi în învăţământul liceal este mult mai mic. Sursa: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc/report10/chapter2_en.pdf

Fig. 5.5.9.a. Sursa datelor: Eurostat (AFM baza de date), mai 2010

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)Benchmark - ul european privind învăţarea continuă se referă la ceea ce ar putea fi

numit mai strict educaţia şi formarea adulţilor. Stabilit iniţial în 2003, el are acum ca obiectiv ca, până în 2020, 15% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani să participe la procesul de învăţare pentru adulţi. Rata de participare pentru acest benchmark este evaluată printr-un Sondaj al Comisiei Europene privind forţa de muncă, care solicită informaţii despre participarea la procesul de învăţare formală şi non-formală cu 4 săptămâni înainte de sondaj.

Locurile de muncă sunt, în majoritatea ţărilor, principalii furnizori de învăţare pe tot parcursul vieţii adulte. Învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru adulţi este una dintrecele patru componente ale abordării flexibile de către Strategia Europeană de Ocupare.

Rezultatele pentru 2009 arată că 9,8% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani au participat la educaţie şi formare în cele patru săptămâni precedente sondajului. Acest procent este mai mic decât nivelul Benchmark - ului european de 12,5% pentru 2010 şi cu mult sub procentul de 15% prevăzut pentru 2020. În 2009, numai 8 state membre depăşit nivelul de referinţă 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020. Există diferenţe mari de participare între statele membre, ţările nordice şi în Regatul Unit, cei mai buni performeri, ating sistematic rate mari de participare, ajungând la 20-30%. Ţările de Jos, Slovenia, Austria, Spania, Luxemburg şi Estonia sunt în următorul grup, cu rate de participare între 10% şi 20%. Bulgaria, Grecia şi România, precum şi Croaţia şi Turcia, au înregistrat puţine progrese sau de loc în îmbunătăţirea nivelului lor extrem de scăzut de participare. Estonia şi Luxemburg, pe de altă parte, au avut succes în creşterea ratelor de participare în mod substanţial.

În Judeţul Giurgiu, până în prezent, sunt trei şcoli autorizata de CNFPA ca furnizoare de formare pentru adulţi, reprezentând 30% din totalul unităţilor ÎPT. Participare la

programe de învăţare de-a lungul vieţii (%)

2000 2006 2009

UE - 27 8,5 9,2 9,8România 1,4 1,6 1,5 76

Tab. 5.5.10.Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Sursa datelor: EUROSTAT (AFM)

Un program autorizat CNFPA derulat în anul 2011 la care au participat un număr de 40 persoane, cursurile s-au desfăşurat în două unităţi şcolare, şi un program autorizat de SIVECO derulat în anul 2011 la care au participat un număr de 15 persoane. În cadrul Programului « A doua şansă » din Judeţul Giurgiu, învăţământ secundar inferior: se derulează 14 programe având 167 participanţi, dintre care 66 fără profesionalizare.

5.6. Indicatori de impact 5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

asupra ratei şomajului pentru perioada 2003-2008 Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul

ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării

pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor

dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe

de formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta

pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru:Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS) Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de

calificare rezultate din prognozăPlanurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în

creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive;- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi.

77

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural; Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate; Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social.Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,

respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat. Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.

5.6.2.Rata de inserţia a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie din anii 2004-2010

Indicatorul este disponibil din surse statistice ISJ. Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni) care afectează absolvenţii înregistraţi în şomaj se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.

Fig. 5.6.2.c Sursa ISJ Giurgiu5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

78

Fig. 5.6.2.a,b Sursa ISJ Giurgiu

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT din Judeţul Giurgiu în perioada 2002-20125.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

Documentele de planificare pe termen mediu şi lung PRAI şi PLAI au stat la baza fundamentării planurilor de şcolarizare răspunzând cererii şi ofertei pe piaţa muncii pentru IPT.

Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT din judeţ, sunt prezentate în Anexa 7 . Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel judeţean s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT. Analizând structura planurilor de şcolarizare la liceul tehnologic in anul şcolar 2010-2011 comparativ cu anul şcolar 2009-2010 se constată la nivel de judeţ o creştere a ponderii elevilor înscrişi la profilurile tehnic (45,6% faţă de 43,7%) şi resurse naturale şi protecţia mediului (19,8% faţă de 14,3%) de şi o scădere a ponderii elevilor înscrişi la profilul servicii (34,6% fata de 42,1%). Începând cu anul şcolar 2006-2007 profilurile tehnic şi resurse naturale şi protecţia mediului se găsesc pe un trend uşor ascendent iar profilul servicii se găseşte pe un trend uşor descendent. Ţinând cont că vechiul Ş.A.M. a dispărut, că elevii pot opta la sfârşitul clasei a X a pe continuarea liceului nivel 3 sau pe formare profesională nivel 2 şi că marea majoritate optează pe continuarea cursului superior al liceului, începând cu anul şcolar 2009-2010 au avut loc schimbări în structura populaţiei şcolare clasa a IX a. Au fost introduse domenii noi cu calificările aferente care se regăseau numai pe ruta directă ( domeniile: economic, protecţia mediului).O dată cu adâncirea crizei economice şi căderea pieţei imobiliare a scăzut şi ponderea elevilor în domeniile construcţii, instalaţii si lucrări publice şi materiale de construcţii. O dată cu apariţia unui nou grup şcolar cu profil agricol în anul şcolar 2010-2011 ponderea domeniului agricultură a crescut. De asemenea o pondere însemnată regăsim la domeniul economic.Comparând evoluţia cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii la ŞAM în perioada 2003-2009, se constată uşoare dezechilibre între proiectul planului de şcolarizare şi realizarea acestuia.(v. Anexa 7). Sistemul de repartizare computerizat şi fluctuaţiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor concluzii ferme din această analiză. Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităţile posibile, oportunităţile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.

5.7.2. Analiza ofertei curente ( pentru anul şcolar in derulare)– formarea profesională iniţială ( anul şcolar 2011-2012 )

Din totalul cifrei de şcolarizare realizată în planul de şcolarizare pentru 2011/2012 (clasa a IX-a, învăţământ de zi), ÎPT are o pondere semnificativă de 53,6%, liceul tehnologic, liceu teoretic 43,7% şi vocaţional reprezintă 2,7%.Comparativ cu anul şcolar 2010-2011 se constată o creştere a procentului la liceul tehnologic cu 0,6%, şi o scădere la liceul vocaţional cu 0,3% şi la liceul teoretic cu 0,3%.

Tab. 5.7.2 Planul de şcolarizare 2011-2012

Domeniul de pregătire

Plan şcolarizare 2011/2012

Ţinta pe domenii

conf. PLAI

Profilul derivat la niv.3 (%)

Ţinte pe profile pt. 2013 niv.3

Nr. clase

Nr. elevi

% Ţinta (%)

Realizat (%)

Ţinta propusă

(%)

79

Fig. 5.7.1 , Sursa ISJ Giurgiu

Domeniul de pregătire

Plan şcolarizare 2012/2013

Ţinta pe domenii

conf. PLAI

Nr. clase

Nr. elevi

% Ţinta (%)

profil tehnic, total, din care: 13 364 39,4% 52,0%fabricarea produselor din lemn 0,0% 0,0%electronică automatizări 0,0% 2,0%producţie media 0,0% 0,0%construcţii instalaţii şi lucrări publice 2 56 6,1% 7,0%mecanică 5 140 15,2% 25,0%electric 3 84 9,1% 9,0%industrie textilă şi pielărie 2 56 6,1% 6,0%materiale de construcţii 0,0% 0,0%electromecanică 1 28 3,0% 3,0%chimie industrială 0,0% 0,0%tehnici poligrafice 0,0% 0,0% profil servicii, total, din care: 12 336 36,4% 28,0%

turism şi alimentaţie 1 28 3,0% 3,0%economic 8 224 24,2% 18,0%comert 3 84 9,1% 7,0%

estetica şi igiena corpului omenesc 0,0% 0,0%profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 8 224 24,2% 20,0%

agricultură 3 84 9,1% 9,0%silvicultură 1 28 3,0% 2,0%protecţia mediului 2 56 6,1% 6,0%industrie alimentară 2 56 6,1% 3,0%

profil tehnic, total, din care: 15 528 45,0% 52,0%

Tehnic 45,0% 52%

fabricarea produselor din lemn 0 0 0,0% 0,0%electronică automatizări 0 0 0,0% 2,0%producţie media 0 0 0,0% 0,0%construcţii instalaţii şi lucrări publice 1 35 3,0% 7,0%mecanică 8 284 24,2% 25,0%electric 4 134 11,4% 9,0%industrie textilă şi pielărie 1 34 2,9% 6,0%materiale de construcţii 0,0% 0,0%electromecanică 1 41 3,5% 3,0%chimie industrială 0 0 0,0% 0,0%tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0,0% profil servicii, total, din care: 14 480 40,9% 28,0%

Servicii 40,9% 28%turism şi alimentaţie 1 37 3,2% 3,0%economic 10 346 29,5% 18,0%comert 3 97 8,3% 7,0%

estetica şi igiena corpului omenesc 0,0% 0,0%profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 5 165 14,1% 20,0%

Resurse naturale şi protecţia mediului

14,1% 20,0%agricultură 3 108 9,2% 9,0%silvicultură 0,0% 2,0%protecţia mediului 1 30 2,6% 6,0%industrie alimentară 1 27 2,3% 3,0%

Sursa: ISJ Giurgiu

Analiza planului de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o aliniere în general bună la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI - v. anexa 9 . Se constată şi unele abateri faţă de ponderile propuse prin PLAI în unele domenii cum ar fi:Pentru clasa a IX a LICEU TEHNOLOGIC

- pondere sub limita inferioară în electronica automatizari, construcţii instalaţii şi lucrări publice, industrie textilă şi pielărie şi protecţia mediului şi excedent în domeniile electric si economic.

5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar

viitor. Ţinte pe termen mediu pe domeniii de pregătire

Planul de şcolarizare IPT, cl. IX-a, 2012/2013 comparativ cu ţintele pt. 2013 stabilite prin PLAI

Oferta pe filiera liceului tehnologic

Ponderea IPT fata de total plan de scolarizare a scazut fata de anul trecut. Structura pe profile a planului de şcolarizare 2012-2013, la liceul tehnologic se încadrează în limitele stabilite prin PLAI cu următoarele excepții:

Deficit în raport cu ţinta prevăzută în PLAI pentru domeniul:

80

Tab. 5.7.3., sursa ISJ Giurgiu

- mecanică (16.2% în planul de şcolarizare, comparativ cu ţinta de 25% prevăzută în PLAI) Depăşirea ponderii alocate domeniului

- economic (24.3% în planul de şcolarizare, comparativ cu limita maximă de 18 % prevăzută în PLAI).Se recomanda diminuarea cu 1 clasa a ofertei pentru domeniul economic concomitent cu creşterea numărului de clase pentru domeniul mecanica.Oferta de învăţământ profesional 2012-2013

Oferta de învăţământ profesional 2012-2013

Accesul la educaţie - Dificultăţile identificate sunt mai ales în legătura cu:- calitatea serviciilor educaţionale din mediul rural, o preocupare majoră fiind în legătură

cu asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională în condiţii egale de calitate. - mobilitatea redusă a elevilor din rural datorită situaţiei sociale precare.- dificultăţile specifice de acces ale unor categorii dezavantajate (elevii din zone mai izolate,

etc.)Se recomandă măsuri adecvate de răspuns la nevoile identificate. Presupune identificarea alternativelor şi adoptarea deciziilor optime pentru cuprinderea elevilor, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni). În ciuda progreselor, din analiza planurilor de şcolarizare se constată :- existenţa unor paralelisme nejustificate (calificări care se repetă în şcoli din zone teritorial

apropiate sau chiar în aceeaşi localitate), în detrimentul varietăţii ofertei în zonă;- nevoi de calificare neacoperite sau insuficient reprezentate în ofertă la nivelul reţelei ;- utilizarea ineficientă a resurselor materiale şi umane (cu impact în calitatea serviciilor);- dificultăţi în formarea unor clase pentru asigurarea continuării studiilor la nivelul următor de

calificare.

81

5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2010-2011În anul 2011, trei şcoli din sistemul public ÎPT Giurgiu sunt autorizate ca furnizoare

de formare pentru adulţi (30% din numărul total al şcolilor ÎPT). Au fost autorizate un număr de 2 de programe pentru formarea unui număr de 800 adulţi (din care au fost formaţi până în prezent 215 adulţi)– v. Anexa 11.

Programe de a 2-a şansă derulate în anul şcolar 2010-2011Judeţul

Număr şcoli implicateNr.

programe derulate

Nr. participanţi

GIURGIU

Sc.Găujani 3 30Şcoala cu cls. I-VIII nr. 10 Giurgiu 1 17

Şcoala Speciala Giurgiu 3 33Şcoala Nr. 6 “Savin Popescu” 3 33

3 46Şcoala cu clasele I-VIII Ghimpaţi, 1 8

Total Giurgiu

5 14 167

În ciuda progresului semnificativ, lectura registrului furnizorilor acreditaţi pentru formarea adulţilor oferă prilejul constatării că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile.

În programul „a doua şansă”, învăţământ secundar inferior, adresat celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învăţământul obligatoriu, sunt implicate la nivel judeţean 6 şcoli. Având în vedere obiectivul completării pregătirii generale, tinerii respectivi dobândesc o calificare profesională de nivel 1. Programul „A doua şansă” este adresat prioritar grupurilor ţintă dezavantajate.

5.7.5. Reţele şcolare în anul 2010-2011Şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 au fost incluse în reţele de colaborare

coordonate de centrele de resurse. La rândul lor, şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 asistă şcolile Phare 2004-2006 şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcolii din judeţ. În paralel, la iniţiativa unor şcoli au fost configurate şi alte reţele la nivel judeţean (ex. şcolile Phare din judeţele Călăraşi, Prahova, Giurgiu) sau chiar interjudeţean (ex. şcolile Phare IPT din Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Prahova). S-au conturat şi inţiative de formare a unor reţele pe domenii de pregătire şi/sau tematice la nivel judeţean urmând ca ulterior să fie extinse cu ramificaţii la nivel regional. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bune practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din program, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc. Este necesară realizarea reţelelor de interasistenţă, fiind esenţială asumarea de către toate şcolile Phare IPT a unui rol activ în acest sens.Alocarea şcolilor Phare TVET 2004-2006 în reţele coordonate de şcolile Phare TVET 2001-2003

JudeţUnitate şcolară Phare 2004-2006 alocată în

reţeaUnitate Şcolară Phare 2001-2003

coordonatoare reţea

GIURGIU

Grup Şcolar “Mihailesti”Grup Şcolar Naval „ Viceamiral Ioan Balanescu” Giurgiu

Grup Şcolar Economic – Administrativ “Ion Barbu” GiurgiuGrup Şcolar Agricol Călugăreni

Alte reţele şcolare configurateJud. Şcoli participante Şcoala

coordonatoareScopul reţelei

GIURGIU Reţeaua şcolilor Phare TVET din jud. Giurgiu:

Grup Şcolar “Miron

Schimb de bune practici: - învăţarea centrată pe elev

82

- Grup Şcolar “Dimitrie Bolintineanu” Bolintin - Grup Şcolar Economic – Administrativ “Ion Barbu” Giurgiu- Grup Şcolar Agricol Călugăreni - Liceul Tehnologic Giurgiu

Nicolescu” Giurgiu

- asigurarea calităţii- utilizare echipamente Phare - observatorul pieţii muncii- promovarea carierei- standarde şi curriculum- formarea profesorilor- elevii cu CES

Reţeaua şcolilor din jud. Giurgiu cu clase profil Servicii:- Grup Şcolar “Dimitrie Bolintineanu” Bolintin - Grup Şcolar Mihăileşti- Grup Şcolar "Udrişte Năsturel" Hotarele

Grup Şcolar Economic – Administrativ “ Ion Barbu” Giurgiu

Schimb de bune practici:- Firma de exerciţiu

Reţele de diseminare- Grup Şcolar “Dimitrie Bolintineanu” Bolintin - Grup Şcolar Economic – Administrativ “Ion Barbu” Giurgiu- Grup Şcolar Agricol Călugăreni - Liceul Tehnologic Giurgiu- Grup Şcolar Naval „ Viceamiral Ioan Bălănescu” Giurgiu- Grup Şcolar “Miron Nicolescu” Giurgiu- Grup Şcolar Agricol Prundu- Grup Şcolar “Mihailesti”- Grup Şcolar "Udrişte Năsturel" Hotarele- Ş.A.M. Bucşani

Şcolile Phare Diseminare şi asistenţă către şcolile din afara programului:

- Învăţarea centrată pe elev- Standarde şi curriculum- Asigurarea calităţii- Elevii cu CES

Reţele interne În şcolile Phare din jud. Braşov:- Activităţile comisiilor din şcoală- Activităţile pe arii curriculare- Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi

- Comisia pt. asigurarea calităţii- Comisia metodică- Comisia pentru CES- Comisia diriginţilor- Catedre/arii curriculare

- Diseminare şi formare internă- Planuri de îmbunătăţire- Antrenarea Partenerilor sociali

5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderileAnaliza indicatorilor din harta parteneriatului privind practica elevilor şi parteneriatul cu agenţii economici în anul şcolar 2010-2011

Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea

83

curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri).

Se recomandă monitorizarea şi evaluarea situaţiei parteneriatului social, (pe baza hărţii parteneriatului actualizate), la nivelul fiecărei şcoli, prin PAS şi centralizarea la nivelul reţelei şcolare a judeţului Giurgiu. La nivelul reţelei şcolare a judeţului Giurgiu sunt realizate 92 parteneriate cu agenţii economici. Se constată o scădere semnificativă a numărului de parteneriate datorită condiţiilor economice din ce în ce mai precare a agenţilor economici care de cele mai multe ori acceptă încheierea parteneriatelor pentru CDL şi orientarea carierei. În ultimul an şcolar cele mai multe şcoli ÎPT au realizat instruirea practică în propriile ateliere iar la agentul economic au făcut vizite de lucru.

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean Contextul european de politici în educaţie şi formare profesională; implicaţii pentru ÎPT din judeţul Giurgiu Cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare a forţei de muncă (Procesul Luxemburg), adoptaţi în Planul Naţional de Ocupare : implică, din partea sistemului educaţional şi de formare profesională, măsuri adecvate

vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa muncii

invită la creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.

constituie repere obligatorii pentru şcolile interesate în accesarea programelor UE pentru dezvoltarea resurselor umane

Asumarea contribuţiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona) şi 2020 presupune în primul rând: promovarea la toate nivelurile de educaţie şi formare a noilor competenţe de bază

(tehnologiile informaţiei şi comunicării, limbile străine, cultura tehnologică, spiritul antreprenorial şi competenţele sociale)

promovarea prioritară a calificărilor/competenţelor care contribuie la economia bazată pe cunoaştere

promovarea competitivităţii forţei de muncă prin creşterea calităţii pregătirii şi a nivelului de calificare

Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2010 şi 2020 (Benchmarks) - necesită: măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi

raportarea unitară a indicatorilor statistici adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru

apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi

Contextul educaţional: Schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind arhitectura traseelor de pregătire cu finalităţi specifice până la nivelul 3 de calificare pe fiecare rută, avantajele unui sistem deschis cu o mobilitate crescută pe orizontală şi pe verticală, introducerea creditelor transferabile şi a portofoliului personal pentru formarea continuă, relevanţa sporită a noilor standarde de pregătire profesională (SPP), etc. – favorizează o mai bună adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate). În practică, s-a constat însă o promovare deficitară a traseului progresiv de profesionalizare, confundat adesea de beneficiari cu nivelul de calificare al primei trepte (ŞAM,

84

nivelul 1), ignorându-se relevanţa calificărilor care pot fi obţinute până la nivelul 3 (ciclul superior al liceului) pe această rută. Constatarea a implicat nevoia unor măsuri adecvate, atât în planificarea ofertei cât şi în orientarea şi consilierea elevilor, având în vedere: Deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de pregătire în ÎPT sa fie subordonate

finalităţilor (calificări) şi nu invers Creşterea atractivităţii ŞAM şi a rutei progresive (prin calitatea pregătirii, acţiuni de

promovare)De asemenea se recomandă preocupări sporite din partea şcolilor pentru: Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi evaluare în raport cu SPP Oferirea unor trasee individualizate de pregătire Contextul demografic: Se reţin implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în

paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.

Raportul număr elevi/număr norme didactice , relativ scăzut în prezent, a devenit critic datorită declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – care au presat în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli. Resursele umane din ÎPT Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este relativ bun în majoritatea judeţelor regiunii. Se constată însă dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, industrie alimentară, electromecanică etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: competenţele metodice (v. noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT) actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaţionale din mediul economic.Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.). Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev: necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs,

laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor nerambursabile Guvernamentale si Europene.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în IPT În atenţia decidenţilor se reţin recomandările privind: Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în

planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea

progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT

Serviciile de orientare şi consiliere Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de

orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

De asemenea se recomandă adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi consiliere.

Rata netă de cuprindere în educaţie este mai mică în judeţul Giurgiu decât la nivel naţional şi regional, la toate nivelurile de educaţie. În ciuda unei tendinţe de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior, valorile înregistrate (78,3% în

85

2008/2009) sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark-ul UE pentru 2010 (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior). Gradul de cuprindere în educaţie în judeţul Giurgiu se situează sub cele calculate la nivel naţional şi regional, pentru grupele de vârstă preşcolară şi nivel secundar superior clasele XI-XII. Pentru celelalte grupe de vârsta cuprinse în anexa 6f-1, gradul de cuprindere în educaţie este mai mare decât la nivel naţional în judeţul Giurgiu. Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la nevoia unor

măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural. Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a de 63,1% în judeţul Giurgiu conform situaţiei din anul şcolar 2008-2009, ceea ce continuă să constituie motiv de îngrijorare, faţă de care, în aria sa de competenţă, ÎPT poate răspunde prin: măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural, categorii

dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere etc.Planificarea în ÎPT şi tehnic va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă.Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2010 şi 2020, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%), respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar superior (cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani). Pornind de la acestea şi având în vedere că rata de tranziţie după clasa a VIII-a este în judeţul Giurgiu de 63,1% în 2008-2009, rezultă că pentru ÎPT, apropierea de indicatorul ţintă privind abandonul şcolar timpuriu presupune:

adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a, de cel puţin 95% (% din absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului, sau în anul de completare după ŞAM).

Realizarea indicatorilor propuşi privind tranziţia la următorul nivel de educaţie presupune ca intrările pe traseele de formare să fie planificate în funcţie de finalităţile (ieşirile) vizate după fiecare nivel de calificare şi este condiţionată de măsuri coordonate la nivelul reţelei şcolare

Abandonul şcolar : Deşi ratele de abandon depăşesc puţin media regionala şi naţională, la toate niveluri de

educaţie, mai puţin la învăţământul profesional unde se situează sub limită, tendinţele la nivelul judeţului Giurgiu par sa indice o ameliorare a abandonului în cazul învăţământului primar şi gimnazial comparativ cu anul şcolar 2008 – 2009. La nivel liceal şi profesional rata abandonului a crescut comparativ cu anul şcolar 2008 – 2009, în ciuda extinderii duratei învăţământului obligatoriu şi a măsurilor însoţitoare privind accesul la educaţie. Având în vedere evoluţia oscilantă a indicatorului şi valorile mari înregistrate pe parcursul intervalului abandonul continuă să reprezinte motiv de îngrijorare în special la nivel liceal şi profesional, în mediul urban şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă, se recomandă: monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit la nivel liceal şi

profesional în special în mediul urban afectat mai mult de criza economică, în comunităţile etnice dezavantajate şi în zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006 şi 16,6 % în 2009) este destul de mare faţă de ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2020. Corelat cu ratele de cuprindere mai mici şi de abandon puţin mai mari decât la nivel naţional şi regional, înregistrate la nivel judeţean, se poate estima o rată de părăsire timpurie semnificativă la nivelul judeţului Giurgiu. Nivel scăzut al competenţelor cheie , constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, în special în ceea ce priveşte o parte din elevii ŞAM - începând cu competenţele de bază

86

“tradiţionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaţionare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere: învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate) facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora. De menţionat că România (şi implicit judeţul Giurgiu) înregistrează cea mai scăzută rată de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (1,5% în 2009, conf. Eurostat, faţă de media UE-27 de 9,8%). Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care

prevede ca în 2020 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 15% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Având în vedere constatările privind rata de cuprindere şi abandonul şcolar în învăţământul obligatoriu, şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare (de menţionat că, la nivelul judeţul Giurgiu sunt 5 şcoli implicate în 14 programe de şansa a doua la care participă 167 elevi în anul şcolar 2010/2011). Indicatori de impact

Din analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată: Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 17,6%,

mai mare decât cea la nivel regional (15,8%), şi cea la nivel naţional (15,8%).Se recomandă: Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte ambiţioase de reducere a şomajului tinerilor din

grupa de vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional şi judeţean, (cu rezerva că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT)

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin:

colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională.

sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională:

sondaje proprii efectuate direct de către şcoli sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel local/regional prin intermediul

unor organizaţii/instituţii specializate Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care

după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii. Concluzii din analiza ofertei IPT curente

Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care

poate opta elevul în zonă- utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii

serviciilor- soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la

nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaţiile punctuale privind structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări.

87

6. Evaluarea progresului în implementarea PLAIPLAI 2009 – 2010 a fost supus unui proces de monitorizare, în cadrul căruia activităţile

s-au axat în principal pe analiza PLAI, a fişelor de autoevaluare la nivel de obiectiv specific, a fişelor de monitorizare internă a PLAI, însoţite de informaţii suport în conformitate cu formatul prestabilit prin machetele solicitate cu sprijinul secretarului CLDPS. Formularea concluziilor s-a concretizat în observaţii şi recomandări pentru unele activităţi sau măsuri de realizare a obiectivelor şi se regăsesc materializate în fişele de monitorizare a obiectivelor. Pentru fiecare obiectiv din PLAI s-a urmărit identificarea indicatorilor relevanţi care să informeze în legătură cu progresul înregistrat conform planului de acţiune.Acţiunile care au înregistrat un progres bun sunt:Obiectivul 1: Corelarea ofertei şcolilor IPT din regiune cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.Concluzii:ISJ a realizat rapoarte periodice privind inserţia absolvenţilor TVET pe piaţa muncii. Conform machetei 3.2. , 45,6% dintre absolvenţi continua studiile, 14,6% se angajează si 27,3% sunt în şomaj;PLAI a fost actualizat;Toate şcolile IPT au actualizat PAS;În proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din judeţ, ISJ ține cont de concluziile şi recomandările din PRAI/ PLAI;Au fost incluse calificări noi de nivel 2 şi 3 în planurile de şcolarizare conform recomandărilor PLAI/PRA;Au fost realizate reţele tematice privind asigurarea calităţii , revizuire PAS , organizate în scopul planificării ofertei educaţionale , create în jurul unor şcolii coordonatoare din regiune Obiectivul 2: Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţieConcluzii:Profesorii psihopedagogi consiliază elevii cu risc de abandon şcolar. Nr. programe derulate pentru menţinerea elevilor cu CES în educaţie a fost de 3;In anul şcolar 2009-2010 au fost derulate un număr de 12 programe a 2 şansa cu un număr de 136 participat;A fost identificat numărul elevilor cu CES din şcolile IPT – 33 persoane;S-au realizat amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi la învăţământul IPT: rampe de acces in 9 şcoli din totalul de 11 şi grupuri sanitare adaptate – in 3 scoli.Obiectivul 3: Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire profesionalăConcluzii:Toate cele 11 şcoli au primit autorizaţie de funcţionare;Până în anul 2010 au fost reabilitate un număr de 7 din cele 11 unităţi şcolare IPT. Cele mai multe unităţi şcolare (20) au fost reabilitate sau sunt in curs de reabilitare prin programul Phare 2004-2006, alte unităţi prin programul BEI, din fondurile Consiliilor Locale, programe guvernamentale;Numărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare minimală conform SPP a crescut – 25;Numărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare la nivelul standardelor moderne – 35;Obiectivul 4: Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel judeţeanConcluzii:Toate şcolile IPT au parteneriate cu agenţii economici pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor. 55,7% din numărul total al elevilor şcolilor IPT sunt cuprinşi în stagii de practică la agenţii economici, 40.7% având încheiate convenţii de practică;În anul şcolar 2009-2010 un număr de 99 agenţi economici şi un număr de 35 alţi parteneri sociali au fost implicaţi în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în şcolile IPT;Anual şcolile actualizează harta parteneriatului. Prin planul de învăţământ toate unităţile IPT au obligaţia de a încheia convenţii de parteneriat cu agenţi economici de profil pentru realizarea

88

instruirii practice comasate a elevilor, de la toate nivelurile educaţionale. Monitorizarea parteneriatelor este realizată de către ISJ;Obiectivul 5: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPTConcluzii:Există comisii de perfecţionare a pregătirii personalului şcolii. S-au constituit baze de date privind participarea personalului la cursuri de FPC şi se desfăşoară acţiuni de informare permanentă privind oferta de FPC a CCD-urilor judeţene şi a altor furnizori de FPC. Pe baza identificării nevoilor de formare, şcolile au asigurat accesul personalului din IPT la programele de formare profesională continuă. În anul şcolar 2009-2010, la nivel judeţean, 36.1% din totalul cadrelor didactice au participat programe de formare profesională continuă, astfel:

Cursuri de perfecţionare – 19,6% Definitivat – 3,8% Grad II – 1,9% Grad I – 2,5% Cursuri postuniversitare – 1,9% Masterat – 4,4% Doctorat – 1,9%

Agenţii economici, specialişti în diverse domenii de pregătire au fost atraşi în IPT la nivelul 3 avansat.Obiectivul 6: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţieConcluzii:Numărul şcolilor care au cabinete pentru consiliere şi orientare profesională în şcolile IPT este de 4 din totalul de 11 şcoli existente în judeţ. În 2011 se vor înfiinţa încă 2 cabinete pentru consiliere şi orientare profesionalăNumărul de norme didactice de consilieri şcolari este în creştere. În anul şcolar 2009-2010 numărul consilierilor şcolari este de 5, urmând ca în 2011 numărul acestora sa crească;În anul şcolar 2009-2010, numărul acţiunilor de orientare şi consiliere profesională desfăşurate în şcolile IPT a fost în creştere – 116 acţiuni.

Acţiunile care au înregistrat un progres întârziat şi care necesită atenţie specială şi intervenţii ameliorative: Obiectivul: Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel judeţeanConcluzii:Până în anul 2010 nici o şcoală IPT nu este autorizată ca furnizor de formare profesională continuăRecomandăriSe recomanda intensificarea eforturilor pentru Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă şi furnizarea de programe de FPC.

Alte aspecte care necesită îmbunătăţire: revizuirea obiectivelor şi ţintelor stabilite pentru a fi mai specifice, măsurabile, posibil de

atins, relevante, încadrate în timp (SMART) revizuirea măsurilor/acţiunilor propuse în planul operaţional pentru a fi mai uşor

verificate în implementare prezentarea procesului de elaborare/actualizare a documentului (proceduri de lucru,

colaborările şi consultările implicate)

89

7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea

Analiza SWOT este realizată pe baza concluziilor capitolelor anterioare privind situaţia actuală şi previziunile din capitolele Demografie, Economie, Piaţa muncii şi Educaţie, dar şi pe baza concluziilor evaluării progresului în implemetarea PLAI pentru perioada septembrie 2009 martie 2010. Analiza SWOT pune în evidenţă ca puncte tari şi puncte slabe elementele din analiza capitolului de educaţie pentru sistemul de învăţământ profesional şi tehnic din judeţ (mediul intern)

PUNCTE TARI1. Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de şcolarizare prin IPT, corelată la toate nivelurile decizionale: judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS);2. Reactualizarea PLAI Giurgiu in concordanţă cu viziunea economică la nivel judeţean;3. Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare; 4. Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante: Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor;5. Generalizarea utilizării instrumentelor de asigurare a calităţii în toate şcolile IPT6. Asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie profesională;7. Număr mare de şcoli (5) IPT la nivelul judeţului care au beneficiat de:- Reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare TVET (5)- Formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul TVE8. Reţea şcolară de învăţământ obligatoriu care acoperă întreg teritoriul judeţului9. Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural; 10. Reţele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici;11. Crearea unei baze de date cu absolvenţii utilă agenţilor economici;12. Existenţa unor Centre universitare (Universitatea Spiru Haret, ASE si Colegiul romano-bulgar - BRIE) în judeţ care permit accesul absolvenţilor de liceu la învăţământul superior

PUNCTE SLABE1. Dificultăţi în acoperirea cu norme pentru profesorii titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri instructori mecanic, electric, construcţii, etc. 2. Înregistrarea unui declin demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.3. Armonizarea parţială a ofertei şcolară cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă.4. Baza didactico-materială precară a 55% din şcolile IPT .5. Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT din lipsa condiţiilor materiale.6. Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;7. Dezvoltarea moderată a parteneriatelor cu agenţii economici;8. Număr mic de şcoli IPT autorizate ca furnizori de FPC;9. Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari;10. Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT;11. Implicarea insuficienta a unor membrii CLDPS.

OPORTUNITĂŢI1. Dezvoltarea de noi calificări în domeniul agricol şi silvic, datorate specificului judeţului.2. Existenţa programelor cu finanţare externă pentru realizarea unor proiecte privind dezvoltarea resurselor

AMENINŢĂRI1. Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară. Cele

90

umane. 3. Atragerea surselor de finanţare de către IMM-urile din domeniul industriei şi cel agricol;4. Strategia ISJ Giurgiu privind îmbunătăţirea calităţii si eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională, facilitarea accesului tuturor la sistemele de educaţie şi formare profesională, deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către societate;5. Creşterea numărului agenţilor autorizaţi ca furnizori de FPC6. Introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.7. Aderarea la UE va conduce la creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;8. Dezvoltarea turismului local. 9. Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale;10. Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii la nivelul şcolilor IPT.11. Programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor nerambursabile;12. Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificat13. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului; 14. Colaborarea cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Agenţii economici/ Patronate, Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, Primăriile, Instituţia Prefectului, mass-media locală etc.

mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani – scădere prognozată de 36,7% la nivel regional pentru perioada 2005-2015. De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învăţământul postliceal şi superior) – scădere cu 29,9% la nivel regional pentru perioada 2005-2015.2. Migraţia în creştere în afara regiunii şi a ţării având ca efect reducerea numărului de elevi şi diminuarea posibilităţii planificării corecte a cifrei de şcolarizare 3. Numărul extrem de scăzut al populaţiei tinere ocupate. 4. Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani), indiferent de sex sau mediul de viaţă al acestora.5. Existenţa în imediata apropiere a judeţului, a capitalei Bucureşti, cu oferte multiple de pregătire profesională şi locuri de muncă atrăgătoare.6. Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere.7. Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior scăzută, în rândul populaţiei şcolare din mediul rural.8.9. Dezinteresul şi neimplicarea părinţilor în cunoaşterea problemelor din IPT;10. Diminuarea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale.

91

8. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013

PLAI cuprinde o analiză a mediului demografic şi economic, a pieţei muncii şi a ofertei şcolilor IPT, analiză în urma căreia au fost formulate concluzii şi recomandări structurate astfel:

Demografia

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregului judeţ

Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, asistenţă socio-medicală, în scopul dezvoltării serviciilor medicale, sociale şi turistice; Dezvoltarea de noi calificări şi competenţe pentru nivelul de calificare 3 avansat; Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Ponderea populaţiei de etnie rromă în totalul populaţiei judeţului depăşeşte ponderea acesteia la nivel naţional

Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localităţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.

Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară

Restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieţei muncii; Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii; Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţia remedială, „educaţia de a doua şansă”, Promovarea unei culturi a învăţării permanente; Asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie profesională. Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială.

Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale.

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural

dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaţiei)

Economie

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPTIndustria deţine o pondere scăzută în economia judeţului. Se caracterizează prin:

Menţinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare care atrag cu precădere investiţiile străine (metalurgie, alimente, mecanică)

92

- număr mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante

- lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare

- introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.

Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, electronica, automatizări, informatica, prelucrări neconvenţionale în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domenii Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie care presupun utilizarea lohn-ului intensiv

Construcţiile reprezintă un domeniu în stagnare, caracterizat prin nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 3 în scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante. Dezvoltarea unor calificări de nivel superior în domeniul construcţiilor, lucrări publice şi instalaţii şi a materialelor de construcţii ( sector conex al domeniului construcţii), în scopul creşterii productivităţii muncii şi folosirii unor tehnologii şi materiale noi. Şcolarizarea prin nivel 3 avansat de calificare a specializării cadastru.

Sectorul serviciilor înregistrează un palier constant;

Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:

diversificarea calificărilor şcolarizarea pentru calificări de nivel 3

în domeniul comercial, transporturi şi infrastructură.

creşterea cifrei de şcolarizare creşterea nivelului competenţelor

profesionaleSuprafaţa agricolă, reprezentând 78% din suprafaţa totala a judeţului, determina caracterul agrar al judeţului şi potenţialul agricol ridicat al acestuia.Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării ruralului din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenţie deosebită pentru IPT.Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificat.Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului;Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

- Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenţe pentru personalul calificat, în special în domeniile agricultură şi silvicultură;.

Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante.

Piaţa muncii

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPTTendinţa de scădere a populaţiei

active la nivelul judeţului Giurgiu se menţine pentru perioada 2002-2006dupa anul 2007 înregistrând uşoare creşteri,

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor

93

ajungând în anul 2010 la numărul de 93.2 mii persoane.

Rata de ocupare în Judeţul Giurgiu în 2010 este cu 5,9 puncte procentuale sub media la nivelul Regiunii Sud Muntenia şi cu 10.3 puncte procentuale sub media naţională.

Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile, în 2010: agricultura –53,4%, serviciile –29.6%, industria –9.2%, construcţiile - 7.9%

În anul 2010 sunt sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populaţiei ocupate: agricultura, construcţii, sănătate şi asistenţă socială, transport depozitare. Scăderi semnificative au fost înregistrate în următoarele domenii de activitate: industrie, hoteluri şi restaurante, administraţie publică şi apărare, tranzacţii imobiliare şi servicii.

Se menţine scăzut numărul populaţiei tinere ocupate.

abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă, exemple : programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)8

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora, nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu

8 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

94

potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizând modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

Parteneriate între şcolile de profil şi factorii interesaţi, în special agenţii economici , Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro - alimentare) Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor Implicarea în programe de formare continuă pe două componente: formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

Facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa muncii

Creşterea nivelului competentelor „cheie” cât şi dezvoltarea de abilităţi precum:

disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala;

capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor ;

capacitate de comunicare ; disponibilitate la mobilitate geografica ; capacitate de adaptare la transformările

micro şi macroeconomice; abilităţi antreprenoriale; abilităţi de stabilire a scopurilor şi

priorităţilor, de a-şi valorifica iniţiativa proprie

Oferta şcolilor pentru învăţământul profesional şi tehnic (TVET)

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPTPopulaţia şcolară din

învăţământul preuniversitar judeţean a înregistrat o uşoară scădere, în perioada 2000 – 2009.

Pentru orizontul de planificare 2013, prognozele INS prevăd un declin

Deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de pregătire în ÎPT sa fie subordonate finalităţilor (calificări) şi nu invers

Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi evaluare în raport cu SPP

Oferirea unor trasee individualizate de pregătire Restructurarea reţelei şcolare IPT, în funcţie de evoluţia locală, prin:

95

demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei . Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani – scădere prognozată de 36,7% la nivel regional pentru perioada 2005-2015. De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învăţământul postliceal şi superior) – scădere cu 29,9% la nivel regional pentru perioada 2005-2015.

Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă.

introducerea de specializări/ calificări noi pentru domeniile: agricultură, gaze, apă; colectarea, depozitarea , reciclarea deşeurilor;

introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 3 în domeniile servicii, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, informatică, mecanică.

reducerea numărului de clase în domeniile: prelucrarea lemnului, construcţii, protecţia mediului;

Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de educaţie şi formare profesională. Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale; Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu; Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă; Creşterea numărului de clase şi calificări profesionale pentru nivel nivelul 3 avansat; Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor; Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni).

Baza didactico-materială a şcolilor IPT asigură desfăşurarea procesului instructiv educativ

Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru IPT. Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT, Nevoia diversificării surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse suplimentare, extrabugetare Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor

Disponibilitatea personalului didactic din învăţământul IPT în vederea pregătirii continue;

Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc. Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat pentru toate specializările.

Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT

Realizarea condiţiilor de transport şi cazare Şcolarizarea la nivel 3 de calificare a tinerilor din mediul rural prin înfiinţarea unor grupurilor şcolare în mediul rural în domeniile agricultură şi silvicultură;

Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;

Şcolile să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2020 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 15% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi

96

Dezvoltarea moderată a parteneriatelor de tip public – privat.

creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale

Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii

Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

Număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere

Înfiinţarea de cabinete de orientare şi consiliere profesională la nivel fiecărei unităţi şcolare

Monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

97

9. Acţiuni propuse – plan de măsuri

PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI IPT CU PIAŢA MUNCII

Obiectiv: Corelarea ofertei şcolilor IPT din regiune cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.

Ţinte: 1. Adaptarea ofertei la ţintele PLAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei muncii 2. Reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor din grupa 15-24 ani cu 5% la nivel judeţean, până în 2013. 3. Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a judeţului cuprinsă în învăţământul IPT

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate Termen

Responsabilităţi

Surse de finanţare

1. Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi de învăţământ secundar .

Baze de date privind absolvenţii IPT ale ISJ şi AJOFM Rapoarte periodice la nivel judeţean privind evoluţia pieţei muncii şi inserţia absolvenţilor TVET pe piaţa muncii

Anual

AJOFMISJ

Şcoli IPT, Proiecte

POS DRU

2. Actualizarea anuală a PLAI pe baza informaţiilor din PRAI, cu particularităţi specifice judeţului

PLAI actualizatAnual

ISJCLDPS

3. Actualizarea anuală a PAS în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI pentru toate şcolile IPT din judeţ

PAS actualizatAnual

ISJ CLDPS

Şcoli IPT, 4. Proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din judeţ luând în considerare concluziile şi recomandările din PRAI/PLAI

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii

Anual Şcoli IPT, CLDPS

5. Dezvoltarea de noi calificări şi competenţe pentru nivelul de calificare 3 avansat, conform recomandărilor PLAI

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii

Anual Şcoli IPT, CLDPS

6. Dezvoltarea unor reţele tematice la nivel judeţean pe problematica specifică şcolilor IPT:

- elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea CDL;- dezvoltarea şi implementarea metodei interactive de învăţare

„Firma de exerciţiu” la profilul servicii;- elaborarea şi implementarea procedurilor de asigurare a

calităţii;- furnizare de programe FPC .

Reţele şcolare tematice la nivel judeţean

Anual

CLDPS, ISJAgenţii

economiciCEAC, CCD,

AJOFM

Proiecte POS DRU

99

PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE AL TINERILOR DIN JUDEŢ

Obiectiv: Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie.

Ţinta: Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 15 % până în 2013.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi Surse de finanţare

1. Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES

Studii realizate de CJAPP-urile din regiune privind accesul la educaţie al elevilor cu CES

Anual ISJ

CJAPP

Proiecte POS DRU

2. Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Rata de tranziţie Rata abandonului şcolar

Anual CJAPP

ISJ şcoli IPT

Proiecte POS DRU

3. Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creştereaparticipării la învăţământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia din zonele rurale, minorităţi etnice, elevi cu CES): „şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţia remedială, „educaţia de a doua şansă”, programe de sprijin material

Rata de şcolarizare pentru populaţia care provine din grupuri vulnerabile.

Anual

ISJCLDPSşcoli IPT

CCD

Proiecte POS DRU

PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAŢII

Obiectiv: Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire profesională.

Ţinta: 1. Reabilitarea a 60% din numărul şcolilor IPT ale judeţului, până în 2013. 2. Toate şcolile IPT sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea sa aibă dotare în concordanţă

cu evoluţiile tehnologice ale domeniilor de pregătire.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi Surse de

finanţare1. Identificarea surselor de finanţare pe baza evaluării

costurilor, pentru 55% dintre școlile IPT Liste de echipamente didactice pe unităţi şcolare şi domenii de

Anual Consilii locale, Consiliul Judeţean, Scoli IPT, ISJ

100

calificare

2. Elaborarea proiectelor de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice a şcolilor IPT nereabilitate din judeţ

Proiecte de reabilitare a şcolilor

Anual Consilii locale, Consiliul Judeţean, Scoli IPT, ISJ

Proiecte din fonduri

guvernamentale, Proiecte FSE,

POR3. Transferul bazei materiale neutilizate, la nivelul

judeţului şi utilizarea optimă a unor echipamente didactice în cadrul reţelelor tematice.

Nr. de echipamente didactice repuse în funcţiune

Anual Scoli IPT, ISJ

PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU IPT

Obiectiv: Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel judeţean

Ţinta: Cel puţin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală IPT pentru fiecare domeniu de pregătire.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen

Responsabilităţi Surse de finanţare

1. Dezvoltarea de parteneriate între şcolile IPT, universităţi şi întreprinderi pentru organizarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea stagiilor de pregătire practică a elevilor.

Nr. de parteneriate AnualŞcoli IPT,

agenţi economici

2. Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă şi furnizarea de programe de FPC.

Nr. de şcoli autorizate 2013Şcoli IPT, ISJ

DMPS Proiecte FSE,

POR3. Autorizarea şcolilor IPT ca centre de evaluare şi

validare a competenţelor profesionale achiziţionate în sistem non-formal.

Nr. de şcoli autorizate ca centre de testare

2013Scoli IPT, ISJ,

JOFM prin Centre F.P.C.

Proiecte FSE, POR

4. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acţiunile privind integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor IPT.

Acţiuni de orientare şi consiliere profesională a elevilorNr. de contracte de angajare a absolvenţilorNr. de burse şcolare acordate de agenţii economici

Anual

Şcoli IPTISJ

CLDPSA.J.O.F.M.

Agenţi economici

5. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul şcolilor Nr. parteneriate active Anual Şcoli IPT Proiecte FSE,

101

IPT prin actualizarea anuală a hărţii parteneriatului. Agenţi economici POR

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI IPT PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE IPT ALE JUDETULUI

Obiectiv: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT

Ţinta: Participarea cadrelor didactice din IPT la cel puţin un curs de formare profesionala continuă, până în 2013.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen

Responsabilităţi

Surse de finanţare

1. Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile IPT şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.

Baza de date privind necesarul de formare profesională continuă pentru cadrele didactice din IPTNr. de cadre didactice participante la programe de FPC

Anual ISJ, Şcoli IPT,

CCD

Proiecte POS DRU

2. Atragerea specialiştilor agenţilor economici în învăţământul IPT.

Nr. de specialişti atraşi Anual ISJ, CLDPS

Agenţi ec.3. Promovarea de proiecte finanţate din

FSE pentru formarea profesională continuă a cadrelor didactice

Nr. proiecte derulateNr. cadre didactice formate

Anual ISJ

102

PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ A ELEVILOR DIN IPT

Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie

Ţinta: Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul IPT, până în 2013.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi Surse de finanţare

1. Asigurarea unui cabinet de orientare şi consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate şcolară IPT.

Nr. de cabinete de orientare şi consiliere profesională

2013ISJ, Consilii locale, CJRE, Scoli IPT

Proiecte FEDR, POR

2. Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri şcolari.

Nr. de posturi didactice pentru consilieri şcolari la nivel de judeţ

2013 ISJ

3. Formarea cadrelor didactice din IPT pentru furnizarea de servicii de orientare şi consiliere profesională

Nr. de cadre didactice formate Anual ISJ, CCDProiecte POS DRU

4. Dezvoltarea de programe de orientare şi consiliere profesională prin acţiuni comune ale şcolilor IPT, AJOFM, alte ONG-uri şi firme specializate

Nr. de programe de orientare şi consiliere dezvoltare anual

Anual Scoli IPT, AJOFM

5. Promovarea de proiecte finanţate din FSE prin POS DRU pentru furnizarea de servicii de orientare şi consiliere profesională a elevilor din IPT.

Nr. de proiecte derulate 2013Scoli IPT, Consiliile judeţene (CJRAE)

103

Anexa A la planul de acţiuni – Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

- judeţul GIURGIU -

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul şcolar

2011/2012

Nevoi prognozate de

formare profesională pentru 2013-

2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Ţinte pentru oferta ÎPT pentru 2013-

2020*) (nivelul 2+ nivelul 3

de calificare)

Nr. clas

e

Nr. elev

i% %

Min.-max. (%)

Ţinta (medie

judeţeană)

(%)agricultură 3 97 8,8% 9% 9%silvicultură 0 0 0,0% 0% 0%protecţia mediului 2 60 5,4% 6% 6%ind. alimentară 2 62 5,6% 3% 3%comerţ 2 60 5,4% 12% 12%economic 9 290 26,2% 18% 18% turism şi alimentaţie 1 32 2,9% 3% 3%estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0,0%

0% 0%

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 1 20 1,8%

3% 3%

mecanică 9 252 22,8% 26% 26%electric 5 143 12,9% 9% 9%electromecanică 0 0 0,0% 3% 3%electronică automatizări 1 29 2,6% 2% 2%chimie industriala 0 0 0,0% 0% 0%materiale de construcţii 0 0 0,0% 0% 0%fabric.prod.din lemn 1 30 2,7% 0% 0%industrie textilă şi pielărie 1 30 2,7% 6% 6%tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0% 0%Producţie media 0 0 0,0% 0% 0%

TOTAL 37110

5100,0

% 100,0% 100,0%

*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii

104

Glosar

DEMOGRAFIE

Demografi e Ştiinţa care se ocupă cu studiul populaţiei umane: nivelul, structura şi caracteristicile populaţiei şi de legislaţiile care guvernează aceste caracteristici.MigraţieTransformările survenite în numărul şi structura populaţiei ca urmare a schimbării domiciliului permanent (statutului rezidenţial).Migraţia internă este determinată de schimbările de domiciliu în interiorul graniţelor ţării.Migraţia externă este determinată de schimbarea domiciliului din România în altă ţară sau, din altă ţară în România.MortalitateFenomenul demografic al deceselor într-o populaţie dată şi într-o perioada dată de timp (de obicei un an), reprezentând componenta negativă a mişcării naturaleÎmbătrânire demografică a populaţiei Proces demografic care constă în creşterea proporţiei populaţiei vârstnice şi în scăderea proporţiei populaţiei tinere.FertilitateFenomenul demografic al născuţilor vii în populaţia feminină de vârsta fertilă (15-49 de ani).

ECONOMIE

Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere într-o anumită perioadă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta. Investiţiile reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existenteIndicele preturilor măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilorPIB – valoarea de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară într-o perioadă determinată de timp.

,unde: VABi – valoarea adăugată brută la nivel de sector

PGB – produsul global brut (valoarea totală a produselor şi serviciilor produse)CI – consumul intermediar (valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru

producerea bunurilor şi serviciilor noi)IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii (întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250; realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanţului contabil care nu depăşeşte echivalentul în lei a 5 milioane euro)

PIAŢA MUNCII

Resursele de muncă reprezintă categoria de populaţie ce dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale.Populaţia activă – persoanele în vârstă de 14 ani şi peste, care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă disponibilă, utilizată sau neutilizată. Este alcătuită din populaţia ocupată + ŞomeriŞomerii înregistraţi sunt persoanele în vârsta de 18 ani şi peste, apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de muncă disponibile conform pregătirii lor şi care s-au înscris la agenţiile teritoriale pentru ocupare şi formare profesională şi beneficiarii de plăţi compensatorii potrivit O.U.G. nr. 98/1999.Rata şomajului se determină prin raportarea numărului total de şomeri înregistraţi, la populaţia activă civilă.Populaţie inactiv ă

105

Populaţie ce cuprinde persoanele care nu exercită o activitate aducătoare de venituri şi care, în majoritatea cazurilor, se află sub limita de muncă (copii, tineri) sau peste limita de muncă (bătrâni).Popula ţ ia activă civilă (Pac) cuprinde persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificată (16 ani) şi care constituie forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii.Populaţia ocupată totală include toate persoanele de 15 ani şi peste care au avut un loc de muncă şi care au lucrat în perioada de referinţă (săptămâna care precede interviul) cel puţin o oră în activităţi neagricole sau cel puţin 15 ore, în cazul lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremuneraţi din agricultură.Populaţia ocupată civilă include toate persoanele care, la sfârşitul anului, aveau un loc de muncă legal în activităţile neagricole din sectorul formal sau în activităţi din agricultură, cu statut de: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi, membri ai unor societăţi agricole sau ai unor cooperative. Nu este inclus personalul MApN, MI, SRI (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice sau obşteşti.

Rata globală de activitate reprezintă proporţia populaţiei active totale (Pa) în populaţia totală a ţării (Pt):

Rata de activitate a populaţiei reprezintă proporţia populaţiei active în populaţia totală în vârstă de muncă. OFERTA ŞCOLILOR

CLDPSFP - Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. AJOFM – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de MuncăPLAI – Plan Local de Acţiune pentru Învăţământ SAM – Şcoala de Arte şi MeseriiCCD – Casa Corpului DidacticISJ - Inspectoratul Şcolar JudeţeanCJAPP - Centrul Judeţean de Asistenţă PsihopedagogicăCDS - Curriculum la decizia şcoliiRata - Indicator statistic care măsoară frecvenţa unui eveniment în raport cu o populaţie sau subpopulaţie statistica din care provine evenimentul respectiv.

106