Plante Medicinale 3

7/29/2019 Plante Medicinale 3

1/19

http://healthy.kudika.ro/articol/healthy~medicina-alternativa/18033/10-beneficii-incredibile-

ale-papadiei.html

10 Beneficii incredibile alePapadiei

11 August 2011

Papadia este o planta foarte comuna si cunoscuta pe meleagurile noastre,creste usor, chiar si unde nu ne dorim si se pare ca are beneficii uimitoareasupra sanatatii.

Papadia prezinta simboluri mistice, oamenii considerand ca este purtatoare de noroc:daca iti pui o dorinta si suflii toate semintele papadiei, dorinta se va indeplini.

Trecand peste latura mistica legata de papadie, aceasta planta medicinala cunoscutade mii de ani reprezinta un bun prieten al sanatatii omului. Frunzele de papadie suntbogate in fibre, proteine, glucide minerale si vitamine (Vitamina A, E, K, C si vitaminedin complexul B).

Beneficiile medicinale ale papadiei

Papadia este adesea consumata sub forma de ceai ceai din frunze si tulpina depapadie si ceai din flori de papadie. Sunt insa si retete raw vegane care folosescfrunze de papadie, in special in salatele de cruditati.

Beneficiile tamaduitoare ale papadiei:

- Are puternice efecte detoxifiante asupra ficaului si rinichilor;

- Prin actiunea diuretica, scade tensiunea arteriala, ajuta la detoxifierea organismuluiprin eliminarea renala a compusilor toxici; creste diureza mentinand functiilerinichilor si luptand in felul acesta impotriva pietrelor la rinichi sau a nisipului larinichi;

- Este benefica in tratarea, ameliorarea si chiar vindecarea unor boli de piele, pentrualergiile usoare si iritatiile superfiiale;

- Este utila in tratarea formelor usoare de acnee la nivelul fetei si corpului. Se preferatinctura de papadie in acest caz sau planta cu tot cu floare pisata si folosita in stareproaspata. Ceaiurile sunt de asemenea utile, avand actiune mai blanda.

- Poate fi folosita in curele de slabire, intensificand arderile grasimilor. Poate ficonsumata cruda in salate (frunzele).

- Amelioreaza simptomele gutei;

- Amelioreaza simptomele reumatismului;

- Prin uz intern amelioreaza dezvoltarea si urmarile aterosclerozei;

- Prin uz intern si extern amelioreaza varicele gambiere de grad I si II;


2/19

- Scade uor colesterol rau din sange.

- Frunze de papadie consumate crude in salate de primavara si vara;

- Ceaiuri din frunze si flori de papadie uscata, deshidratata la umbra sau in aparat. Serecomanda o cura de 6 luni cu o ceasca de ceai de papadie dimineata pe stomaculgol, cu 15 minute inainte de micul dejun.

http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-

papadiei_10191

Beneficiile pentru sanatate ale papadiei

Cuprins articol

1. Generalitati

2. Papadia in medicina traditionala chineza

3. Partile utilizate

4. Utilizari medicinale si indicatii

5. Alte utilizari

6. Masuri de precautie

7. Reactii adverse

GeneralitatiChiar daca multi oameni cred ca papadia (Taraxacum officinale) este o buruiana fara nici o intrebuintare,specialistii considera ca aceasta este o planta valoroasa care poate fi folosita atat ca aliment, cat si camedicament.

Papadia este o sursa bogata de vitamina A, C, D, vitamine din complexul B precum siminerale cum ar fi fier,potasiu si zinc. Frunzele de papadie sunt utilizate la salate, sandwichuri si ceaiuri, pentru a le oferi aroma.

Radacinile sunt folosite ca inlocuitori de cafea, iar florile se pot folosi la producerea vinurilor. In mod traditional,radacinile si frunzele de papadie au fost utilizate pentru tratarea problemelor hepatice.

Multi oameni trateaza unele boli de rinichi, inflamatia, afectiunile pielii,arsurile stomacalesi diareea, cu infuzie siceai de papadie.

Papadia in medicina traditionala chinezaSus

In medicina traditionala chineza, papadia este adjuvant pentru vindecarea problemelor stomacale, apendicitei siunora dintre manifestarile de la nivelul sanului, cum ar fi inflamatia sau lipsa fluxului de lapte.

Planta mai este intrebuintata pentru ameliorarea febrei, furunculelor, problemelor oculare, diabetului zaharat sidiareei.

Pana in prezent, nu au existat studii stiintifice de buna calitate care sa priveasca importanta papadiei. Radacinileplantei sunt utilizate in principal ca stimulent al poftei de mancare, pentru probleme de ficat si vezica biliara.

Frunzele de papadie sunt folosite ca diuretic pentru a ajuta organismul sa elimine excesul de lichid.
http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Generalitati%23Generalitatihttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Papadia_in_medicina_traditionala_chineza%23Papadia_in_medicina_traditionala_chinezahttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Partile_utilizate%23Partile_utilizatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Utilizari_medicinale_si_indicatii%23Utilizari_medicinale_si_indicatiihttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Alte_utilizari%23Alte_utilizarihttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Masuri_de_precautie%23Masuri_de_precautiehttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Reactii_adverse%23Reactii_adversehttp://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/mineralele-functii-si-beneficii_7562http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/mineralele-functii-si-beneficii_7562http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/dieta-recomandata-in-cazul-afectiunilor-renale_601http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/dieta-recomandata-in-cazul-afectiunilor-renale_601http://www.sfatulmedicului.ro/Refluxul-gastroesofagian/arsurile-stomacale-10-sfaturi-pentru-sarbatori_5861http://www.sfatulmedicului.ro/Refluxul-gastroesofagian/arsurile-stomacale-10-sfaturi-pentru-sarbatori_5861http://www.sfatulmedicului.ro/Refluxul-gastroesofagian/arsurile-stomacale-10-sfaturi-pentru-sarbatori_5861http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#wrapper%23wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Apendicitahttp://www.sfatulmedicului.ro/Foliculita-si-Furunculul/furunculul_1403http://www.sfatulmedicului.ro/Foliculita-si-Furunculul/furunculul_1403http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Generalitati%23Generalitatihttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Papadia_in_medicina_traditionala_chineza%23Papadia_in_medicina_traditionala_chinezahttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Partile_utilizate%23Partile_utilizatehttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Utilizari_medicinale_si_indicatii%23Utilizari_medicinale_si_indicatiihttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Alte_utilizari%23Alte_utilizarihttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Masuri_de_precautie%23Masuri_de_precautiehttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#Reactii_adverse%23Reactii_adversehttp://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/mineralele-functii-si-beneficii_7562http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiuni-ale-rinichilor/dieta-recomandata-in-cazul-afectiunilor-renale_601http://www.sfatulmedicului.ro/Refluxul-gastroesofagian/arsurile-stomacale-10-sfaturi-pentru-sarbatori_5861http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#wrapper%23wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Apendicitahttp://www.sfatulmedicului.ro/Foliculita-si-Furunculul/furunculul_1403


3/19

Partile utilizateSus

Frunzele de papadie actioneaza ca un diuretic, crescand cantitatea de urina pe care organismul o produce.Frunzele sunt folosite pentru a stimula apetitul, dar si digestia.

Florile de papadie au proprietati antioxidante si pot ajuta, laintarirea sistemului imunitar. Unii specialistirecomanda radacina de papadie pentrudetoxifierea ficatului si a vezicii biliare, papadia avand rol de adjuvant alfunctiei renale.

Utilizari medicinale si indicatii

In mod traditional, papadia a fost folosita ca diuretic dar si pentru probleme medicale cum ar fi afectiuni hepaticesau dezechilibre ale presiunii arteriale. Papadia proaspat culeasa sau sub forma uscata, este folosita ca unstimulent al apetitului alimentar si pentru ameliorarea unui stomac deranjat.

Radacina de papadie poate actiona ca un laxativ usor si este utilizata pentru a imbunatati digestia. Unelecercetari preliminare, sugereaza ca papadia poate ajuta si la imbunatatirea functiei ficatului si a vezicii biliare.

Studii de laborator, asupra soarecilor, sugereaza ca papadia ajuta la normalizarea nivelului de zahar din sange sila reducerea colesterolului total si a trigliceridelor, crescand valorile colesterolului bun la soarecii care sufereau dediabet zaharat.

Nu toate studiile pe animale au avut ca rezultat un efect pozitiv al papadiei privind controlul zaharului din sange.Sunt necesare studii ample pentru a confirma aceste beneficii si la oameni.

Alte utilizari

Cand frunzele si florile de papadie sunt introduse intr-o punga de hartie impreuna cu alte fructe necoapte, acesteaelimina gas etilen care ajuta la maturarea rapida a celorlalte fructe. Din frunze si radacini se poate obtine, deasemenea, un lichid alimentar natural.

O lotiune cosmetica pentru piele se obtine prin distilarea frunzelor de papadie in apa si este utilizata pentru acurata pielea, fiind eficienta in indepartarea pistruilor.

Utilizare

- Pentru copii - Adresati-va medicului inainte sa oferiti unui copil suplimente care contin papadie, pentru camedicul sa va poata informa care sunt dozele optime pentru cei mici. Consumul de papadie (in orice forma) inalimente este considerata sigura chiar si in cazul copiilor.

- Petnru adulti - Consultati medicul pentru a va ajuta sa determinati doza potrivita pentru dvs. Unele dozajetraditionale includ:

Infuzie cu frunze uscate: 1-2 lingurite, de 3 ori pe zi. Se toarna apa fierbinte peste frunzele uscatede papadie, care se scufunda in apa fierbinte timp de 5-10 minute. Beti conform indicatiilor stabilite demedic.

Decoct de radacina uscata: 1-2 lingurite, de 3 ori pe zi. Adaugati radacinile de papadie in apa carefierbe si lasati-le la fiert timp de 5-10 minute. Se strecoara si se bea in cantitatile indicate de medic.
http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#wrapper%23wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/10-moduri-prin-care-poate-fi-imbunatatit-sistemul-imunitar_9355http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/10-moduri-prin-care-poate-fi-imbunatatit-sistemul-imunitar_9355http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/detoxifierea-ficatului-necesitate-sau-capriciui_8693http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/detoxifierea-ficatului-necesitate-sau-capriciui_8693http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://s4.ads.tradeads.eu/counter/click?1X65ASV2=CT&zoneId=30882&bnr_Id=83625&LO=EU.RO.Prahova.Breaza&__isp=ROMTelecom%20S.A&__org=small%20customers&adsx=FXYlK7OXybKHqkV2eZdzRN2h%20feK4puDmZg5e7lklOCD6J09KYQIRrTvk/24rCILdxzfstkhtx%20q%204yGBIyXrkpJ1AgnhwNvwuXnsmLcd6RBBXjJOdziMFCtT7iL8h%204j1rfE2zHpIU6wSdmfZI4EbUm%20JkXeWWoW4rhVOO4aGtidslzHSBiwoRCKfXbc/RVQ1DsQohPMHiWc3laIpjcDAx%2014i9L2COhTGjh1TZw1X6U4P%20vnsutA==&ASUID=100228329950&RND=912363994681880&CLT=373;*;http%3A//www.secom.ro/consultanta-naturopata/ghid-virtualhttp://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/beneficiile-pentru-sanatate-ale-papadiei_10191#wrapper%23wrapperhttp://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/10-moduri-prin-care-poate-fi-imbunatatit-sistemul-imunitar_9355http://www.sfatulmedicului.ro/Ficatul-si-caile-biliare/detoxifierea-ficatului-necesitate-sau-capriciui_8693http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894


4/19


5/19

imbunatateste tranzitul intestinal. Important: culegeti frunzele de papadie inainte ca planta sa

infloreasca. Altfel, ele pot fi foarte amare.

Este un bun detoxifiant

Mai mult decat planta de armurariu, papadia (in special radacinile) are un puternic efectdetoxifiant, la nivelul intregului organism si mai ales asupra ficatului. Ficatul este un organ

important, care proceseaza tot ce mancam si bem. De aceea, este esential sa avem un ficat

puternic, curat, lipsit de toxine si in stare buna de functionare. Ceaiul de papadie (sau

suplimentele nutritive, sub forma de capsule) reprezinta o cale prin care acest lucru se poate

realiza, in mod natural.

Actioneaza ca un antiinflamator

Contine fibre, vitamina A, potasiu, pectina, vitamine din grupa B, care reduc inflamatiile in

diverse parti ale organismului.

Are un efect diuretic

Papadia are si proprietati diuretice. Aceasta inseamna ca poate ajuta la reducerea balonarii.

Mai mult, ceaiul si suplimentele ajuta la reducerea balonarii asociate cu sindromul

premenstrual. Papadia elimina toxinele din organism, reduce durerile si imbunatateste functia

ficatului.

Are actiune cicatrizanta

Papadia, administrata intern, dar si sub forma de spalaturi si cataplasme aplicate local, poate

ajuta la reducerea sau vindecarea acneei si grabeste vindecarea la nivelul sistemului digestiv.

De asemenea, poate fi utilizata in constipatii, dar si in diaree. Este recomandata, ca adjuvant,

in tratamentul ulcerelor.

Reduce colesterolul

Unele studii arata ca ceaiul de papadie ajuta la reducerea colesterolului rau si poate ajuta

pacientii diabetici sa-si tina glicemia sub control.

Salata de papadie cu ou

Ingrediente: 200 g frunze de papadie, 4 oua fierte, 10 ridichi rosii mici, o ceapa rosie, 10 nuci,

sare, piper, ulei de masline, otet de mere, cateva fire de marar.

Mod de preparare: frunzele de papadie se spala in apa cu sare si se rup in bucatele mici.

Ridichile se spala si se taie rondele. Ceapa se taie solzisori si se freaca putin cu un praf de

sare. Se amesteca toate intr-un castron, se adauga ouale taiate in sferturi si nucile taiate in

bucati mari. Peste ele se toarna un sos obtinut din sare, piper, ulei de masline si otet de mere.

Se asezoneaza cu marar tocat marunt si presarat pe deasupra.

Aceasta stire a fost preluata de pe Click!.
http://www.e-click.ro/http://www.e-click.ro/


6/19

http://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_c

eaiuri/c-746-a-37673

BENEFICIILE CONSUMULUI DE CEAI, TRATAMENTE SI TERAPII CU

CEAIURIBENEFICIILE CONSUMULUI DE CEAI, TRATAMENTE SI TERAPII CU CEAIURI4164

4 stele

117864 vizualizari |10 comentarii

s s s

Dupa apa care este absolut necesara vietii, ceaiul este cea dea doua cea mai consumata

bautura in lume. Datorita efectelor sale curative putem spune despre ceai ca este un medicament natural

deosebit de benefic pentru organism.

Ceaiul este preparat din frunze, muguri si lastari ale diferitelor soiuri de camellia sinensis cele mai cunoscute fiind

ceaiul verde, ceaiul negru si ceaiul rosu. Cele mai recente cercetari au demonstrat proprietatile anticancerigene

alea ceaiului derivat din camellia sinensis. Proprietatile antioxidante ale ceaiului sunt date de polifenoli, substante

chimice continute de frunzele acestei plante.

Polifenolii protejeaza celulele de stresul oxidativ, previne coagularea si mentine fluiditatea sangelui, mentine un

nivel scazut de colesterol, neutralizeaza enzimele care contribuie la cresterea tumorilor, stimuleaza sistemul

imunitar.

Frunzele de ceai mai contin tanin, aminoacizi, glucide si uleiuri volatile. Un consum zilnic de ceai asigura un aport

important de vitamine precum: B1, B2, B6, acid folic. Pentru ca este un foarte bun stimulent intelectual si fizic el

poate inlocui cafeaua, nu are calorii si contine doar jumatate din cantitatea de cafeina a unei cani de cafea.

CEAIUL DE ALOE VERA
http://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#adauga_comentariu%23adauga_comentariuhttp://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#adauga_comentariu%23adauga_comentariuhttp://www.addthis.com/bookmark.php?v=250&username=bestmusichttp://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#%23http://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#comenteaza%23comenteazahttp://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#%23http://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#%23http://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#%23http://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#%23http://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#%23http://www.studentie.ro/campus/beneficiile_consumului_de_ceai_tratamente_si_terapii_cu_ceaiuri/c-746-a-37673#adauga_comentariu%23adauga_comentariu


7/19

Pe langa producerea unui gel emolient, din frunzele de aloe vera se extrage si un suc amar, care este solidificat

si vandut sub forma de pulbere sau capsule, adesea amestecat cu alte ierburi. Abuzul de aloe vera sau se de alt

laxativ poate duce la deshidratare si priveaza corpul de electroliti, ceea ce ar putea duce la probleme medicale

serioase. Daca luati medicamente pentru a regla ritmul cardiac, ca digoxin, lipsa de potasiu ar putea provoca

complicatii care va ameninta viata.

Actiune. Frunzele de aloe contin compusi numiti antra-noizi, care actioneaza dual asupra intestinului uman. Mai

intai, este micsorata cantitatea de apa si de electroliti (ca sodiu si potasiu) care trece prin peretele intestinal in

sange. In al doilea rand, antranoizii trimit apa si electrolitii din sange in intestine. Aceasta actiune duala

actioneaza benefic asupra scaunelor, facand din aloe vera un laxativ puternic - poate la fel de puternic ca alte

laxative date prin retete.

Utilizare. Sustinatori ai medicinei naturiste spun ca proprietatile curative ale aloei vera sunt multiple, dar cel mai

cunoscut este ca laxativ. Aloe vera este adesea inclusa intr-un ingredient care ar curata colonul si care promite ca

va va revigora prin stimularea aparatului gastrointestinal.

Aloe vera poate avea efecte secundare serioase, facand din ea o alegere deloc buna pentru autotratarea

constipatiei. Daca suferiti de probleme constante cu intestinul, mergeti la medic.

CEAIUL DE BUSUIOC

Actiune interna: aromatizant, calmant al colicilor intestinale, stimuleaza digestia, este diuretic si antiseptic

pulmonar.

Utilizare. Intern se administreaza in colici intestinale, balonari intestinale, bronsita, cefalee, ulcer gastric, anorexie,

diaree, colita.

Se foloseste sub forma de infuzie - o lingurita la 200 ml apa clocotita. Se beau 3 ceaiuri caldute pe zi, dupa

mesele principale.

CEAIUL DE CASTANE

Familia acestor arbori umbrosi cunoscuti sub numele de castani creste in Europa si in S.U.A. Semintele sunt

procesate pentru a se obtine extractul de castan, care este vandut de obicei sub forma de capsule.

Actiune. Cercetarile existente sugereaza ca aceasta planta poate diminua umflaturile si alte simptome ale insufi-

cientei venoase cronice. S-a aratat cum castanul actioneaza asemenea ciorapilor-compresa.

Utilizare. Tratarea problemelor circulatorii din venele picioarelor, in special insuficienta venoasa cronica.

Sa nu consumati niciodata seminte de castan neprocesate sau ceai facut din ele; in aceasta forma bruta sunt

otravitoare.

CEAIUL DE CIMBRISOR

Plantele mai sunt cunoscute sub denumirea de lamaioara sau timisor. Contin ulei volatil, substante amare, taninsi zaharuri.


8/19

Actiune farmacodinamica.

Intern: antiseptic intestinal, coleretic, colagog, antiseptic al cailor respiratorii, antihelmintic.

Extern: sub forma de bai cu efect antiinfectios si relaxant al sistemului nervos.

Utilizare. Se administreaza in tuse convulsiva, bronsita, raguseala. Actioneaza asupra ficatului si rinichilor.

Datorita uleiurilor volatile, ceaiul de cimbrisor poate fi folosit la eliminarea viermilor intestinali. Este un bun tonic in

cazul anemiilor.

Extern: Sub forma de bai in reumatism, guta, calmant, plagi, seboree - pentru tenurile grase.

Ceaiul se prepara cu 1-2 lingurite de planta in 250 ml de apa clocotita; se bea in trei reprize in timpul unei zile, de

preferinta inainte de masa.

CEAIUL DE COADA CALULUI

Coada-calului este o planta care se gaseste in locurile argiloase si umede.

Planta mai este cunoscuta si sub denumirile de barba ursului si codaie. In scopuri medicinale se foloseste planta,

fara radacina. Contine acid salicilic, fructoza si equisetogenina, substante de natura flavonoida, alcaloizii 3,

substante de natura glicozidica, cunoscute ca antivitamine B1, acid m.alicsi oxalic, gliceride, vitamina C si saruri

de potasiu.

Continand ulei volatil cu actiune antimicrobiana si saruri de potasiu ceaiul se foloseste ca antiseptic si in boli de

rinichi si ve-zica. Prin diureza pe care o produce planta actioneaza favorabil in bolile de inima, ficat, piele in guta

si reumatism.

Utilizare. In tulburarile digestive, ceaiul din coada-calului combate aciditatea crescuta, favorizand vindecarea

ulcerului gastric.

Ceaiul se prepara din 3-4 lingurite de planta maruntita la un litru de apa. Planta se fierbe 10-15 minute, apoi se

strecoara. Ceaiul se bea in 3-4 reprize inaintea meselor. Se recomanda ma-ceratia de planta la rece ca avand un

efect diuretic mai crescut.

CEAIUL DE CORIANDRU

Este o planta exclusiv de cultura Este o planta" originara din Asia si i se mai spune coleandru. In scopuri

medicinale se utilizeaza fructul. Fructele sale se folosesc ca stimulent al secretiilor.gastro-intestinale si calmant.

Contine ulei volatil, pinen, terpinen, acid petriselinic, lipide, amidon, substante minerale si pectine.

Utilizare. In anorexie, balonari, depresii digestive si viermi intestinali. Se utilizeaza intern sub forma de infuzie; o

lingurita de fructe zdrobite la 300 ml apa clocotita; se bea caldut si fractionat in timpul unei zile.

O infuzie mai concentrata, facuta din 30 g fructe la 150 ml de apa ajuta la eliminarea viermilor intestinali. Intra in

compozitia ceaiurilor gastric si contra colicilor.

Datorita continutului in ulei volatil, fructele de coriandru se intrebuinteaza in industria parfumurilor, lichiorurilor sicondimentelor.
http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/campus/just-4-fun/Dictionare/ct-44-p-1http://www.studentie.ro/campus/asia_de_sud_est/c-135-a-15532http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/campus/just-4-fun/Dictionare/ct-44-p-1http://www.studentie.ro/campus/asia_de_sud_est/c-135-a-15532


9/19

CEAIUL DE CRUSIN

Crusinul este un arbust care poate fi intalnit prin lunci si la marginea padurilor. Este cunoscut sub denumirea de

lemn cainesc sau patachina. In scopuri medicinale se foloseste coaja.

Contine heterozide antrachinonice, doua gluco-frangu-lozide, antranoli, mucilagii, ceruri, steroli, flavonoide si

saruri minerale.

Utilizare. Creste preistaltismul intestinal, stimuleaza contractia vezicii biliare si evacuarea bilei in intestin,

coleretic, lax-ativ sau purgativ in functie de doza.

Se foloseste in constipatia cronica, si in insuficienta hepatica. In asociatie cu alte plante: anghinarea, papadia - se

recomanda in afectiunile ficatului si mai ales in constipatiile datorite insuficietei secretiei biliare. Da foarte bune

rezultate in cazul obezitatii daca se ia in fiecare dimineata cate un varf de cutit de pulbere de coaja de crusin.

Intern, ca decoct: peste o lingurita de coaja se toarna 350 ml apa clocotita, dupa care se fierbe inca 15 minute; se

bea seara la culcare. Cantitatea de coaja folosita pentru ceai este in functie de starea de constipatie.

Contraindicatii. Nu se bea in cantitati mari deoarece provoaca colici puternice si scaune lichide. Nu se consuma

planta proaspata deoarece provoaca greturi si varsaturi; se foloseste numai dupa un an de la recoltare.

CEAIUL DE ECHINACEEA

Aceasta planta originara din vestul Americii a fost mai intai folosita de bastinasii indieni pentru a vindeca rani si a

trata infectii.

Actiune. Protejaza celulele sanatoase impotriva atacurilor bacteriene prin stimularea activitatii sistemului imuni-tar

si a limfocitelor T in particular (celulele care ataca agentii patogeni).

Utilizare. Pentru a trata unele infectii instalate la nivelul superior al aparatului respirator, adica obisnuitele raceli,

echi-naceea fiind folosita atunci cand nasul este infundat. Unii iau echinacea tot timpul anului, pentru ca ajuta la

intarirea sistemului imunitar.

Echinacea poate interaetiona cu medicamentele imuno-supresive, ca ciclosporina sau alte corticosteroide.

S-a folosit echinacea mult timp fara a manifesta efecte secundare.

Radacina, tulpina si florile roz-rosii pot fi preparate ca suplimente nutritionale, sub forma de capsule, siropuri,

sucuri, ceaiuri.

CEAIUL DE GALBENELE

Creste pe terenuri necultivate la marginea drumurilor, pe langa garduri, de la campie pana la zona montana.

Galbelele sunt cultivate prin gradini pentru florile lor galben-portocalii, fiind cunoscute ca filimica, calinica, ochi

galbeni, rosioara sau ruj ulita.


10/19

Contin: saponozide triterpenice, carotinoide dintre care licopina, alfa si beta-caroten, luteina, xantofila,

flavoxantina, flavonoizi si glicozizi flavonici, ulei volatil, substante amare, gumirezine, esteri colesterici ai acizilor

laurir, miristic, palmitic si margaric; vitamina C si substante proteice.

Utilizare. Intern. Sedativ, antiinflamator gastro-intestinal, colagog si coleretic, maresc secretia biliara, cicatrizant

prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesuturilor. Se administreaza in diskinezii biliare, ulcer gastric si

duodenal, enterocolite.

Extern: antiinflamator hemoroidal, cicatrizant. In plagi greu vindecabile, degeraturi, arsuri, eczeme, acnee si in

Trichomonas vaginalis.

Intern sub forma de infuzie: 2 lingurite de flori la 400 ml apa clocotita, inaintea meselor principale. O infuzie mai

concentrata se prepara din 3 linguri de flori la 150 ml apa; se beau 3 linguri pe zi.

Extern infuzie -10 g flori la 100 ml apa; se foloseste sub forma de spalaturi vaginale, ajuta la distrugerea

protozoarului Trichomonas vaginalis. Sub forma de bai, cataplasme sau tinc-tura, florile se folosesc ca

pansament pentru ranile care se vindeca greu ca ulceratii, plagi cu puroi, arsuri, degeraturi, acnee, eczeme.

Pentru reglarea ciclului menstrual se recomanda a se lua, de 3 ori pe zi, 30 picaturi de tinctura in putina apa. Cu

amestec de 15 g tinctura si 100 ml apa fiarta si racita se pot face comprese la rani, arsuri, ulceratii.

Tinctura de galbenele se obtine prin macerarea a 20 g flori la 100 ml alcool de 70A timp de 8 zile.

Compresele cu ceai de galbenele activeaza tenurile uscate.

Ceaiul de flori de galbenele asociat cu musetel, sunatoare, menta.si patlagina se recomanda in tratarea ulcerului

stomacal si duodenal.

Galbenelele intra in compozitia ceaiului gastric si aromatizantului pentru bai.

CEAIUL DE GUARANA

Aceasta vita-de-vie de padure este originara din Bazinul Amazonului, unde bastinasii mestecau semintele de

guarana.

Actiune. Actioneaza ca tonic al intregului organism si ca tratament pentru multe boli. Suplimentele nutritionale

continand guarana sunt adesea promovate ca datatoare de energie si ca ajutor in curele deslabire.

Guarana va poate inviora, dar aceasta planta exotica va da energie pentru ca ea contine undrogobisnuit:

cofeina.

Utilizare. Guarana contine cofeina, care provoaca efecte secundare neplacute la unii consumatori.

Prezentare. Ca supliment nutritional, extractul din seminte de guarana se vinde doar sub forma de pilule, dar e

adesea amestecat cu alte ierburi.

CEAIUL DE IN

Inul se cultiva pentru tulpinile sale din care se scot fibre textile si pentru semintele din care se extrage un ulei grasutilizat atat in pictura, cat si in medicina.
http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Dieta/ct-229-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Dieta/ct-229-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Dieta/ct-229-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Spune_nu_drogurilor_si_alcoolului/ct-256-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Spune_nu_drogurilor_si_alcoolului/ct-256-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Spune_nu_drogurilor_si_alcoolului/ct-256-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Dieta/ct-229-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Spune_nu_drogurilor_si_alcoolului/ct-256-p-1


11/19

Contine mucilagii formate din acid galacturonic, ram-noza, galactoza, xiloza, arabinoza, lipide formate din

trigliceride ale acidului oleic, linoleic, miristic si in special linole-ic: protide, glucoza si acetona, saruri de potasiu si

magneziu.

Utilizare. Intern se recomanda in constipatii, inflamatiile tubului digestiv. Datorita mucilagiilor pe care le contin au

actiune laxativ-purgativa si emolienta in inflamatiile tubului digestiv. Ceaiul preparat din seminte de in, amestecat

cu putina lamaie, este utilizat in litiaza renala (piatra la rinichi) si in inflamatiile vezicii urinare.

Extern: antiseptic, calmant. Semintele macinate se folosesc sub forma ds cataplasme. Faina de seminte se

amesteca cu apa si se fierbe pana devine o pasta; se pune apoi intre doua bucati de panza si se aplica pe locul

bolnav. Se mentine in permanenta calda timp de cateva ore.

Cataplasma calmeaza durerile ajuta la fluidizarea si evacuarea puroiului. Se utilizeaza in abcese, furuncule.

Pentru a se crea o actiune antiseptica e bine ca la faina de in sa se adauge si flori de musetel pulverizate. Pentru

copiii mici, cataplasmele de mustar se fac amestecate cu faina de in pentru a scadea actiunea iritanta a

mustarului.ln arsuri, uleiul de in se foloseste amestecat in parti egale cu apa de var. Se pune totul intr-o sticla

curata si se agita pana se formeaza un lichid alb-laptos, cu care se unge arsura. Aceasta are proprietatea de a

calma durerile, racori si vindeca rana.

Intern cu efect laxativ - o lingura de seminte intregi se ia cu apa seara la culcare.Macerare: in inflamatii intestinale

- p lingura de seminte intregi la 100 ml apa la temperatura camerei, timp de o ora; se bea odata intreaga

cantitate, oricand in timpul zilei.

Extern: in cistite sub forma de decoct -A linguri la 500 ml apa rece; se fierbe 20 minute, se fac spalaturi.Pentru

cataplasme se fierbe faina de in si musetel dat prin sita, in parti egale, pana devine o pasta; se aplica pe piele la

locul dureros, calda, mentinandu-se pana se raceste.

CEAIUL DE LEMN DULCE

Planta este cunoscuta si sub denumirile: radacina dulce, iarba dulce. In scopuri medicinale se foloseste radacina.

Contine glicorizina, acid glabric, derivati de natura flavonoidica - licviritina si izolicviritina, un hormon estrogen de

natura steroidica similar estradiolului, amidon, zaharuri reduca-toare, asparagina, substante minerale, vitamine

din grupul B, dihidrostigmasterol.

Utilizare. Datorita glictrizinei de natura triterpenica fluidi-fica secretiile traheobronhice si faringiene, iar datorita

derivatilor flavonoidici are actiune diuretica si antispasmodica, datorita acidului giiciretic si glabric actioneaza

asupra echilibrului ionic si are actiuni antiinflamatoare.

Este antiinflamator articular, laxativ sau purgativ in functie de doza. Util in artrite, dismenoree, ulcer gastric,

bronsita, constipatie, calculoza renala si biliara.

Cu radacina de lemn dulce se indulcesc ceaiurile si in acelasi timp se amelioreaza gustul neplacut al unor

medicamente.

;

La dispepsiile de fermentatie ceaiul se va indulci cu lemn dulce, deoarece, spre deosebire de zahar, acesta nu

produce fermentatie.


12/19

Intern se foloseste sub forma de infuzie - o lingurita radacina la 200 ml apa clocotota; se beau 3 ceaiuri la 24 de

ore; se foloseste la indulcirea alimentelor neproducand fermentatie.

Creste numai in regiuni joase. Lemnul dulce este putin raspandit in special in albiile parasite ale unor rauri.

CEAIUL DE MUSETEL

Musetelul numit in unele locuri si romanita, este una dintre cele mai vechi si folosite plante medicinale. Creste

pretutindeni, pe marginea drumurilor, ogoarelor, pe langa case.

Contine ulei volatil, apigenina, umbeliferona, eterul metil-ic al umbeliferonei, acid salicilic, fitosterine, subsante

glico-zidice, acid clorogenic, camilina, vitamina B1, vitamina C, substante minerale, matricina.

Utilizare. Datorita uleiului volatil florile de musetel au actiune antispastica, anestezica, antiseptica si

antiinflamatorie, protectoare si curativa in reactiile produse de iradieri, usureaza digestia si reduc inflamatiile

mucoaselor, au actiune carmina-tiva, sedativa, de antiseptic gastric si intestinal. Este recunoscut pentru

activitatea sa sudorifica, antidiareica, bactericida si cicatrizanta.

Extern: ca emolient, antiseptic si descongestiv ano-rec-tal.

Intern: se recomanda pentru tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, diareei, infectiilor renale,

astmului bronsic la copii si inboliale ficatului.

Ceaiul de musetel provoaca transpiratia, ceea ce face sa scada febra. Calmeaza tenurile inrosite si iritate.

Intern, sub forma de infuzie - o lingurita de flori la 250 ml apa clocotita; se beau 3-4 ceaiuri pe zi.

Extern: infuzie dintr-o cantitate de flori dubla. Se folosesc sub forma de comprese, bai, spalaturi, clisme, gargara.

Ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat, diferite ulceratii ale pielii, leucoreea, abcesele dentare, con-

junctivita se trateaza cu musetel.

Pentru bai, se pun intr-un saculet de panza flori, peste care se toarna apa clocotita. Se lasa astfel pana ce baia

ajunge, la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit. In arsuri, musetelul se poate folosi

sub forma de ulei, care se prepara astfel: 10 g flori se umezesc cu o lingura de alcool. Dupa cateva ore acestui

continut i se adauga 150 g ulei de floarea-soarelui si se incalzeste pe baia de apa (un vas cu apa in care se pune

vasul cu musetel) timp de 2-3 ore pana ce alcoolul s-a evaporat. In tot acest timp, uleiul se amesteca adeseori.

Se strecoara si se stoarce. Uleiul obtinut se pastreaza in sticle colorate la rece.

In cazul balonarilor se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula: musetel si fenicul, cate doua

lingurite, radacina de nalba, de lemn dulce si frunze de menta, cate 4 lingurite din fiecare. Din acest amestec se

iau doua lingurite care se oparesc cu doua cani de apa. Dupa 10 minute se strecoara lichidul si se indulceste. Se

bea in cursul zilei cate o jumatate de cana cu ceai.

In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante: musetel, coada-soricelului, pelin, menta si

salvie. Se infuzeaza doua lingurite din acest amestec de plante cu o cana de apa. Se lasa 10 minute, apoi lichidul

se strecoara si se bea neindulcit pe stomacul gol, in cursul unei zile, in doua-trei reprize.

Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile, se recomanda un ceai din 60 g musetel, 40 g

frunze de menta, 40 g radacina de valeriana. O lingura din acest amestec de plante se opareste cu o cana de

apa. Dupa racire se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi.
http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1


13/19

CEAIUL DE PAPADIE

De la papadie, careia in unele locuri i se mai spune papa-lunga, sau parpsita-gainilor, se folosesc atat frunzele

-Folim Taraxaci - cat si radacinile - Radix Taraxaci - care contin un principiu activ amar (taraxacina). In afara de

acesta frunzele mai contin proteine, glucide, vitaminele A,B,C,D, iar radacinile, insulina, rezine, tanin, vitamine,

sterol, colina, acid cafeic, sitosterina, substante proteice, grasimi, fructoza, vitaminele A, B, C, D, tiamina, acid

nicotinic, colina.

Utilizare. Intern: coleretic si colagog, creste diureza, hipoacidifiant, laxativ, venotonic, depurativ.

Papadia se recomanda in toate bolile unde exista un dezechilibru glandular, precum si in obezitate (ingrasare

peste masura) si gastrite hiperacide.

Rezultate bune da si in bolile de ficat - diskineziile biliare cu tulburari intestinale, marind secretia biliara.

Normalizeaza circulatia sangelui. Ceaiul de papadie mai este folosit in guta si reumatism. Prin normalizarea circu-

latiei sangelui este folosita in varice si ulcer varicos si are un efect indirect in vindecarea eczemelor si a altorboli

de piele. Intern - infuzie: 3 lingurite de planta la 300 ml apa clocotita; se beau 3-4 ceaiuri pe zi.

CEAIUL DE PIN

Pinul vegeteaza in zona alpina, deasupra padurilor de conifere, intre 1.500 m si 2.300 m, in paduri compacte sau

rare. Se intalneste in tot lantul carpatic, mai rar in muntii Apuseni, unde coboara pana la 1.500 m altitudine. Pinul

creste alaturi de brad si molid si i se mai spune cifar sau luciu si zetin. Pinis montana numit jneapan sau jep

creste in golurile montane.

In scopuri medicinale se folosesc mugurii.

Contine ulei volatil care contine alfa pinen, beta pinen, beta felandren, limonen, delta caren, acetat de bornil,

aldehida anisica si caproica, alcooli, aldehide si cetone. Utilizare. Extractele de ulei volatil in concentratii mici au

efecte antiinflamatoare, antiseptice ale cailor respiratorii si a ale cailor urinare. Are proprietati diuretice,

antiseptice si cicatriza nte.

Intern: in bronsite acute, traheite, pielite, cistite, uretrite.

Extern: mugurii de pin se folosesc pentru bai cu actiune antiseptica si cicatrizanta.

Intern: infuzie din 3 lingurite de muguri la 450 ml apa clocotita; dupa 20 minute se strecoara lichidul si se

indulceste cu miere de albine sau cu zahar; se beau 3-4 ceaiuri caldute pe zi.

Din mugurii de pin se poate prepara un sirop zdrobindu-se 120 g muguri, peste care se toarna 120 g alcool de

70^. Se lasa la macerat, intr-un vas acoperit, timp de 10 ore, agitand; se toarna apoi 550 ml apa clocotita, iar

dupa 7 ore se strecoara printr-o panza deasa. Se adauga 650 g zahar, se dizolva la cald pe baia de apa, se

filtreaza printr-o panza, se completeaza cu apa pana la un litru si se pastreaza in sticle mici. Copiii vor lua 3

lingurite pe zi, iar adultii 3 linguri pe zi.

CEAIUL DE SALVIE

Salvia este o planta sudica, folosita inca de pe vremea grecilor si a romanilor. Aceasta planta era atat de

apreciata pentru proprietatile ei medicinale, incat romanii spuneau: "Pentru ce sa moara omul, cand in gradina

creste salvia ?"
http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1


14/19

La noi se foloseste ca planta medicinala si ornamentala.

Planta este cunoscuta si sub numele de jales de gradina.

In scopuri terapeutice se folosesc frunzele.

Contine ulei volatil format din: tuiol sau absintol, alfa si beta-pinene, acetatde linalil, camfor, borneol, acetatde

bornil, cineol, sescviterpene; tanin, acid ursolic, acid oleanolic, un principiu amar - picrosalvina, sitosteroli, acizii:

fumarie, cloro-genic, nicotinic, cafeic, substante estrogene, vitamina Bi si C, azotat de potasiu.

Utilizare. Intern. Datorita compozitiei chimice complexe a uleiului volatil si a celorlalte principii active din frunze,

extractele din aceasta planta medicinala au proprietati co-leretice, carminative, estrogene, antiseptice si usor

astrin-gente, actioneaza ca expectorant, antispastic, bronhie, antiter-mic. Ceaiul de frunze de salvie are actiune

antisudorifica, se foloseste in inflamatiile gastro-intestinale, balonari si spasme digestive. In bolile ficatului

mareste secretia bilei. Se mai utiliteaza in bronsite cronice, diskinezii biliare, reumatism, varice si vaginita.

Extern: antiseptic si astringent. Salvia se foloseste singura sau amestecata cu musetel si capsule de mac, in

abcese dentare si.amigdalite, sub forma de gargara.

Ajuta, de asemenea, la vindecarea ranilor cu puroi si ulce-ratii ale pielii.

Intern - infuzie: o lingurita de frunza la 120 ml apa clocotita; se beau doua ceaiuri pe zi. Pentru oprirea

transpiratiei se bea rece in mai multe reprize, in decursul unei zile.

CEAIUL DE SOC

Socul este un arbust care creste la marginea padurilor si pe langa garduri.

De la soc se folosesc florile - Flores Sambuci - mai rar fructele - Fructus Sambuci - in diferiteboli.

Contine rutozida, ulei volatil, etil-amine, izobutil si izoamil-amine, beta glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic,

mucilagii, vitamina C.

Intern: are proprietati diuretice, laxative si galactogoge. Provoaca transpiratie (sudorific) abundenta, ajutand la

scaderea temperaturii. Florile de soc au proprietati antinevralgice.

Intern, ceaiul de flori de soc se ia contra tusei in afectiunile aparatului respirator: raceala, gripa, bronsita, ca si in

con-stipatie. Se recomanda in reumatism,boliale aparatului urinar.

Ceaiul de flori de soc mareste cantitatea de lapte ia femeile care alapteaza, se foloseste ca medicament natural

in obezitate. Pentru aceleasi motive este recomandat in consti-patiile de natura nervoasa.

Extern, sub forma de bai sau cataplasme, este indicat in abcese, arsuri, avand proprietatea de a calma durerile,

avand efect decongestiv. Antiseptic.

Intern - infuzie: 3 lingurite de flori la 300 ml apa clocotita; se beau 4 ceaiuri caldute pe zi. !

Laxativ - infuzie: 2-3 lingurite la 250 ml apa clocotita; se ia seara inainte de culcare.

Extern - infuzie: cantitatea de flori se dubleaza.
http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1


15/19

Se gaseste in padurile de deal si campie, in luminisuri si !la margini de paduri.

Fructele de soc se folosesc la prepararea marmeladelor si siropului. Siropul se poate prepara din 1000 g suc de

fructe ia 800 g zahar. Pentru aroma se poate adauga in timpul fierberii 50 g flori uscate apoi se filtreaza.

CEAIUL DE TRANDAFIR

Creste numai ca specie de cultura si necesita terenuri expuse la soare.De la trandafir se folosesc in scopuri

medicinale doar petalele.

Contine ulei volatil format din alcooli triterpenici alifatici si stearoterpenici, geraniol," nerol, citronelolul; taninuri,

cianidina, derivati flavonici, zaharuri, ceara, acid galic.

Utilizare. Intern: antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent. Uleiul volatil de trandafir este utilizat inpractica

terapeutica ca aromatizant pentru diferite unguente, creme. Ceaiul de petale de trandafir se recomanda in

diareele cronice. El se foloseste si contra racelii, gripei, transpiratiei abundente si chiar bronsite.

Extern: dezinfectant si decongestiv. Se utilizeaza infuzia din petale uscate, sub forma de comprese pentru ochii

obositi, in gargare, macerate in miere de albine, in tratamentul afectiunilor bucale.

Petalele de trandafir servesc la prepararea "mierii rozate" cu aplicatie in unele iritatii ale cavitatii bucale la copii.

Intern; se administreaza pentru diaree cronice, infuzia din 2 lingurite de petale la 250 ml apa clocotita; se beau 3

ceaiuri pe zi.

Extern - aceeasi formula; se foloseste pentru comprese si spalaturi oculare (nu se indulceste).

Pentru scaderea febrei in viroze - otet aromatic: 100 g petale de trandafir se macereaza timp de 6 zile cu un

amestec de 120 g spirt si 1000 g otet de vin. Dupa trecerea acestui timp, lichidul se filtreaza in sticle curate iar

petalele se storc.

CEAIUL DE VASC

Vascul este o planta ce paraziteaza pomii fructiferi si unii arbori. De la aceasta planta se folosesc frunzele

impreuna cu ramurile tinere - Folium Visci cum stipites.

Contine saponozide triterpenice: beta amirina si derivati ai acidului oleanolic, beta si alfa viscol, amine, beta

feniletil-amina, inozitol, amino acizi liberi, vitaminele C si E, mucilagii, substante glicozidice, evercetina, zaharuri,

acid viscic cu actiune antitumorala, saruri minerale.

Utilizare. Datorita substantelor de natura triterpenica, derivatilor: colina si viscotoxina, vascul are proprietati

hipoten-sive puternice (scade tensiunea arteriala) si cardiotonice. Este vasodilatator coronarian si periferic; are

activitate bradi-cardizanta (bradicardie imediata si tardiva in tahicardii).

Intern, vascul are proprietatea de a influenta circulatia sangelui, facand sa scada tensiunea (hipotensiv), aduce o

ameliorare in ateroscleroza, tulburari renale determinate de o tensiune ridicata.

Planta are o actiune antispasmodica, calmand crizele de astm, tusea convulsiva si sughiturile persistente.

Intern, sub forma de macerat, 3 lingurite de planta maruntita la 200 ml apa rece, se lasa 8 ore la macerat; se stre-

coara si se indulceste; nu se fierbe. Se pot lua 3-4 cesti pe zi, din care una seara la culcare. Tratamentul se poate
http://www.studentie.ro/campus/just-4-fun/Dictionare/ct-44-p-1http://www.studentie.ro/cariera/Internship-i72/Internship-in-Romania-c151/p1http://www.studentie.ro/cariera/Internship-i72/Internship-in-Romania-c151/p1http://www.studentie.ro/campus/just-4-fun/Dictionare/ct-44-p-1http://www.studentie.ro/cariera/Internship-i72/Internship-in-Romania-c151/p1


16/19

face si cu frunza de vasc, maruntita sub forma de pulbere, din care se iau 4 varfuri de cutit pe zi.

Se recomanda consultarea medicului inainte de inceperea oricarui tratament cu ceaiuri.

CEAIUL DE COADA SORICELULUI

Creste in locuri necultivate. Planta este cunoscuta si sub numele de alunei. Contine ulei volatil, compusi

triterpenici, acid salicilic, formic, acetic, achileina, tanin, ulei gras, gliceride si saruri de magneziu. Datorita

continutului de ulei volatil are puternice ca-litati antiseptice asemanatoare cu cele ale musetelului. Avand si un

principiu amar (achileina), care se gaseste in frunze, are proprietati stimulatorii asupra apetitului. Se recomanda

in stari alergice.

Utilizare.Ceau de coada-soricelului se recomanda in menstruatia neregulata avand posibilitatea de a regla hemor-

agiile abundente si de a calma durerile. O infuzie mai concentrata facuta din 10 grame de planta la 100 g de apa

ajuta la eliminarea viermilor intestinali. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul gol.

Intern: bronhodilatator, antiseptic, expectorant, dezinfectant gastro-intestinal, carminativ, diminueaza secretiile

gastrice, antispasmodic al cailor biliare, analgezic, decongestiv hemoroidal. Se recomanda in anorexie,

hemoroizi, hiperme-noree si dismenoree. Datorita extractelor eterice cu actiune antibiotica se recomanda in

bronsite, gastrite, balonari abdominale si boli ale vezicii urinare.

Coada-soricelului intra in compozitia urmatoarelor ceaiuri: antiastmatic, gastric, hepatic, diuretic, laxativ-

hemoroidal.

Ceaiul se prepara prin infuzare din 1-2 linguri de planta la 500 g de apa si se bea in 3 prize in cursul unei zile.

Extern, se foloseste sub forma de bai sau de comprese cu efecte calmante, antiinflamatoare si dezinfectante in

arsuri, diferite plagi, eczeme, hemoroizi, ulcere varicoase si abcese dentare. Pentru bai se utilizeaza 30-50 de g

de planta la un litru de apa. Compresele cu acest ceai calmeaza tenurile inrosite si iritate.

CEAIUL DE SUNATOARE

Sunatoarea, numita in unele locuri si pojarnita, creste in regiunile de campie si dealuri.

Contine ulei volatil, care contine alfa pinen si carburi sescviterpenice; derivati polifenici: o flavonoida - hiperozida

(galactozida evercetolului), acid cafeic si colagenic; tanin de natura catehica, colina, saponine, saruri

minerale.h2f155hu49mpu

Utilizare Intern, datorita uleiului volatil, hipericinei si ta-ninului, are actiunea antiseptica, astringenta si cicatrizanta.

Datorita derivatilor polifenolici, are actiune antispastica.

Impiedica infiltrarea grasa a ficatului; impiedica degenerarea celulei hepatice. Are actiune antibiotica si

antidiareica.

In hepatite si hepatite cronice evolutive, colecistite si ulcer gastric. Ceaiul din tulpinile florifere se ia contra tusei,

racelii, crampelor gastrice, in boli de ficat, ca stimulent, pentru purificarea sangelui.

Extern, sub forma de bai si cataplasme, are proprietatea de a calma durerile, cicatriza ranile, folosindu-se mai

ales in arsuri. Tro/ic si calmant; dezinfectant si cicatrizant; antiinflam-ator gingival.

Din sunatoare se prepara un ulei care serveste ca pansament in arsuri.
http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Boli/ct-261-p-1


17/19

Intern - infuzie: o lingura de planta la 250 ml apa clocotita; se beau trei ceaiuri pe zi.

Extern: infuzie: cantitatea de planta se dubleaza.

Se utilizeaza sub forma de bai, cataplasme si gargara.

Pentru arsuri se foloseste uleiul de sunatoare: 25 g sunatoare uscata se umezesc cu 25 ml alcool concentrat si

dupa 14 ore se adauga 250 ml ulei de floarea soarelui. Amestecul se tine 4 ore in baia de apa fierbinte, agitandu-

se din cand in cand. Dupa 3-4 zile de repaus, se strecoara printr-o panza si se stoarce. Dupa o zi, se strecoara

din nou, obtinandu-se un ulei limpede de culoarea roscata; se pastreaza la racoare si intuneric.

CEAIUL DE TEI

In tara noastra cresc mai multe specii de tei. In scopuri me-dicinale se folosesc insa numai florile impreuna cu

bracteele lor de la speciile indicate mai sus. Proprietatile vindecatoare ale teiului sunt cunoscute inca din

vechime, cand se foloseau in scopuri me-dicinale coaja, frunzele si seva, iar mai tarziu au inceput sa fie

intrebuintate si florile.

Teiul rosu este cel mai raspandit in tara noastra. Creste bine pe solurile brune, este o specie de semiumbra. Teiul

alb are pretentii mai ridicate fata de temperatura. Este destul de rezistent la seceta.

Teiul cu frunza mare este mai rar, mai pretentios fata de caldura si lumina. Se intalneste in limita dintre campie si

deal, pe soluri fertile.

Toate speciile se cultiva pe marginea soselelor, in parcuri, gradini si curti.

Contine mucilagii care prin hidroliza dau: acid poliuronic, hexoza si metilpentoza, acid galacturonic, ulei volatil;

flavonoide, gume, tanin, zahar, colina si acetilcolina.

In uleiul volatil se gaseste un alcool alifatic - farnesolul -r care imprima florilor de tei mirosul caracteristic.

Utlizare Intern, actiune sudorifica, antitermica, emolienta, expectoranta si sedativa. Datorita uleiului volatil cu

actiune neurosedativa si antiseptica, florile de tei sunt utilizate ca seda-tive in insomnii, stari anxioase si

iritabilitate. Ceaiul de flori de tei contribuie la vindecarea racelii si gripei, stimuland transpiratia abundenta, facand

sa scada temperatura crescuta a corpului. Florile de tei au o actiune linistitoare si ajuta la eliminarea secretiilor

bronhice.

Asociate cu musetel si menta, florile de tei usureaza digestia si tonifica mucoasa gastrica.

Extern: calmant general, sub forma de bai si decongestiv. Fiind calmant general si decongestiv, florile de tei sunt

folosite sub forma de bai in linistirea copiilor nervosi si bolnavilor de tuse convulsiva. Ceaiul de flori de tei, la care

se adauga bicarbonat de sodiu, este utilizat sub forma de gargara in inflamatii ale amigdalelor, este indicat pentru

combaterea cearcanelor, tinandu-se pe ochi timp de 15-20 minute.

Intern - se utilizeaza sub forma de infuzie: o lingurita de flori la 250 ml apa clocotita; se beau 3-4 ceaiuri pe zi

indulcite cu miere de albine sau cu zahar.

Extern, pentru gargara, infuzie din 25 g de flori la 250 ml apa clocotita, la care se adauga 5 g de bicarbonat de

sodiu. In amigdalite, gargara se face cu ceaiul cald.

Pentru bai: infuzie din 600 g produs uscat la 3,5 litri de apa clocotita; dupa strecurare, lichidul rezultat se

amesteca cu apa din cada care trebuie sa aiba temperatura de 36s C. Se sta in cada 20-25 minute.


18/19

CEAIUL VERDE

Actiune. Dupa apa, probabil ca ceaiul este cea mai consumata bautura de pe glob. Frunzele de ceai negru si de

ceai verde provin de la aceeasi specie de copac, care e tot timpui verde, Camellia sinensis. Ceaiul negru,

varietatea cea mai des folosita in Occident provine din frunzele cele mai viguros presate, pentru a se elibera o

enzima care le da culoare intensa si aroma. Ceaiul verde, care e mai popular in Asia si Africa, este facut din

frunzele care sunt presate mai bland.

Utilizare. Rata bolilor de inima si a cancerului este scazuta in tarile asiatice, unde oamenii beau mult ceai verde.

Desi asiaticii pot avea si alte obiceiuri care sa-i protejeze, unii cercetatori cred ca ceaiul verde contine compusi

valorosi care lupta cu bolile. In mod particular, ceaiul este bogat in flavonoide, substante care se gasesc din

abundenta si in fructe si in legume.

Teste de laborator au demonstrat ca flavonoidele din ceai actioneaza ca niste antioxidanti foarte puternici, neu-

tralizand activitatea radicalilor liberi si prevenind oxidarea colesterolului. Unele cercetari pe animale su-gereaza

ca ceaiul verde poate incetini cresterea tumorilor si reduce riscul afectiunilor cardiace.Raman multe de aflat

despre efectul ceaiului verde asupra oamenilor. Oamenii destiinta iau in consi-derare ceaiul verde si in alte

scopuri. Pierderea in greutate este unul dintre ele.

Extractul de ceai verde, ca si ceaiul insusi, contine cofeina. Cercetari au aratat ca o cantitate mica de cofeina

poate creste atentia si capacitatea de a asimila informatii (pe cand cantitati mari de cofeina pot avea efecte

secundare neplacute).

Asa cum s-a precizat, ceaiul verde contine cofeina, care, in doze mari, poate provoca iritare si insomnie. Discutati

cu un medic inainte de a lua un supliment nutritional care contine cofeina, din moment ce doze mari pot avea

efecte adverse asupra creierului si sistemului cardiovascular, (este disponibil si extrasul de ceai verde fara

cofeina).

CEAIUL DE AFINE

Actiunea farmacodinamica: astringent, bacteriostatic, scade zaharul din sange.

Utilizare, Antidiabetic. Datorita principiului activ, mirtilina, numita si insulina vegetala, scade zaharul din sange. Se

foloseste in guta, reumatism, infectii urinare, uremia. t1h687te59gqr

Este antidiareic, folosit in cazul enterocolitelor de fermentatie si putrefactie. Se foloseste in cresterea acuitatii

vizuale.

Plecand de la observatia ca in urma consumarii de fructe de afin ochiul se adapteaza mult mai usor cand trece de

la lumina la intuneric. In ultimul deceniu s-au obtinut din acest produs o serie de preparate cu asemenea

proprietati terapeutice.

http://dieta.ele.ro/Slabire/Slabeste-cu-ajutorul-ceaiului-de-papadie-.html

Dieta Slabire Slabeste cu ajutorul ceaiului de papadie!

Slabeste cu ajutorul ceaiului de papadie!
http://www.studentie.ro/campus/asia_de_sud_est/c-135-a-15532http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Mancaruri_cu_legume_si_zarzavaturi/ct-679-p-1http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Mancaruri_cu_legume_si_zarzavaturi/ct-679-p-1http://www.studentie.ro/campus/just-4-fun/Stiinta_si_tehnica/ct-47-p-1http://www.studentie.ro/campus/just-4-fun/Stiinta_si_tehnica/ct-47-p-1http://dieta.ele.ro/http://dieta.ele.ro/Slabire/http://dieta.ele.ro/Slabire/http://www.studentie.ro/campus/asia_de_sud_est/c-135-a-15532http://www.studentie.ro/student-lifestyle/Mancaruri_cu_legume_si_zarzavaturi/ct-679-p-1http://www.studentie.ro/campus/just-4-fun/Stiinta_si_tehnica/ct-47-p-1http://dieta.ele.ro/http://dieta.ele.ro/Slabire/


19/19

12 Oct 2012

Papadia, denumita stiintific si Taraxacum Officinale face parte

din categoria plantelor medicinale comune, fiind foarte des

intalnita in mai toate regiunile tarii noastre. De la papadie se

folosesc in scopuri medicinale frunzele, florile, tijele florilor dar siradacina.

Beneficiile consumului de papadie sunt foarte bine cunoscute: frunzele plantei contin vitamina A,

B2, D, si G dar potasiu si minerale; radacina contine taraxacina (pectina, vitamina B1, C si D) si

inulina, cura cu tije proaspete de la papadiile inflorite este recomandata diabeticilor si ajuta si la

eliminarea calculilor biliari.

Papadia se poate consuma si sub forma de salata, preparata din frunze si radacini proaspete la

care se adauga sare, otet si ulei. Floarea, poate fi gatita in compozitia ciorbelor, salatelor sau se

poate praji usor in ulei incins.

Sub forma de ceai, papadia ajuta la pierderea in greutate si eliminarea toxinelor din sange.

Ceaiul de papadie este o sursa bogata de vitamine si are un efect benefic asupra intregului

organism datorat unui puternic efect detoxifiant, mai ales la nivelul ficatului.

Mai mult decat atat, consumul de ceai de papadie te poate ajuta in cazul in care ai probleme cu

acneea sau cu tranzitul intestinal. Mai poate trata si anumite eczeme si boli de piele, guta,

reumatismul, arteroscleroza, varicele, probleme ale ochilor etc.

Desemnat ca unul dintre cele mai eficiente ceaiuri pentru slabit, ceaiul de papadie este ideal,

ieftin si usor de folosit in curele de slabire, avand un puternic efect diuretic si detoxifiant.

Ceaiul de papadie pentru slabit se gaseste in comert, la plafar si se prepara in felul urmator: intr-

un litru de apa se pun la fiert, vreme de 10 minute, 25 g frunze uscate sau radacina de papadie.

Dupa ce a dat in clocot, se stinge focul, se acopera ibricul cu o farfurie si se lasa acoperit timp de

15 minute. La final, se strecoara ceaiul si se bea neindulcit.

Este recomandat sa consumati 3 cani cu ceai de papadie pentru slabit/ zi.

ATENTIE! Consuma ceaiul de papadie pentru slabit, sau orice ceai de acest gen, cu moderatie

sau eventual sub atenta supraveghere medicala. Aceste ceaiuri sunt diuretice si pot duce la

deshidratare grava si nu numai.

Plante Medicinale 3

Documents

Transcript of Plante Medicinale 3