Plantatie Noua Arbusti de Coacaz Si Zmeur

7/30/2019 Plantatie Noua Arbusti de Coacaz Si Zmeur

1/13

Proiect

Plantatie Noua de Arbusti Fructiferi

Fructe de Padure(COACAZ SI ZMEUR)

. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

1. Numele solicitantului: Vasilescu Loredan2. Date de identificare: Domiciliul: Scobinti, sat Badeni, FN, jud. Iasi legitimat cu CI

seria MX nr 9797112, eliberat la 11/06/2003, CNP 17101011300633. Obiectul de activitate: Cultivarea fructelor de padure (zmeura, coacaze)4. Forma juridic a solicitantului: Intreprindere Individuala

5. Coordonator Plan de Afaceri: Elaborarea Planului de afaceri, a cererii de finantare sianexele sunt realizate de catre II Negrut MihaelaCUI 123456, strada Sarmisegetuza,nr 10, sc B, et 2, ap 4, Iasi, cu obiect de activitate consultanta, cod CAEN7022

Coordonator:Echipa de implementare a proiectului va fi format din 4 membri, dup cum urmeaz:Manager proiect: MIHAELA (vezi CV)

Principalele atribuii ale Managerului de Proiect:

- De a asigura transformarea efectiv i la timp a resurselor proiectului n activiti iproduse concrete, care vor duce la atingerea rezultatelor scontate;

- De a fi responsabil pentru managementul zilnic al proiectuluiorganizaional iconceptual;

- De a asigura un circuit informaional adecvat, discuii i feedback dintre diferii actori;- De a aciona ca conductor al echipei i de a superviza activitatea personalului

proiectului;- De a ntocmi planuri detailate de lucru trimestriale (pentru 3 luni) i de a monitoriza

respectarea implementrii acestora;


2/13

- De a asigura executarea la timp a activitilor;- De a organiza i coordona procurarea de bunuri i servicii n cadrul proiectului;- De a pregti rapoartele trimestriale ale proiectului, pentru Comitetul de Coordonare, ct i

alte rapoarte necesare;- De a facilita i participa la identificarea i selectarea personalului proiectului,

consultanilor naionali i contractorilor n cooperare cu CCP (Membrii Comitetului decoordonare al proiectului); de a formula i pregti versiunile draft pentru termenii dereferin/fie de post

- De a formula specificrile pentru echipament, bunuri, ce urmeaz a fi procurate n cadrulproiectului;

- De a ghida lucrul consultanilor i contractanilor, supraveghind desfurarea activitilorconform planului de lucru negociat;

- De a facilita cooperarea dintre i ntre consultanii/experii pe termen scurt i parteneriiproiectului

- De a participa la toate evenimentele proiectului, asigurnd pregtirea adecvat a acestora

Coordonator achiziii

Responsabil financiar

Coordonator monitorizare

Axa prioritar a programului operaional i domeniul major de intervenie

Axa prioritara 1PNDR-Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic

Masura 121 - Modernizarea exploatatiilor agricole

Beneficiari:Persoane fizice autorizate, asociatii familiale autorizate si persoane juridice constituite inconformitate cu legislatia in vigoare, care functioneaza in domeniul agricol, cu exceptiaexploatatiilor de subzistenta.Valoarea maxima a grantului: 1.000.000 euro/proiect / 1.500.000 euro/proiect, pentruproiecte care includ si investitii pentru obtinerea de energie regenerabilaDimensiune grant: intre 40% -75 %

Obiectivul general al proiectului l constituie creterea competitivitii exploataieiagricole printr-o utilizare mai bun a resurselorumane i al factorilor de producie i ndeplinireastandardelor naionale i a standardelor comunitare.

DESCRIEREA AFACERII

- VIZIUNE: Producerea de fructe de padure ecologice pentru industria farmaceutic,cosmetic i alimentar , intrucat exista cerere mult mai mare decat oferta, atat la nivelnational cat si pe piata Uniunii Europene..


3/13

- MISIUNE : Ne angajm n furnizarea materiei prima de o calitate superior, ingrijite

ecologic pentru obinerea tratamentelor, produselor de cosmetic i alimentare din fructede padure .

Fructele de padure sunt plante ecologice, ntruct prin cultivarea lor se conserv mediulnconjurtor, se stvilete eroziunea solului, se reabiliteaz solurile degradate, srace, iar fructelecare se obin sunt ncadrate n grupa de produse ecologice. Se evit poluarea solului i a apelorsubterane cu nitrii, nitrai i metale grele, deoarece fructele de padure dispun de un mecanismsimbiotic prin care i procur singur hrana principal, adic azotul.

nfiinarea plantaiei de fructe de padure se realizeaz n regim ecologic, nefiind necesar ase utiliza insecticide, fungicide i alte soluii pentru tatamente poluante.

Astfel Agenia pentru Protecia Mediului Iasi, certific faptul c plantatia de fructe depadure, prin investiia propus nu se supune procedurilor de reglementare din punct de vedere alproteciei mediului. Proiectul respect n intenia lui, prevederile Directivei Consiliului

2000/60/CE, de stabilire a unui cadru de politica comunitar n domeniul apei i Directivei91/676/CEE, privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole.Autoritatea de Sntate Public Iasi arat c n urmaprezentarii documentaiei proiectului

propus a se realiza n loc. Scobinti, jud.Iasi, s-a stabilit c investiia nu face obiectul evaluriicondiiilor de igiena.

Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor certific faptul c,acestproiect nu face obiectul avizrii/autorizrii sau nregistrrii sanitar veterinare i pentru siguranaalimentelor.

Se va depune la Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Iasi documentatia incare se va solicita eliberarea autorizaia de plantare prin care II Vasilescu Loredan este autorizats planteze suprafaa de 2 haarbuti fructiferi.

nfiinarea plantaiei se face n regim ecologic, fertilizarea fcndu-se doar cu substaneecologice. n acest sens se va depune documentatia in vederea eliberarii Fiei de nregistrare aproductorilor n agricultura ecologic se va fi vizat de DADRIasi i aprobat de MADR

------

- CLIENTII i PIAA

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materiiprime/materialeauxiliare/produse/servicii

Adresa Produs furnizat sicantitateaproximativa

Valoareaproximativa-RON-

% din totalachizitii

STATIUNEA DECERCETARE POMICOLA

RamnicuValcea,

Butai de coacaze,zmeura17000

68.000 29%


4/13

VALCEA jud.Valcea

buc

SC TRANS-GIGEL SRL Scobinti,jud. Iasi

Gunoi de grajd 27.000 11%

SC PLANAGRO SRL

COSTESTI

Costesti,

jud.Vaslui

Alte materiale 142.351 60%

TOTAL 237.351 100%

- Directiei Silvice (DS) Suceava, jud. Suceavainstitutie silvica, achizitioneaza siexporta fructele de padure- SC SilvaFruct SA Piatra Neam ntreprindere productoare de sucuri de fructe depdure- SC Lazar Sere SRLNistru, jud. Maramuressocietate ce achiziioneaz i exportfructele de padure .

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare-RON -

% din vanzari

1 SC Lazar Sere SRLNistru, jud.Maramures

28.000 70%

2 Directiei Silvice (DS) Suceava 4.000 10%3 SC SilvaFruct SA Piatra Neam 8.000 20%

TOTAL 40.000 100%

- II Vasilescu Loredan livreaz marfa direct ctre clieni, stabilind cu acetia ca imodaliti de plat : plata pe loc, plata prin credit comercial.- Produsul intr pe o pia n care exist o cerere constant pentru fructele de padure, cuavantaje fa de restul competitorilor prin faptul c solicitantul o cultiv controlat n regimecologic, obinut cu costuri relativ reduse. Pe aceast pia numrul competitorilor este mic,deoarece pe plan local nu mai exist nici o plantaie de fructe de padure cu care solicitantul sintre n concuren, iar pe plan naional ntlnim un numr foarte mic de suprafee cultivate cuacest tip de arbuti ( principalul concurent al reprezinta Romsilva cu productii din flora spontanasi care merge la export in proportie de 90%).

Marketing

- PRODUSELE/SERVICIILE

Cerinele pentru materia prim vegetal sunt n cretere i valoarea de pia este tot mairidicat n momentul de fa fitoterapia ramur important a medicinei se refer la terapeutica cuajutorul substanelor active sintetizate decelula vegetal a fructelor de padure, acesta constituind


5/13

materia prim pentru dezvoltarea aplicaiilor industriale n domenii de vrf cum sunt : industriachimic, alimentar, farmaceutic i cea a cosmeticelor .

Extinderea culturilor unor specii de plante medicinale valoroase, confirmate n timppentru valoarea lor terapeutic, crora li se descoper noi valene, impun modernizareatehnologiilor de cultivare i de procesare primar, bazate pe echipamente moderne i

performante, prietenoase mediului i plantelor.Necesitatea i oportunitatea proiectului rezult din avantajele tehnologice i economicepe care le poate aduce investiia.Aceste avantaje pot contribui la mbuntirea calitiiproduselor, optimizarea funcionrii fermei, reducerea consumurilor energetice, reducereacosturilor n ansamblul lor. Recolta de fructe de padure va satisface cerinele pieei din punct devedere al gamei sortimentale i va fi de calitate superioar.

- PRET

Preul produsului de fruct de coacaze, zmeura per kilogram este stabilit la 15 ron/kg acestavariind n funcie de inflaie i condiiile climatice sau economice.

Amplasamentul: comuna Scobinti, judetul IasiTerenul pe care va fi amplasat plantaia este situat ntre localitatile Badeni si Harlau,

terenul avnd ieire la drumjudetean n partea de S-E. Panta este uniform cu nclinaie mic, deaprox. 2,5%, nu necesit lucrri speciale de amenajare. Avnd aceste caracteristici ale soluluiparcela pe care va fi amplasat plantaia corespunde cerinelor culturii fructelor de padure.

Factorii climatici (temperatura, lumina, umiditatea) se ncadreaz n limite optime ce se preteaz

la cultivarea fructelor de padure.Coeficientul hidrotermic permite aprecierea gradului de favorabilitate a zonei subaspectul raportului umiditii influenat de temperatur, nregistrnd valori optime, faptreflectat n producii bune la hectar i o calitate superioar a fructelor.

Nivelul precipitaiilor i mai ales distribuia neuniform a acestora impune existena uneisurse de ap i aplicarea udrilor n perioadele critice pentru ap a pomilor sau n momente cudeficit de hidric, sursa ce se gaseste la cca 50 m de plantatie.

Deci din punct de vedere al condiiilor pedoclimatice plantaia este amplasat ntr-o zonfavorabil culturii pomilorsi vitei-de-vie.

1.

Alegerea terenuluiPlantaia va fi amplasat pe un teren favorabil pomiculturii unde ntlnete condiii naturalepentru cretere i rodire. Panta de 2,5% permite o bun ntreinere a solului, ct i un transportuor al fructelor.Sursa de ap necesar la udatul pomilor se afl la o distan de cca 50 m.

2. Parcelarea terenului


6/13

n vederea uurrii lucrrilor de ntreinerede pe plantaie , a recoltrii i transportului fructelor,terenul se mparte n parcele. La plantare, lungimea rndurilor de pomi s fie orientat pe direcianord-sud pentru a asigura o cantitate mare de lumin pe tot timpul zilei, ntregii plantaii i aevita fenomenul de umbrire.Forma unei parcele este dreptunghiular iar limea reprezint aproximativ jumtate din

lungimea acesteia. n vederea transportului fructelor i nu numai, se vor amenaja drumuri,perpendiculare pe lungimea parcelelor.Odat cu parcelarea terenului, trebuie avut n vedere i mprejmuirea viitoarei plantaii, care seexecuta la o distan de 4 m de pomi, pentru a putea fi utilizate tractorul cu utilajele agricole.

3. Pichetarea terenuluiSolicitantul va realiza nfiinarea plantaiei primvara cnd terenul s-a scurs de ap i permiteexecutarea lucrrii. Suprafaa de teren se ar adnc, se discuiete, apoi se fixeaz prin pichetarecu rui la locul fiecrei plante pe sol, att ntre rnduri ct i pe rnd.Lucrarea de pichetare va fi sub form de dreptunghi, pichetare ce se execut la plantaiile situatepe teren cu pant redus, cu distane mai mari ntre rnduri i mai mici ntre pomi.

Pichetarea terenului const n marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom iardirecia rndurilor va fi paralel cu latura lung a parcelei i pe direcia N -S. Dup marcareaprimului rnd, pe toat lungimea lui, considerat linie de baz, se marcheaz cu rui capetelerndurilor urmtoare la distana stabilit. Pentru alinierea picheilor se folosesc jaloane nalte de1,5-2,0 m, vizibile de la distan pentru a trasa liniile care ncadreaz terenul n dreptunghi.Locul fiecrui pom se determin prin ntinderea unei srme marcate ntre picheii din captul

rndului, i se fixeaz cu un ru, la distana stabilit. La plantarea pomilor se ntinde din nouaceeai srm gradat, pentru a determina locul fiecrui pom.

4. Spatul gropilorDup efectuarea pichetajului urmeaz spatul gropilor. Butasii se planteaz n gropi de 45/45/40cm n locurile marcate de pichei. Pentru a nu fi nevoit s se refac pichetajul, gropile se vor facede aceeai parte a pichetului. Dup sparea gropilor se trage 2/3 din pmnt n groapa de plantare


7/13

dup ce n prealabil s-a adugat gunoiul de grajd bine fermentat. Se execut chiar n ziuaplantrii pentru a nu se pierde umiditatea din sol.

5. Pregtirea materialului sditorMaterialul sditor se procur de la o pepiniera pomicola i pn la plantarea acestora se stratific

n anuri adnci de 50-60 cm. Scoaterea de la stratificare, repartizarea n teren i plantareatrebuie s se realizeze ct mai operativ pe msura plantrii pentru a evita deshidratarea. Trebuiemult atenie la transportul, manipularea i plantarea pomilor, pentru a nu vtma mugurii, nspecial din zona de proiecie a coroanei.

6. Fasonarea rdcinilor

La plantare rdcinile pomilor se fasoneaz prin scurtare, eliminarea celor rupte, rnite imucegite. Rdcinile principale se las ct mai lungi, rdcinile secundare se scurteaz cu cca1/3 din lungime iar cele subiri la 1-2 cm sau rmn intacte. Tierile se execut perpendicular peaxul rdcinilor pentru a provoca rni ct mai mici.

7. Mocirlirea rdcinilorDup fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de ap, pmnt galben i baleg proaspt devit (3 pri pmnt, 2 pri baleg de vit i ap pn se obine o past de consistena smntnii).Mocirlirea asigur o mai bun aderen a particulelor de pmnt n jurul rdcinilor pentru amenine o umiditate mai ridicat n zona rdcinilor.

8. TutoratulIn momentul sprii gropilor, picheii care marcheaz locul pomilor sunt de regul scoi.

Pentru a se menine aliniamentul iniial, ne vom ghida dup picheii de la capetele rndurilorunde nu au fost spate nc gropile de plantare i cu o sfoar sau o sarm bine ntins vom trasadefinitiv rndul de pomi cu ajutorul tutorilor. Acetia se vor amplasa pe aceeai parte a sforii sausarmei n centrul gropilor deja spate. Tutorii trebuie s fie drepi, confecionndu-se de reguldin lemn.

9. Trasul partial al pamantului in gropiDup fixarea tutorilor se trage parial pmntul se n gropi astfel ca acestea s fie umplute 2/3

din adncimea lor. Acest pmnt trebuie s fie fertil, rezultat din sparea primei jumti agropilor sau pe intervalul dintre ele. Pmntul se taseaz apoi prin clcare uniform pe ntreagasuprafa a gropii.

10. Plantatul propriu zis

Plantarea se va executa primvara, n funcie de condiiile meteorologice. Suprafata de terenarat adnc se discuiete. Pomii fasonai i mocirlii se repartizeaz la gropi pentru plantare. Pelungimea rndului de plantare se ntinde srm gradat, urmrind ca punctele marcate scorespund cu mijlocul gropilor. Pomul adus la groap se fixeaz pe partea de nord a tutore lui,cu punctul de altoire la circa 5 cm deasupra nivelului terenului, nct dup aezarea definit apmntului s revin la nivelul la care au fost plantai n pepinier. Dup fixarea corect apomului n groap, i se rsfir rdcinile, acoperindu-se cu un strat fertil de sol n amestec cu


8/13

circa 15 kg de gunoi de grajd foarte bine fermentat, gros de circa 10 cm care se calc de lamargine spre centrul gropii. Se vine apoi succesiv cu straturi de pmnt de circa 20 cm dup carese calc la fel ca n primul caz pn se ajunge la nivelul terenului. Un pom bine plantat nu trebuies se smulg dac se trage de el cu o oarecare putere. La suprafaa gropii, n jurul trunchiuluipomului se face un muuroi de pmnt nalt de circa 30 cm, care are rolul de a aprardcinile

de nghe n timpul iernii.11. Udatul pomilor

Fructele de padure se poat adapta cu usurinta la diferite conditii de umiditate, de la secetaprelungita la exces temporar de apa. Este recomandat ca in perioadele critice sa se irige cu normemici de apa, 300400 mc/ha

TEHNOLOGIA DE CULTURA A FRUCTELOR DE PADURE

1. Producerea materialului saditor

Fructele de padure se nmulesc pe cale generativ prin semine i pe cale vegetativ prinbutai, marcote, drajoni, altoire i nmulire meristematic.n cazul nostru, solicitantul va apela la metoda de nmultire vegetativa si anume inmultirea

prin butasi lemnificati care costa in fragmentarea ramurilor de 1, 2 si 3 in portiuni de anumitelungimi.

Epoca cea mai buna de recoltare a ramurilor pentru butasi este toamna cu putin inainte decaderea frunzelor. Lungimea de fasonare a butasilor lemnificati este de 20 22 cm in situatiacand inrdcinarea se face in teren neirigat, 16 17 cm in teren irigat si 36 cm cand irigarea seface in spatii protejate. Plantarea butasilor se face in randuri de 60 90 cm, iar pe rand 1015cm in teren neirigat si 10 12 cm in teren irigat sau zone cu multe precipitatii. Cea mai bunaperioada pentru plantarea butasilor este a doua jumatate a lunii septembrie. Plantarea deprimavara se executa timpuriu si da bune rezultate daca se iriga.

2. Perioada de crestere si de rodire.ntr-un ciclu ontogenetic, fructele de padure in functie de soi, pot parcurge o serie de etape a

caror aparitie si durata sunt determinate in principal de factorii genetici si ecologici, provenientamaterialului saditor si agrotehnica. Perioada de crestere intensiva incepe in anul II de laplantare si se acaracterizeaza printr-o crestere sustinuta a sistemului radicular si a tulpinii si sedesfasoara timp de 4-5 ani, interval in care planta se garniseste cu ramuri de schelet sisemischelet.

Perioada de crestere si rodire este este scurta, de 2 ani, si se manifesta odata cu aparitiaprimelor fructe primelor fructe, realizandu-se productii de 312 t/ha.

Perioada deplina rodire durata acesteia este strans dependenta de agrotehnica. Secaracterizeaza prin productii mari de fructe ce pot depasi 25 t/ha.

Perioada de declin dupa aproximativ 10-15 ani de la plantare, productia de fructe scade,devine neinsemnata cantitativ, plantele incep sa se usuce partial, apoi in totalitate.

4. Fazele de vegetatieIn ciclul anual de viata se disting doua perioade: perioada de repaus si perioada de vegetatie.


9/13

Perioada de repaus incepe odata cu schimbarea culorii si caderea frunzelor si are loc inconditiile tarii noastre in luna octombrie. Repausul adanc (obligatoriu) dureaza pana in lunaianuarieinceputul lunii martie, dupa care plantele trec in repausul facultativ, din care ies numaicand temperatura ambianta devine favorabila (temperatura Iasi de peste 5C timp de 6 8 zileconsecutiv.

5. Faze de cresterePerioada de vegetatie se evidentiaza prin umflarea mugurilor primavara foarte devreme,

sfarsitul lunii martie inceputul lunii aprilie, urmand la interval foarte scurt dezmuguritul.Urmeaza apoi o perioada de 3045 zile pana la inceputul cresterii lastarilor. Incetarea vegetatieieste marcata de caderea in masa a frunzelor.

6. Fazele de fructificareDiferentierea mugurilor de rod are loc catre sfarsitul verii si se continua pana toamna tarziu.a) Infloritul si legarea fructelor

Fructele de padure infloresc la sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie, cand temperatura

medie diurna este de 12 - 15C si infloritul se desfasoara pe o perioada de 14-15 zile. Plantelemascule infloresc mai devreme, in timp ce la plantele femele infloritul ate loc concomitent cudetasarea frunzelor. Infloritul simultan al florilor femele si mascule asigura cele mai mariproductii de fructe.

Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor. La sfarsitul perioadei de inflorire,florile mascule cad, iar cele femele evolueaza cu formarea zigotului, apoi al fructelor.

b) Cresterea si dezvoltarea fructelorPerioada de crestere a fructelor este de 180200 zile.

c) Maturarea fructelorMaturarea fructelor in conditiile tarii noastre are loc la sfarsitul lunii iunie mijlocul lunii

septembrie. In jurul acestei date fructele capata culoarea specifica soiului.. De la intrarea in pargpana la completa maturizare, in compozitia chimica a fructelor au loc transformari substantiale.Substanta uscata creste cu peste 60%, substantele grase se tripleaza, iar acidul ascorbic semareste cu 50 60%. Dupa depasirea acestei faze, contunutul in vitamina C scade brusc spre50% si cu aproximativ 75% in februariemartie.

Factorii de mediuPrincipalii factori de vegetatie din mediul inconjurator de care depind cresterea si fructificarea

arbustilor fructiferi sunt: lumina, temperatura, apa si solul.a) Pretentiile de lumina sunt concretizate, in esenta, in buna desfasurare a procesului defotosinteza. Acest proces are loc numai in prezenta luminii, cu o intensitate mai mare sau maimica, in functie de iluminarea frunzelor de catre soare. In prezenta unei lumini puternice fructelesintetizeaza o cantitate mai mare de hrana si prin urmare, va creste si va rodi mai bine..b) Pretentiile plantelor fata de temperatura sunt reduse, in sensul ca aceastea rezista bine lagerurile iernii, la ingheturile tarzii de primavara si la cele timpurii de toamna.c) Pretentiile fata de apa sunt mai mari in primele faze de crestere si dezvoltare, respectiv inprimii 2 ani dupa infiintarea plantatiei. In cazul in care precipitatiile sunt reduse se iau masuri deudare la infiintarea plantatiei, cat si in timpul verii cand evapo-transpiratia este mare si planteleau nevoie de apa pentru fotosinteza, pentru dezvoltarea proceselor biochimice din interiorul


10/13

plantelor, vehicularea substantelor minerale si organice, in consecinta pentru desfasurarea inconditii normale a proceselor de crestere si fructificare.d) Pretentiile fata de sol sunt reduse, in sensul ca aceasta specie se poate cultiva pe diferite tipuride sol, de la cele sarace, degradate, erodate pana la soluri bogate in humus si elemente minerale(cernoziomurile).

- PROMOVAREPromovarea fructelor de padure catre principalii prelucrtori din domeniul farmaceutic,

cosmetic si alimentar se face prin infiintarea unui site de prezentare cu detalii calitative alefructului, metodologie de crestere si recoltare.Pentru a promova produsele si a intra in contact cu eventuali clieni se urmrete:

participarea la trgurile de productori agricoli; expedierea materialelor informative pe cale electronic, ctre firmele care folosesc ca

materie prim de prelucrare fructele de padure(din industria farmaceutic, cosmetic sialimentar).

Reviste de specialitate;

Televiziuni in emisiunile de specialitate;

- ANALIZA SWOT:

POZITIV NEGATIV

Puncte tari (for te) - Strenghts

Investiie pe termen lung;

Punc te slabe (vu lnerabi le)

Weaknesses


11/13

Lipsa competitorilor zonali;

Costuri de intreinere sczute;

Suprafee de sadire in proprietate;

Mecanizarea activitilor.

Condiiile de vegetare necontrolabile pentruobinearea de produse bio;

Intrarea pe productie dupa 1-2 ani

Oportuniti - Oppo rtuni t ies

Obinerea contractelor cu unitatile deproductie farmaceutica, cosmetic saualimentara;

Extinderea suprafeelor de cultura; Achiziionarea de echipamente de

prelucrare mai performante;

Ameninri Threats

Rozatoare; Competitor; Intemperiile natural Pasari (Grauri, vrabii, ciori)


12/13

Denumire IndObservatii, calcule Trim 1 Trim 2 Trim 3 Trim 4 An 1 An 2 an 3

A (+) Venituri din exploatare 40001 1 30001 30001 100004 60001 60001

Venituri din vanzare de marfuri 0 0 30000 30000 60000 60000 60000

Venituri din productie 1 1 1 1 4 1 1

Alte venituri din exploatare 40000 0 0 0 40000

B (-) Cheltuieli pentru exploatare 1 0 9620 301 9922 3800 1901

Cheltuieli privind marfurile 1 4500 1 4502 1900 1

Cheltuieli privind materiile prime 0 2000 0 0 2000 0 0

Cheltuieli materiale 0 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli cu servicii 5120 300 5420 1900 1900

Cheltuieli cu personalul 0 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli cu amortizarile 0

Alte cheltuieli de exploatare 0 0 0 0 0 0 0

C (=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE 40000 1 20381 29700 90082 56201 58100

C1 (+) Venituri financiare 0

C2 (-)Venituri financiare 0

D (=) REZULTATUL DIN FINANCIAR 0 0 0 0 0 0 0

E REZULTATUL CURENT AL EXE 40000 1 20381 29700 90082 56201 58100

E1 (+) Venituri exceptionale 0

E2 (-) cheltuieli exceptionale 0

F (=) REZULTATUL EXCEPTIONAL 0 0 0 0 0 0 0

G REZULTATUL BRUT 40000 1 20381 29700 90082 56201 58100H (-) IMPOZIT PE PROFIT 6400 0,16 3260,96 4752 14413,12 8992,16 9296

J REZULTATUL NET 33600 0,84 17120,04 24948 75668,88 47208,84 48804

0,999975 1 0,679344 0,989967 3,66928602 0,93666772 0,96831719

0,839979 0,84 0,570649 0,83157228 3,08220026 0,78680089 0,81338644

0

Date financiare "Plantatie Noua de Arbusti Fructiferi"

RATA PROFIT OPERATIONAL

RATA PROFIT NET


13/13

Plantatie Noua Arbusti de Coacaz Si Zmeur

Documents

Transcript of Plantatie Noua Arbusti de Coacaz Si Zmeur