Coriandru

Coriandrul (Coriandrum sativum) este o specie de plantă erbacee anuală din familia umbeliferelor, exclusiv de cultură, înaltă de 30—100 cm, exalând un miros neplăcut de ploșniță , cu flori albe sau roz și fructe în formă de globulețe, bogate în uleiuri eterice, fapt pentru care semințele uscate se întrebuințează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment. Poartă și denumirile de puciognă, buruiană-pucioasă sau piper-alb.

Caractere morfologice

Rădacina este pivotantă, subțire, slab ramificată .Tulpina este cilindrică, glabră, fin brăzdată, ramificată numai la partea superioară .

Frunzele sunt verzi-deschis, glabre, foarte diferențiate după nivelul la care se află : cele bazale în rozetă sunt lung pețiolate, întregi, cu margine crenată sau trilobate până la trifoliate (se observă numai în stadiul de plantulă, deoarece se usucă repede), cele mijlocii, alterne, o dată sau de două ori penat sectate, cu lacinii late, inegal penat lobate ; frunzele superioare sunt sesile, de trei ori penat sectate cu lacinii rare, înguste, filiforme.

Florile sunt grupate în umbele compuse, lung pedunculate, cu 3—7 radii și lipsite de involucru ; ele sunt pe tipul 5, cu petale albe sau ușor roz-violacei, inegale la florile de la marginea inflorescenței la care petala externă este mult mai mare (până la 4 mm) .

Fructele sunt diachene sferice, cu diametru de 2—6 mm, galben-brune sau brune, cu cele două jumătăți unite, pe fiecare mericarp cu 5 coaste ondulate și 4 mai pronunțate, păstrînd la vârf resturile caliciului și cele două stigmate, miros plăcut la maturitate .

Compoziție chimică

Principalii constituienți ai coriandrului sunt 0,20—1% ulei volatil format din 60—70% d-linalol sau coriandrol, geraniol, cimol, pinen, terpinen, felandren, dipentene, acid petroselinic etc. ; 15—20% lipide, 10% amidon, 4—5% substanțe minerale, pectine etc.

Utilizare

Utilizări terapeutice : Acțiune carminativă și stomahică, utilizat și corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil).

Are proprietăți bactericide și fungicide.Având acțiune vermifugă, se folosește la combaterea viermilor

intestinali.Intră în compoziția ceaiului contra colicilor pentru copii, în ceaiul

gastric nr. 2 și în ceaiul tonic aperitiv. Intră și în compoziția apei aromatice cu care se prepară apoi tinctura de malat de fier.

Coriandrul este cunoscut și ca un bun tonic al sistemului nervos.Utilizat în industria alimentară ca aromatizant și condiment.

Mierea de coriandru

Coriandrul este o planta puternic aromata, astfel incat si mierea obtinuta din polenul acesteia va fi una foarte parfumata si deosebita. Insa

pentru a putea savura aceasta suava aroma, mierea de coriandru trebuie lasata minim doua saptamani de la recoltare, inainte de a fi consumata, deoarece initial are un miros si un gust atat de puternice, incat sunt percepute ca fiind neplacute.

Mierea de coriandru are o culoare galben- rosiatica si o textura fina. In tara noastra mai exista culturi extinse din aceasta planta numai in zona Dobrogei si poate din acest motiv acest tip de miere este mai putin cunoscut in restul tarii.

Indicatii terapeutice:- ulcer si gastrita- afectiuni ale ficatului- protejeaza foarte bine acest organ- constipatie- balonare- indigestii

Mierea de ManukaMierea de manuka este unul dintre sortimentele de miere cu cele mai

multe si puternice efecte terapeutice, care este recomandata de aproximativ toti medicii, datorita proprietatilor sale curative.Mierea de Manuka este obtinuta din polenul recoltat din florile arborelui.

Manuka, ce este originar din Noua Zeilanda. Mierea de Manuka are o culiare galben- bruna si are gust si aroma specific, cu tente lemnoase. Are un bogat continut mineral si puternice proprietati antiseptic.

Mierea de Manuka este renumita mai ales datorita faptului ca este considerata a fi cel mai puternic antibiotic natural. O alta mare calitate a sa,

pentru care a devenit recunoscuta aceasta miere, este faptul ca este foarte eficienta in a elimina bacteria Helicobacter Pylori, care este raspunzatoare de aparitia ulcerului peptic.

Proprietati curative

Mierea de Manuka este:

- antibacteriana si antimicrobiana;- antibiotic- antiseptica- distruge microbii si dezinfecteaza- antifungica (distruge diverse ciuperci)

Afectiuni in care este recomandata mierea de Manuka:

afectiuni ale pielii: arsuri, taieturi, plagi chirurgicale, infectii ale pielii, acne, herpes, eczeme;

-otita;-conjunctivita;- gingivita si alte afectiuni ale cavitatii bucale;- ulcer;- raceli si gripe;- sindromul colonului iritat;- colita ulcerativa;- uz cosmetic- ajuta la tratarea afectiunilor scalpului, a acneei, ajuta la estomparea ridurilor, a refacerii pielii uscate si crapate .Exista mai multe tipuri de miere de Manuka, ce se impart in mai multe

clase, in functie de continutul sau si puterea sa antibacteriana.

Mierea de castan

Mierea de castan este una foarte raspandita in Romania si datorita faptului ca mai exista insa zone destul de intinse unde cresc castani salbatici. Se deosebeste de alte tipuri de miere datorita faptului ca are o tenta amaruie in gustul sau.

Mierea de castan are culori diferite, in functie de cantitatea de polen, de nectar pe care o contine, dar si in functie de puritatea sa, la modul ca aceasta miere se gaseste deseori in amestec cu mierea de mana.

Astfel sunt tipuri de miere de castan care au nuante foarte deschise de galben, insa exista si sortimente a caror nuanta se apropie de cea a chihlimbarului inchis la culoare.

Este o miere cu un continut mai bogat in fructoza decat in zaharoza, asa ca procesul de cristalizare este destul de lent. 

Asa cum spuneam anterior, gustul acestui tip de miere este foarte puternic si are si o tenta amaruie. 

Proprietatile sale terapeutice si curative o recomanda in:

- boli ale stomacului;

- boli ale intestimelor;

- afectiuni renale;

- afectiuni hepatice;

- afectiuni ale prostate;

- osteoporoza;

Atentie! Mierea de castan salbatic creste tensiunea arteriala, asa ca se recomanda precautie in consumul sau de catre persoanele care sufera de hipertensiune arteriala.