AFINULDenumire, descriere i prifolositeAfinul (Vaccinium myrtillus), este unarbust scund, bine cunoscut de cei carendrgesc muntele. Fructele sale, afinele(Fructus Myrtilli), niste boabe mici deculoare albastru-nchis cu nuane vineii,sunt foarte gustoase i au att valoaremedicinal, ct si alimentar. Fructele serecolteaz cnd sunt bine coapte, n ge-neral n luna august si la nceputul luniiseptembrie. n cantitti mici, se pot culege si cu mna. Mult mai cu spor se pot recoltans cu ajutorul unor piepteni speciali.Pe lng fructe, de la afin se folosesc nscop medicinal si frunzele (FoliumMyrtilli) care toamna devin rosiatice si cad.Substane activeFrunzele de afin conin flavonoizi, acizi triterpenici, taninuri,neomirtilin. n fructe se gsesc coloranti de natur glicozidic(de exemplu mirtiline), taninuri, caroten vegetal, pectine, vitamineleC si B, glucide si acizi organici, precum i vitaminele PP, E i sruriminerale.Aciune, proprietiPreparatele din frunzele si fructele de afin au aciune antidi-areic, antiseptic, antiemetic, antiinflamatoare, diuretic, usor coronaro-dilatatoare si hipoglicemiant, antiaterogen, de activa-tor al regenerrii retinei. Taninurile ajunse n tubul intestinal agluti-neaz bacteriile si opresc procesele de fermentaie. Se considerc efectul antidiareic observat n cazul preparatelor din afin are unmecanism de aciune diferit de cel al dietei cu mere rase saumorcov. O parte dintre substanele active ptrund n celuleleperetelui intestinal formnd o pelicul protectoare.Extractul din frunze de afin scade nivelul de glucoz din sngesi, potrivit unor cercetri mai noi, scade si nivelul trigliceridelor.Diverse studii experimentale au pus n eviden c antocianozideledin afin protejeaz vasele sanguine, cresc rezistena capilarelorsanguine si au proprieti antiedematoase. Cercettorii italieni audescoperit, n cadrul unor experimente pe animale de laborator,c aceast grup de substane extrase din afin are efecte protectoaren ulcerul gastric indus de stres, medicamente, alcool si chiar fatde ulcerul cronic indus de acidul acetic. Afinul are calitti antiulce-roase promittoare, datorit stimulrii aprrii locale a mucoaseistomacului. De asemenea, n ce priveste retina, esenial n asigura-rea unei vederi normale, substanele active din afin stimuleazregenerarea pigmentilor din fotoreceptorii retinieni.Cercetrile experimentale au artat c flavonoizii coninui nextractul apos de afine reprezint un puternic factor protector care previne oxidarea colesterolului, putnd juca astfel un rol nprevenirea aterosclerozei. Actiunea acestor flavonoizi pare s fiemai intens dect a acidului ascorbic (vitamina C). Proprietateaantiaterogen a flavonoizilor din afin este exploatat de industriafarmaceutic.IndicaiiPreparatele fitoterapeutice din afin sunt recomandate n diaree,dispepsie, enterocolite, arterite ale membrelor inferioare, aterosclerozcerebral, hipertensiune arterial, sechele dup infarct miocardic,diabet zaharat, tulburri ale metabolismului grsimilor, n specialn cresterea trigliceridelor, tulburri vasculare la persoanelevrstnice si la diabetici, gut, reumatism, infecii urinare.Preparare i admninistrareDin frunzele de afin se prepar o infuzie folosind o proporiede 1 lingur de frunze uscate i frmiate, la 1 can cu ap. Sebea ceaiul cldu n cantitate de 2-3 cni pe zi. Infuzia din frunzede afin se poate folosi i n stomatite, sub form de gargar, de4-5 ori pe zi.Din fructe se prepar un decoct concentrat din trei linguri defructe la 0,5 litri de ap. Compoziia se fierbe 10 minute. Seconsum nefiltrat (lichidul mpreun cu fructele) ca ceai cald, de2-3 ori pe zi.Fructele proaspete (bine splate), congelate sau conservate prinalte mijloace, pot fi consumate n cantitate de 50-100 g zilnic,timp de 2 sptmni.Intr n compozitia comprimatelor Difabiol, Difebiom, acomprimatelor Fitodiab, Normodiab, a comprimatelor naturaleantidiareice (Plantavorel).DiverseAfinele au un continut rar ntlnit de vitamina C si A, putndu-seconsuma crude sau conservate pentru iarn sub cele mai diverseforme: gem, jeleu, compot, sirop, suc etc.

ALBSTRELELEAlbstrelele (Centaurea cyanus)reprezint denumirea popular aunei plante ierboase cu flori albastre,care creste mai ales n lanurile de gru,concurnd ca frumusee cu florilede mac. De la albstrele se recoltea-z n scop medicinal florile (FlosCyani). Florile de albstrele coninpectine, substane amare, flavonoizi,compusi acetilenici.Albstrelele au proprieti antiin-flamatoare, astringente, diuretice,antiseptice si stimuleaz pofta demncare.Infuzia se prepar din 1-2 lingu-rie de flori uscate, la 1 can cu ap.Se bea n trei reprize, naintea meselorprincipale. Ca diuretic, se folosescn amestec cu alte plante cu efectesinergice.Unii autori recomand utilizarea extern a infuziei, din 2 linguriede flori la 1 can cu ap, n tratarea conjunctivitelor sau blefaritelor,sub form de comprese locale. Florile mai sunt folosite pentrumbunttirea aspectului unor amestecuri de plante medicinale.UtilizareAlbstrelele se folosesc, n principal, n tratametele legate de inflamaile ochilor, n conjuctivite, n inflamaii ale ploapelor.Preparatele din albstrele se folosesc i ca diuretic.Potrivit specialitilor, produsul terapeutic pe baz de albstrele, acioneaz pe trei direcii: calmant, diuretic, astringent.Denumiri populareAlbstreaua este denumit i albstric, albstri, vineea, vineic, (reg.) ghioc, zglvoc, floarea-grului, floarea-paiului, clopoel, floare-vnt, floarea paiului, iarba frigurilor, mturice, tti vnt. Numele de Albstrea este uneori eronat folosit i pentru Cicoare.Caractere morfologice Tulpina este verde, muchiat, simpl sau ramificat . Frunzele sunt alterne, liniare, lungi pn la 89 cm i nguste doar de 49 mm, alburii datorit perilormtsoi. Florile sunt albastre, grupate n antodii globuloase terminale; dei toate sunt tubuloase, ele snt difereniate i anume 712 marginale, sterile, cu form de plnie i alte numeroase interne, fertile, mai mici, i cu nuane spre violaceu. Florile sunt dispuse mai multe la un loc, formnd un capitul, nconjurat de bractee de culoare verde, cu marginile acoperite cu dinisori bruni. Florile marginale sunt mai de dimensiuni mai mari, avnd forma unei plnii cu 5 dini. Florile centrale sunt mai mici. Fructele sunt mici achene (3 mm), cu papus.Compoziie chimicCompoziie chimic: poliene (centaur X), poliene (centaur Y); substane amare: centaurina (cnicina); un glicozid:cicorina, mucilagii, tanin, un antocian glicozidic: cianina, antocianidine, sruri de potasiu i mangan.Substanele active importante: centaurina, pelargonin, cianin, tanin.

ANASONULDenumire, descriere i prifolositeAnasonul (Pimpinella anisum)este o plant cultivat, nrudit cuptrunjelul (familia umbeliferelor),cu tulpin ramificat, care creste pnla o jumtate de metru. Frunzele dela baz sunt ovale, cu margini zimate,iar cele din partea superioar a tulpiniise divizeaz n fsii nguste. nfloresten lunile iunie-august. De la anasonse folosesc n scop medicinal fructele(Fructus Anisi) popular consideratesi numite semine. Acestea au dimen-siunea de 3-5 mm, o form aproxima-tiv ovoidal, mai subire la unul din poli, au un miros caracteristic,plcut, aromat. Se recolteaz n lunile august-septembrie. Fructelesunt folosite si n industria alimentar ca aromatizant.Substane activeFructele conin numeroase substane si un ulei volatil. Uleiuleste reprezentat de o cantitate mare de anetol, dar si anisaldehid,acid anisic, eugenol. Pe lng uleiul volatil, fructele de anasonmai conin si alte substane grase, proteice, glucidice, mucilagii,dianetol, cumarine, tocoferol, acizi polifenolcarboxilici. n literatursunt amintite unele substane cu efect estrogenic.Aciune, proprietiPreparatele medicinale din anason au proprietti stomahice,carminative, eupeptice, antispastice. Substanele active din anasonstimuleaz secreiile glandelor salivare, gastrice si intestinale, biliarei mamare. Actiunea asupra cilor respiratorii se concretizeaz nefectul expectorant, de calmare a tusei.Indicaii terapeuticeAnasonul, ca plant medicinal, este utilizat frecvent n colicileabdominale, inclusiv la copii, n combaterea meteorismului, nanorexie, pentru stimularea digestiei, pentru stimularea secretieilactate, n infecii respiratorii, traheite, bronsite, mai ales n fazauscat a tusei.

Preparare i administrareInfuzia se prepar din linguri de fructe zdrobite, la 1 cancu ap clocotit. Se las la infuzat 10-20 de minute, dup care sestrecoar. Se beau cel mult 3 cni pe zi. Pentru stimularea pofteide mncare se bea cu o jumtate de or nainte de mesele principale.Pentru calmarea colicilor la sugari se prepar o infuzie mai slabdin 6-8 fructe la 100 ml de ap. Dup rcire i strecurare, se dau 3-6lingurie, n funcie de vrst. La copiii peste 5-6 ani, dozele suntasemntoare cu ale adultilor.Pentru stimularea secreei lactate la mamele care alpteaz sepoate folosi o infuzie preparat din anason n amestec cu chimensau fenicul.Ceaiurile nu se pstreaz mai mult de o zi, iar administrareandelungat nu este de dorit.Uleiul volatil se poate administra n doz de 2-3 picturi.Fructele de anason intr si n compoziia siropului expectorant.Precauii, contraindicaii, efecte adverseNu este indicat n gastrite, ulcer gastric si duodenal, enterocoliteacute si cronice. n doze prea mari, uleiul volatil poate s duc laapariia unor manifestri toxice iniial concretizate prin stare deexcitaie apoi fenomene de paralizie muscular, tremor, stare deeuforie sau somnolent.Anasonul trebuie administrat cu grij la copiii mici, numai ndozele artate, sub form de infuzii slabe si nu este recomandat lacei care sufer de gastrit sau boal ulceroas.DiverseCa aromatizant, este folosit n numeroase preparate galenice,precum si n produse alimentare, bomboane etc.

ANGELICADenumire, descriere, pri folositeAngelica (Angelica archangelica) este o plant ierboas nalt,din familia umbeliferelor, care creste mai mult n regiunile mon-tane, fiind ocrotit de lege. Numele ei se leag de o srbtoarereligioas, praznicul Sfntului Arhanghel Mihail, n preajma creiaplanta nfloreste. Angelica are o istorie bogat, mai ales n traditiapopular occidental, unde se considera c prezenta ei tine departespiritele rele si fereste de cium. Prin prile noastre, era folosit naromatizarea unor buturi alcoolice, haiducul Pintea Viteazul fiindcunoscut datorit preferinelor sale pentru plinca aromatizat cuangelic. n scopuri medicinale se recurge la planta cultivat, dela care se recolteaz rdcinile (Radix Angelicae), de culoarenchis, negricioas si cu miros aromat caracteristic. Substane activeRdcina conine ulei volatil n a crui compoziie intr prin-cipii cumarinice, angelicina, xantotoxina, imperatorina, bergaptenul.Mai contine acizii cafeic, clorogenic, angelic, fumaric, oxalic, acizi grsi, taninuri, substane glucidice.Aciune, proprietiSubstantele fitochimice din rdcina de angelic au propriettitonice, stimulente, carminative, stomahice. Uleiul volatil dinangelic are efecte excitante asupra sistemului nervos central, la administrare n doze mici, n timp ce la doze mari manifest oactiune puternic inhibitoare, deprimant, afectnd chiar luciditatea.Indicaii terapeuticeFitoterapia cu angelic este utilizat n afectiuni ale stomaculuinsotite de anaciditate sau hipoaciditate, pentru stimularea pofteide mncare. Uleiul volatil se recomand n anorexie, dispepsii,meteorism. Uleiul eteric de angelic se mai foloseste si extern nterapia reumatismului.

Preparare i administrarePentru prepararea unui decoct se foloseste 1 lingurit de pulberede rdcin, la 1 can cu ap. Se las la fiert cca 2 minute dup ced n clocot. Se ia de pe foc si se las vasul acoperit nc 15 minute.Se strecoar si se las s se rceasc. Se poate folosi 1 can pe zi,dar n nici un caz mai mult de 2 cni. Alte preparate din rdcinde angelic sunt maceratul, tincturile. Uleiul volatil de angelic seadministreaz n doze foarte mici de 0,05-0,3 g ntr-o priz.PrecauiiAvnd n vedere efectul negativ al dozelor mari, se recomandfolosirea cu maxim pruden att a preparatelor din rdcin deangelic, ct mai ales a uleiului volatil. Este contraindicat la femein timpul sarcinii.Moduri de utilizare: Decoct : trei linguri la un litru de ap;se fierbe cinci minute,apoi se infuzeaz inca zece minute. Macerat n vin: o mna mic de tulpini la un litru de vin rou; lsai s se macereze opt zile.Regleaz ciclul menstrual Facei cure de o sptmn pe lun n momentul ciclului menstrual. Se recomand ndeosebi pentru calmarea durerilor menstruale, deoarece micoreaz contraciile uterine.Digestiv: mpotriva problemelor digestive, se recomand infuzia de plante ntregi proaspete. Ceaiul de angelic se recomand pentru calmarea spasmelor intestinale i durerilor cauzate de colite. Favorizeaz eliminarea bilei, fapt ce faciliteaz digestia i previne gazele intestinale, aerofagia i balonarea.Fortifiant i tonifiant: Se recomand convalescenilor s bea n fiecare zi cte dou pahare de vin de angelic (macerat n vin). Acest tratament poate fi utilizat i n perioadele de epidemie, pentru stimularea organismului.

Aciune calmant i de echilibrare a sistemului nervos: n acest caz,se utilizeaz infuziile de frunze cu bile agrementate cu infuzii de plante ntregi (patru mini la o baie).Pentru uz extern: Se utilizeaz n comprese pentru calmarea durerilor de artrit sau de reumatism. Antiseptic,decoctul de angelic se recomanda i pentru curarea plgilor i a leziunilor superficiale, precum i n gargar, mpotriva afeciunilor cavitii bucale.Pri utilizatePlanta trebuie uscat imediat dup recoltare! Este utilizabil doar timp de un an dup recoltare! Rizomii cu rdcini se recolteaz la sfritul verii nceputul toamnei (lunile august, septembrie, octombrie n al doilea an de cultur) sau primvara (martie-aprilie). Frunzele se recolteaz n lunile iunie iulie. Tulpinile tinere: iunie, iulie. Florile i fructele: iulie.

Angelica de pdureDenumire stiinific: Angelica sylvestris.Denumiri populare: angelin, iarba ngerilor, anghelic aceleasi ca si pentru Angelica archangelica.Prezentare Angelica de pdure este o erbacee de mari dimensiuni poate atinge doi metri. Aparine familiei umbeliferelor. Rizomul este puternic, gros. Frunzele, grupate cte dou sau trei, au form penat-sectat. Angelica de pdure este o plant care nfloreste trziu, n partea a doua a verii, prin iulie si august, florile fiind roze sau rosiatice. Mediul de via al acestei plante se afl n zone ceva mai umede, n preajma apelor curgtoare, n lunci, pe fnee, n pduri.Pentru terapii medicinale se folosesc, cu precdere, rizomii (mpreun cu rdcinile), dar si seminele. Se poate utiliza si planta ntreag. Preparatele care se obin sunt aceleasi ca si la Angelica archangelica, adic infuzie, tinctur, pulbere de rdcin, vin tonic, crem.Substane active importante: ulei esenial, cumarine, ostol, angelicin, imperatorin.ntrebuinri Rizomii si rdcinile de angelic de pdure au o aciune stomahic notabil, reglnd activitatea tractului gastro-intestinal, revigornd aceast activitate. Angelica de pdure este recomandat, nc din vechime, ca remediu n bolile de rinichi. Preparatele obinute din angelic de pdure sunt indicate, de asemenea, n anorexie (lips de poft de mncare), mai ales atunci cnd aceasta apare n contextul unor afeciuni pe fond nervos. n acest caz, specialistii recomand utilizarea unui preparat de angelic de pdure sub form de infuzie.n general, angelica de pdure este considerat un revitalizant puternic, tratamentele cu extractele din aceast plant trezind organismul la o nou via. Angelica de pdure se ntrebuineaz, prin tradiie, si n medicina veterinar.

ANGHINAREADenumire, descriere ipri folositeAnghinarea (Cynara sco-lymus) este o plant ierboas deorigine mediteranean, la noicultivndu-se mai ales n regi-unile din sudul trii. n primulan se dezvolt frunze lungi depn la 1 m si late de 30 cm,cu margini crestate, de culoarealbicioas, cu peri desi. Fiindsensibil la temperaturi sc-zute, pe timpul iernii trebuieprotejat de frig prin acoperire cu frunze sau paie. n al doilea an,dintre tulpinile nalte apar si flori mari de culoare violacee si formglobuloas. Frunzele de anghinare (Folium Cynarae) au gust amarsi se recolteaz de 3-4 ori pe an, dup maturizare, nc din primulan, n lunile iunie-septembrie.Substane activeFrunzele de anghinare contin polifenoli (cinarina si ali produsiclorogenici), flavonoizi (cinarozida, scolimozida), un principiuamar (cinaropicrina), cinaratriol, compusi sterolici (taraxasterol,pseudotaraxasterol, stigmasterol si betastigma-sterol).

Aciune, proprietiPreparatele din anghinare au actiune coleretic, colagog,antitoxic hepatic, hipolipemiant, diuretic, stimuleaz excreiacolesterolului prin bil, scad nivelul de colesterol din snge sistimuleaz pofta de mncare.Extractul de anghinare stimuleaz secreia de bil, precum siregenerarea celulelor hepatice, ajutnd la neutralizarea si eli-minarea substantelor toxice de ctre ficat si avnd un efectasemntor cu cel al silimarinei. Efectul coleretic al extractuluide anghinare a fost confirmat prin studii clinice dublu-orb.Infuziile din frunze de anghinare pot duce la ameliorarea durerilordin crizele hepatice, la diminuarea senzaiei de grea si lareducerea balonrii.Administrarea de preparate din anghinare n diferite forme deicter duce la o crestere a eliminrii urinare cu dispariia srurilor sipigmentilor biliari din urin, scaun si piele.Desi aciunea hipocolesterolemiant este cunoscut de mult timpi dovedit prin studii, totusi mecanismul de actiune nu este ncdestul de bine clarificat. Cinarina, una dintre substantele creia ise atribuie efectul de scdere a colesterolului sanguin, spre deose-bire de acidul nicotinic, folosit si el pentru limitarea nivelului de colesterol din snge, dar cu importante efecte adverse, nu d nasterela fenomene secundare nedorite.Studiile experimentale recente arat c extractul apos dinfrunzele de anghinare inhib n mod indirect, dar eficient, biosintezacolesterolului la nivelul ficatului. Efectul este cu att mai accentuat,cu ct doza administrat este mai mare si pare s persiste cca 20de ore, chiar ti dup ndeprtarea extractului. n aceste studii, cel mai intens efect de inhibitie a sintezei colesterolului l-au avutluteolina, cinarozida si, ntr-o msur mai mic, acidul clorogenic.Alte studii pe culturi de celule au pus n evident importanteproprietti antioxidante, ceea ce i face pe cercettori s considereextractul apos de anghinare un agent promittor de protecie acelulelor n faa stresului oxidativ.Indicaii terapeuticeAnghinarea, ca remediu fitoterapeutic, este indicat n insuficienehepatice si renale, hepatit cronic si ciroz hepatic, calculozbiliar, ateroscleroz, hipercolesterolemii, anorexie, balonare, ad-juvant n tratamentul hipertensiunii arteriale, intoxicatii. Eficienaextractelor de anghinare n tratamentul disfunciilor hepatice sibiliare, n diverse acuze digestive cum ar fi senzaia de balonare,inapetena, greaa si durerile abdominale, a fost dovedit nnumeroase studii clinice. n plus, fitoterapia cu extracte deanghinare pare s nu prezinte riscuri semnificative, deoarece dozeleterapeutice sunt sub nivelul dozelor toxice.

Preparare i administraren afeciunile hepato-biliare se prepar o infuzie din 2 linguriede plant uscat si mrunit, la 300 ml ap. Se bea n trei reprize,cu 30 de minute naintea meselor principale. Pn la servirea meseise recomand ca pacientul s stea culcat pe partea dreapt. Dup10 zile, preparatul se poate face mai concentrat (4 lingurie la 300 mlap), iar dup alte 10 zile, cu prudent, se poate prepara infuzia din 5 lingurie de plant uscat, la 300 ml ap. Tratamentul sepoate relua, dac mai este necesar, dup o pauz de o lun.n mod curent, frunzele de anghinare se asociaz cu diferiteplante medicinale (ment, pelin, brusture etc.).Anghirolul, respectiv Anghirolul cu sruri de magneziu, preparatecomercializate prin farmacii, sunt o alternativ fitoterapeutic usorde procurat si administrat n afeciunile hepato-biliare acompaniatede balonare, indigestii etc.O formul recomandat n Indexul fitoterapeutic este constituitdin 9 pri frunze de anghinare si 1 parte frunze de ment. O lingurdin acest amestec de frunze se infuzeaz ntr-o can cu ap. Se beacald, n nghitituri mici. Se pot adminstra 2-3 cni pe zi.Un alt amestec din care se poate prepara o infuzie este formatdin frunze de anghinare 3 prti, fructe de armurariu 3 prti,inflorescene de pelin 3 pri si fructe de anason dulce (fenicul) 1 parte. Infuzia se prepar dintr-o lingur de amestec de produse,la 1 can cu ap si se administreaz la fel ca infuzia de mai sus.Pentru stimularea poftei de mncare se recomand o infuziedin 1 lingurit de plant uscat, la 1 can cu ap si se bea cte de can nainte de mas.Si n cazul afectiunilor renale sau al hiperlipidemiilor, infuziase prepar la fel, administrndu-se 2-3 cni pe zi.Intr n compozitia granulelor Instamixt, a comprimatelor Hepatobil si a preparatelor Anghirol, mai sus menionate.ContraindicaiiNu se admnistreaz n stadiul acut al bolilor hepato-biliare si renale.Diversen trile din sudul Europei (Italia, Frana) precum si n SUA si Argentina, anghinarea se cultiv pe suprafete extinse, fiind nu numaio plant medicinal, ci si alimentar. Baza crnoas a inflorescentei si bracteelor se consum ca aliment sub diverse forme, fiind considerato delicates.

ALOE VERADenumire, descriere i pri folositeAloea reprezint numele mai multorspecii de plante exotice originare dinAfrica a cror caracteristic principalsunt frunzele crnoase, zemoase n in-terior, si florile mari, galbene sau rosii,cu aspect deosebit de decorativ. Datoritfrunzelor sale suculente cu margini zimtate, multi oameni considern mod grewsit c aloea este un soi de cactus. De fapt, ea face parte din familiaLiliaceae, fiind deci rud cu usturoiul si ceapa. Existnumeroase specii de aloe, dintre care mai renumite sunt Aloebarbadense, Aloe africana, Aloe candelabrum etc. Denumirea de Aloe vera (n latin, Aloe adevrat), era dat n trecut specieidespre care se credea c are cele mai pronunate efecte medicinale.Astzi se stie c exist mai multe specii de aloe care au efecte identice sau comparabile cu cele ale speciei numite adevrate.Aloea-medicament sau aloea-drog este un produs farmaceuticobinut din frunze prin concentrare. Mai frecvent se foloseste gelul de aloe, sucul gelatinos din interiorul frunzelor recoltat proasptdin frunzele mari de la baza plantei.Substane activeAloea-medicament contine aloin si ali derivati antrachinonici.Gelul de aloe contine substante polizaharidice (glucomanan), aciziorganici, substante antibiotice, aminoacizi, saponine, sruri minerale.Aciune, proprietiAloea-drog, n functie de doza administrat, are efecte diferite.Dozele de 0,01-0,02 g au efect stomahic, colagog si emenagog.n doze de pn la 0,1-0,2 g are efecte laxative, n timp ce dozelemai mari (0,2-1g) au efect purgativ drastic.Gelul de aloe are proprieti antiinflamatoare, cicatrizante, deregenerare a tesuturilor lezate, anestezic local, antiseptic.Indicaii terapeuticeAloea-drog poate fi administrat n constipaia rebel, dar numaila indicaia medicului.Sucul proaspt de aloe, sau gelul, este folosit pe scar largpentru efectele lui benefice n caz de arsuri, rni, si alte leziuni alepielii cum ar fi, de exemplu, ntepturile de insecte.Preparare i administrarePentru aplicarea tratamentului cu gel de aloe se procedeaz nfelul urmtor: se taie o bucat de 5-10 cm dintr-o frunz binedezvoltat a plantei, dup care, bucata se secioneaz n dou, nlungime. Gelul din interiorul frunzei se aplic pe plaga n prealabilsplat si se las s se usuce.Precauii, contraindicaiiDatorit efectelor sale drastice, aloea-drog trebuie utilizat cucea mai mare prudent, numai la indicatia medicului si numai pe operioad scurt. Supradozarea poate duce la aparitia unor efectenedorite cum ar fi colicile si deshidratarea. Aloea-drog este contraindicatla copii, btrni, femei nsrcinate si la cele care alpteaz.Folosirea gelului de aloe este, n general, sigur si fr riscuri.n caz de alergie, aplicarea sucului sau gelului de aloe trebuieimediat sistat.DiverseAloea a fost nc din antichitate una dintre cele mai pretuiteplante medicinale. Izvoarele istorice spun c n timpul campanieimilitare mpotriva Egiptului, Alexandru cel Mare a aflat c pe oinsul din vecintatea Somaliei crestea o plant cu puteri vindectoaremiraculoase. Socotind c planta ar putea fi o arm secret nbeneficiul ostirii sale, a organizat o expeditie pentru a intra n posesiaei. Ulterior a reiesit c era vorba de aloe.Gelul de aloe este folosit ca materie prim n compoziia anumeroase produse cosmetice. De asemenea, gelul de aloe, simplusau n combinatie cu alte substante de provenient vegetal, estecomercializat de diverse firme ca supliment nutritiv cruia i seatribuie o serie de proprietti benefice. Cazuistica bogat si obser-vatiile empirice extrem de numeroase sunt deosebit de impre-sionante n acest sens. Merit ns mentionat faptul c valoarea tera-peutic a sucului prelucrat la scar industrial, folosit n preparareagelurilor, unguentelor, cremelor si lotiunilor, este incert.

ARBORELE TEMPLIERDenumire, descriere i prifolositeArborele templier (Ginkgo biloba)este originar din Asia, la noi crescnddoar cultivat. Tulpina si ramurileformeaz o coroan ce se nalt pnla 30-40 de metri. Foarte caracte-ristice sunt frunzele, formate din doilobi triunghiulari alipii, de culoare verde-nchis, cu codi lung.De la arborele templier se utilizeaz n scop medicinal frunzele.Substane active i proprietiFrunzele de ginkgo biloba contin flavonoizi, reprezentai decvercitin, substante de natur terpenic numite generic ginkgolide,sescviterpene, aminoacizi, compusi antocianici si sistosterol.Extractele din frunzele arborelui templier induc o dilatatie lanivelul vaselor sanguine cerebrale cu o crestere corespunztoarea fluxului sanguin cerebral. O alt aciune constatat este inhibareaagregrii trombocitelor. n plus, s-a constatat c la administrareapreparatelor de Ginkgo se observ o ameliorare a memoriei sicapacittii de concentrare.Indicaii terapeutice i fiziologicePreparatele din Ginkgo sunt indicate n insuficienta circulatoriecerebral, mai ales la persoanele vrstnice, cu pierderea memoriei, anxietate, ameeli, depresie, confuzie, senilitate etc. Unele studiiarat c Ginkgo este promittor si n tratamentul bolii Alzheimer,a crei evoluie este mbuntit n cazul interveniei n primelestadii. Mai sunt indicate n migrene, tinitus de cauz vascular,insuficient cardiac, tulburri de erectie, claudicatie intermitentsi alte tulburri vasculare.Pe de alt parte, preparatele din Ginkgo sunt utilizate pentrucresterea performanelor mentale (memorie, concentrare).AdministrareGinkgo biloba intr n compozitia mai multor extracte obtinute pe cale farmaceutic. La noi se gseste sub forma soluiei Ginkgo-Biloba, din care se administreaz cte 2-3 lingurie pe zi, precumsi a comprimatelor Tanakan, administrare de obicei, n doz de 3comprimate pe zi. Alte preparate se administreaz conformindicaiilor din prospect.

Precauii, efecte adverseStudiile efectuate pn n prezent nu au pus n evident efecteadverse semnificative. La unele persoane pot s apar reacii alergice sau senzaie de disconfort la stomac. n cazul aparitieiunor fenomene alergice, administrarea se ntrerupe.

ARMURARIULDenumire, descriere i prifolositeArmurariul (Silybum marianum) este o plant ierboas, care creste nregiunile mediteraneene si n Asia, iarla noi numai n culturi. Are tulpindreapt, nalt de 1,5 metri, ramificat.Frunzele au margini prevzute cughimpi si aspect marmorat, datoritnervurilor colorate n alb. Florile, deculoare rosie-violacee, sunt prevzutesi ele cu ghimpi lungi. Fructele suntachene, de form cilindric i suntrecoltate n scop medicinal (FructusCardui mariae).Substane activeFructele contin silimarin, un complex format din silibin, sili-dianin, silimanin si silandrin. Mai conin si aminoacizi, lipide,acid fumaric.Aciune, proprietiPrincipiile active din fructele de armurariu au proprietti hepato-protectoare. Sub efectul silimarinei, celula hepatic este protejatde actiunea unor substane toxice foarte puternice, cum ar fi toxinele din ciupercile otrvitoare. De asemenea, silimarina poate protejacelula hepatic de efectele adverse ale unor antibiotice ca tetra-ciclina.Indicaii terapeuticePreparatele din armurariu sunt indicate n tratamentul afectiunilorinflamatorii ale ficatului, hepatite acute virale, hepatite cronice,hepatite toxice, etilism, ciroz hepatic, n diverse intoxicaii careafecteaz celula hepatic. De asemenea, se poate administra preventiv,n cazul suspiciunii ingestiei unor substane toxice (de exemplu,ciuperci necomestibile).Preparare i administrareInfuzia se prepar din 1 lingur de fructe de armurariu mcinaterecent, la 1 can cu ap. Se bea cald, cu nghiituri mici, cte1 can cu 30 de minute naintea meselor principale. Tratamentulse continu timp de 2 sptmni.Intr n compozitia comprimatelor Silimarin, Legalon, capsulelor Hepatofalk.ContraindicaiiPreparatele din armurariu si produsele farmaceutice corespun-ztoare nu au n general efecte adverse, cu excepia unor cazurirare de reacii alergice, situaii n care se ntrerupe tratamentul.

ARNICAArnica (Arnica montana), numit sicarul-znelor, este o plant ierboas, cutulpina relativ nalt si flori mari galben-portocaliu, ce creste n regiunile muntoase,pe lng praie, n locuri umede. Principiileactive ale plantei au fost utilizate n afec-tiunile cardiace si multe alte boli ca diureticsi antihelmintic. Supradozarea a dus n nu-meroase cazuri la accidente grave, mani-festate prin gastroenterite severe, hipotoniemuscular, colaps si chiar cazuri de deces,motive pentru care administrarea pe caleintern este contraindicat. Chiar si admi-nistrarea extern a preparatelor din arnicpoate avea efecte iritante, cu aparitia unoreruptii si vezicule.Arnica are proprieti antiseptice, anti-inflamatoare, antibacteriene, decongestive i antifungice. De asemenea, stimuleaz formarea esuturilro granulare i astfel se accelereaz procesul de tratare.Din florile de arnic se face un unguent care se ntrebuineaz la tratarea tenului palid, rnilor, echimozelor (vntaie/vineeal) i arsurilor. Oricum, trebuie de luat n consideraie c tinctura din florile de arnic aplicat poate s-o irite, iar n cazul n care e administrat intern n doze mici poate s provoace gastroenterit sau paralizia sistemului nervos central.n medicin, aceast plant este ntrebuinat i la vindecarea luxaiilor, infeciilor bacteriene, cancerului de piele, bronitei, amigdalitei, faringitei, gripei, virozei pulmonare, cistitei, nefritei, infeciilor renale, insuficienei coronariene, hipertensiunii, anginei pectorale, durerilor de cap, parezei, semiparezei, insomniei, btilor rapde a inimii, comarurilor, spaimele din timpul nopii, depresii, nevroza, isterie, etc.Mixturi din arnic:Tinctur de arnic aceasta se recomand n caz de traum, entors i rni, fiind aplicat pe suprafaa afectat. Intern, tinctura de arnic este administrat n doze a cte 3-4 n fiecare zi. Doza obinuit const dintr-o lingur de arnic diluat n aproximativ 100 ml de ap. De asemenea, se recomand n tratarea problemelor de respiraie. n acest fel, tinctura contribuie la efectul antibioticului recomandat de medic.Tinctura de arnic a ajutat mult n cazul unei condiii proaste de sntae, precum bolile renale.Sunt recomandate gargarele cu aceast tinctur pentru a trata infeciile la gt. n acest caz, mixtura se face din una sau dou linguri de arnic dizolvat n jumtate de pahar de ap.Atenie! Fii ateni s nu mestecai mixtura.Tinctura, de asemenea, poate fi folost de persoanele sensibile la rece. Acestea pot s-i frece picioarele amorite de frig sau pieptul.Atenie! Tinctura de arnic poate deveni toxic dac pe zi se administreaz mai mult de 30 picturi. Supradoza de arnic este foarte periculoas, aceasta ducnd la probleme de digestie, vome, chiar diaree.La copii mai mici de 7 ani, arnica poate fi administrat doar cu supraveghere medical.Ulei de arnic acesta e pregtit n urmtorul mod: se ia o mn de flori de arnica i se macin, apoi, praful se pune ntr-un vas, unde mai nainte a fost turnat 200 ml de ulei de dovleac sau soie. Mixtura se las la soare timp de 2 sptmn, dup care se ia i se strecoar.Pudr pudra este obinut din flori de arnic uscate, mcinate cu rnia de zahr. Apoi se strecoar ca s se obin pudra. Este administrat n cantiti mici de 4 ori pe zi.Din arnic se prepar i creme care sunt renumite pentru eficiena de a trata acneea.

AlunulAlunele (Corylus avellana) cresc n toat Europa, Asia i o parte din America de Nord. Alunul face parte din familia betulaceae (abedules) i n trecut se cultiva pe mari suprafee pentru hran.Prezentare.Alunul este un arbust din familia betulaceelor. Poate crete pn lacinci metri nlime. Florile sunt sub form de miori, iar frunzele, aproape ovale, auun peiol de unu-doi centimetri. Fructele, adic alunele, seamn ntructva cu ghindasau chiar cu jirul i se grupeaz cte dou patru la un loc. Alunul nflorete devreme,n martie. Crete prin pdurile de fag, de ulm, de stejar, n amestec cu arborii de bazsau la margine, sub form de tufiuri. Poate fi ntlnit i pe pajiti. Aria de rspndire de la cmpie pn la munte, frecvent n zona dealurilor.Valoare terapeutic au nu numai alunele, ci i frunzele i, mai nou, coaja sauramurile arbutilor tineri. Importani n terapie sunt i miorii de alun. Din prile cuvaloare medicinal ale alunului se prepar infuzie, decoct i suc.Substane active importante: azotai, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, fier,cupru, vitaminele A i B, materii grase. Alunele de pdure sunt, datorit acesteicompoziii de excepie, puternic nutritive i cu valoare energetic mare.ntrebuinri.Alunele sunt considerate un leac foarte bun mpotriva anemieihemolitice, n timp ce extractul de frunze i coji sau de ramuri tinere este considerateficient n periflebite. Cu proprieti astringente, florile de alun (miorii) pot fi utilizaten prepararea ceaiurilor sudorifice.Consumul alunelor este foarte important nu numai n terapii, ci i n meninereaunei stri generale bune. n mod obinuit, alunele sunt asimilate repede i aproape ntotalitate de organism, fiind foarte hrnitoare. Pentru practica gastronomic naturistau fost puse la punct peste 20 de reete pe baz de alune.Ca plant medicinal, alunul se remarc i prin puterea sa depurativ (de curirea organismului), precum i ca fortifiant.

Compoziie i proprieti:Tabelul compoziieiarat cam aa:Exprimat in %

Apa7,1Vitamina B10,46 mg

Proteine17,4Caroten0,265 mg

Grasimi62,6Vitamina C6,000 mg

Hidrati de carbon7,2Calorii682

Minerale1,3

Celuloza3,17

Aluna conine o foarte mare cantitate de ulei 48-66%, de aceea este foarte folosit ca materie oleaginoas n alimentaie.Alunele, de obicei, sunt consumate crude, mai ales c valoarea energetic a 15-20 alune echivaleaz cu masa ta de prnz, deoarece conine multe proteine i grsimi. Din alune se mai face lapte, unt, biscuii, etc.

ArahideleDenumire stiinific: Arachis hypogaea.Denumire popular: alune americane, alune de pmnt.Prezentare Arahida este o erbacee anual, originar din America de Sud. Este considerat ca fiind plant leguminoas. Aparine familiei papilionaceelor. nlimea acestei plante nu trece de 35 cm. Florile au culoarea galben. Fructele, desi se formeaz n partea aerian a plantei, se coc n pmnt.Substane active importante: grsimi (n cantitate mare, aproape 50% din coninutul alunei), protide (de asemenea n cantitate mare pn la 30%), numeroase sruri minerale, vitaminele A, B1, B2, F, tanin.ntrebuinri Arahidele sunt deosebit de hrnitoare. Proprietile lor medicinale nu sunt foarte importante, dar merit luate n seam. De pild, consumul de arahide impulsioneaz activitatea ficatului si a bilei. A fost evideniat, de asemenea, contribuia compusilor din arahide la combaterea mbtrnirii esuturilor. Arahidele sunt un aliment utilizat frecvent si cu bune rezultate n situaii de surmenaj intelectual, n oboseal fizic accentuat, n facilitarea tranzitului intestinal. Sunt cunoscute si ca un factor de calmare si reechilibrare a activitii rinichiului. Uleiul de arahide este remarcat ca un agent activ de reducere a colesterolului, contribuind astfel la profilaxia unor mal cardiovasculare.Naturistii recomand consumarea arahidelor n stare crud, deoarece numai sub aceast form calitile lor nutritive, energetice si medicinale rmnnd intacte.

AgriulDenumire tiinific: Ribes uva-crispa sau Ribes grossularia.Denumire popular: pomuoare.Prezentare Agriul este un arbust cu o nlime, la maturitate, cuprins ntre 60 i 150 cm. Aparine familiei saxifragaceelor. Ramurile sale sunt spinoase, iar frunzele proase, au form lobat. Florile, de culoare verzuie sau rocat, de mici dimensiuni, apar la baza frunzelor n lunile aprilie i mai. Fructele, cunoscute sub numele de agrie, sunt comestibile, gustul fiind dulce-acrior. Reduse ca dimensiune, agriele au form ovoidal sau chiar sferic. Culoarea lor poate fi verzuie, glbuie sau chiar roiatic. Recoltarea agrielor se face pe tot parcursul verii. Agriul crete n zona montan i subalpin, prin tufriuri i pduri. Apare i sub form cultivat, agriele fiind prelucrate, cu succes, n industria alimentar. Agriele au i o mare valoare medicinal, fiind bogate n sruri minerale i vitamine. n practica naturist, i nu numai, se face cur de agrie, ajungndu-se s se consume, n curele de dezintoxicare, pn la 1 kg de agrie pe zi.Substane active importante: vitaminele A, B1, B2, C i P, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, acizi mai ales acidul citric, dar i acidul malic sau tartric, pectine.ntrebuinri Agriele sunt fructe mult cutat de naturiti. Datorit coninutului lor, foarte bogat n vitamine i sruri minerale, sunt recomandate n alimentaia copiilor, fiind socotite fructul vacanelor de var petrecute la munte (agriele sunt un excellent tonic-aperitiv, dar i un bun digestiv). n practica medicinal curent, agriele sunt utilizate datorit calitilor lor laxative i depurative. Au efecte, de asemenea, i n suferinele reumatice, n gut, n afeciunile cardiace. Totodat, sunt un bun regulator al activitii digestive i hepatice, precum i un diuretic natural i eficient. Agriele sunt recomandate, cu ncredere, i n curele de slbire.

AmrealaDenumirea tiinific: Polygala amara; Polygala vulgaris.Denumire popular: oprli.PrezentareAmreala este o erbacee de mici dimensiuni maximum 20 cm cu flori ce pot fi albe, violete, albastre, cel mai adesea albastre. Modesta plant cunoscut sub numele de amreal aparine de familia poligalaceelor. Rizomul este scurt, iar partea aerian a acestei plante se prezint sub form de tuf. nflorete la sfritul primverii i aproape toat vara. Amreala crete prin fnee, pe marginea drumurilor, pe terenuri nelenite. Fructul este o capsul.n cazul amrelii, valoare medicinal are toat planta, gustul ei fiind, dup cum i spune i numele, puternic amar. Uneori se folosesc doar florile, probabil datorit concentraiei mai mari de substane active. n practica medicinal se utilizeaz, de obicei, sub form de decoct, mai nou i sub form de extract.Substane active importante: poligalina aceasta fiind substana care d gustul amar apoi saponine, glicozide, alcoolul specific numit poligalit.ntrebuinri Preparatele de amreal au o puternic aciune tonifiant, determinnd o mai bun funcionare a aparatului respirator, a stomacului, a sistemului nervos. Amreala este recunoscut ca un agent activ n afeciunile pulmonare, provocnd o secreie bronic masiv care e, totodat, fluidifiant i expectorant. n cantiti mari, preparatele de amreal provoac purgaie i contribuie la buna desfurare a menstruaiei.Principalul domeniu de aplicaie rmne, ns, sistemul respirator, amreala fcnd parte din terapiile privind pneumonia, tuberculoza pulmonar, tusea convulsiv, bronita. n tratamentele cu amreal se recomand a se folosi, ntotdeauna, i un bandaj gastric, deoarece poate irita tractul digestiv.

Ardeiul iute Denumire stiinific: Capsicum annuum.PrezentareArdeiul iute este o plant anual din familia solanaceelor. Are o talie redus si o serie de particulariti care, uneori, uimesc. Florile ardeiului iute, mici si numeroase, sunt grupate si au culoarea alb, rosie, galben sau violet. n mod obisnuit, n culturile mari, ardeiul nfloreste din iunie si pn n septembrie. Fructele, binecunoscute tuturor din buctrie si din farfuria cu mncare, sunt verzi, galbene sau rosii.O plant familiar, deci, celor mai muli dintre noi, dar care nc ascunde destul de multe secrete. Utilizat n alimentaia curent, ardeiul iute este, de exemplu, mai puin cunoscut ca plant medicinal. n anumite condiii, ardeiul poate fi folosit chiar si ca plant de ornament.Pe lng valoarea sa alimentar indiscutabil, fructul ardeiului iute are si o valoare medicinal semnificativ. Pentru uz medicinal, din fructul de ardei se prepar pulbere, tinctur si chiar decoct.Substane active importante: vitamina C n cantitate foarte mare, enzime, precum si vitaminele A, B1, B2. Conine o substan care-i d iueala, numit capsicain.ntrebuinri Folosit drept condiment, ardeiul iute a ajuns s fie preuit, de-a lungul timpului, si ca plant medicinal. Dac e folosit n cantiti moderate, ardeiul iute regularizeaz digestia. Consumat n cantiti mai mari, ardeiul iute creeaz disconfort, dar efectele purgative sunt nsemnate. Se spune c gargara cu decoct de ardei iute ajut la ntrirea, la tonifierea, la revigorarea corzilor vocale. Remarcabil e tinctura de ardei iute deoarece poate vindeca de etilism cronic (cte 10 30 de picturi de tinctur puse ntr-un ceai amar, care se ia n loc de alcool). Ardeiul iute poate fi folosito si n dureri reumatice, n afeciuni musculare revigornd muschii supusi efortului.Ardeiul iute este, de asemenea, antiinflamator si antiseptic si se foloseste si n bolile de plmni, ca expectorant.De reinut: ardeiul iute poate vindeca de etilism si tot ardeiul iute e cel care poate da o nou via coardelor vocale.

Arinul negruDenumirea stiinific: Alnus glutinosa.Denumire popular: anin.PrezentareArinul negru este un arboreputernic, aparinnd familiei betulaceelor. Poate ajunge pn la 28 de metri nlime. n tineree, scoara acestui copac este cenu~ie, devenind cu timpul brun-negricioas si crpat. Frunzele, aproape rotunde, sunt lipicioase. Florile au forma unor misori, fiind asemntoare cu florile nucului sau ale mesteacnului. Arinul negru creste pe terenuri umede, n zvoaie, n pduri cu arboret amestecat.Pentru uz medicinal se recolteaz frunzele verzi si scoara, din care se prepar pulbere, decoct si cataplasme.Substan activ important: taninul.ntrebuinriPreparatele din frunzele acestui arbore pot impulsiona activitate glandelor mamare. Potrivit unor observaii si studii recente, infuzia de frunze arin negru poate fi utilizat cu bune rezultate mpotriva febrei si a inflamaiilor gtului. Compresele cu frunze de arin negru sunt indicate si n tratarea abceselor reumatismelor, paraliziilor.

AsmuiulDenumire stiinific: Anthriscus cerefolium.Denumiri populare: hasmauchi, asmauchi, ha~maciuc.PrezentareAsmuiul este o erbacee din familia umbeliferelor. n varianta din flora spontan (Anthriscus silvestris) are o nlime cuprins ntre 30 si 210 cm Tulpina este ramificat, iar frunzele au form triunghiular si sunt de mari dimensiuni. nfloreste n partea a doua a verii. Florile sunt albe, uneori glbui. n flora spontan, asmuiul creste n pdurile umbroase si umede, pe marginea rurilor sau n pajistile cu umezeal. Este cultivat pentru mirosul su, fiind folosit n buctrie. De altfel, asmuiul este considerat n primul rnd o verdea condimentar.Pentru uz medicinal se recolteaz, de obicei, frunzele si lstarii, dar este util chiar si planta n ntregul ei. Din asmui se prepar diferite ceaiuri.Substane active importante: vitaminele C, B1, B2, PP, ulei eteric, sruri minerale, substane azotoase.ntrebuinri Datorit calitilor sale medicinale, asmuiul produce o relaxare general a organismului, contribuind, la detoxifierea acestuia. Acioneaz si ca un bun antiseptic respirator. Cercetri recente indic faptul c asmuiul are si caliti ce-l fac util n prevenirea cancerului. n mod frecvent, asmuiul este folosit pentru stimularea digestiei. Cu extracte de asmui se trateaz si unele afeciuni ale pielii, cum ar fi dermatozele, fiind utilizat si n proceduri cosmetice, mai ales n cele privind ngrijire feii.Asmuiul are efecte pozitive si n gut, reumatism, scorbut, laringit, litiaz renal (pietre la rinichi), hid ropizie.

Abrus precatoriusAbrus precatorius, numit i ochiul crabului, este o leguma cu frunze lungi penate. Seminele sunt adesea folosite ca margele i pentru confectionarea de instrumente de percizie. Smnta este foarte otrvitoare, dar dac este Inghiita crud i nesfrmat nu va produce niciun ru.Toxina prezent In Abrus precatorius, numit abrin, este foarte apropiat de cea prezent In ricin. Este o proteina dimeric alctuit din subunitAile A si B. hitrarea abrinei In celule este faciitat de fixarea laiflului B de anumite proteine tranSportoare Situate la nivelul membranei celulare. In interiorul celulei laiflul A oprete srnteza proteic prin inactivarea suburntAii 26S al nbozomului. 0 molecul de abrin va inactiva pana la 1500 ribozomi pe secund. Simptomele otrvirii cu abrin sunt identice cu cele ale otrvirii cu ricin, excepie fcnd doza letal care pentru ricin este de aproximativ 75 de on mai mare dect cea pentru abrin. 0 cantitate circulantA de abrin de mai puin de 3 tg (micrograme) poate fi letal.Seminele de Abrus precatorius sunt foarte apreciate In bijuteriile populare pentru culorile br strlucitoare. 0 treime din boab, care conine hibumub (cicatricea de ataare), este neagr, pe cnd restub este rou intens, Sugernd o buburuz. A face bijuterii cu aceste semiifle este pericubos deoarece au fost cazuri de moarte In somn prin Inghiirea unor semiifle foarte mici. in China este considerat de mult timp drept un simbol al iubini.

Aconitum napellusAconitum napellus este o specie de omag din familia Ranunculaceae, nativ din vestul i centrul Europei.CaracteristiciEste o planta peren ce crete pn la lm Inlime, cu frunze i tulpim fr "periori". Frunzele sunt rotunde, 5-10cm diametrul br, divizate palmat In 5 pana la 7 segmente lobate. Florile sunt purpuriu Inchis, subiri de forma unor cti de Inlime 1-2cm.SubspeciiNou subspecii sunt acceptate de Flora Europaea:Acomtum napebbus subsp. napebbus. Anglia sud-vestic.Acomtum napebbus subsp. corsicum (Gayer) W.Seitz. Corsica.Acomtum napebbus subsp. firmum (Rchb.) Gayer. Europa central i de est.Acomtum napebbus subsp. fissurae (Nyar.) W.Seitz. Balcanii i Rusia sud-vesticAcomtum napellus subsp. hians (Rchb.) Gayer. Europa central.Acomtum napellus subsp. lusitanicum Rouy. Europa sud-vestic.Acomtum napellus subsp. superbum (Fritsch) W.Seitz. Balcanii de vest.Acomtum napellus subsp. tauricum (Wulfen) Gayer. Alpii estici, carpaii sudici.Acomtum napellus subsp. vulgare (DC.) Rouy & Foucaud. Alpii, Pirineii, Spama de nord.Plantele native din Asia i America de nord trecute Inainte ca A.napellus sunt acum tratate ca specii diferite.Plantele sunt cultivate In gradini In zonele temperate pentru inflorescenele br asemntoare cu nite epi ce Infloresc la Inceputul verii i pentru frunziul br atractiv.UtilizareCa celelalte specii din gen, este foarte otrvitoare, genernd Intr-att de multA otrav cardiac Inct s poata fi folosit In timpuri vechi pentru a unge vrful sulielor i ab sgeior.A fost fobosit In etno-medicin In concentraii sczute In medicina tradiional chinez pentru a trata "rceala", In general "nebunia" i "deficiena Yang".Acomte este un medicament homeopat fcut din Aconitum napellus.

BnuiiDenumire stiinific: Bellis perennis.Denumiri populare: bnuei, prlue.PrezentareAceast plant erbacee, cunoscut sub numele de bnui sau prlue, ajunge pn la maximum 15 cm n perioada de maturitate, fiind prezent, laolalt cu alte ierburi si buruieni, mai ales pe fnee de la cmpie si pn la munte. Face parte din familia compozitelor. Frunzele sunt dispuse ntr-o frumoas rozet. Florile, adunate n capitule, sunt micisi rotunde, remarcndu-se prin colorit, fiind albe sau rosiatice. Datorit florilor sale, aceast plant este cultivat si pentru decor.n scopuri medicinale se folosesc florile si frunzele. Se prepar infuzie, tincturi, se extrage un ulei. n practica medicinal se fac si comprese cu tinctur sau cu decoct de frunze si flori.Substane active importante compusii acestei plante sunt puin cercetai. Se stie doar c are n compoziia sa o esen, care, se pare, este agentul medicinal principal.ntrebuinriPreparatele de bnui sunt un tonic pentru ntregul organism, un revitalizant important. Au, de asemenea, proprieti expectorante si febrifuge (reduc frisoanele, febra), fiind si un diuretic rapid.Utilizare att extern, ct si intern. Potrivit prof. dr. Ion Gherman, pentru uz inter preparatele din bnui se folosesc n cazul migrenelor, iar pentru uz extern n cicatrizarea rnilor. Totusi, lista afeciunilor n care aceast plant are efecte benefice este mult mai lung: dermatoze, furunculoze, traumatisme, reumatism, gut, insuficien hepatic si renal, astm, laringit.Potrivit marelui specialist Jean Valnet, ceaiul preparat din bnui este recomandat copiilor slabi sau care nu se dezvolt.

BtrnisulDenumire stiinific: Erigeron canadensis.PrezentareBtrnisul este o plant anual, erbacee. Originar din America, acum este prezent n toat Europa. Invazia acestei plante n Europa a nceput nc din secolul al XVII-lea. Face parte din marea familie a compozitelor. Frunzele btrni~ului sunt lanceolate, iar tulpina ramificat. nfloreste n lunile iulie, august si septembrie, florile avnd culori diverse, cum ar fi alb-glbui, albastru, liliachiu. Creste, ca orice buruian nedorit, n culturi, dar si pe terenuri prginite, prloage, pe marginile drumurilor, n liziere. Apare si n variant cultivat, mai ales ca plant ornamental.Pentru uz medicinal se recolteaz planta ntreag, o importan deosebit avnd florile. Din buruiana numit btrnis se prepar infuzie si extract fluid, dar se administreaz si sub form de suc proaspt.Substane active importante: o grup de uleiuri eseniale cu miros de chimen, tanin, rsini.ntrebuinri Preparatele obinute din btrnis au, n primul rnd, efe diuretice, contribuind la eliminarea acidului uric. Sunt, totodat, tonifiante. Potrivit specialistilor, uleiurile eseniale obinute din aceast plant au un rol deosebit n afeciuni ale sngelui, determinnd dezvoltarea globulelor albe. Ceaiurile de btrnis sunt adevrate pansamente intestinale, contribuind, n caz de hemoragii, la refacerea tractului gastro-intestinal. Totodat, btrnisul combate paraziii intestinali si reduce inflamaiile care apar n sistemul urinar. Este indicat, de asemenea, n reumatisme si gut.Notabil rmne contribuia sa n procesul de dezvoltare si ntrire a leucocitelor.

BRNDUA DE TOAMNBrndusa de toamn (Colchicum autumnale) este o plantierboas fr tulpin. Din bulbul subpmntean cresc direct frunzelealungite. Florile, foarte aspectuoase, dar toxice, apar toamna, dupofilirea frunzelor, si au culoare roz-violacee. De la brndusa detoamn se recolteaz n scop medicinal semintele si bulbul. Acesteaconin alcaloizi, derivati ai colchicinei, cu actiune asupra cicluluide nmultire a celulelor. Brndusa de toamn este folosit la fabricarea pe cale industrial a unor preparate farmaceutice utilizaten tratamentul gutei, al leucemiilor si n general n bolile canceroase.Colchicina este un alcaloid cu toxicitate foarte pronuntat. Serecomand evitarea contactului direct al tegumentelor cu produselemedicinale brute, inclusiv cu florile.Denumire stiinific: Colchicum autumnale.Prezentare Erbacee micu cu flori liliachii, cu nlime pn la 13 cm, brndusa de toamn aparine familiei iridaceelor. Are o dezvoltare deosebit si ndelungat, ajungnd la nflorire abia toamna trziu. Brndusa de toamn creste n zonele de deal, n locuri umede. Fructul, de mrimea unei nuci, este otrvitor, brndusa de toamn fiind considerat o plant toxic, deci o plant periculoas.Pentru uz medicinal se recolteaz seminele si bulbul, din care se obin preparate cu aplicaii deosebite, cel mai important si mai cunoscut fiind tinctura. Acest preparat va fi folosit cu maxim precauie si nu va fi lsat sub nici o form la ndemna copiilor.Substana activ important este colchicina. Acest alcaloid se gseste mai ales n fructul brndusei de toamn si are virtui medicinale de excepie. n acest sens, n prezent se fac cercetri privind efectele colchicinei n boli grele, cum ar fi cancerul.Cercetri mai noi asupra brndusei de toamn au dus la sinteza unui alt compus, democolcina mai puin toxic dect colchicina ntrebuinat cu succes, se pare, tratarea unor afeciuni ale sngelui.

ntrebuinri Colchicina acioneaz deosebit de eficient n gut, fiind considerat remediul clasic n stoparea rapid a atacurilor acestei afeciuni. De precizat c orice tratament cu brndus de toamn se face numai si numai sub control medical. Altfel exist riscul unor grave intoxicaii, cu sfrsit letal.Preparatele din brndus de toamn sunt cunoscute si ca un bun antinevralgic dar si ca un diuretic eficient.Exist si o legend n legtur cu numele acestei plante periculoase. Se spune c n Colchida, o regiune din zona estic a Mrii Negre, tria Medeea, o renumit vrjitoare. Ea a preparat o poiune malefic si a lsat s cad o pictur pe pmnt. Din acea pictur a rsrit brndusa de toamn! S notm si faptul c n Evul Mediu brndusa de toamn se folosea ca insecticid.

BRUSTURELEDenumire, descriere,pri folositeBrusturele (Arctiumlappa), n unele prti numit si lipan sau scaiul-oii, esteo plant ierboas bianual.Este rezistent la conditiiextreme si creste n locu-rile cele mai nepretentioase,din regiunile de cmpiepn la cele de munte.Brusturele are un aspectcaracteristic mai ales dato-rit frunzelor foarte maride la baz care pot crestepn la un diametru de aproape 60-70 cm, n unele locuri chiarmai mari. n zilele nsorite de var, frunzele sunt adevrate plriide soare, aflate la ndemn oricui pentru protejarea capului mpo-triva insolatiei. Florile sunt globuloase, cu frunzulite protectoare(bractee) prevzute cu crlige, din cauza crora se agat cu usurintde haine sau de lna oilor care trec pe lng plante. n scop me-dicinal, de la brusture se foloseste rdcina (Radix Bardanae). Fiindputernic, bine reprezentat, adnc nfipt n pmnt, recoltareaeste practic imposibil fr o cazma.

Substane activeDin punct de vedere cantitativ, cea mai bine reprezentat substandin rdcina de brusture este inulina. Alturi de aceasta s-au pusn eviden sruri de potasiu, o oarecare cantitate de ulei volatil, acidcafeic, compusi poliinici, sruri de potasiu. Cercetrile mai recente,care s-au orientat spre analiza chimic a frunzelor si n special a semintelor, au evideniat substane cu posibile efecte medicinaledin clasa lignanilor (arctiin, neoarctin, arctigenin, lapaol).Aciune, proprietiRdcina de brusture este folosit pentru actiunea sa diuretic,sudorific, depurativ si usor hipoglicemiant. Unele cercetri experimentale sugereaz existenta unui factor cu actiune antitumoral,antimutagenic. Alte studii experimentale fcute n Taiwan auconstatat o posibil actiune hepatoprotectoare si antioxidant.Cercettorii taivanezi presupun c substantele fitochimice dinrdcina brusturelui ar putea proteja organismul de efectelecancerigene ale radicalilor liberi.n ce priveste principiile active din semine, cercetri fcute laUniversitatea din Tokio arat c anumii lignani din seminele debrusture pot contracara actiunea factorului activator al agregriitrombocitelor sanguine. Dac aceste studii vor fi confirmate,brusturele va fi cuprins n lista factorilor protectori mpotrivaformrii trombilor (cheagurilor) n vasele sanguine.Indicaii terapeuticePrintre indicatiile clasice ale preparatelor de brusture se numr:afectiunile renale, afectiunile pielii (eczeme, seboree, acnee),furunculoza, guta, reumatismul.Preparare i administrarePentru uz intern, se prepar un decoct din 4 linguri de pulberede rdcin, la 1 litru de ap. Se bea pn la 1 litru pe zi. Deasemenea, se poate ncerca maceratul la rece pregtit din 4 linguride rdcin, la 1 litru de ap. Macerarea se face timp de 6-8 ore. ndiabet se recomand infuzia din 1 lingur de rdcin, la 1 cancu ap. Din aceasta se beau 2-3 cni pe zi.Pentru uz extern, se prepar un decoct din 2 linguri de rdcinmruntit, la 1 can cu ap. Se strecoar dup un sfert de or si sefoloseste sub form de comprese, frectii sau splturi locale. Brusturele intr n compozitia tabletelor Antitox, a cremei Armon, a lotiunii antiseboreice Hebe, a comprimatelor Imunovit si a solutiei Herbasol.

Precauii, efecte adverseLiteratura de specialitate a semnalat un caz izolat de intoxicatiecare se pare c s-a datorat contaminrii cu atropin a preparatuluiadministrat.

BUSUIOCUL-CERBILORBusuiocul-cerbilor (Menta pulegium),numit si museelul de cmp, este o plantierboas, cu flori violacee, care cresten locuri umede. Contine tanin, ulei volatil(pulegon, menton, piperiton). nmedicina empiric este folosit pentrutratarea unor afectiuni gastrice, pentrustimularea digestiei, pentru combatereameteorismului abdominal, precum si nafectiuni ale aparatului respirator, caexpectorant.Infuzia se prepar din 1 linguri defrunze la 1 can cu ap si se beau 2-3cni pe zi. Uleiul volatil obtinut dinbusuiocul-cerbilor trebuie folosit cumare prudent, n doze strict limitate,deoarece supradozarea poate duce lareactii adverse severe. Nu se admi-nistreaz femeilor nsrcinate. n poporera utilizat ca insecticid, contra puri-cilor. Are utilitate n industria parfu-murilor.

BUSUIOCULDenumire descriere i pri folositeBusuiocul (Ocimum basilicum) este oplant de provenien oriental, care de-alungul timpului a ajuns nu numai s fie acli-matizat si cultivat n orice grdin, ci chiars devin o caracteristic a culturii nationale.Busuiocul e o plant cu frunze mrunte, dispusepereche si flori mici albicioase. Planta nntregime este aromat la miros si la gust. Serecolteaz prtile aeriene cu frunze tinere, cusau fr flori (Herba Basilici).Substane activeUleiul volatil din busuioc contine linalol, eucaliptol, eugenol,estragol, camfor, anetol. Mai contine taninuri si saponozidetriterpenice, iar seminele contin mucilagii.

Aciune, proprietiBusuiocul este folosit n fitoterapie pentru actiunea sa antiseptic,carminativ, galactogog, antiemetic, diuretic, antiinflamatoare,antifungic, febrifug.Indicaii terapeuticePreparatele fitoterapeutice din busuioc sunt administrate nafectiuni digestive, colici intestinale, meteorism abdominal, diaree,colit, n infecii ale cilor respiratorii, anorexie.Preparare i administrareInfuzia se prepar din 1 linguri de plant la 1 can cu ap. Sebeau 3 cni pe zi. n infectiile cilor respiratorii superioare, rinite,grip, se recomand si inhalatiile cu abur n care s-au antrenatprincipiile active din busuioc. Se fierbe 1 lingur de plant mruntit, ntr-o can cu ap. Se face o inhalatie dimineata si unaseara.Intr n compoziia solutiei Herbasol si a comprimatelor Plantofort.Moduri de utilizare Infuzie: dou linguri la un litru; lsai 10 minute.Favorizeaz digestiaInfuzia de busuioc este excelent n cazul micilor neplceri digestive, precum aerofagia, meteorismul (flatulenele) sau arsurile la stomac,precum i a al durerilor de cap de origine digestiv. Tratamentul obinuit este de dou ceti pe zi, dup mesele principale.Busuiocul posed o aciune antispasmodic i combate strile de grea. n cazurile de vom se va utiliza o infuzie mai concentrat (o mn la un litru), acest tratament se poate de utilizat i n caz a rului de transport.Calmeaz sistemul nervosPersoanele nervoase vor folosi o cur de busuioc, are ca funie calmarea spasmelor i reechilibrarea sistemului nervos (dou ceti pe zi, timp de 10 zile). Aceasta mai este recomandat i mpotriva migrenei de origine nervoas i crete rezistena organismului la stres i oboseal. Pentru un somn linitit, bei nainte de culcare o ceac de infuzie.Favorizeaz alptarea Consumai dup fiecare mas o cec de infuzie, stimuleaz lactaia.Pentru uz externmpotriva aftelor: ungei-le cu ajutorul unui beior cu vat mbibat n decoct concentrat de busuioc (dou mni la un litru de ap, fierte timp de 15 min.)DiverseFrunzele proaspete sau uscate sunt apreciate n buctriaromneasc si sunt folosite la aromatizarea diverselor feluri demncare, a mezelurilor, murturilor, sosurilor i salatelor. Busuioculeste profund legat de credinele populare i de unele practicireligioase. Proprietile aparent neobinuite ale apei tratate cubusuioc se datoreaz dizolvrii n ap a uleiul volatil i a celorlalteprincipii active, cu aciune dezinfectant.

Brad argintiu Abies albaBrad argintiu (Abies alba) este un brad de regiuni muntoase care crete n special n Europa n Munii Carpai, Pirinei i Alpi (pe muni unde precipitaiile depesc 1000 mm)la altitudini ntre 500-1800 m.Acest copac este un conifer masiv care atinge nlimea maxim de 60 metri, iar trunchiul cu limea de pn la 1,5 metri.Acele acestui brad au o culoare verde nchis deasupra i dou benzi lungi albe dedesubt,ating ntre 1,8 / 3 centimetri i nu mai mult de 0.5 mm n grosime.Bradul Argintiu are conurile cu olungime ntre 9-17 cm i 3-4 lime, cu aproximativ 150-200 de solzi, fiecare solz avnd2 semine naripate. Conul la maturizare se deschide i elimin seminele.Abies albaeste nrudit cu bradul bulgar (Abies borisiiregis)i cu bradul sicilian (Abies nebrodensis), fiind diferit de acetia i ali brazi euro-mediteraneeni prin frunziul rsfirat, cu frunzele mprtiate n toate direciile.Bradul argintiu este prima specie folosit ca pom de Crciun, dar a fost n mare parte nlocuit cu Bradul Nordmann.Lemnul este moale i alb, folosit pentru construcie general i producerea hrtiei.Uleiul de rin extras din Bradul Argintiu este folosit n industria parfumurilor i se utilizeaz la creaia produselor pentru baie.

BoborniculDenumirea stiinific: Veronica beccabunga.PrezentareBobornicul este o erbacee peren, aparinnd familiei scrofulariaceelor. Ca plant medicinal, bobornicul este mai puin cunoscut, desi se gseste lesne n flora Romniei, de la cmpie pn sub munte. Iubeste umezeala si de aceea va f gsit n preajma lacurilor, a apelor curgtoare, pe lng izvoare. Bobornicul dezvolt un rizom lung, trtor, expus si nu prea consistent, tulpinile aeriene avnd ntre 10 si 60 cm. nfloreste n mai~i iunie, florile fiind albastre, albastru-deschis, semnn ntructva, cu cele de urzic moart. Fructul de bobornic este o capsul.Pentru aplicaii medicinale se culeg florile, fructele, tulpinile.Substane active importante: un ulei volatil si glucozide.ntrebuinriUleiul volatil de bobornic are efecte calmante si expectorante Se spune c extractul de frunze proaspete este un vechi remediu pentru curirea sngelui, pentru purificarea sanguin. Potrivit medicinii populare, bobornicul e folosit n bolile de astm, tuberculoz si boli ale ficatului. Cercetri recente asupra virtuilor acestei plante arat c este antiscorbutic si c poate fi utilizat cu bune rezultate n durerile de mijlocsi de spate, precumsi n scrofuloz. Sunt cunoscute si efectele diuretice ale acestei plante, sucul din bobornic avnd, de altfel, nsemnate proprieti depurative. Un fapt deosebit de interesant extrasul din bobornic, precum si toctura, amestecul din aceast plant (tulpini, frunze, flori) pot fi folosite, sub form de comprese si cataplasme, n tratamentul pistruilor. Tot compresele si cataplasmele cu bobornic se utilizeaz si mpotriva hemoroizilor, pecingenilor, ulceraiilor scorbutice.Babornicul este socotit, nc din vechime, drept leacul natural de purificare a sngelui si chiar a ficatului.

BozulDenumire stiinific: Sambucus ebulus.Denumire popular: bozie.PrezentareBozul este o erbacee din familia caprifoliaceelor, fiind nrudit cu socul. La maturitate poate ajunge pn la doi metri nlime. Creste, adesea, n colonii formnd adevrate pduri n locuri umede, pe terenuri virane, prin prloage, pe psuni, la marginea pdurilor, n locuri prsite. Are frunze mari, cu miros neplcut. Bozul nfloreste n lunile de var. Florile sunt albe, grupate n inflorescene. Fructele se prezint sub forma unor bobie de culoare neagr.Pentru nevoi medicinale se recolteaz frunzele, florile, coaja rdcinilor, fructele. Din flori se prepar infuzie, iar din fructe si coaj se poate obine un decoct.Substane active importante: taninuri, esene parfumate, zaharuri, acid malic, acid tartric, substane amare.ntrebuinri Bozul are neasteptat de multe caliti din punct de vedere medicinal: calmeaz tusea, favorizeaz transpiraia, este diuretic, purgativ, depurativ. Florile de boz se folosesc n terapii mpotriva bolilor infecioase si a bolilor cilor respiratorii. Mult mai multe utilizri au fructele, frunzele si coaja cu care se trateaz cistitele, nefritele, edemele, hidropizia, constipaia. De asemenea, bozul este recomandat pentru tratamente n caz de contuzii, avnd, se pare, caliti de agent revulsiv.Deoarece preparatele de boz pot fi toxice (mai ales cele obinute din fructe), aceast plant se va utiliza numai sub ndrumarea unui specialist.

BrncuaDenumirea stiinific: Sisymbrium officinale.PrezentareBrncua este o plant erbacee aparintoare familiei crucifereior. Are tulpin proas si flori galbene. nlimea sa poate ajunge pn la 70 cm. Pentru medicaie se culeg frunzele, prile tinere ale plantei, vrfurile cu tot florile de pe ele. Brncua este o plant medicinal tradiional.Substan activ important: esena alilic.ntrebuinri Confruntndu-se cu rcelile, mosii si strmosii nostri trebuiau s se trateze cumva. Unul dintre aceste remedii a fost brncua si, fireste, poate fi si acuma, dac, cumva, nu ne convin medicamentele moderne. Cu brncua se trateaz coardele vocale bolnave sau obosite, precum si laringitele si faringitele, fiind un antiinflamator eficient. Cel mai cunoscut preparat din brncu este sub form de infuzie, dar se poate folosi si sucul de brncu, cu condiia ca acesta s fie proaspt. Pentru ca sucul de brncu s aib un gust ct de ct acceptabil se va dizolva n el lapte, fiind bune si siropul sau mierea. Util n practica medicinal este si tinctura de brncu, deocamdat mai puin cunoscut si utilizat.

BrancaDenumirea stiinific: Lobularia pulmonaria.PrezentareBrnca este un lichen care poate fi ntlnit cu usurin si n ara noastr, de la deal pn la munte. Copacii-gazd sunt ndeosebi fagul si ararul, rareori molidul, lemnele czute, pietrele. Brnca poate atinge o lungime de 40 cm. Acest lichen se prezint ca un lob vlurit, altfel spus un lob cu un relief pronunat, culoarea fiind verzuie, uneori cu accente spre brun sau chiar verde, cu margini usor galben-albstrii sau albe. Prin urmare, un ciudat amestec de culori ce d mister aceste ciudate plante.ntrebuinri Medicina popular a introdus, din timpuri strvechi, aceast plant modest n rndul celor cu efecte curative. Astfel, practica de sute sau poate mii de ani a dovedit c preparatele din lichenul de brnc combat bolile respiratorii, dnd rezultate n procedeele terapeutice asupra astmului bronsic si a tusei. Substana sau substanele active pe care le conine brnca produc efecte pozitive si n cazul bolilor de plmni.

BobulDenumire stiinific: Vicia faba.Denumire popular: fasole mare.PrezentareBobul este o erbacee anual, fiind un membru important al familiei leguminoaselor. Tulpina poate ajunge la o nlime de 1,20 metri, fiind muchiat, goal pe dinuntru si foarte suculent n perioada de maxim vegetaie. Frunzele bobului sunt penat-compuse si arat foarte frumos. Aceast plant, originar din Asia, poate fi ntlnit numai n culturi, de altfel din ce n ce mai rare chiar si n gospodriile rne~ti de tradiie. Florile bobului sunt albe, roz, chiar violete. Bobul nfloreste n lunile iunie si iulie, fructul fiind sub form unor psti mari, cu coaj groas. Seminele au de dou sau trei ori dimensiunea unui bob de fasole, sunt ovalesi usor turtite si sunt excelente ca preparate alimentare.Pentru uz medicinal se culeg florile, frunzele, pstile tinere, boabele verzi, cojile pstilor si, bineneles, boabele coapte. Principalul preparat medicinal este infuzia.Pentru a ne da seama de importana alimentar, dar si medicinal a bobului, trebuie s amintim faptul c n Antichitate grecii aveau o srbtoare dedicat acestei plante-minune. n acea zi se ofereau zeilor, drept jertf, vase mari cu bob gtit n diverse moduri.Substane active importante: sruri minerale (pe baz de calciu, fier, natriu, magneziu, potasiu), protide, glucide, vitamine. n bob se gsesc proteine (n proporie de 25%), hidrai de carbon (50% din care zahrul 10%, celuloza 7,5%), substane grase (1,5%), vitaminele A, B. C.ntrebuinri Bobul este un aliment foarte hrnitor. Mii de ani a fost un element deosebit de important n hrana oamenilor. Putem da aici exemplul lui Pitagora, care si ndemna elevii s consume, cu toat ncrederea, ct mai mult bob.Ca efecte medicinale ale bobului putem meniona: diuretic, sedativ, tonic. Se foloseste cu precdere n afeciuni precum colici renale, cistite, ct si n bolile d prostat. n mod surprinztor, bobul este recomandat si n afeciuni reumatismale.

BrdisorulDenumire stiinific: Licopodium cla vatum.Denumire popular: pedicua, barba ursului, plmid.Prezentare Brdisorul sau pedicua este o ferig, cu o tulpin lung de pn la un metru, culcat pe pmnt, din care se ridic frunzele. Activitatea de producere a sporilor ncepe n iulie si se termin n septembrie. Sporii au culoarea galben-deschis. Plant peren, aceast ferig face parte din familia licopodinaceelor. Creste n pdurile din regiunile montane si submontane.Pentru terapii medicinale se culeg sporii, din care seprepar o pulbere, cunoscut si sub numele de sulf vegetal. Unii specialsti n medicin naturist opineaz c se poate folosi chiar si planta n ntregime.Substane active importante: substane specifice (clavatin, anotin), flavone, sruri minerale.ntrebuinri Din sporii de brdisor se face un preparat necesar, n primul rnd, n tratarea unor afeciuni dermatologice. Pulberea astfel obinut se foloseste n tratarea eritemului sugarilor, n intertrigo, precum si n arsuri, dermatite, rni deschise mai ales la copii. n uz intern, pentru afeciuni cum ar fi litiazele, hepatitele, se utilizeaz un preparat obinut din ntreaga plant. Unii specialisti n medicin naturist sunt de prere c preparatele de brdisor (pedicu) sunt benefice si n tratamente mpotriva tabagismului si alcoolismului.

BrebenelulDenumire stiinific: Corydalis cava.Denumiri populare: brebenea, breabn.PrezentareBrebenelul este o plant care nfloreste primvara, acoperind solul pdurilor de la deal si cmpie cu un strat vegetal viu, multicolor si frumos mirositor. Sub numele de brebenel sunt cunoscute mai multe specii de plante cu trsturi comune, adic sunt erbacee perene, au structur asemntoare si relativ aceia si compus chimici activi. Brebenelul face parte din familia papaveraceelor. Tulpina este suculent si rareori trece de 20 cm nlime. Rizomul este dezvoltat si, de cele mai multe ori, gol pe dinuntru. Florile, n culori albe, glbui, roz, violete, purpurii, sunt melifere.Pentru trebuine medicinale se recolteaz rizomii. Din tulpini si flori se poat obine un suc.Substane active importante: trei compusi specifici coridalin, coricavin si bulbocapnin. Bulbocapnina este o substan toxic.ntrebuinri Preparatele de brebenel au aciune asupra sistemului nervos, fcnd unele reglaje n buna funcionare a acestuia. De asemenea, preparatele de brebenel sunt folosite n afeciuni cardiace, mai ales pentru reducerea tensiunii arteriale. Aceste preparate au influen pozitivsi asupra funcionrii tractului gastrointestinal.Ca plant medicinal, brebenelul este nc puin cunoscut n ara noastr, desi compusii si activi arat c merit toat atenia.

BroccoliDenumire stiinific: Brassica oleracea, var. botrytis.Denumire popular: conopida broccoli.Prezentare Broccoli se deosebeste de conopid prin partea comestibil care nu este att de aglomerat, ci mai rar, precum un chiorchine. Prin urmare, am putea spune c broccoli este o conopid cu inflorescena mai rar. Aceast inflorescen poate fi verde, galben sau violet, neexistnd deosebiri n ceea ce priveste coninutul si consistena. Broccoli este o legum foarte fraged si hrnitoare. Are si caliti medicinale, recunoscute din ce n ce mai mult. Se consum n salate (exist foarte multe reete, bine puse la punct), dar si gtit cu carne, cu paste, cu ou, cu brnz, cu orez.Substane active importante: coninut mare de vitamina C, vitamina K, betacaroten, sruri minerale, celuloz, glucide. Recent s-au descoperit doi compsi sulforafan si indol-carbinol care atest broccoli ca o legum util n profilaxia cancerului de stomac si de sn.ntrebuinri Preparatele din broccoli sunt recomandate n avitaminoze, anemii, deranjamente digestive, n prevenirea cancerului pe tractul -intestinal, gastro n osteoporoz, n combaterea hemoragiilor. Leguma numit broccoli este cunoscut si ca un usor, plcut si eficient depurativ gastro-intestinal.

Bujorul de munteDenumire stiinific: Rhododendron kotsschyi.PrezentareBujorul de munte, numit uneori si smrdar, este un subarbust a crui nlime abia ajunge la 50 cm. Face parte din familia ericaceelor, fiind o plant cu o tulpin mult ramificat. Rdcina este, de asemenea, foarte dezvoltat. Frunzele, lucioase, consistente si de mici dimensiuni, sunt dispuse altern. Florile, de culo rosie, rareori roz sau alb, au un miros plcut. Bujorul de munte nfloreste pe toat durata verii. Fructul este o capsul.Pentru uz medicinal se recolteaz frunzele, ramurile tinere cu tot cu flori, florile. Se prepar infuzie, decoct, extract.Substane active importante: ulei eteric, taninuri.ntrebuinriSe spune despre preparatele medicinale de bujor de munte c au proprieti afrodiziace. Este, de asemenea, cunoscut faptul c au efecte pozitive n bol de ficat, precum si n afeciuni respiratorii.n cantiti mari, preparatele pe baz de bujor de munte pot fi toxice.

Buretele de stejarDenumirea stiinific: Boletus igniarius.Denumire popular: iasc.PrezentareEste vorba, de fapt, despre dou genuri de ciuperci Fomes si Phellinus care cresc n pdure, pe tulpinile copacilor btrni, mai ales pe stejari si fagi. Aceste ciuperci sunt folosite ca materie prim pentru prepararea a ceea ce noi numim iasc. Buretele de stejar creste sub forma unei copite de cal sau a unei etajere. Trind pe copaci, buretele de stejar produce, n timp, putregaiul alb al lemnului.ntrebuinrin medicina popular, buretele de stejar a fost folosit, mult vreme, pentru oprirea sngerrilor si tratarea rnilor. n natur, n lips de altceva, se utilizeaz ca pansament, fiind un hemostatic destul de puternic. Este posibil s aib si proprieti antimicrobiene.

Buruiana de trnjiDenumire stiinific: Neottia nidus-a vis.Denumire popular: trnji.Prezentare Buruiana de trnji este o plant peren, saprofit (adic se hrneste cu resturi de plante aflate n descompunere). Face parte din familia orhideelor, fiin de fapt, o orhidee de pdure. Fiind o plant saprofit, buruiana de trnji creste pe solul bogat n putregaiuri al pdurilor, mai ales al pdurilor de foioase. Datorit modului su de hrnire, rdcinile sunt crnoase, dezvoltate, nclcite. Buruiana de trnji nu are clorofil. Florile au culoare nchis, brun si miros a miere de pdure. Planta nfloreste n lunile mai, iunie si iulie. Fructul este o capsul.ntrebuinri n medicina popular romneasc, buruiana de trnji este cunoscut ca un important remediu n tratarea hemoroizilor.

CASTANUL SLBATICDenumire, descriere i prifolositeUn binecunoscut arbore foios,castanul (Aesculus hippocastanum)creste n parcuri, pe marginea aleilor saustrzilor, atingnd nltimi de 30 demetri. Prile folosite n scop medicinalsunt scoara (Cortex Hippocastani) sicastanele, adic semintele (Semen Hippo-castani), de form aproximativ semisfe-ric i de culoare maro-rocat, cu su-prafaa lucioas. Un arbore matur poateproduce anual ntre 50 i 60 kg de castane.Castanele se recolteaz n septembriei octombrie, pe msur ce cad dincopac.Substane activeSeminele conin amidon, albumine, grsimi, saponine (escin),principii amare, tanin, flavonoizi. Scoara conine o cantitate marede tanin, precum i substane cumarinice de tipul oxicumarinei iesculinei.Aciune, proprietiSubstanele active din semine le confer castanelor proprietti antiinflamatoare, antiedematoase si produc vasoconstricie venoas.Principalele proprieti au fost dovedite att prin studii experi-mentale, ct si prin studii clinice.Scoara are aciune tonic, febrifug, hemostatic si de protecievascular.Indicaii terapeuticeProdusele farmaceutice din castane au indicaii n terapiavaricelor, hemoroizilor, flebitelor, tromboflebitelor, sindromuluiRaynaud, insuficienei venoase cronice, a edemelor postoperatorii,a bolilor cu fragilitate vascular crescut i tendin la hemoragie.AdministrareSeminele de castan nu se folosesc ca atare. Din acestea sefabric, prin procedee farmaceutice, tincturi, extracte, unguente,supozitoare, comprimate i chiar preparate injectabile.Intr n compoziia unguentului Variterp, a granulelorAqua-venoli a geluluiStimuven.

Efecte adverse, precauiiSaponinele din extractele de castane sunt substane cu posibileefecte toxice la supradozare. Au fost semnalate cteva cazuri deoc anafilactic, respectiv de reacii alergice. Aplicarea local aunguentelor n boala varicoas se face fr masaj pentru a nuprovoca iritaie local.DiverseCastanele sunt o materie prim pentru fabricarea unor spunurii uleuri tehnice, a cleiului. Scoara de castan este utilizat n in-dustria tbcritului, la prelucrarea pieilor de animale.

CTINA ALBDenumire, descriere ipri utilizateCtina alb, cunoscut nunele pri i sub numele dectin de ru sau simplu ctin(Hippophae rhamnoides), esteun arbust care poate crete pnla 5-6 metri nlime. Ramurileprezint numeroi epi lungi,foarte ascuii, iar frunzele suntnguste, de culoare verde-argintiu.Florile, brun-glbui, sunt mici iapar n lunile martie - aprilie. Prin-cipala parte folosit n fitoterapiesunt fructele (Fructus Hippo-phaes). Acestea seamn cunite mrgele de form ovoidal i de culoare galben-portocaliuintens (n realitate, nite drupe false), se pot recolta n lunile augusti septembrie, avnd un gust acru, uor amrui, cu arom plcuti miros caracteristic, asemntor afinelor. n interiorul drupelorse afl fructul propriu-zis (achena). Se recomand ca recoltareas se fac nainte de primul nghe, deoarece gustul i calitateafructelor ngheate se deterioreaz repede.Substane activeFructele de ctin sunt adevrate concentrate de vitamine. Celemai bine reprezentate sunt: vitamina C, carotenoizii vegetali (provitamina A), vitaminele E, B1, B2, PP. Pe lng coninutul marede vitamine, dintre care unele sunt cunoscute ca avnd efecteantioxidante, fructele de ctin sunt o surs bogat de muli aliantioxidani, att hidro, ct i liposolubili. Uleiul (OleumHippophae) extras din fructul propriu-zis de ctin conine acizigrai polinesaturai i fosfolipide (gliceride ale acizilor oleic, li-noleic, palmitic, palmitoleic, alfa-linolenic). Alte substaneevideniate sunt pectinele i substanele triterpenice.Aciune, proprietiPreparatele din ctin alb constituie o surs bogat de vitaminecu att mai valoroas, cu ct alimentaia este mai deficitar, maiales n perioada de iarn. Prin prezena vitaminelor, ctina albare efecte antioxidante, de protecie a capilarelor i a sistemuluinervos.Extractul uleios obinut din fructele de ctin protejeaztegumentele de radiaiile ultraviolete i are efect emolient. ntr-unstudiu efectuat n Marea Britanie, constnd din administrarea timpde opt sptmni a sucului de ctin, s-a constatat o cretere aHDL-colesterolului (colesterolul bun). Acelai studiu a artat csubstanele active din ctin scad susceptibilitatea LDL-colesterolului(colesterolul ru) la oxidare. Aceste date pun n eviden efectulctinei albe de prevenire a procesului de ateroscleroz prinproprietile sale antioxidante.Mai multe experimente de laborator au evideniat proprietilecitoprotectoare i imunostimulatoare ale preparatelor fitoterapeuticedin ctin.Studii fcute n Turcia au artat c extractul de ctin are efectde protecie mpotriva apariiei leziunilor ulceroase la niveluluistomacului. Un studiu efectuat n China a ajuns la concluzia cefectul protector al substanelor fitochimice din ctin fa deulcerul gastric este comparabil cu cel alCimetidinei, un binecunoscutmedicament antiulceros.Alt studiu, fcut n Bulgaria, confirm proprietile regeneratoareale extractelor de ctin datorit coninutului mare de vitamine imicroelemente (seleniu, zinc, cupru).Studii experimentale efectuate n China, cu ajutorul microscopieielectronice, au pus n eviden faptul c uleiul de ctin poate jucaun rol protector pentru celulele hepatice lezate.Indicaii terapeutice i profilacticeUleiul gras extras din coaja fructului este utilizat n curele devitaminizare, n strile careniale, n surmenaj, n tratamentul ad-juvant al ulcerului gastric, n tratamentul arsurilor i plgilor greuvindecabile. Extractele de ctin au fost utilizate de mult timp nmedicina tradiional din China i Rusia, n tratamentul unorafeciuni dermatologice (eczeme). Extractele de ctin sunt de oreal valoare n prevenirea procesului aterosclerotic.Preparare i administrareFructele de ctin pot fi ntrebuinate pentru obinerea diverselorpreparate, fie proaspete, fie uscate. Sucul poate fi filtrat sau nefiltrat.Sucul nefiltrat include pulpa de culoare portocalie a fructelor ieste mai bogat n substane fitochimice. Stoarcerea fructelor proaspetese poate face cu teascul (la fel ca mustul de struguri) sau cu storctorulde fructe. Pentru ndulcire se poate folosi miere sau zahr.Infuzia se poate prepara din 2-3 lingurie de fructe uscate, la1 can cu ap. Se beau 2-3 cni pe zi, n cure de 7-10 zile.Deoarece unele componente active ale fructelor de ctin sunttermolabile (n special vitamina C), trebuie evitate temperaturilemai mari de 700 C.Intr n compoziia granulelor Cevisol, a cremei Armon, a cremei Hebe-radex i a comprimatelor Plantofort.Precauiin unele regiuni geografice, fructele de ctin alb sunt consi-derate toxice i, dei exist din belug, nu sunt folosite sub nici o form. Pe baza dovezilor tiinifice i empirice existente putemafirma c nu exist motive demne de luat n seam care scontraindice folosirea raional a fructelor de ctin alb. O msurde precauie este totui necesar, i anume pentru prevenireanepturilor n timpul culesului, datorit spinilor foarte numeroii ascuii ai arbustului.DiverseFructele de ctin pot servi i ca aliment sub form de gem,marmelad, sirop sau compot.Datorit proprietilor protectoare fa de razele ultraviolete iproprietilor emoliente, uleiul extras din fructele de ctin este uningredient apreciat n preparatele fitofarmaceutice cosmetice.Pulpa care rmne dup ndeprtarea sucului constituie omaterie prim pentru extragerea unui pigment galben (galben dectin), utilizat drept colorant natural n industria alimentar.

CERENELULDenumire, descriere ipri folositeCerenelul (Geum urbanum)este o plant ierboas cu frunzecompuse din cte trei folioleverzi, cu margini zimate i vrfascuit. Cerenelul nflorete dinluna mai pn toamna i areflorile alctuite din 5 petale deculoare galben-intens, susinutede o codi lung. De la cerenelse recolteaz rizomii (Rizoma Gei) fie primvara, n luna martie, fietoamna n lunile septembrie,octombrie.Substane activeRdcinile de cerenel conin taninuri, acid galic, acid elagic, glico-zide de tipul geozidei, catehin, acid cafeic, acid clorogenic, glucide.Aciune, proprietiPreparatele din rdcin de cerenel au efect astringent, anti-septic, antidiareic, calmant.Indicaii terapeuticeCa remediu fitoterapeutic, cerenelul este folosit n stomatite,amigdalite, gingivite, sngerri ale gingiei, diaree, enterocolite.Preparare i administrareDecoctul se prepar din 2 lingurie de pulbere de rdcin, la1 can de ap. Se fierbe 20-30 de minute i se strecoar. Se beadup mesele principale.Pentru gargar se poate folosi decoctul descris mai sus.Intr n compoziia ceaiului antidiareic, a ceaiului pentru gargari a extractului alcoholic Ticiverol.DiverseDin frunzele plantei, culese primvara cnd sunt nc fragede,se poate face salat de verdeuri, care are printre altele un coninutmare de vitamina C.

CHIMENULDenumire, descriere i pri folositeChimenul (Carum carvi) este o plant ierboas din familiamorcovului. Mai este numit i chimion. Crete n regiunea de deal,att spontan, ct i n culturi, rodind numai n al doilea an. n scopmedicinal se recolteaz fructele (Fructus Carvi), mici de cca 5 mmlungime, cafenii, ovalare, alungite, uor curbate, cu un gust i mirosaromat, neptor, caracteristic.Substane activeUleiul volatil din fructele de chimen este reprezentat de carvon,carveol, carvacrol. Fructele mai conin n plus acizi grai, substaneglucidice i proteice, cumarine, fitosteroli.Aciune, proprietiFitoterapia cu preparate din fructe de chimen se bazeaz peaciunea lor carminativ, stomahic, galactogog i stimulentasupra ntregului organism.Indicaii terapeuticeSe utilizeaz pentru combaterea colicilor la copii i la mamelecare alpteaz. La acestea din urm, preparatele de chimion pot fiutilizate pentru stimularea secreiei lactate, mpreun cu alte plantecu efect sinergic (anoson, fenicul).Preparare i administrareInfuzia se prepar din 1 linguri de fructe la 1 can cu ap i sebeau 2-3 cni pe zi. Pentru sugari i copii se prepar infuzia din linguri de fructe de chimen, la 100 ml de ap. La sugari seadministreaz 6 linguri, n timp ce la copiii peste 5 ani se poate dantreaga cantitate, pe parcursul zilei.Intr n compoziia granulelorDiett.DiverseSupa de chimen, preparat n mod dietetic este la fel de indicatpentru mamele care alpteaz, ca i ceaiul. De obicei se servetecu crutoane de pine prjit. Fructele de chimen se folosesc n panificaie,presrate pe suprafaa pinii sau a produselor de patiserie, iar uleiulvolatil este folosit la fabricarea unor paste de dini.

CICOAREADenumire, descriere i prifolositeCicoarea (Cichorium intybus) esteo plant ndrgit pentru culoareaalbastr a florilor ei. O varietate culti-vat de cicoare este renumit pentrusurogatul de cafea fabricat din rd-cinile sale. Frunzele de la baz suntmult alungite i adnc divizate, asem-ntoare cu frunzele de ppdie, iar celedin partea superioar a tulpinii suntntregi i mai mici. Frunzele de cicoareau suprafaa proas, spre deosebire decele de ppdie care sunt netede. De lacicoare se recolteaz pentru uz medici-nal att prile aeriene, ct i rdcina.Partea aerian (Herba Cichorii) serecolteaz n perioada nfloririi, din iuliepn n septembrie. Rdcinile (RadixCichorii) se recolteaz toamna, nseptembrie.Substane activeAmbele pri ale plantei conincicoriin, lactucin, inulin, flavonoizi, acizi polifenoli carboxilici.Frunzele conin n plus acid tartric.Aciune, proprietiPrincipiile active din cicoare confer plantei efect stomahic,colagog, hepatoprotector, depurativ, uor sedativ, antiaritmic,hipotensiv, hipoglicemiant, laxativ.Indicaii terapeuticePreparatele din cicoare sunt uzilizate pentru stimularea pofteide mncare, n tratamentul adjuvant al afeciunilor biliare ihepatice, n acnee i n constipaie.Preparare i administrareInfuzia se poate prepara din 1-2 lingurie de plant priaeriene i rdcini mrunite la 1 can cu ap. Se beau 2 cni pezi.Din 2 lingurie de rdcini mrunite, la 1 can cu ap, se preparun decoct, prin fierbere timp de 5 minute. Se beau 1-2 cni pe zi,n trei reprize, naintea meselor principale.Pentru uz extern, n acnee, se recomand splturi sau compreselocale cu infuzie preparat din 40 g de plant la 1 litru de ap.Cicoarea intr n compoziia ceaiului depurativ, a comprimatelor Cortelax, Rhamnolax i Normoponderol, a loiunii nutritive Hebe, a extractului de cicoare prjit Cicorela, a granulelor Diett.DiverseFrunzele fragede ale varietii Foliosus, se pot consuma subform de salat. Spre deosebire de cafeaua obinut din boabelede cafea, cafeaua din cicoare nu prezint riscul dependenei sau alfenomenelor de psihoexcitaie. n plus, se pare c acest nlocuitorde cafea are efecte favorabile asupra digestiei i calmeaz durerileabdominale. Rdcina de cicoare prjit, ca nlocuitor de cafea, sepoate procura din comer sub numele de Cicosil.

CIMBRIORULDenumire, descriere ipri folositeCimbriorul (Thymusserpyllum), numit n anu-mite locuri i cimbru decmp, este o plant mic destatur, cu tulpini trtoarecare se fixeaz din loc n locprin rdcini. Ramificaiiletulpinilor nu cresc mai lungide 7-10 cm, iar frunzele suntmrunte, ca i florile, acesteafiind de culoare purpuriu-violacee. Perioada de nflorire este lung,ncepnd din mai i pn n septembrie. De la cimbrior se folosetepartea aerian nflorit (Herba Serpylli) care eman un miroscaracteristic, plcut, aromat. Recoltarea se face numai pe vremensorit, dup ce se usuc roua.Substane activeUleiul volatil este compus din terpene, timol, carvacrol. Maiconine principii amare (serpilin), acid ursolic i oleanolic, acidcafeic i rozmarinic, flavone, tanin i rezine.Aciune, proprietiPreparatele fitoterapeutice din cimbrior au aciune antispastic,coleretic, antimicrobian i antiviral, vermifug, vermicid,cicatrizant.Indicaii terapeuticeFitoterapia cu ceaiuri i extracte din cimbrior este util n colici,enterocolite microbiene, infecii respiratorii cu fenomene spastice,grip, infecii urinare, anorexie, parazitoze intestinale, afeciunihepatice, precum i extern, n caz de ulceraii sau alte plgi.

Preparare i administrareSe poate prepara o infuzie din 1 linguri de plant la 1 can cuap. Se beau 2-3 cni pe zi. Pentru tratarea infeciilor respiratoriicu tuse, se recomand un amestec din cimbrior i scai vnt.Pentru uz extern, se prepar un decoct din 2 lingurie de plantla 1 can cu ap i se aplic sub form de comprese locale sau sefac splturi ale regiunii afectate. Cimbriorul poate fi utilizat externi sub form de bi medicinale, singur sau n asociere cu alte plantecu efect sinergic. Se prepar un decoct din 3 mini de plant la 10litri de ap; acesta se adaug la apa de baie.Cimbriorul intr n compoziia ceaiului antiastmatic, antidiareic,a ceaiului pentru gargar, a granulelorAqua-algin iAqua-sedin.DiverseEste apreciat i pentru calitile sale de condiment, fiind folositn alimentaie pentru aromatizarea unor feluri de mncare i a unormurturi. De asemenea, cercetri fcute n Canada au artat cprin uleiul su volatil, cimbriorul are caliti insecticide, observateasupra larvelor, cu aplicabilitate n agricultur.

CIMBRUL DE GRDINDenumire, descriere i prifolositeCimbrul de grdin (Thymus vulgaris),numit i cimbru de grdin adevrat saucimbru bun, este cultivat nc din anti-chitate ca plant medicinal, iar mai trziu,condiment. Poate fi uor confundat cu oalt plant, numit tot cimbru, cu care seaseamn foarte mult i la aspect (Saturejahortensis). Cimbrul adevrat este o plantperen cellalt cimbru este o plant anual a crei tulpin se lemnific n al doilea an i dezvolt tufe de pn la o jumtate de metru nlime.Frunzele sunt mici, alungite, ovalare, iar florile sunt mrunte,grupate spre vrful tulpinilor, i au culoare roz. n scop medicinalse recolteaz prile aeriene (Herba Thymi).

Substane activePrile aeriene ale cimbrului de grdin conin ulei volatil n acrui compoziie intr timol, carvacrol, terpinen, cineol, pinen, lina-lool, borneol, geraniol. n afar de uleiul volatil, n plant se maigsesc tanin, acid cafeic, flavonoizi,