Planul de afacer i

CENTRUL PENTRU DEZVOLTAREA RURALÃ

BIBLIOTECA MICROFINANÞÃRII

Planul de afaceri pentru membrii AEÎC

Prezenta ediþie este elaboratã cu suportul Departamentului pentru Dezvoltare Internaþionalã al Regatului Unit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nord

ºi al companiei Landell Mills Management Consultants. Ediþia este publicatã cu suportul Bizpro Moldova.

Chiºinãu 2002

Cuprins

Cuprins pag.

Scopul ºi structura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

Informaþia solicitatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Estimãrile ce stau la baza prognozelor fluxului mijloacelor bãneºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

Prognoze ale fluxului mijloacelor bãneºti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

Planul de afaceri (model) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

© Centrul pentru Dezvoltarea Ruralã

2

Scopul ºi structura

Planul de afaceri – scopul ºi structura

Necesitatea unui plan de afaceri

O activitate planificatã are mai multe ºanse pentru reuºitã decât una neplanificatã. Planificarea combinã disponibilitatea de resurse cu activitatea intenþionatã ºi cu timpul. Planul, natura activitãþii, scopurile ºi timpul trebuie clar definite.

Toate începuturile de afaceri necesitã planificare, deoarece afacerea presupune un management al diferitor resurse ºi activitate pentru producerea mãrfurilor ºi serviciilor pentru a satisface cererea de pe piaþã, asigurând în acelaºi timp ca afacerea sã rãmânã viabilã ºi sã poatã continua sã opereze. Managementul resurselor, deseori, include o obligaþiune programatã– plata dobânzii, rambursarea împrumuturilor, plata creditorilor ºi apãrarea intereselor acþionarilor. Aceasta, la rândul sãu, necesitã ca utilizarea resurselor ºi amplasarea mãrfurilor ºi serviciilor rezultante sã fie sincronizate cu necesitatea de a onora obligaþiunile în mod punctual; aceasta, de asemenea, necesitã ca costul efectuãrii activitãþii ºi a obligaþiunilor sã fie mai mic decât veniturile generate de cãtre mãrfurile ºi/sau serviciile produse.

Cei care oferã finanþare pentru a ajuta un fermier sau om de afaceri la crearea ºi gestionarea unei afaceri vor sã cunoascã, pânã a face finanþarea disponibilã, ce scop avea afacerea, cum se vor desfãºura activitãþile, care va fi costul afacerii ºi dacã aceasta va fi suficient de profitabilã pentru a putea satisface obligaþiunile de rambursare, legate de finanþarea acordatã. Fãrã un plan scris ar fi dificil de fãcut aceastã evaluare.

Cu cât este mai lungã perioada de finanþare, cu atât este mai mare necesitatea ca activitãþile ºi scopurile afacerii sã fie exprimate în termeni clari, conciºi ºi în consecutivitatea etapelor de dezvoltare a afacerii. Cu cât este mai îndelungatã perioada împrumutului, cu atât sunt mai complicate investiþiile - o complexitate mai mare introduce o examinare mai aprofundatã a disponibilitãþii ºi aplicãrii materialelor tehnice necesare. Fãrã un plan, managementul eficient al activitãþii de afaceri, în condiþii de timp îndelungat ºi complexitate crescândã devine incert, iar riscul pierderii de finanþe creºte.

Mulþi, dacã nu toþi cei care sunt în cãutarea unui împrumut, au experienþã practicã de producere, dar puþinã experienþã de management financiar comercial ºi, ca rezultat, puþinã experienþã de management al afacerilor. Aceasta nu este o piedicã pentru un antreprenoriat prosper ºi poate fi trecutã prin concentrarea pe dezvoltarea abilitãþilor de management pentru cei care lucreazã în sprijinul împrumutului. Pregãtirea unui plan de afaceri pentru a oferi unei bãnci mijloace de a judeca, dacã o propunere de investiþie are un risc acceptabil este primul pas pe calea dobândirii abilitãþilor de management al afacerilor.

Scopul planului de afaceri

Primul scop al unui plan de afaceri este de a oferi un cadru pentru o propunere bunã de afacere. Planul de afaceri va acoperi aspectele esenþiale ale afacerii ºi va asigura ca resursele, costul lor ºi utilizarea lor sã fie clar identificate ºi legate de potenþialul de piaþã, care va fi sursa de venituri pentru menþinerea afacerii.

Al doilea scop este de a oferi creditorului o bazã pentru evaluarea viabilitãþii propunerii. Deoarece conceptul planului de afaceri are scopul de a permite ca planul sã fie folosit pentru orice categorie de propunere de afacere, uniformitatea motivelor pentru luarea deciziilor de a acorda împrumutul solicitat este atinsã – uniformitatea unor criterii comune, critice.

Urmãtorul scop al planului de afaceri este de a-i prezenta proprietarului întreprinderii unele laturi ale

managementului afacerilor – pregãtirea unui plan de afaceri obligã proprietarul sã prezinte


3

Scopul ºi structura

detalii despre întreprindere, sã se familiarizeze cu elementele lui integrale. O cunoaºtere detaliatã a afacerii se dezvoltã în decursul pregãtirii planului ºi aceste cunoºtinþe vor ajuta persoana care ia împrumutul sã efectueze controlul activitãþii în viitor. Prin pregãtirea planului se iniþiazã întãrirea abilitãþilor antreprenoriale în comunitatea ruralã: se va schimba perceperea activitãþii sale economice a fiecãrui solicitant ºi multe alte afaceri se vor construi în baza adoptãrii unor practici similare de planificare a altor activitãþi.

Planul de afaceri cere documente descriptive lungi – boxele, care cer constatãri descriptive sunt destinate exprimãrii concise a trãsãturilor principale. Acest fapt are câteva beneficii pentru solicitant ºi pentru creditor:

• solicitantul este obligat sã clarifice pentru sine obiectivele întreprinderii nu doar în termeni generali, ci ºi dupã etapele de dezvoltare în timp ºi date limite, mai ales atunci, când caracterul sezonier al producerii agricole trebuie luat în considerare;

• solicitantul, în încercarea de a completa detaliile cerute în spaþiul alocat, se confruntã cu realitatea afacerii sale ca participant pe piaþã ºi cu natura ºi impactul competiþiei;

• necesitãþile de resurse sunt clar identificate, este stabilitã cantitatea ºi costul lor, iar timpul efectuãrii lor devine evident;

• opþiunile ºi profilurile utilizãrii resurselor devin evidente ºi impun orare, care trebuie acomodate;

• elaborarea planului creeazã o cunoaºtere mai bunã a cererilor pentru intrarea într-un acord de împrumut cu creditorul.

Cerinþa pentru a prezenta un plan de afaceri nu are intenþia de a micºora dorinþa solicitanþilor, dar de a le ajuta sã se pregãteascã pentru sarcina de management al unei afaceri cu obligaþii contractuale în relaþii cu alte persoane, pentru care au fost gajate bunurile personale.

Utilitatea unui plan de afaceri

Valoarea unui plan de afaceri nu constã doar în faptul cã acesta prezintã o descriere ordonatã a intenþiilor de afaceri ºi a rezultatelor anticipate în jurul cãrora un creditor poate evalua investiþia de afacere propusã. Un plan de afaceri nu-ºi pierde validitatea în timp, fie evaluarea fãcutã pozitivã sau negativã, deoarece el rãmâne în calitate de caracteristicã iniþialã pentru evaluarea viitoarei activitãþi. Atât creditorul cât ºi solicitantul pot folosi planul pentru a compara realizãrile reale cu þintele planificate.

Planul de afaceri, de asemenea, oferã o bazã pentru discuþie în decursul vizitelor de supraveghere a activitãþii de afaceri. Faptul cã solicitantul a elaborat planul îi oferã o caracterizare de client disciplinat.

Structura planului de afaceri

Planul de afaceri este construit astfel, încât sã fie posibil de obþinut informaþie despre urmãtoarele trãsãturi ale întreprinderii:

• detalii despre solicitant ºi întreprindere;

• acþionarii/partenerii principali ºi managerii;

• produsele;

• starea financiarã a afacerii;


4

Informaþia solicitatã

• planurile pentru dezvoltarea afacerii;

• activele oferite ca garanþie pentru împrumut;

• presupunerile pentru investiþia capitalã ºi pentru mijloacele circulante;

• prognozele veniturilor ºi cheltuielilor;

• prognozele fluxului mijloacelor bãneºti;

• rapoarte sumare:

- privind venitul prognozat pentru perioada împrumutului;

- privind prognoza fluxului mijloacelor bãneºti sumar pentru perioada împrumutului.

Planul de afaceri – informaþia solicitatã

Introducere

Planul de afaceri este autoexplicativ conform informaþiei cerute în el. Subcompartimentul despre starea financiarã a întreprinderii va fi completat numai atunci, când planul de afaceri va fi pregãtit de cãtre o persoanã sau companie care a operat în anii precedenþi.

Detalii despre solicitant ºi întreprindere

Detaliile sunt autoexplicative. Detaliile despre parteneri, executanþi ºi manageri sunt esenþiale, deoarece un creditor doreºte sã cunoascã care sunt celelalte persoane, care sunt managerii întreprinderii ºi au o anumitã responsabilitate pentru gestionarea activitãþii ºi pentru respectarea obligaþiilor contractuale ale întreprinderii.

Starea financiarã a afacerii

Creditorii vor cere ca întreprinderile stabilite sã prezinte dãri de seamã financiare (bilanþul, raportul privind rezultatele financiare) pentru trei ani precedenþi.

Este necesar de efectuat analiza comparativã a profiturilor ºi pierderilor pentru 3 ani precedenþi ºi de constatat starea financiarã curentã a întreprinderii, împrumuturile ºi alte credite, pe care le poate avea ºi activele, pe care le deþine cu ridicarea obþinutã.

Produsele din afacere

Acest compartiment este necesar pentru a descrie succint produsul (produsele) ºi/sau serviciile oferite de întreprindere. În caz cînd întreprinderea oferã pe piaþã mai mult decât un produs sau tip de servicii, trebuie de indicat ponderea vânzãrilor pe fiecare produs/serviciu în vânzãrile totale ale întreprinderii.

Elaborarea planurilor pentru afacere

Întrebãrile la începutul fiecãrei boxe trebuie clarificate. Unii solicitanþi pot sã nu cunoascã rãspunsurile la fiecare întrebare ºi vor avea nevoie de îndrumãri referitor la faptul de unde ºi cum se poate obþine informaþia necesarã sau vor fi ajutaþi sã gãseascã rãspunsurile. Faptul dacã solicitantul trebuie sã fie ajutat la compilarea datelor ºi la analizã este mai puþin important decât beneficiile de management, care se vor obþine în rezultatul acestui exerciþiu, care-i va demonstra solicitantului implicãrile investirii într-o operaþie comercialã – ºi el/ea va fi mai bine pregãtit(ã) pentru începerea afacerii.


5

Estimãrile ce stau la baza prognozelor fluxului mijloacelor bãneºti

Siguranþa împrumutului

Un creditor va solicita o asigurare pentru împrumut ºi va dori sã cunoascã, prin urmare, ce active are solicitantul ºi dacã acestea au fost gajate altora în calitate de asigurare pentru împrumuturile luate anterior ºi care este valoarea curentã a fiecãrui bun.

Un creditor va dori sã cunoascã dacã solicitantul a mai împrumutat din alte surse sau are un overdraft bancar sau are creditori comerciali ºi dacã solicitantul a putut menþine nivelul de plãþi cerute de creditori în mod regulat ºi punctual.

Aceste detalii sunt prezentate în subsecþiunea Starea financiarã a afacerii.


Introducere

Trãsãtura predominantã a unui plan de afaceri este existenþa prognozelor fluxului mijloacelor bãneºti. Prognozele fluxului mijloacelor bãneºti nu pot fi pregãtite fãrã anumite date esenþiale despre volume, cantitãþi ºi costuri/preþuri. Aceste detalii sunt estimãrile dupã care întreprinderea îºi prognozeazã viitoarea activitate.


Anexate sunt exemple ale detaliilor, care formeazã estimãrile pentru prognozele fluxului mijloacelor bãneºti.

Se va vedea cã estimãrile se referã la investiþiile capitale, veniturile ºi cheltuielile operaþionale ºi vor identifica articolele în fiecare dintre cele trei categorii, necesare pentru o anumitã perioadã dupã cantitate, cost pe unitate ºi cost total.

Scopul este de a ne asigura cã am identificat ºi evaluat costurile necesitãþilor de bazã pentru a le include în prognozele fluxului mijloacelor bãneºti. Perfectând un tabel de estimãri pentru fiecare perioadã aparte, antreprenorul poate sã verifice cantitatea informaþiei sale ºi sã se mai asigure o datã cã lista este atât de cuprinzãtoare ºi ea satisface cerinþele activitãþii necesare pentru a atinge scopurile afacerii. Scopul este de a asigura cã prognozele fluxului mijloacelor bãneºti sã reflecte necesitatea completã ºi de a evita omiterea articolelor de o importanþã criticã.

Compilând aceste liste, antreprenorul va cerceta preþurile, disponibilitatea, calitatea ºi timpurile de livrare ºi va determina nivelele de stocuri, care vor permite afacerii sã continue sã activeze fãrã probleme. Compilarea listei va asista la identificarea potenþialelor deficienþe de resurse ºi la identificarea substituþilor potriviþi. Listarea estimãrilor oferã o posibilitate de a dezvolta abilitãþi manageriale, deoarece necesitã un efort de cercetare ºi va impune o disciplinã managerialã în procesul de planificare.

Tabelele de mai jos sunt autoexplicative în demonstrarea necesitãþii ºi a formei în care urmeazã de prezentat informaþia.


6

© Cen

trul p

entru

Dezvo

ltarea 7

Investiþii, lei

Articol Unitate Preþ, unitate Cantitate Cost total

Investiþii capitalePãmântClãdiriVehiculeMaºini ºi utilajeAltele (indicaþi)

Sub-total investiþii capitale (A)

Capital circulantMaterialeMateriale auxiliare (consumabile)ArendaAltele (indicaþi)

Sub-total capital circulant (B)

Total (C = A+B)

Es

timãrile ce

stau la b

aza pro

gn

ozelo

r fluxu

lui m

ijloacelo

r bãn

eºti

8

© Cen

trul p

entru

Dezvo

ltarea

Venituri ºi cheltuieli lunare

Articol UnitatePreþ, Volum lunar

unitate 1 2 3 4 5 6 7

Venituri operaþionale

Total venitCheltuieli operaþionaleMaterie primãMateriale auxiliareSalarii ºi contribuþii socialeElectricitate, apã, gazArendaAltele

Total cheltuieli operaþionale

Cheltuieli administrativeAdministrareComunicaþiiServicii de consultanþãDobânzi la împrumuturiAltele

To

tal cheltuieli administrative

Alte venituriAlte cheltuieliImpozite pe venitProfit (pierde

ri), net

Es

timãrile ce

stau la b

aza pro

gn

ozelo

r fluxu

lui m

ijloacelo

r bãn

eºti

© Cen

trul p

entru

Dezvo

ltarea 9

Fluxul mijloacelor bãneºti ºi deservirea datoriei (anul 1), lei

Luna 1 2 3 4 5 6 7ÎncasãriÎncasãri din vânzãriÎmprumuturiAlte încasãri

Total încasãri (B)IeºiriInvestiþii de capitalCheltuieli operaþionaleCheltuieli administrativeAlte ieºiri

Total ieºiri (C)Surplus / (Deficit) de mijloace bãneºti pânã la deservirea datorieiSold iniþial (A)Surplus/(Deficit) (D=B-C)Sold (E=A+D)Deservirea datorieiRambursarea împrumutuluiPlata dobânziiTotal deservirea datoriei(F)Sold final (G=E-F)Rata deservirii datoriei (E/F)

Es

timãrile ce

stau la b

aza pro

gn

ozelo

r fluxu

lui m

ijloacelo

r bãn

eºti

Prognoze ale fluxului mijloacelor bãneºti

Prognoza rezultatelor financiare, lei

Anul prognozei 1 2 3 4 5VânzãriCostul vânzãrilorAlte venituri operaþionale

Venit net operaþional

Cheltuieli administrativeCheltuieli privind dobânda

Venit net pânã la impozitareImpozit pe venit

Profit net

Prognoza fluxului mijloacelor bãneºti, lei

Anul prognozei 1 2 3 4 5Încasãri de mijloace bãneºtiÎncasãri din vânzãriUzuraCreºterea obligaþiunilor curente

Total încasãri ale mijloacelor bãneºti (A)Ieºiri ale mijloacelor bãneºtiInvestiþii capitaleCheltuieli administrativeCheltuieli privind dobânda la împrumuturiPlata impozitelorInvestiþiiDividendeCreºterea activelor curente

Total ieºiri ale mijloacelor bãneºti (B)Soldul mijloacelor bãneºtiSurplus /(deficit) de mijloace bãneºti (A-B)Sold iniþial (C)

Sold final(D)=(A-B)+(C)

Deservirea datorieiRambursarea împrumutului (E)Sold final (F) = (D-E)

Rata deservirii datoriei (E+F)/(E)


Introducere

Managementul este legat de viitor. Fundaþia pentru o viitoare afacere o constituie disponibilitatea mijloacelor bãneºti. Planificarea viitorului nu are rost, dacã nu suntem siguri cã vom avea la dispoziþie suficient numerar pentru a finanþa acest viitor. Ca parte a exerciþiului de planificare, prin urmare, trebuie sã pregãtim bugete ºi sã evaluãm strategii. Pentru a face aceasta trebuie sã cunoaºtem de câþi bani va fi nevoie, de unde-i vom lua ºi cum îi vom obþine. Aceasta înseamnã cã va trebui sã prognozãm fluxul mijloacelor bãneºti ale afacerii.

Circulaþia numerarului constituie existenþa unei afaceri – el vine de la investitori, se transformã


10


în active sau capital circulant, provine din vânzãri ºi merge pentru achitarea notelor de platã. Este esenþial pentru un manager sã cunoascã exact câþi bani el are sau va avea disponibili în orice moment, fie acum sau în viitor.

Trebuie, de asemenea, de reþinut cã mai ales în economiile dependente de agriculturã, fluxul mijloacelor bãneºti este rareori constant (în mod regulat) din cauza caracterului sezonier al afacerii ºi ale unor cicluri operaþionale, deseori mai îndelungate. Numerarul nu este acelaºi lucru ca veniturile din vânzãri din cauza existenþei debitorilor. El nu este acelaºi lucru ca ºi costul procurãrilor din cauza creditorilor. În mod similar, numerarul nu înseamnã profit. Nu este ceva neobiºnuit pentru o afacere care face profit sã aibã puþin numerar sau pentru o afacere, ce are un mare surplus de mijloace bãneºti sã aibã pierderi.

Prognoza fluxului mijloacelor bãneºti

Putem folosi un exemplu al companiei “Succes” S.A. pentru a demonstra importanþa fluxului mijloacelor bãneºti pentru evaluarea viitorului afacerii. Situaþia încasãrilor ºi ieºirilor mijloacelor bãneºti este urmãtoarea:

Indicatori Total pe an, lei1 Sold iniþial 550.0002 Plata obligaþiilor

- Dobânda spre platã -100.000- Impozit spre platã -470.000- Dividende spre platã -30.000

3 Dobânda primitã din investiþii 10.0004 Salarii ºi contribuþii sociale -3.300.0005 Încasãri de la debitori 10.780.0006 Plãþi creditorilor -5.770.0007 Plãþi în avans pentru arendã -150.0008 Dividende intermediare -100.0009 Prognoza balanþei la sfârºit de perioadã 1.420.000

Aceasta aratã un sold sãnãtos de 1.420.000 lei la sfârºitul anului. Mai mult, raportul privind rezultatele financiare aratã un profit dupã impozitare în sumã de 1.140.000 lei ºi un dividend propus de 250.000 lei. Aceste cifre, totuºi, ascund etapele fiecãrui flux al mijloacelor bãneºti în decursul anului, care pot avea o influenþã considerabilã asupra activitãþii, dacã nu sunt examinate în mod corespunzãtor. Putem evalua efectele divizãrii pe etape, examinând mai atent unele prognoze fãcute pentru acest an ºi divizându-le pe trimestre.

Uitându-ne la coloana numerarului mai sus, sub articolul 2 presupunem cã dobânda la împrumut ar fi trebuit achitatã în decursul primului trimestru, impozitul - în al treilea trimestru ºi dividendele - în al patrulea. Articolul 3, dobânda primitã din investiþii ar fi putut primitã în al treilea trimestru.

Cheltuielile privind salariile ºi contribuþiile sociale (articolul 4) vor fi în mãrime de 3.300.000 lei. În primul trimestru s-ar plãti 660.000 lei în fiecare dintre urmãtoarele trei trimestre, pentru a satisface creºterea planificatã ºi ar fi nevoie de 880.000 lei.

Încasãrile de la debitori ar rãmâne constante în decursul primelor douã trimestre, la 2.300.000 lei, pânã când unele beneficii ale creºterii s-ar face simþite în trimestrul III, când numerarul primit ar creºte la 2.800.000 lei pânã a atinge suma de 3.580.000 lei în ultimul trimestru.

Plãþile creditorilor au inclus procurarea noii fabrici cu 660.000 lei, care ar trebui plãtiþi în primul trimestru. Restul a fost necesar pentru a pregãti extinderea astfel, ca sã fie disponibile suficiente resurse pentru utilizarea noii fabrici. În acest sens, plata creditorilor comerciali ar putea fi


11


aºteptatã la nivel de 1.600.000 lei în primul trimestru, cãzând la 1.350.000 lei în al doilea trimestru ºi la 1.200.000 lei ºi 960.000 lei în al treilea ºi al patrulea trimestre respectiv.

Ieºirile mijloacelor bãneºti sau plãþile în avans în sumã de 150.000 lei ºi acele dividende intermediare de 100.000 lei ar fi reþinute pânã în trimestrul final.

Revizuirea fluxului mijloacelor bãneºti dupã trimestre va rezulta în urmãtorul tabel:

Indicatori Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul TotalI II III IV pe an, lei

1 Sold iniþial 550000 -270000 -330000 -40000 5500002 Plata obligaþiilor

- Dobânda spre platã -100000 -100000- Impozit spre platã -470000 -470000- Dividende spre platã -30000 -30000

3 Dobânda primitã din investiþii 10000 100004 Salarii ºi contribuþii sociale -660000 -880000 -880000 -880000 -33000005 Încasãri de la debitori 2200000 2200000 2800000 3580000 107800006 Plãþi creditorilor

-Fabrica ºi echipamente noi -660000 -660000-Creditori comerciali -1600000 -1350000 -1200000 -960000 -5110000

7 Plãþi în avans pentru arendã -150000 -1500008 Dividende intermediare -100000 -1000009 Prognoza balanþei la

sfârºit de perioadã -270000 -300000 -40000 1420000 1420000

Situaþia acum diferã de cea iniþialã. Deºi încã existã un sold al mijloacelor bãneºti sãnãtos, la sfârºitul anului, soldurile la sfârºit de trimestre aratã un deficit al mijloacelor bãneºti în fiecare dintre primele trei trimestre. Acestea ar necesita un manager bancar înþelept, care ar permite un overdraft suficient pentru a acoperi perioada de extindere.

Adãugãtor, compania avea la începutul anului un sold de mijloace bãneºti de 550.000 lei. Dacã acest sold ar fi fost doar de 50.000 lei, decalajele la sfârºit de trimestru ar fi fost de 770.000 lei, 830.000 lei ºi 570.000 lei respectiv pentru primele trei trimestre. Managerul bancar ar fi putut avea suspiciuni, iar costurile dobânzii ar fi început sã devinã o povarã pentru companie.

Soluþia în aceastã situaþie este de a monitoriza toate tranzacþiile cu mijloace bãneºti îndeaproape ºi de a întreba dacã unele procurãri pot fi întârziate în termeni reali. Un tabel al tranzacþiilor pentru acest an indicã o creºtere a stocurilor în decursul anului în sumã de 630.000 lei. Trebuie sã ne întrebãm dacã îngheþarea unei sume atât de mari de mijloace bãneºti este cu adevãrat necesarã.

O altã metodã este de a încerca de convins creditorii sã prelungeascã termenii de platã, scurtând în paralel termenii oferiþi debitorilor. Efectul net va fi cã mijloacele bãneºti vor fi încasate mai rapid ºi va ieºi mai lent, îmbunãtãþind astfel fluxul mijloacelor bãneºti ºi soldurile avute în orice moment.

În sfârºit, în companiile mari existã posibilitatea existenþei cererilor competitoare pentru mijloace bãneºti pentru diferite scopuri, pentru care managerii de departamente ar dori sã-i foloseascã. Fiecare manager de departament va avea aproape de inimã interesele companiei, dar ar putea sã nu cunoascã nevoile ºi prioritãþile altor departamente. Sarcina conducerii este de a desemna prioritãþile de acest fel ºi de a aloca mijloace bãneºti în mod corespunzãtor. Pentru a face aceasta, conducerea are nevoie de informaþie despre disponibilitatea mijloacelor bãneºti pe perioade sub formã de prognozã a fluxului mijloacelor bãneºti.


12

Planul de afaceri (model)

Sumar

Prognoza fluxului mijloacelor bãneºti permite ca viziunile pe termen lung sã fie divizate pe perioade mai scurte, ceea ce ar putea scoate la ivealã probleme neprevãzute, care vor necesita acþiune de management.

Mijloacele bãneºti sunt combustibilul afacerii ºi conducerea trebuie sã stabileascã prioritãþile între diferite modalitãþi de folosire a lor, deseori competitive.

Definiþie

Prognoza fluxului mijloacelor bãneºti

Este un raport, care analizeazã toate intrãrile de mijloace bãneºti ºi plãþile în perioadele de timp, în care tranzacþiile pot avea loc. Scopul acesteea este de a anticipa orice deficit al mijloacelor bãneºti pânã la apariþia lor, oferind astfel timp suficient pentru întreprinderea acþiunilor de remediere.


Partea 1. Situaþia curentã ºi performanþa

Informaþie despre solicitant

NumelePrenumeleData naºteriiAdresaNumãrul buletinului de identitateOcupaþia de bazã

Studiile Instituþia Facultatea Anul absolvirii

Instruire recentã

Tema cursului Instituþia Perioada cursului Calificarea

Informaþia privind participarea în AEÎC

Codul membruluiData aderãrii la asociaþie


13


Informaþia cu privire la întreprindere

Denumirea întreprinderiiData fondãrii întreprinderiiAdresa/sediul

Numãrul de înregistrareOrganul de înregistrareData înregistrãriiNumãrul de telefonNumãrul de fax

Forma organizatoric-juridicã a întreprinderii (marcaþi cu semnul corespunzãtor b)

Întreprindere Societate peSocietate cu Cooperativa de

Altarãspundere întreprinzãtoriindividualã (Î.I.) acþiuni (S.A.)

limitatã (S.R.L.) (C.Î.)

Lista partenerilor/acþionarilor ºi a managerilor de vârf

Înscrieþi detalii despre partenerii /acþionarii ºi managerii întreprinderii:

Numele Data naºterii Experienþa în domeniu Alte interese de afaceri

Descrieþi produsele sau serviciile pe care le oferiþi. Dacã vindeþi mai mult de un produs sau serviciu, indicaþi procentajul lor în totalul venitului din vânzãri.

Produse Cantitatea Încasãrile, lei Ponderea, %

Starea financiarã a afacerii

Împrumuturile, creditele sau overdraft-urile conturilor curente ale întreprinderii sau antreprenorului, oferite de cãtre instituþii financiare, companii sau persoane particulare:

DataTermen,

Suma, lei

Rata lunarãNumele ºi adresa creditorului apariþiei Suma Sold

ani dedatoriei acordatã curent

rambursare



Dacã aþi avut restanþe la împrumuturile de mai sus, indicaþi cauzele:

Conturi bancare

Numãrul contului Adresa filialei Categoria contuluiDenumirea

Anul deschideriicontuluiBanca

Banca

Detalii despre proprietatea gajatã

Descrierea Amplasarea Ipotecã/gajPersonalã

A întreprinderii


15


Indicaþi, care sunt partenerii D-voastrã comerciali principali.

Numele partenerului Adresa ºi numãrul de telefonTipul relaþiilor

(cumpãrãtor/furnizor)

Raport sumar privind rezultatele financiare

200 ... 200 ... 200 ... 200 ... 200 ...VânzãriCostul vânzãrilorAlte venituri din activitate

Venit net din activitateAlte cheltuieliCheltuieli privind dobânzile


Profit net

Bunuri

Suprafaþa terenului cultivat

Pãmânt în proprietatea solicitantului Pãmânt cultivat de cãtre solicitant

Total, Dat în arendã Total, Propriu, Pãmânt luat în arendãha ha lei/ha ha ha ha lei/ha

ProdusSuprafaþa,

Recolta Utilizarea (cantitatea)Utilizat în

ha Unitatea Cantitatea Vândutgospodãrie

GrâuPorumbAlte cerealeStruguriFloarea-soareluiCartofiLegumeFructeAltele (specificaþi)


16


Maºini ºi utilaje

Articolul Modelul AnulStarea Capacitatea, Rezultatul,

B M P unitãþi/zi unitãþi/ziVehicule

Maºini

Utilaje

Animale

Articol CantitateProducþie

Produs Unitate CantitateCaiPorciVaci mulgãtoareVite pentru carneOiCaprePãsãriAltele

Alte activitãþi

Proprietate Capacitatea ºi utilizarea ei

SubsectorPersonalã Comunã

Unitate dePe orã/zi

Producþia Producþiaproducþie planificatã realã

MoarãOloiniþãConservareProduse lactatePrelucrarea cãrniiFabricã de vinTãbãcirea pieilorBrutãrieTransportareDepozitareComerþ agricolAlt comerþMeºteºugãritServiciiAltele (numiþi)


17


Partea 2. Planuri de dezvoltare pentru afacere

Ce schimbãri veþi opera în produsele afacerii D-voastrã? Veþi lansa produse noi? Veþi reduce numãrul produselor? Veþi schimba produsul complet?

Care au fost tendinþele cererii la produsele oferite de D-voastrã – în creºtere, constantã sau în scãdere?

Care sunt clienþii-þintã? Care sunt deprinderile ºi motivele de cumpãrare ale acestor oameni?

Ce concurenþi sunt deja stabiliþi pe piaþã? Cât de mari sunt ei? Vã aºteptaþi la noi concurenþi în urmãtoarele 12 luni?


18


Ce avantaje au produsele sau serviciile D-voastrã în comparaþie cu cele oferite de concurenþii D-voastrã?

Cum se va dezvolta afacerea D-voastrã? Ce schimbãri anticipaþi pe piaþã vizavi de produsele sau serviciile D-voastrã? Cum vor influenþa aceste schimbãri vânzãrile D-voastrã?

Care sunt principalele riscuri legate de afacerea D-voastrã? Existã fluctuaþii sezoniere sau ciclice?

Descrieþi investiþiile planificate în afacere:


19

20

© Cen

trul p

entru

Dezvo

ltarea

Investiþii, lei

Articol Unitate Preþ, unitate Cantitate Cost total

Investiþii capitalePãmântClãdiriVehiculeMaºini ºi utilajeAltele (indicaþi)

Sub-total investiþii capitale (A)

Capital circulantMaterialeMateriale auxiliare (consumabile)ArendaAltele (indicaþi)

Sub-total capital circulant (B)

Total (C = A+B)

Plan

ul d

e afaceri (m

od

el)

© Cen

trul p

entru

Dezvo

ltarea 21

Veniturile ºi cheltuielile lunare (cantitãþi unitare)

Articole Unitatea Preþ Volum lunarunitate 1 2 3 4 5 6 7

Venituri operaþionale

Total venituriCheltuieli operaþionaleMaterie primãMateriale auxiliareSalarii ºi contribuþii socialeCombustibilElectricitate, apã, gazArendaAlteleTotal cheltuieli operaþionale

Cheltuieli administrativeAdministraþiaComunicaþiiServicii de consultanþãDobânzi la împrumuturiAltele

Total cheltuieliAlte venituriAlte cheltuieliImpozit pe venitProfit (pierderi), net

Plan

ul d

e afaceri (m

od

el)

22

© Cen

trul p

entru

Dezvo

ltarea

Fluxul mijloacelor bãneºti ºi deservirea datoriei (anul 1), lei

Luna 1 2 3 4 5 6 7ÎncasãriÎncasãri din vânzãriÎmprumuturiAlte încasãri

Total încasãri (B)IeºiriInvestiþii de capitalCheltuieli operaþionaleCheltuieli administrativeAlte ieºiri

Total ieºiri (C)Surplus / (Deficit) de mijloace bãneºti pânã la deservirea datorieiSold iniþial (A)Surplus/(Deficit) (D=B-C)Sold (E=A+D)Deservirea datorieiRambursarea împrumutuluiPlata dobânziiTotal deservirea datoriei(F)Sold final (G=E-F)Rata deservirii datoriei (E/F)

Plan

ul d

e afaceri (m

od

el)


Bunuri oferite ca garanþie a împrumutului

Descrierea bunului AmplasareaStarea Valoarea,

B M P lei

Mijloace bãneºti (depuneri deX X X

economii)

Total

Prognozarea rezultatelor financiare, lei

ArticoleAnul prognozei

1 2 3 4 5VânzãriCostul vânzãrilorAlte venituri din activitate

Venit net operaþionalCheltuieli administrativeCheltuieli privind dobânda


Profit net

Prognoza fluxului mijloacelor bãneºti, lei

Anul prognozei 1 2 3 4 5Încasãri de mijloace bãneºtiÎncasãri din vânzãriUzuraCreºterea obligaþiunilor curente

Total încasãri ale mijloacelor bãneºti (A)Ieºiri ale mijloacelor bãneºtiInvestiþii capitaleCheltuieli administrativeCheltuieli privind dobânda la împrumuturiPlata impozitelorInvestiþiiDividendeCreºterea activelor curente

Total ieºiri ale mijloacelor bãneºti (B)Soldul mijloacelor bãneºtiSurplus /(deficit) de mijloace bãneºti (A-B)Sold iniþial (C)

Sold final(D)=(A-B)+(C)

Deservirea datorieiRambursarea împrumutului (E)Sold final (F) = (D-E)

Rata deservirii datoriei (E+F)/(E)


23


Prognoza bilanþului, lei

Anul1 2 3 4 5

ActiveActive curenteActive fixe

Total active

ObligaþiuniObligaþiuni curenteObligaþiuni pe termen lung

Total pasiveCapitalAcþiuni sau coteProfit nerepartizatRezerve

Total capitalTotal obligaþiuni ºi capital


24

Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþin în exclusivitate Centrului pentru Dezvoltarea Ruralã

Nici o parte din aceastã lucrare nu poate fi copiatã sau transmisã prin orice mijloc, inclusiv electronic, audio ºi video, fãrã permisiunea în scris

a Centrului pentru Dezvoltarea Ruralã

Planul de afacer i

Documents

Transcript of Planul de afacer i