Planificarea Reducerii Costului de Productie

8/16/2019 Planificarea Reducerii Costului de Productie

1/100

la tema: Planificarea reducerii costului de producţie


2/100

S U M A R

INTRODUCERE.............................................................................................. 3 pag.

Partea teoreticăCAPITOLUL I. Abordări teoretice privind costl de prodc!ie "n

cadrl "ntreprinderii "n condi!iile economiei

de pia!ă .................................................................................. # pag.

$.$. Roll% &nc!iile 'i tipologia costli....................................................... # pag.$.(. )ărimea% strctra 'i dinamica costli de prodc!ie. Calclarea

costrilor dpă metoda A*C................................................................$( pag.$.3. Rela!ia o&ertă+cost................................................................................. (, pag.$.-. )ecanisml &ormării costli 'i problema redcerii costrilor ...........(( pag.

Partea de cercetareCAPITOLUL II. trctra organi/atorică 'i anali/a economică a activită!ii

"ntreprinderii C0 1 R0ODCOO02.....................................(# pag.

(.$. 0re/entarea modli de eercitare a procesli de management%

strctra organi/atorică de ansambl a "ntreprinderii 'i stdilsistemli actal de management al ei ...................................................(# pag.(.(. Caracteristica principalilor indicatori de per&orman!ă 4 CA%

nmărl de anga5a!i% prodctivitatea mncii% pro&itl% salaril6 ..............3- pag.(.3. Anali/a indicatorilor economico+&inanciari principali..........................-7 pag(.-. Condcerea activită!ii de mar8eting......................................................97 pag.

CAPITOLUL III. Anali/a comparativă a metodelor de plani&icare a

redcerii costli de prodc!ie ........................................#( pag.

3.$.Redcerea costli de prodc!ie prin omiterea costrilor de non + calitate .............................................................................................#( pag.3.(.Alte posibilită!i de redcere a costli de prodc!ie................................., pag.3.3. ;estionarea "ntreprinderii prin costri% calea spre prosperitate................- pag.

CONCI RECO)AND?RI ............................................................... pag.

*I*


3/100

INTRODUCR

0erioada de tran/i!ie la economia de pia!ă "n Repblica )oldova a scos "n

vileag o serie de probleme% acitatea cărora a relie&at tot mai mlt cri/a economică'i socială: degradarea economiei% nivell "nalt al in&la!iei% de&icitl bgetar%

&alimentarea "ntreprinderilor% cre'terea 'oma5li etc.

Dpă cm ne demonstrea/ă eperien!a nor !ări economic de/voltate% na

din posibilită!ile de sol!ionare a problemelor apărte este de/voltarea

mltilaterală a activită!ii antreprenoriale 4"ntreprinderilor6 care actalmente este

considerată drept n &actor primordial "n de/voltarea economiei de pia!ă arepblicii. Evident că "n aceste condi!ii sbiectl principal devine antreprenorl.

Anme el este persoana ce activea/ă "n interesl "ntreprinderii% al să personal%

asmnd+'i n anmit risc. El este nevoit să cnoască modl de eercitare a

activită!ii de antreprenoriat% medil "n care se des&ă'oară ac!inile practice%

problemele c care se poate con&rnta "n activitatea sa 'i 'ansele posibile pentr a

le sol!iona "n di&erite sita!ii "n dependen!ă de sma de "mpre5rări% att posibil&avorabile% ct 'i ne&avorabile.


4/100

@irmele care+'i negli5ea/ă ba/a de celtieli devin repede necompetitive 'i

pierd teren pe pia!ă "n &avoarea concren!ei care pro&ită de atl nor celtieli

mici. Diminarea contină a celtielilor este n &actor esen!ial pentr o &irma care

vrea să rămnă competitivă% dar această redcere trebie să &ie n mi5loc de

cre'tere a venitli 'i nu un scop în sine . Dacă redcerea celtielilor constitie

n obiectiv de sine stătător% managerii pierd din vedere esen!iall 'i riscă să &ie

"ntrec!i de concren!i% care se servesc de acest &apt pentr etinderea cotei de

pia!ă.

)ărimea costli de prodc!ie este in&len!ată de di&eri!i &actori: nivell

prodctivită!ii mncii% calitatea materiilor prime 'i materialelor% tenologiile de&abrica!ie% modl de administrare 'i diri5are al activită!ii economice% resrsele

disponibile% etc.

Tran/i!ia scimbă cardinal rela!iile dintre "ntreprindere 'i medil să de

activitate. 0rincipala componentă a medili devine pia!a% care mi5loce'te

legătrile mltiple ale "ntreprinderii c medil să. )ecanisml pie!ei repre/intă

pentr "ntreprindere terenl de reali/are a &lli aprovi/ionare prodc!ie des&acere. Reali/area obiectivelor "ntreprinderii este "n &nc!ie de sporirea

adaptabilită!ii 'i &leibilită!ii "ntreprinderii "n raport c medil care "n condi!iile

economiei de pia!ă se modi&ică permanent.

O activitate manegerială bine plaficată în baza unui studiu minuţios al

tuturor condiţiilor ce pot servi ca suport pentru creşterea eficienţei, este o garanţie

de primă importanţă pentru asigurarea viabilităţii întreprinderii.Te/a de licen!ă 1 0lani&icarea redcerii costli de prodc!ie2 este conceptă

'i elaborată "n re/ltatl nei anali/e a abordărilor teoretice re&erito acest sbiect

ct 'i cercetări 'tiin!i&ice a activită!ii economico+&inanciare la Combinatl de

0rodc!ie 1 0RODCOO02 "n perioada anilor 1(,,3+(,,72. Fn procesl de

elaborare a &ost colectate 'i anali/ate o totalitate de date c caracter economic 'i

despre principiile de activitate 'i de/voltare ale "ntreprinderii.

-


5/100

Fn procesl de stdi 'i anali/ă al activită!ii economico+&inanciare% a &ost

sistemati/ate datele privind această activitate% determinate pnctele de reper% care

a stat la ba/a plani&icării activită!ii "ntreprinderii 4*ilan!l contabil% rapoarte

statistice% etrase din 1cartea mare2% etc.6 % corespnderea principiilor de activitate

internă a "ntreprinderii c principiile 'tiin!i&ice 'i practice tili/ate "n ramră.

Fn procesl de stdi prin anali/ă% sinte/ă 'i comparare a re/ltatelor

activită!ii 'i a prevederilor teoretice% am &ormlat o serie de recomandări% principii

de activitate 'i am elaborat nele criterii% care "n vi/inea mea ar dce la

"mbnătă!irea per&orman!elor "ntreprinderii "n domenil stdiat.

Reie'ind din volml materialli ps la dispo/i!ie pentr stdi amelaborat nele sol!ii% modalită!i de aplicare practică a cno'tin!elor teoretice din

domeni% pentr ca pe viitor activitatea "ntreprinderii să &ie mai e&icientă.

0ropnerile pentr ob!inerea per&orman!elor snt argmentate 'tiin!i&ic prin

materiale 'i calcle respective ce vi/ea/ă domenil dat de activitate.

tdil s+a e&ectat paralel con&orm principili G

a! Re/ltate reale ob!inte de "ntreprindere "n perioada stdiatăG"! Obiective 'i &inalită!i 'tiin!i&ice% care a &ost tili/ateG

c! 0ncte de reper% care snt necesare de atins pentr men!inerea po/i!iei

actale 'i progresare "n viitor pentr asigrarea pro&itli stabilG

Fn procesl de stdi 'i elaborare a te/ei de licen!ă am tili/at materialele

acmlate anterior "n cadrl activită!ii de cercetare la "ndeplinirea te/elor anale la

disciplinile de pro&il.Te/a dată de licen!ă repre/intă n material de sinte/ă dintre teorie 'i practică%

care poate &i aplicată 'i care propne anmite sol!ii 'tiin!i&ice% pentr problemele

elcidate "n procesl de elaborare.

Te/a de licen!ă are rmătoarea strctră:

# Introducerea$ acest compartiment caracteri/ea/ă sccint actalitatea temei%

argmentea/ă necesitatea cercetării ei% &ormlea/ă obiectivele ce necesită

reali/are "n procesl de elaborare a te/ei% eviden!ia/ă ba/a metodico+'tiin!i&ică a

7


6/100

cercetării indicnd obiectl cercetării% metodele de cercetare% strctra te/ei%

con!intl sccint al te/ei% nmărl paginilor% &igrilor % aneelor.

Partea teoretică% + inclde capitoll I % abordarea teoretică a costli de

prodc!ie. Fn acest capitol s+a anali/at concep!iile istorice 'i moderne c privire la

modalită!ile de &ormare a costrilor% &nc!iile eercitate de cost% modalită!i de

determinare a nivelli% dinamicii 'i strctrii costli% descrierea tiprilor de

costri ce se &ormea/ă "n procesl nei activită!i economice 'i pe care

"ntreprinderea le sportă. +a cercetat corela!ia cost o&ertă% c demonstrări gra&ice

a &enomenelor eplicate. +a anali/at concep!ia contemporană re&eritor costrile de

proces 'i in&len!a lor aspra costli total. Partea de cercetare % + inclde doă capitole% reali/area nor concl/ii 'i

recomandări "n ba/a nor cercetări 'i anali/e concrete. Fn capitoll II a &ost

anali/a!i 'i evala!i principalii indicatori ai activită!ii economice 'i &inanciare a

"ntreprinderii C0 1 0RODCOO02% "n re/ltatl cărora a &ost elaborate o serie de

propneri% recomandări 'i ini!iative . Fn capitoll III a &ost determinate "n ba/a

compara!iilor 'i propse căi concrete de redcere a costli de prodc!ie.% ce ar ptea &i &olosite "n activitatea economică a nei "ntreprinderi "n condi!iile

economiei de pia!ă.

Concluii şi recomandări n compartiment care con!ine &ormlarea

concl/iilor 'i recomandărilor practice 'i concrete "n vederea organi/ării ct mai

e&iciente a activită!ii "n cadrl "ntreprinderii.

!ibliografia totalitatea srselor bibliogra&ice care a &ost tili/ate "n procesl de stdi% cercetare 'i anali/ă% "ndeplinit con&orm cerin!elor.

"ne#e inclde sceme% tabele la care se &ace re&erin!ă "n te/ă 'i care

eplică anmite procese% &enomene% teorii etc.

9


7/100

CAPITOLUL I. A"ordări teoretice pri%ind costul de producţie &n cadrul &ntreprinderii &n condiţiile econo'iei

de piaţă(.(. Costul ) rol* funcţii* tipolo+ia costului

„Costul este în general, o măsură a ceva la care trebuie renunţat pentru a se obţine

altceva.....Economiştii folosesc, de regulă, conceptul de cost de oportunitate, adică

costul prin care se măsoară valoarea tuturor lucrurilor la care trebuie să se renunţe

pentru a obţine altceva. Măsura costului de oportunitate poate să coincidă, dar nu

întotdeauna, cu cheltuielile băneşti prin care contabilul măsoară costul”.

!he M"! #ictionar$ of Modern Economics%

Costl este n parametr de re&erin!ă pentr comportamentl prodcătorli

al cări scop direct este de a ob!ine n pro&it ct mai mare 'i mai bine asigrat% mai

ales "n condi!iile economiei de pia!ă% nde concren!a dictea/ă "n mare măsră

comportamentl prodcătorli. Costrile prodselor propse pentr reali/are%

snt prgii de ac!ine a prodcătorli pe termen scrt% adică "n acele ori/ontri

de timp "n care se &olosesc aceia'i &actori de prodc!ie. Fn condi!iile economiei de

pia!ă% "ntreprin/ătorl "'i asmă răspnderea de a ss!ine o&erta de măr&ri

4servicii6% "n ba/a datelor economice% in&orma!ii contabile% evalări despre

cantită!ile Hcalită!ile prodse 'i despre costri. Din aceste considerente% to!i marii

economi'ti a &ost preocpa!i de stdierea con!intli economic al costli.

Clasicl Adam mit% identi&ică costl c pre!l natral 4real6 al bnli.

2 0re!l real al &iecări bn% constă din sma integrală a rentei% salarili 'i

dobn/ii care trebie plătită pentr ca această mar&ă să poată a5nge pe pia!ă. 1

David Ricardo a stdiat aceia'i problemă "n dinamică% considernd că pre!l

măr&ii este reglementat de cre'terea sa descre'terea costli de prodc!ie.

>coala economică socialistă a&irmă că pre!l de cost constă doar dintr+o

parte a valorii măr&ii. . )ar a ss!int că pre!l de cost este acea parte a valorii

care "l costă pe "ntreprin/ător 'i care se măsoară "n celtiala d capital constant 'i

cea de capital variabil.

#


8/100

Economistl &rance/ J.*.aK a demonstrat că la ba/a costli se a&lă celtielile

oca/ionate de combinarea% sbstitirea 'i &olosirea &actorilor de prodc!ie% costl

&iind o recompensare a serviciilor &actorilor de prodc!ie.

Jon ). eKnes &ace distinc!ie "ntre costl &actorial 4contravaloarea

serviciilor crente adse "ntreprin/ătorli de către &actorii de prodc!ie6 'i costl

de "ntrebin!are 4plă!ile către al!i "ntreprin/ători pentr aci/i!iile &ăcte de la ei%

"mprenă c sacri&icil pe care+l &ace &olosind ecipamentl 'i prodcnd bnri6.

Fn pre/ent eistă% circlă 'i se con&rntă "ntre ele mai mlte doctrine

economice 'i pncte de vedere &ormlate "n di&erite perioade istorice% dar tot'i

prioritate i se acordă rmătorli concept:Costul de producţie se formeaă din totalitatea cheltuielilor efectuate şi

$sau care urmeaă să fie făcute, toate în e#primare valorică %bănească&, de către

o întreprindere pentru producerea şi desfacerea de bunuri corporale şi

incorporale. "dică, evaluarea tuturor eforturilor implicate de procesul economic

determinat.

Conceptl abordat eviden!ia/ă rolul costului de producţie* caracteri/at dermătoarele aspecte:

+ costl re&lectă nitatea dintre con!intl consmli de &actori de prodc!ie

'i epresia sa băneascăG

+ el este indicatorl c care pot &i măsrate 'i comparate toate e&ortrile

depse de "ntreprindere pentr a prodce 'i des&ace bnri 'i serviciiG

+ costl inclde toate celtielile &ăcte de "ntreprindere pentr ss!inereao&erteiG

+ costl se regăse'te "n pre!l de vn/are al bnli% ca parte componentă al

acestiaG

Costl eercită di&erite &nc!ii. Funcţie a costurilor + se de&ine'te ca ansambll

rela!iilor eistente "ntre costl total de prodc!ie 'i cantitatea de bnri 4servicii6

prodse. Fn &ndamentarea o&ertei% se !ine seama de &nc!iile costli:


9/100

(. Funcţia de măsurare a cheltuielilor necesare a ob!inerii prodc!iei 'i

a corela!iilor ce pot apărea "ntre e&ortri 4 costri6 'i e&ecte 4bnri prodse6.

0rin această &nc!ie costl se mani&estă ca indicator economic calitativG

,. Funcţia de cercetare'devoltare a costli constă "n &aptl că

tenologiile noi 'i noile prodse apar ca e&ect al celtielilor de cercetare. C

ct raportl dintre tenologiile noi 'i costri este mai mare% c att &nc!ia

respectivă se mani&estă mai accentatG

-. Funcţia de producţie a costrilor se re&eră la &aptl că acesta 5oacă

n rol decisiv "n reali/area concep!iilor constrctive 'i tenologice pe ba/a

inovărilor 'i inven!iilorG. Funcţia de personal prespne compararea costrilor sportate de

"ntreprindere "n vederea pregătirii% per&ec!ionării 'i motivării personalli c

nivell cre'terii prodctivită!ii mncii 'i calită!ii prodc!ieiG

/. Funcţia comercială se re&eră la e&ectl po/itiv al celtielilor legate

c livrarea la timp a bnrilor 'i asigrarea pie!elor de des&acereG

0. Funcţia financiar'contabilă determină mărimea 'i strctracostrilor necesare nei activită!i economice rentabileG

1. Funcţia de optimiare are roll de a determina gama parametrilor de

activitate al "ntreprinderii care prespn costri minime la capacită!i maime de

prodcere

2. Funcţia de control şi reglare se mani&estă "n sita!iile ce necesită

adoptarea nor deci/ii de politică economică 'i prin care se diri5ea/ă consmlde resrseG

Costul de producţie repre/intă ansambll celtielilor necesare ob!inerii

ni volm de prodse% ct 'i evalarea e&ortrilor implicate de n proces

economic. El este determinat de activitatea de producţie efectivă. Fn acest ca/

distingem rmătoarele tipri de costri: costul real care repre/intă sma

cantită!ilor de bnri 'i servicii reali/ate de "ntreprinderi% privite prin prisma

condi!iilor de mncă 'i a &actorilor de prodc!ie necesari pentr ob!inerea


10/100

prodsli respectivG costul monetar care repre/intă sma evalărilor "n monedă

sa pre! de aci/i!ie pentr procrarea &actorilor de prodc!ie necesari costli

realG costul de oportunitate care repre/intă evalarea cantită!ilor de prodse 'i

servicii ce vor ptea &i &abricate "n cadrl "ntreprinderii din sma prodcerilor "ntr+

n medi antideterminant 4distingem doă componente:

$. costurile e#plicite ce repre/intă &orma sa natra plă!ilor &ăcte pentr

procrarea de materii prime% materiale 'i energie% cnoscte 'i sb denmirea de

costri ale o&ertei &irmeiG

2 . costuri implicite + acele celtieli ce n prespn plă!i către ter!i6.

3n funcţie de %olu'ul fi4ic al producţiei costurile se clasifică &n : costuri globale 4ansambll costrilor corespn/ătoare ni volm de prodc!ie dat6 care

snt:

a. costri &ie 4acea gamă de costri ce n se modi&ică indi&erent de modi&icarea

volmli de prodc!ie6G

". costri variabile 4costrile ce snt in&len!ate de mărimea prodc!iei6G

c. costri totale 4sma valorică a costrilor &ie si variabile 6G d. costri medii+nitare repre/intă costri globale pe nitate% celtieli necesare

pentr &abricarea ni prods + nitate% se calclea/ă ca raport dintre costl total 'i

valoarea prodc!iei6. Costurile medii se clasifică la rândul lor în:

(. Costl &i+medi%

,. Costl variabil+medi%

-. Costl total+mediGe. costuri marginale 4cre'terea costli total "n ca/l cre'terii prodc!iei c o

nitate% este egal c raportl dintre sporl costli total 'i sporl prodc!iei

G deci rela!ia de calcl este:

C! C"

∆

∆=

nde : C" + repre/intă mărimea costli marginal4.m.6G

C! ∆ + repre/intă sporl costli total 4.m.6G

$,


11/100

∆ + repre/intă sporl prodc!iei 4nită!i6G

Această grpare pre/intă importan!ă nmai dacă problemele snt privite

nmai pe termen scrt.

3n funcţie de procesul te5nolo+ic* ele'entele costului se +rupea4ă &n)

+ Costuri de "a4ă 6 sa tenologiceG se re&eră la materiile prime% salariile

personalli de prodcere% amorti/area% resrsele energetice 'i apa tili/ate

"n scopri tenologiceG

+ Costuri de re+ie 6 sa de organi/are 'i condcere% care incld salariile

personalli de condcere 'i de administra!ie% celtieli generale de biro%

etc.După +radul de o'o+enitate* respecti% de co'ple7itate a diferitor

ele'ente)

+ Costuri si'ple * sa monoelementare % care pot &i evalate pe elementele

primare 4materii prime% salarii plătite pentr n anme prods sa proces

tenologic6G

+ Costuri co'ple7e* sa polielementare% care incld mai mlte costrisimple% &ără ca acestea să devină opera!ionale4repara!ii capitale6G

3n funcţie de purtătorul de cost )

+ Costuri directe* care snt identi&icabile 'i măsrabile "n momentl

e&ectării lor pentr &iecare prods "n parteG

+ Costuri indirecte* e&ectate la &abricarea "ntregii prodc!iiG ele snt

colectate pe locri de aplicare 'i% apoi% snt reparti/ate c a5torl nor ceide reparti!ie aspra prodselor% la s&r'itl perioadei de gestineG

3n funcţie de 'o'entul consu'ului factorilor de producţie 8i de cel al

efectuării c5eltuielilor)

+ Costuri curente% a&erente perioadei "n care are loc prodcerea 'i des&acerea

bnliG

+ Costuri preli'inare* care se vor e&ecta "n viitor% dar acestea se răs&rng

aspra prodc!iei crente 4concediile de odină6G

$$


12/100

+ Costuri anticipate* care n apar!in perioadei "n care se &ac celtielile

4abonamentele pentr (,,9 plătite "n (,,76

După natura acti%ităţii econo'ice desfă8urate )

(.Costuri producti%e* determinate 'i necesare pentr des&ă'rarea normală a

proceselor de prodc!ieG

,.Costuri neproducti%e* celtieli re/ltate din nea5nsrile "n gestionarea

&actorilor de prodc!ieG

4Adaptat dpă: $.Dobrota% Nita.+ cono'ie politică + Editra Economică%

*cre'ti% $#% pag.$(#+ $3$% 6

(.,.Mări'ea* structura 8i dina'ica costului de producţie.Calcularea costurilor după 'etoda A9C

Ni%elul costului de producţie sau 'ări'ea li repre/intă totalitatea

celtielilor eprimate "n nită!i monetare% e&ectate de n prodcător+

"ntreprin/ător pentr prodcerea 'i des&acerea bnrilor ce repre/intă domenil

activită!ii sale.

)ărimea costli poate &i calclată pe nitate de prods 4nitar% medi6% pe omasă de prodc!ie omogenă sa eterogenă 4cost de prodc!ie6% a nei "ntreprinderi

pe o anmită perioadă de timp 4an% trimestr6. Nivell costli di&eră 'i poate &i

clasi&icat :

$. de la n prods la altl

(. de la n prodcător la altl

3. de la o perioadă la alta-. "n &nc!ie de di&eri!i &actori 4tipl prodsli% cantitatea 'i calitatea &actorilor

de prodc!ie &olosi!i% condi!iile tenico+economice etc.6 .

Structura costului de producţie: repre/intă totalitatea ponderilor &iecări

element economic% care se inclde "n calcll costli global 4total6 . 0entr a

determina strctra costli de prodc!ie se tili/ea/ă grparea celtielilor pe

elemente economice. Această clasi&icare a celtielilor se tili/ea/ă pentr a crea

n sistem care caracteri/ea/ă la general evol!ia costli de prodc!ie% deoarece

$(


13/100

n indică eact locl e&ectării celtielilor% 'i n poate &i &olosită la determinarea

ca/elor de cre'tere sa redcere a celtielilor. 0entr aceasta se tili/ea/ă

grparea celtielilor pe articole de calcla!ie% deoarece acest tip de celtieli

servesc drept srsă de in&orma!ie re&eritor la direc!ionarea pe nivele 4direc!ii6 a

celtielilor. trctra costli de prodc!ie se pre/intă "n tabell de &ormă

pre/entat "n anea $.

Dina'ica costului de producţie: ; caracteri/ea/ă evol!ia costli "n

perioada de dare de seamă &a!ă de perioadele precedente 4de obicei se evalea/ă

evol!ia costli pe o perioadă de 3 ani6% adică este o anali/ă a evol!iei costli

de prodc!ie% pentr a determina cre'terea sa redcerea li% &actorii care adeterminat modi&icările li 'i sita!iile concrete ce a necesitat sportarea di&eritor

celtieli. Fntreprin/ătorl este cointeresat de cnoa'terea dinamicii

costli de prodc!ie pentr a prevedea evol!ia li pe o perioadă viitoare 4an%

semestr% plani&icat6. 0entr a determina dinamica costli de prodc!ie se

calclea/ă indicele de evoluţie eprimat prin rela!ia:

L$,,

,

$ ×=CpCp # Cp

nde : Cp # + repre/intă indice de evol!ie a costli de prodc!ieG

,$ %CpCp + repre/intă mărimea costli de prodc!ie "n perioada

crentă4de dare de seamă6 % respectiv de ba/ă% eprimat

"n

nită!i băne'tiG

Această rela!ie se tili/ea/ă atnci cnd este nevoie de determinat evol!ia

relativă a costli de prodc!ie. Dacă "ntreprin/ătorl este cointeresat de

cnoa'terea evol!iei absolte% atnci se calclea/ă abaterea absoltă a costli

total4 ,$ CpCpCp −=∆ 6 sa pe elemente economice% prin elaborarea ni tabel de

&orma celi pre/entat "n anea $.

4Adaptat dpă: Dobrota% Nita.+ cono'ie politică + Editra Economică% *cre'ti%

$#% pag. $3$+$336

$3


14/100

Calcll costrilor de proces este na din ltimele cceriri in domenil

calcla!iei costrilor. Di&erite cabinete de consltan!ă 'i marile "ntreprinderi

indstriale interna!ionale a de&init+o ca 'etoda A9C.% care repre/intă n model

de detaliere 'i strctrare a ca/elor de apari!ie a costrilor comne

4indirecte6%este o metodă de control a acestor costri. . 0rima "ncercare de

reali/are a ni asemenea sistem no "n calcll costrilor a &ost &ăctă "n anl

$# de către aplan% Cooper si Jonoson.

Drept ca/e ale apari!iei costrilor de proces pot &i considerate:

$. modi&icări ale po/i!iei strategice ale "ntreprinderiiG

(. modi&icări "n cererea de in&orma!ii pentr managementG3. de&icien!e "n sistemele eistente de calcl a costrilor.

(.Po4iţiile strate+ice ale &ntreprinderilor s;au sc5i'"at foarte 'ult &n ulti'ii

ani. +a datorat scimbărilor "n medil "ntreprinderii% scimbări la care a

contribit esen!ial de/voltările "n tenologia calclatoarelor. Odată c

introdcerea sistemelor CI) 4Compter Integrate )an&actring6 a apărt

modi&icări importante "n toate domeniile 'i sectoarele "ntreprinderii. Datorităconcren!ei pe pia!ă eistă tendin!a redcerii costrilor% "mbnătă!irii calită!ii

prodselor 'i de/voltării lansărilor de prodse noi% ca rmare% are loc scrtarea

dratei ciclli de via!ă a prodselor. Din aceste motive ponderea 'i importan!a

sectoarelor costurilor indirecte cre'te mere &a!ă de aceea a sectoarelor de

prodc!ie propri+/ise. Aceste modi&icări de activită!i necesită modi&icări

respective 'i "n strctra costrilor. Importan!a costrilor individale directe scade"n &avoarea celor indirecte% concomitent c cre'terea ponderii costrilor &ie.

,. Modificările &n cererea de infor'aţii pentru 'ana+e'ent se referă la :

+ 0regătirea 'i asigrarea de in&orma!ii despre costri re&eritoare la o

mltitdine de obiecte ale calclli costrilorG

+ Redcerea mărimilor lotrilor de &abrica!ieG

+ Determinarea volmli optim de prodc!ieG

+ Determinarea mărimii costrilor comen/ilor speci&iceG

$-


15/100

+ Asigrarea e&icacită!ii activită!ilor "n sectoarele generatoare de costrilor

comne 4 indirecte6.

In&orma!iile necesare se re&eră la "ntregl lan! de creare a valorii din

"ntreprindere% inclsiv la toate sectoarele de prodc!ie 'i activită!i ailiare

4a5tătoare indirect6.

-. Deficienţe &n siste'ele e7istente de calculaţie a costurilor) sistemele

tradi!ionale de calcla!ie a costrilor snt orientate spre sectoarele de prodc!ie

propri+/ise. Costrile comne 4indirecte6 se reparti/ea/ă aspra prodselor prin

intermedil nor mărimi de re&erin!a% care "n actalele condi!ii tenologice% n

repre/intă o epresie a oca/ionării 4de eempl salariile indirecte6. Decontareacostrilor indirecte are loc prin splimentări aspra nor mărimi valorice. Această

reparti/are a costrilor indirecte este necon&ormă c principiul ocazionării% poate

dce la deci/ii strategice gre'ite.

Dpă MorvartH)aKer% calculul costurilor de proces se de&ine'te ast&el:

$Calculul costurilor de proces poate fi înţeleasă ca o noua abordare a calculaţiei

în vederea creşterii transparenţei costurilor în sectoarele de activităţi indirecte, aasigurării unui consum eficient al resurselor, evidenţierii utilizării capacităţii de

producţie, îmbunătăţirii calculaţiei costului pe produs şi evitării, în aşa fel a unor

decizii strategice greşite$.

Din această de&ini!ie re/ltă clar sarcinile 'i obiectivele calclli costrilor

de proces. Trăsătra de ba/ă a acestei calcla!ii constă "n ideea de a n mai

reparti/a costrile indirecte de eploatare aspra prodselor prin intermedil nor cote ineacte 'i arbitrare% ci "n concordan!a c apelarea e&ectivă a prodselor%

obiecte ale calcla!iei la activită!ile "ntreprinderii. Dpă natra ei% calcla!ia

costrilor de proces este o calcla!ie a costrilor totale. Acest concept al

costrilor totale se ba/ea/ă pe &aptl că pe termen lng predomină costrile

variabile 'i deci a roll decisiv.

Fn legătra c aceasta se poate aprecia că% prin destina!ia sa% calcll

costrilor de proces este orientată către deci/iile pe termen lng 'i poate &i

$7


16/100

considerată n spri5in "n re/olvarea problemelor strategice ale "ntreprinderii.

Ansambll &nc!ional al "ntreprinderii este repre/entat prin activită!i 'i procese%

procesele &iind po/i!ionate sb raportl costrilor% ori/ontal &a!ă de "mpăr!irea

tradi!ionala a locrilor de costri.

Calcll costrilor de proces n repre/intă n no sistem de calcl "ntr+ct

"n constrc!ia 'i organi/area ei se poate tili/a strctra tradi!ională a calclli

costrilor: pe tipri% locri si prtători de costri.

0otrivit metodei A*C calcll costrilor de proces prespne parcrgerea

rmătoarelor etape:

(. Identificarea acti%ităţilor* proceselor 8i sta"ilirea ierar5iei sereali/ea/ă dpă modell li MorvartH)aKer ce cprinde - &a/e:

a! se &ormlea/ă ipote4ele principalelor procese + aceste ipote/e a la ba/ă

strctra prodselor% des&acerii% a "ntreprinderii% obiectivele proiectli 'i

sita!iile deci/ionale importante.G

"! anali/a activită!ilor pentr deter'inarea proceselor parţiale + "n priml

rnd trebie identi&icate procesele de ansambl ale nei societă!i pentr ale ptea eviden!ia 'i prelcra sb raportl calcla!iei costrilor. Anali/a

activită!ilor poate &i e&ectată "n mai mlte &elri: cestionări 'i interviri%

anali/a docmentară% etc.

c! 0entr &iecare loc de costri se determină procesele ce se des&ă'oară "n

diverse sectoare 'i re/ltatele acestora 4otpt6 pe de+o parte% precm 'i

necesarl de personal 'i valori materiale pentr acestea 4inpt6% caredetermina mărimea proceselor% pe de altă parte.G

d! alocarea capacităţilor 8i a costurilor + eistă mai mlte modalită!i de

alocare a costrilor de plan ale locli de costri di&eritelor procese

par!iale:

(. plani&icarea analitică a &elrilor de costri pentr &iecare proces par!ial.

Această metodă este cea mai eactă dar 'i cea mai costisitoare.

$9


17/100

). organi/area nei plani&icări analitice a costrilor locli de costri. Fn

măsra "n care n anmit &el de costri este dominant poate să &ie s&icientă

plani&icarea analitică a acesti &el de costri. 0entr celelalte &elri de

costri se poate pleca de la costrile normale ale locli 'i reparti/area

propor!ională a acestora pe procese "n &nc!ie de &ell costli dominant.

*. determinarea regresivă pe ba/a valorilor anli precedent 'i a valorilor din

bget.

e! concentrarea proceselor parţiale &n procese principale: + daca pentr toate

locrile de mncă snt cnoscte procesele par!iale% stimlatorii lor de costri

'i ponderea lor "n costrile de locri% rmea/ă ca ltimă &a/ă + concentrarea proceselor par!iale "n cteva procese principale sbordonate locrilor de

costri. 0rocesele par!iale vor &i organi/ate sb &orma a doă dimensini: a

locli de costri eectant 'i a procesli principal sbordonat locliG

,. Deter'inarea sti'ulatorilor de costuri 8i ela"orarea structurilor

cantitati%e + timlatorii de costri repre/intă mărimile de re&erin!ă pentr

reparti/area costrilor comne indirecte. )ărimea costrilor comne privind materialele% 4de eempl6% n depinde de valoarea materialelor

aci/i!ionate ci de nmărl comen/ilor e&ectate% a mi'cărilor din depo/it.

De eempl% pentr procesl principal 1 comandarea materialelor2%

stimlatorl de cost este nmărl de comen/i% pentr procesl principal

1elaborarea planli de prodc!ie2+ nmărl sec!inilor de plan elaborateG

timlatorii de costri se aleg dpă anmite criterii 4eactitatea calclelor%compleitatea combina!iei prodselor6 c respectarea anmitor condi!ii

4'or de identi&icat 'i tili/at% să in&len!e/e po/itiv anga5a!ii6.

-. Sta"ilirea cotelor costurilor de proces + pentr calcl se determină cotele

de costri ale proceselor% care se reali/ea/ă "n trei &a/e: se determină cotele

de costri pentr procesele dependente de volml reali/ărilor 'i apoi

cotele de reparti/are ale costrilor proceselor independente &a!ă de aceste

volme. 0rin adnare se ob!in cotele costrilor proceselor totale% anea (.

$#


18/100

0rincipil de ba/a al metodei "l constitie reparti/area mai &ină a

celtielilor indirecte pe prtătorii de celtieli "n raport c metoda clasică

tili/ată% &ără a a&ecta mărimea celtielilor directe. e cnosc doă modalită!i de

calcl a costrilor de proces:

$.Calcll direct nedi&eren!iatG

(.Calcll indirect di&eren!iatG

(.Calculul direct nediferenţiat:

Această variantă a calclli costrilor de proces atrage toate costrile

comne indirecte 'i le decontea/ă pe prodse prin intermedil cotelor de costri ale

proceselor.

( )∑=

×=n

i

%pCpCu$

nde :Cu + costrile de proces pe nitatea de prtător G

Cp & cota costrilor de proces pentr &iecare proces de tip 1 i

1G

%p + coe&icientl de proces pentr &iecare proces de tip 1 i 1

ni ...$= + proceseG

,.Calculul indirect diferenţiat:

Această modalitate este binevenită pentr a determina legătra dintre

obiectele de calcl 'i procesele principale apelate de ele. Această legătră "ntre

procese 'i prtătorii de costri a &ost deplasată de la nivell proceselor principale

'i par!iale la nivell di&eritelor locri de costri.

Costrile de proces nitare nedependente de volm4 unvC 6 ale &iecărei

variante c privire la n anmit proces par!ial se calclea/ă dpă rela!ia:

'vo

'vo

punv!

( ('C C

⋅×=

"n care: (' + cantitatea de procesG

('vo + partea cantitativă de proces dependentă de

volmG

!'vo + volml cantitativ total ca smă a cantită!ii reali+

$


19/100

/ărilor ttror prodselor respectiv a variantelorG

Fn mod corespn/ător se ob!in costrile de proces nitare 4Cudv 6 dependente

de variante.

'va

'va

p) *v

( ('C Cudv

×⋅

×= %

"n care : ('va + partea cantitativă de proces dependentă de variante

*v + nmărl de varianteG

)'va + volml cantitativ al di&eritelor variante

Costrile nitare ale ni prods care a &ost oca/ionate de către proceslanali/at re/lta atnci prin:

CudvCunvC u +=

Conclu4ie) calcla!ia costrilor de proces poate determina trei e&ecte care

snt considerate avanta5e in&orma!ionale strategice.

$. fectul de alocare. Costrile comne de des&acere n snt determinate de

costrile de prodc!ie ale prodsli ci% 4de eempl6 de activitatea de

pblicitate 'i promovareG deci de procese care snt oca/ionate "n legătră c

acestea. E&ectl de alocare constă "n di&eren!a dintre costrile comne

indirecte% reparti/ate con&orm calclli tradi!ional prin splimentare% 'i

cele reparti/ate con&orm oca/ionării prin intermedil cotelor de costri de

proces.

(. fectul de co'ple7itate. E&ectl de compleitate eprimă "n mod deosebit

&aptl că att compleitatea% ct 'i bogă!ia de variante snt &actori

determinan!i ai costrilor comne indirecte. 0rodsele comlee necesită o

totalitate de activită!i care oca/ionea/ă costri comne indirecte% calcla!ia

cărora poate provoca adoptarea deci/iilor gre'ite "n politica de mar8eting%

&iind evitate prin metoda A*C.

3. fectul de de+resiune. Calcla!ia prin splimentare% "n con&ormitate c

reparti/area propor!ională a costrilor comne% decontea/ă cote constante

$


20/100

de costri comne pe nitatea de prodse. Costrile de proces pe nitatea

de prodse se diminea/ă "nsă odată c cre'terea cantită!ii lor. De eempl%

costrile comne de distrib!ie se nasc independent de cantită!ile

comandate.

Calculaţia costurilor de proces se prezintă drept funcţii a+utătoare a

managementului costurilor comune indirecte.

Adaptat dpă :

$. las Ebbe8en%


21/100

prodc!ie sa tipl de tenologie% acestea reie'ind din deci/iile investi!ionale

anterioare. olml prodc!iei poate &i a5stat nmai prin modi&icarea cantită!ii de

mncă 'i H sa de materii prime. Crba costrilor pe termen scrt % gra&ic este

pre/entat "n anea 3.

Din acela'i pnct de vedere% perioada lun+ă repre/intă timpl "n care snt

posibile modi&icări "n volml prodc!iei pe ba/a ni 1 mod tenologic de capital

intensiv24mlte ma'ini 'i p!ini mncitori6 'i H sa a ni 1 mod tenologic de

mncă etensiv2 4ml!i mncitori 'i p!ine ma'ini6. 0e termen lng% evol!ia

costrilor este determinată de economiile de scară% de concentrare a prodc!iei.

1conomiile de scară snt caracteri/ate prin scăderea costli pe termen lng%concomitent c sporirea randamentli &actorilor de prodc!ie 4pre!ri constante ale

&actorilor de prodc!ie6 o dată c trecerea de la n aparat tenic de prodc!ie la altl.

Crba generală a costrilor pe termen lng este pre/entată "n anea 3. Ea eprimă

costri care marcea/ă trecerea de la tenologiile c randamente mici la cele c

randamente mari.

0e termen lng% pnctele de intersec!ie dintre costri 'i cre'terea prodc!iei segrpea/ă "n 5rl nei crbe care are &orma C C ′− . Ea porne'te de la n nivel relativ

ridicat al costrilor% corespn/ător ni nivel scă/t al prodc!iei% scad odată c

cre'terea prodc!iei% se men!in la n nivel constant 'i "n cele din rmă costrile

cresc.

Tendin!a legică a &nc!iei respective se eplică "n principal prin di&erite e&ecte

pe care le a anmite elemente ale costli 4&ie% variabile% directe% indirecte6 aspradinamicii generale a costli. Fn timp ce costrile &ie rămn netre% cele variabile

snt sensibile la o ast&el de evol!ie. Rela!iile dintre costrile medii 'i cel marginal 'i

volml de prodc!ie pot &i eplicate prin gra&icl pre/entat "n anea -.

Din gra&ic se observă că modi&icarea prodc!iei determină evol!ii neni&orme

ale di&eritor categorii de costri medii. )odi&icările inegale ale costrilor medii snt

datorate evol!iei costli marginal% de aceea "ntreprin/ătorl trebie să rmărească

($


22/100

c aten!ie comportamentl costli marginal "n raport c modi&icarea volmli de

prodc!ie.

Cur"a costului 'ar+inal are 'ai &nt=i o pantă descrescătoare* apoi una

crescătoare. Deci% ea "nregistrea/ă n nivel minim "nainte ca n asemenea nivel să

&i &ost atins de costl medi total 4 la prodc!ia 7% &a!ă de prodc!ia de 9 bcă!i% nivel

la care costl medi total atinge n nivel minim 6. Apoi% costl marginal rcă rapid

'i se intersectea/ă c costl medi total la nivell minim al acestia .

Concl/ie: porirea prodc!iei este e&icientă4prin prisma costrilor6 pnă "n

momentl "n care crbele costli medi total 'i costli marginal se intersectea/ă.

Acesta este nmit ti'pul econo'ic al costului* adică secven!a de timp al costli"n care se reali/ea/ă prodc!ia optimă4costri medii totale minime6.

Fncadrarea "n ti'pul econo'ic al costului repre/intă o"iecti%ul esenţial al

producătorului. Evol!ia generală a costli medi total se "ncadrea/ă "n trei /one%

deosebit de importante pentr comportamentl prodcătorli:

$. >ona de+resi%ă ?descrescătoare6+ cost total nitar "n scădere datorită scăderii

pternice a costli marginal.(. >ona opti'ă 6 cele mai mici costri nitare% sb cel marginal% care asigră

pro&itri mari din vn/ări. 4=ona ti'pul econo'ic al costului.!

3. >ona pro+resi%ă * cre'terea prodc!iei reali/ea/ă cre'terea costli marginal%

respectiv costli medi total . Tendin!a de ie'ire a costrilor din această /onă

"i atrage aten!ia prodcătorli că trebie să ia măsri pe termen lng:

promovarea progresli tenic% "nnoirea prodselor. 4rsa: Dobrota% Ni!a.+cono'ie politică + Editra Economică% *cre'ti% $#% pag. $33.6

(.. Mecanis'ul for'ării costului 8i pro"le'a reduceriicosturilor

(entru un nivel dat al producţiei, se alege acea combinaţie de

input&uri-intrări care determină cel mai mic cost posibil.....astfel

încât să genereze venituri ma3ime din vânzări..........$

4)icael 0ar8in% David ing6

((


23/100

Comportamentl prodcătorli ra!ional &a!ă de cost re/ltă direct din

scopl obiectiv al activită!ii sale maimi/area pro&itli care trebie să se

ba/e/e pe ra!ionalitate "n mobili/area 'i alocarea resrselor% pe spirit de competi!ie

'i cnoa'tere ba/ată pe calcl economic. 0entr a+'i spori pro&itl% prodcătorl ar

trebi să mărească volml prodc!iei vndte. Cm orice "ntreprin/ător se

con&rntă c nele restricţii, printre care caracterl limitat al resrselor economice

'i pre!rile &actorilor de prodc!ie 'i ale măr&rilor date de pia!ă% "n condi!iile

concren!ei per&ecte% va ptea să+'i reali/e/e scopl redcnd consmrile

speci&ice c &actorii de prodc!ie sa% alt&el sps% mărind randamentl &actorilor.

Deci/iile prodcătorli depind de varia!iile cererii. Fn sita!ia nei cereri elastice%el va maimi/a prodc!ia c costl total globalG "n condi!iile nei cereri rigide% va

minimi/a costl total global pentr ob!inerea nei prodc!ii date. Fn acest ltim

ca/% are loc o eliberare de resrse economice c care agentl economic va trece la

organi/area &abricării nor noi prodse% lărgind o&erta de bnri 'i Hsa servicii.

Redcerea costrilor materiale de prodc!ie eprimă% "n PQ$a'i timp% gestionarea

ra!ională a resrselor natrale petrol% ga/e natrale% minere de &ier% lemn etc. respectiv% gri5ă pentr medil ambiant% responsabilitate pentr de/voltarea

economico+socială drabilă.

Fn acest sens% ra!ionamentl este relativ simpl: prodcătorl are interesl de

a o&eri prodse pe pia!ă atta timp ct ltima nitate din bnl vndt revine mai

scmp dect nitatea anterioară care adce pro&it. 4adică costl marginal este mai

mic dect pre!l de vn/are6. @iecări nivel al pre!li de vn/are "i corespnde oanmită cantitate pe care prodcătorl 'tie că n trebie să o depă'ească. Aceasta

este crba o&ertei prodcătorli% care indică cantitatea% a cărei des&acere "i asigră

"ntreprinderii ob!inerea celi mai mare pro&it 'i celei mai bne rentabilită!i.

Fn sita!ia redcerii consmrilor speci&ice de materii prime% combstibili%

etc. provenite din import se economise'te valtă% se redce cererea de valtă c

e&ecte po/itive aspra crsli de scimb. 0rin redcerea costli medi total - Cmt ,

contrib!ia la sporirea pro&itli &irmei vine din doă direc!ii: cre'terea pro&itli

(3


24/100

pe prods -(r 'i cre'terea volmli prodc!iei mar&ă 40)6% deci a o&ertei de

măr&ri% a'a cm se observă "n rela!ia pro&itli &irmei+

( ) )(" ( )(" C ( ofit r mt ×=×−=0r

unde ) r ( + mărimea pro&itli pe prodsG

( + pre! nitarG

mt C + cost medi totalG

acela'i lcr se observă 'i din gra&icl aneei 7.

Redcerea costli de prodc!ie determină stabilitatea sa ciar redcerea

pre!rilor% cre'terea competitivită!ii prodselor "n lpta de concrentă att pe pia!a

na!ională% c"t 'i pe pia!a eternă.Fn vederea redcerii costli% prodcătorl trebie să cate 'i să găsească

re/ervele de redcere a consmrilor de &actori de prodc!ie% să ac!ione/e simltan

"n toate compartimentele "ntreprinderii% aspra ttror &actorilor de prodc!ie% "n

toate &a/ele activită!ii economice 'i să aplice măsrile posibile de diminare a

costrilor "n concordantă c eigen!ele competi!iei impsă de pia!ă.

/educerea costului de producţie trebuie să se producă fără influenţe

negative asupra calităţii bunurilor materiale şi serviciilor, ci, dimpotrivă,

concomitent trebuie să se asigure un spor de calitate. /educerea costurilor pe

seama reducerii calităţii este antieconomică. !otodată, tendinţa generală impusă

de concurenta pe piaţă este ca bunurile economice să încorporeze în costurile lor

cît mai putină materie primă, munca de înaltă calificare şi să fie obţinute prin

utilizarea te4nologiilor de ultimă oră.

le'ente esenţiale &n acti%itatea de reducere a costului

0rodcătorii a "n vedere rmătoarele:

a! F'i aleg cel mai e&icient proces de prodc!ieG att din pnct de vedere

tenologic% al e&icien!ei economice% ct 'i ecologicG

(-


25/100

"! Urmăresc să cmpere &actori de prodc!ie% pe ct este posibil% la pre!rile cele

mai mici% &ără a negli5a calitatea% redcnd totodată celtielile de eploatare

a lorG

c! )ic'orarea consmli de &actori de prodc!ie pe nitate% ca re/ltat a

cre'terii randamentli lorG

d! Asigrarea redcerii costrilor legate de &actorl mncă% n nmai "n

prodcerea nemi5locită de bnri economice% ci 'i "n &a/ele de cercetare 'i

proiectare% "n domenil gestinii 'i condceriiG

e! Reali/area obiectivelor stabilite% !innd seama de resrsele disponibile% de

condi!iile de prodc!ie eistente% "n contetl restric!iilor de ordin economicG

f! Identi&icarea prodselor care generea/ă consmri energetice mari 'i a

prodselor care adc pierderi% imprimarea ni caracter preventiv activită!ii

de minimi/are a costrilor% c a5torl metodelor moderne de calcl 'i

eviden!ă.

+! Implementarea ni sistem al managementli calită!ii totale% care va asigra

"mbnătă!irea calită!ii prodselor 4serviciilor6 'i respectiv prevenirea

de&ectelor% rmate de redcerea pierderilor de "nlătrare a lor4eclderea

totală a acestor celtieli splimentare% legate de prelcrarea rebtrilor%

remedierea de&icien!ilor% reclama!iilor consmatorilor% etc. 6% care "n re/ltat

ob!in măr&ri ce pot &i propse consmatorilor la pre!ri redse% calitate

remarcabilă 'i pro&itri "nalte.

5! 0er&ec!ionarea "ntregli sistem de management % c scopl redcerii

celtielilor administrative% prin compteri/area sistemli in&orma!ional

pentr a &i posibil de a comasa mai mlte postri ce se re&eră la aceea'i

&nc!ie% pentr a ob!ine 'i alte avanta5e importante4reenginering6.

(7


26/100

)ic'orarea costrilor necesită ridicarea nivelli de cali&icare a lcrătorilor%

per&ec!ionarea ecipamentelor tenice de prodc!ie% a tenologiilor de &abrica!ie%

a activită!ii de administrare% de gestine 'i condcere% stimlare materială%

cre'terea prodctivită!ii etc.

Costrile de prodc!ie snt in&len!ate de &actori interni% dependen!i de

activitatea prodcătorli% 'i de &actori eterni% independen!i de activitatea

acestia. 0rintre &actorii eterni care in&$en!ea/ă costrile snt: pre!rile de

cmpărare ale &actorilor de prodc!ie 'i pre!rile de vn/are ale măr&rilor.

Activitatea prodcătorli trebie să se concentre/e aspra rmătoarelor căi de

redcere a costrilor:

• redcerea consmrilor de materii prime% materiale% combstibil 'i apăG

• redcerea celtielilor salariale pe nitatea de prodsG

• &olosirea optimă a capacită!ilor de prodc!ie 'i a spa!iilor de prodc!ieG

•

dimensionarea optimă a celtielilor de de/voltareG

• redcerea celtielilor administrativ+gospodăre'tiG

• mic'orarea pre!rilor de des&acereG

• dimensionarea optimă a celtielilor pentr reclamă.

Fntr+o economie de pia!ă% maimi/area rentabilită!ii este criteril

&ndamental al deci/iilor "ntreprinderilor de anga5are a celtielilor% de organi/area prodc!iei% de dimensionare a ei4etindere% restrngere% men!inere6. Fntr+o

economie concren!ială% singura variabilă asupra căreia poate acţiona

întreprinătorul este volumul producţiei, găsirea acelei cantităţi de produse care

ma#imieaă încasările totale, concomitent cu minimiarea costurilor totale.

4Adaptat dpă:

(9


27/100

$. . Dobrota% Nita.+ Economie politică.+ Editra Economică% *cre'ti% $#%

pag.$3#.

(. . @dl% 0al.+ )icroeconomie.+ Editra MIROSUI% $#% pag.(,(.

3. . MeKne% 0al.+ )odl economic de gndire. + Editra Didactica si

0edagogica% $$% pag. $7.

-. . ăcărel% Ilian.+ @inan!e pblice.+ Editra Didactică 'i 0edagogică%

*cre'ti% (,,,% pag. 37(. 6

CAPITOLUL II. Structura or+ani4atorică 8i anali4a econo'ică

a acti%ităţii &ntreprinderii CP # RPODCOOP$.

,.(. Pre4entarea 'odului de e7ercitare a procesului de 'ana+e'ent*

structura or+ani4atorică de ansa'"lu a &ntreprinderii 8i studiul

siste'ului actual de 'ana+e'ent al ei

Combinatl de 0rodc!ie 10RODCOO02 a &ost &ondat "n anl $-9% "n satl

orniceni% raionl tră'eniG "n anl $-# activitatea de ba/ă a combinatli constă

"n aci/i!ionarea &rctelor scate 'i ncilor% "n acela'i an a &ost dată "n eploatare o

"ncăpere pentr administra!ia combinatli pe str. @rn/e 7% or. Ci'ină. Fn anl

$77 combinatl Agroindstrial Cooperatist Ci'ină 4nmit astă/i

10RODCOO026 a trect "n cadrl sistemei )O


28/100

biectivele propse spre reali/are care reies din scopl ma5or 4reali/area

nei activită!i economice e&iciente6 snt:

Aci/i!ionarea prodselor agricole 'i a materiei prime de la di&erite

organi/a!ii de aci/i!ionare% colective de arendă% de la popla!ie din R) ct

'i de peste otareG

Organi/area &abricării prodc!iei indstriale 'i a prodc!iei agricole% a

măr&rilor de larg consm G


29/100

5! Activitate economică eternă% precm 'i altor activită!i ne inter/ise de

legisla!ia R) "n vigoare.

Fn procesl activită!ii economico &inanciare a "ntreprinderii proprietatea se

&ormea/ă din contl:

(. venitli reali/atG

,. /rii calclate a mi5loacelor &ieG

-. creditelor % "mprmtrilor 'i alteleG

. dona!ii% sponsori/ăriG

/. alte intrăriG

Combinatl de 0rodc!ie 10RODCOO02 activea/ă din anl $(% &iind"nregistrat la Camera Fnregistrării de tat 4con&irmat prin certi&icatl de "nregistrare

a "ntreprinderii% eliberat de Camera Fnregistrării de tat% nmăr de "nregistrare

$,9,,#,3% data "nregistrării $3. $$. $(% seria A $--7( 6% organl de

administrare economică + "O5COO( % &orma de proprietate privată% &orma

organi/atorico+5ridică cooperatistă. Tipl de activitate principală indstrie

Activea/ă "n con&ormitate c legisla!ia "n vigoare.Combinatl de 0rodc!ie 10RODCOO02 din mn. Ci'ină controlea/ă

rigros eviden!a activită!ii economico+&inanciare% "ntocme'te bilan!l contabil 'i

rapoartele &inanciare 'i statistice "n ordinea stabilită de legisla!ia "n vigoare 'i le

pre/intă *iroli Eectiv )O


30/100

Nmărl medi scriptic al lcrătorilor "n (,,9 este de nită!i.

Capitall social

C.0. 1 0RODCOO02 s+a constitit avnd n capital stattar "nregistrat de

Camera Fnregistrării de tat "n valoare de $7$9(3 lei. Con&orm Raportli

privind &ll capitalli propri din 3$ ianarie (,,7% capitall stattar

constitia $99#--9 lei.

)odl de eercitare a procesli de management

(rocesul de management din "ntreprinderea anali/ată% este "n&ăptit de către

manageri% care dpă nivele se "mpart "n trei categorii:

$. )anagerl sperior nl la nmăr% postl de condcere director.(. )anagerii medii + $, la nmăr 'i care ocpă di&erite postri de condcere

sitate la nivel medi. Ei se sbordonea/ă direct managerli sperior 'i a

rol de re!ea de legătră dintre nivell sperior 'i in&erior. 0ostrile de nivel

medi incld: contabil+'e& interimar% inginer+'e&% economist+'e&% inspector

sperior pe cadre% energetician + 'e&% 'e& interimar centr mar8eting% 'e&l

servicili de aprovi/ionare tenico+materială% 5rist% 'e& de laborator% 'e& dedepo/it central.

3. )anagerii in&eriori ei se sbordonea/ă managerilor medii. 0ostrile

inclse "n această categorie snt: 'e&ii sec!iilor sbordona!i inginerli 'e&.%

brigadirl de pa/ă% maistr sperior.

trctra organi/atorică este 1 o suma totală a modurilor în care îşi împarte

munca în sarcini distincte şi apoi a+unge la coordonarea lor$

4 "intzberg

Fntreprinderea C0 1 0RODCOO02 are o strctră organi/atorică &nc!ională

4anea #6% "n care sarcinile snt concentrate "n ba/a &nc!iilor comne. Toate

activită!ile de prodc!ie ct 'i cele &inanciare snt grpate "n &nc!ie de prodse%

care preia toate sarcinile pe care acea &nc!ie trebie să le "ndeplinească.

3,


31/100


32/100

+ casier4'e&+depo/it6

III.


33/100

+ sec!ia mecanico+energetică

+ compartimentl transport+aprovi/ionare

+ compartimentl &inanciar+contabil

Asigrarea calită!ii

Fn principal controll calită!ii se reali/ea/ă de către laboratorul de producţie%

care are legătri c Centr 1)oldovastandard2% c Centrl de )edicină 0reventivă

Repblicană% c Centr de eri&icare a Calită!ii materiei prime 'i prodc!iei

vinicole 1 instandard2% c laboratorl 1 )O


34/100

0e parcrsl ltimilor doi ani 4(,,- +(,,76 combinatl a elaborat 'i reali/at n

plan de de/voltare tenică% implicnd 'i măsri tenico+organi/atorice 'i anme:

+ Compteri/area sistemei de eviden!ă contabilă.

+ Amena5area ni no pnct termic pentr recep!ionarea agentli termic pentr

necesită!ile tenologice a combinatli. )ontarea ni no sistem atomat de

eviden!ă a agentli termic consmat% mic'ornd ast&el pierderile ne5sti&icate

"nregistrate "n perioadele precedente.

+ A &ost ini!iat 'i &inali/at procesl de restabilire al sec!iei de cpa5are &iind

montate 'i date "n eploatare # cisterne c + (7 m3% re/ervare% procrarea

ni pres +&iltr 'i a nei pompe% nirea cisternelor "n &l tenologicG

+ )oderni/area liniei de prelcrare a merelor pentr o capacitate de prelcrare

3,,, t de materie primă pe se/on 4procrarea teascli% ma'ină de spălat

merele% restabilirea descărcătorli mecanic% procrarea tila5li ailiar%

e&ectarea lcrărilor de montare% reglare% conectare la srsele energetice 'i

canali/are% evacarea de'erilor.6G

+ A &ost restabilit camionl de mare trac!ine de marca )A= pentr necesită!ile

de prodc!ie 'i transportare a combinatli.

+ A &ost procrată o cisternă semiremorcă de ino c + $( m 3 pentr

transportarea prodselor vinicole % a alcoolli 'i de'erilor vinicole.

+ A &ost &abricată o cisternă metalică c volm de $ m3 pentr transportarea

de'erilor vinicole.

Descrierea mi5loacelor &ie% constrc!iilor "n crs de eec!ie 'i valoarea

acestora se e&ectea/ă anal de către administra!ia "ntreprinderii 'i se con&irmă de

către proprietar. 4)O


35/100

Ci&ra de a&aceri 4 C7 6 eprimă volml venitrilor "ntr+o perioadă de timp de

către nitatea economică. Anali/a C7 se e&ectea/ă "n dinamică 'i prin aprecierea

strctrii ei. Anali/a C7 dă posibilitatea de a aprecia activitatea "ntreprinderii "n

di&erite domenii. 0entr anali/ă s+a &olosit datele ce corespnd rmătoarelor

contri% etrase din 1 Cartea mare2 pentr cei trei ani anali/a!i:

(. contl 9$$ venitri din vn/ări 4valoarea prodc!iei reali/ate )(/ 6 G

,. contl 9$( alte venitri opera!ionale :

; alte active crenteG

; venitri din arendăG

; penalită!i% despăgbiri '.a.-. contl 9($ venitri din activitatea de investi!ii% 4 dividente etc.6 G

. contl 9(( venitri din activitatea &inanciarăG

Tabell nr. (

Aprecierea dina'icii 8i structurii cifrei de afaceri la C. P. ** PRODCOOP$* &n perioada ,@@- 6 ,@@

le'enteleecono'ice

Anul precedent,@@-

Anul curent ,@@ A"atere ?B);!

?lei! ?lei! ?lei! $ ( 3 -V 3+(

$. 0). cont. 9$$ -(9#7$,%#$ #7%(, $-($,%$( 3%7, W3#7(%-$ W%3,(. 0) .cont. 9$( 7$,7%3 $%9# 3-#-%3 3%7 W(7-9#%7$ W$%$3. 0). cont. 9($ $(7% ((% $$(7,,,%, $$%73 +$#37% +$$%37

-. 0) .cont. 9(( $33,%#9 ,%(7 $333,7%#( $%3 W$$$-%9 W$%$- 7. C7 4$W(W3W-6 79#-99%7 $,, #7,,,%#- $,, W-,#9,3-%$7 +

Conclu4ie) Din datele tabelli am constatat că "n perioada anilor (,,3+

(,,- ponderea principală "n sma C7 % este de!intă de valoarea prodc!iei

reali/ate 4#7%(, L + "n anl (,,3G 3%7, L + "n anl (,,- 6% ceea ce de &apt este

caracteristic "ntreprinderilor indstriale. C7 "n anl (,,- a cresct c W

37


36/100

-,#9,3-%$7 lei &a!ă de anl (,,3% sa procental c #$%( L corespn/ător

indiceli de evol!ie $#$%(L.

Tabell nr. 3

Aprecierea dina'icii 8i structurii cifrei de afaceri la C. P. ** PRODCOOP$*

&n perioada ,@@ 6 ,@@/

le'enteleecono'ice

Anul precedent,@@

Anul curent ,@@/ A"atere ?B);!

?lei! ?lei! ?lei! $ ( 3 -V 3+(

$. 0) cont. 9$$ $-($,%$( 3%7, #(973-%#$ 9%( +,79(#7%-$ W(%#(. 0) cont. 9$( 3-#-%3 3%7 9,#799%79 #%$ W(7##$%93 W3%9$

3. 0) cont. 9($ $$(7,,,%, $$%73 73,(99%$9 9%(# +7-#33%- +7%(9-. 0) cont. 9(( $333,7%#( $%3 (,#$-%#7 ,%(9 +$$(7,%# +$%$3 7. C7 4$W(W3W-6 #7,,,%#- $,, --7,(%$( $,, +$3,7$%9( +

Conclu4ie) Fn perioada (,,- (,,7 spre deosebire de perioada precedentă

(,,3+(,,-% C7 a scă/t c 4 $3,7,$%9( lei 6% respectiv c $3%- L. Aceasta se

eplică prin &aptl că :

+ s+a reds venitrile din vn/ări c 4 + ,79(#7%-$lei 6 G

+ s+a reds venitrile din activitatea de investi!ii4redcerea "ncasărilor

de dividente6 c 4+7-#33%- lei6G

+ s+a reds venitrile din activitatea &inanciară 4di&eren!a de crs etc.6

c 4+$$(7,%# lei6

Din pnct de vedere a strctrii C7 cea mai mare pondere a &ost de!intă de

venitrile din vn/ări.

Anali4a dina'icii cifrei de afaceri

0entr a anali/a dinamica se calclea/ă indicii de evol!ie a C7 pentr &iecare (

perioade: a.(,,- &a!ă de a.(,,3% a.(,,7 &a!ă de a.(,,-% a.(,,7 &a!ă de a.(,,3.

@ormla de calcl este:

L$,,∗= precedent

curent C7

C7

C7 #

Această &ormlă se tili/ea/ă pentr &iecare din cele trei perioade anali/ate:

39


37/100

$. L:(.$#$$,,7.79#-:99

#-.A#7,7,,$ =∗=C7 #

C7 "n anl (,,- &a!ă de (,,3 a cresct c #$%(L.

(. L9,.:9L$,,#-.A#7,A,,$(%:--7,:(( =∗=C7 #

C7 "n anl (,,7 &a!ă de (,,- s+a reds c $3%-,L.

3. L:$.$-:L$,,7.79#-:99

$(.:--7,:(3 =∗=C7 #

C7 "n anl (,,7 &a!ă de (,,3 a cresct c -%$L.

Tabell nr. 7

Tabell nr. $,

Reţea de salari4are a 'uncitorilor pe unitate de ti'p.

Cate+oria de calificare Tarif pe unitate de ti'p ?leiEoră! Salariul 'ediu ?(0Fore!leiI (%,$ 3-,%,,II (%73 -(%-,III 3%(, 7-,%9,I 3%9- 9$7%-, -%$9 #,3%,I -%#7 ,(%-,II 7%-$ $-%9,III 9%$ $,-3%,

Pentru punctul ,,b/ datele s0nt de u intern şi nu au fost puse la dispoiţie.

Anali/a strctrii 'i dinamicii &ondli total de salari pe "ntreprindere este

e&ectată "n ba/a datelor etrase din %%Raport statistic nr.$+m2 pentr anii (,,3%

(,,-% (,,7.

Tabell nr. $$

Aprecierea structurii fondului de salariu la C.P. **PRODCOOP$

pentru anii ,@@- ; ,@@.

Denu'irea

ele'entului

Anul ,@@- Anul ,@@ A"aterea ?B:;!

?'ii lei! ?'ii lei! ?'ii lei!

3#


38/100

$. alarii directe #9,%$ #%93 $(#3% (%$ W 7$3% W7%$

(. me plătite pentr

timpl nelcrat7#%7 9%93 #%7 #%$, W -,%,, W,%-#

3.0rime 'i remnera!ii

băne'ti

-% 7%#- $%3 ,%, +-%7 +7%97

TOTA< 9#%- $,, $3#(%# $,, W 7,7%3 +

Conclu4ie) Din datele tabelli am constatat că ponderea cea mai mare "n

strctra @ondli total de salari apar!ine salariilor directe 4#%93 L "n a. (,,3G

(%$ L "n a. (,,-6. Fn anl (,,- salariile directe a cresct c W 7$3% mii lei . A

cresct 'i smele plătite pentr timpl nelcrat c W -, mii lei. A &ost mic'orate

primele 'i remnera!iile băne'ti c 4+ -%7 mii lei6.

Fn linii generale @ondl total de salari "n anl (,,- a cresct c W 7,7%3 mii

lei &a!ă de anl (,,3 4procental c 7%(7 L6 .

Tabell nr.$(

Aprecierea structurii fondului de salariu la C.P. **PRODCOOP$

pentru anii ,@@ ; ,@@/.Denu'irea

ele'entului

Anul ,@@ Anul ,@@/ A"aterea ?B:;!

?'ii lei! ?'ii lei! ?'ii lei! $. alarii directe $(3#% (%$ $,(#%( %-$ + (-9%# +-%-(. me plătite pentr

timpl nelcrat#%7 #%$, (%( #%- + 7%3 W,%-

3.0rime 'i remnera!ii

băne'ti$%3 ,%, -(%- 3%97 W -$%$ 3%79

TOTA< $3#(%# $,, $$9$% $,, + ($,% +

Conclu4ie : pre deosebire de perioada precedentă 4(,,3+(,,-6% "n anl(,,7 a avt loc o descre'tere a &ondli total de salari &a!ă de anl (,,- c 4+

($,% mii lei6 sa c $7%39 L. Ceastă descre'tere se datorea/ă :

+ )ic'orării salariilor directe c 4+ (-9%# mii lei6G

+ )ic'orării smelor plătite pentr timpl nelcrat c 4+ 7%3 mii lei 6G

3


39/100

)a5orări a &ost e&ectate la compartimentl 1 0rime 'i remnera!ii băne'ti 1 c

-$%$ mii lei sa c 3$9$%7 L con&orm indiceli de evol!ie a primelor.4

L7.3(9$L$,,

3.$

-.-( =∗= ( # 6G

Cauza posibilă de reducere a fondului total de salariu în anul 2889 conform

studiului este reducerea numărului mediu de salariaţi cu persoane, faţă de anul

288.

Desigr că eistă di&eri!i &actori care in&len!ea/ă negativ n sistem de

salari/are. De aceea sisteml de salari/are 'i premiere reali/at trebie să scimbe

direc!ia ac!inii acestor &actori. Recomandări practice)

+ compensa!iile trebie stabilite printr+o &ormlă ecitabilă 'i "n rma nor

evalări realisteG

+ Utili/area nei sceme des&ă'rate a principiilor de remnerare 'i premiere

pentr &iecare categorie de lcrători care se va ba/a pe o &ormlare clară 'i

'or de "n!eles % ast&el "nct &iecare anga5at să+l poată cnoa'te

4 transparen!a6 G

+ compensa!iile trebie acordate corect con&orm nor criterii din timp

stabiliteG

+ isteml de recompensare trebie păstrat motivant 'i corect 'i "n momente

de răstrnare a pe!ii% "n mod crescător sa descrescătorG

+ 0rocesl de motivare al anga5a!ilor trebie men!int 'i dpă ce ace'tia a

devenit ml!mi!i din pnct de vedere &inanciarG

,./. Anali4a indicatorilor econo'ico;financiari principali

Condi!iile actale ale economiei de pia!ă 'i medil ambiant instabil% necesită

n monitoring bine organi/at% o anali/ă 'i diagnosticare economică 'i &inanciară

permanentă a activită!ii "ntreprinderii pentr păstrarea 'i consolidarea po/i!iei

ocpate pe pia!ă% pentr sporirea gradli de competitivitate.

3


40/100

Docmentl care stă la ba/a anali/ei economico+&inanciare a nei nită!i este

bilanţul contabil % docmentl o&icial de sinte/ă al nită!ii patrimoniale% care o&eră

cel p!in teoretic o imagine &idelă% clară 'i completă a patrimonili% a sita!iei

&inanciare 4con&orm


41/100

g6 0ro&it 4pierdere6 ( G

t C )enituri ( −=

Deoarece ci&ra de a&aceri% nmărl medi scriptic de personal%

prodctivitatea mncii% venitrile opera!ionale 'i pro&itl a &ost de5a anali/ate% se

vor anali/a doar indicatorii care a rămas din cei nmi!i.

Anali4a %olu'ul producţieiG

Anali/a volmli prodc!iei a C0 %%0RODCOO02 cprinde anali/a

activită!ii economice a sec!iilor de prodcere pentr perioada (,,-+(,,7 "n ba/a

datelor "nregistrate "n docmentele o&iciale ale "ntreprinderii 4date pentr perioada

(,,3+(,,- n a &ost pse la dispo/i!ie.6:

Tabell nr. $3

Anali4a acti%ităţii econo'ice a secţiilor de producţie CP # PRODCOOP$

pentru anul ,@@/

Indicatorii

Unitate

a de'ăsură

Golu'ul producţiei3ndeplinireaplanului

&n

3ndeplinirea

planu;lui &nu.'.

Rit'ulcre8te

6rii. ,@@/ E,@@

Rit'ulcre8te ;

rii .u.'.

,@@/ E,@@

Anul,@@

efecti%

Anul ,@@/

afecti% plan

$. olm. prodc. "n pre!ri crente total%inclsiv:

)ii lei 77,%3 73%- (%7 #%, + (,%9 $$$%9 W%$

+ sec!ia alva )ii lei $(9,%7 $((%7 $3##%7 3%$ +7%, $,$%- W((%,+ sec!ia miere )ii lei $-3-% ((3%$ $79%, $-%3 +$339% $7%7 +$($$%#+ sec!ia cpa5are )ii lei (,(%9 $$7%9 $9(-%, $$$% W$$%9 %7 +($3%,+ sec!ia distilare )ii lei $(7,%$ $7#% $9((%, % +(%$ $(#% W3-#%+ sec!ia "mbteliere )ii lei (9(%# $7,%3 $3(%, $$%3 +$$##%# 7#%( +$$(%-

+ sec! conser.acire'ilor )ii lei (3$3%9 33(%- (3-,%, $93% W$-(%- $97%9 W$7$%+ sec!ia prelcrare a

prnelor )ii lei + 93#%9 + + + + +

Concl/ie: Fn rma anali/ei activită!ii economice a sec!iilor de prodcere am

stabilit că volml prodc!iei total a cresct "n anl (,,7 &a!ă de (,,- 4 W%$

mii lei6 respectiv c $$%9 L. Aceasta s+a datorat "mbnătă!irii activită!ii economice

a sec!iilor de prodc!ie 'i anme sec!ia alva 4W ((%, mii lei6% respectiv $%- L%

-$


42/100

sec!ia distilare 4W 3-# mii lei 6% respectiv c (#% L% sec!ia de conservare a

cire'ilor 4W $7$% mii lei6% respectiv c 97%9 L% desciderea nei sec!ii noi sec!ia

de prelcrare a prnelor care ne &iind plani&icată a in&len!at po/itiv prin cre'terea

volmli prodc!iei mar&ă c 93#%9 mii lei.

Cre'terea volmli de prodc!ie este n &enomen care poate avea loc sb

in&len!a di&eritor &actori : progresl tenico+'tiin!i&ic% tili/area ra!ională a

resrselor materiale% cre'terea prodctivită!ii mncii% etc. Eistă di&erite modalită!i

de in&len!ă a &actorilor da!i aspra acestei cre'teri. ă anali/ăm in&len!a cre'terea

prodctivită!ii mncii aspra modi&icării volmli de prodc!ie "n perioada anilor

(,,7 +(,,-.% considernd an de ba/ă a. (,,3. Determinarea cre'terii volmli de prodc!ie din contl cre'terii ; "n L % se e&ectea/ă tili/nd &ormla:

L$,,L ×∆∆

=∆

; ;

nde: L; ∆ + cre'terii volmli de prodc!ie din contl cre'terii ; "n L G

; ∆ + cre'terii volmli de prodc!ie din contl cre'terii ; "n .m. G

∆ + abaterea absoltă "n .m.G

0entr a calcla cre'terea volmli de prodc!ie din contl cre'terii ; "n

.m se tili/ea/ă rela!ia:

...,$ pl l *r ; ; ×−=∆

nde : $ + volml prodc!iei "n anl plani&icat "n .m. G

,; + prodctivitatea mncii "n anl de ba/ă 4(,,36 "n .m. G

... pl l r * + nmărl plani&icat de lcrători G

Datele ini!iale a &ost etrase din docmentele o&iciale ale C0 1 0RODCOO02.

$ V (7,, lei G ,; V #(3#( lei G ... pl l r * V $,- persoane G ∆ V .$ mii lei

G

leimii; .:.(3,($,-#(3#(A:(A7,, =∗−=∆

L:.(3(L$,,$.A:A

:.(3,(L =∗=∆ ;

-(


43/100

Conclu4ie) Din contl cre'terii prodctivită!ii mncii c 93%9 L% volml

prodc!iei "n anl plani&icat va cre'te c (3(% L "n compara!ie c anl de ba/ă%

cre'terea generală a volmli de prodc!ie "n a. (,,7 este de $.,( L. Aceasta se

eplică prin &aptl că a eistat 'i al!i &actori care a in&len!at negativ% 'i ast&el n

s+a ob!int cre'terea plani&icată.

Anali4a costului total al produselor fa"ricate

Costl total al prodselor inclde "n sine totalitatea de consmri 'i

celtieli sportate de "ntreprindere "n activitatea de prodcere 'i comerciali/are a

măr&rilor.

Consmrile repre/intă resrsele tili/ate pentr &abricarea prodselor 'i prestarea serviciilor. Consmrile inclse "n costl prodc!iei% consta din:

$. Consmrile de materialeG

(. Consmrile privind retribirea mnciiG

3. Consmri indirecte de prodc!ieG

Celtielile incld "n sine smele băne'ti tili/ate "n procesl de activitate

economică a "ntreprinderii% inclsiv pierderile 4pre5diciile6 ce apar pe parcrs 'in !in nemi5locit de procesl de prodc!ie. Dpă tipl activită!ii celtielile se

sbdivi/ea/ă "n:

$. Celtieli ce !in de activitatea opera!ionalăG

(. Celtieli ce !in de activitatea neopera!ionalăG

3. Celtieli privind impo/itl pe venit.

Consmrile 'i celtielile dpă con!intl economic se grpea/ă "nelemente economice tipice pentr toate ramrile economice 'i tiprile de

proprietate.

Anali/a costli total de prodc!ie se e&ectea/ă "n ba/a stdili "n

dinamică a strctrii consmrilor 'i celtielilor pe elemente economice.

Datele ini!iale snt etrase din Raportl statistic Nr.7 c %% Consmrile 'i

celtielile "ntreprinderii2.

Tabell nr. $-

-3


44/100

Aprecierea consu'ului 8i c5eltuielilor pe ele'ente econo'ice

&n perioada ,@@- 6 ,@@. ?C. P. ** PRODCOOP$!

le'entele

econo'ice

Anul precedent

,@@-

Anul curent ,@@ A"atere ?B);!

?lei! ?lei! ?lei! $ ( 3 -V 3+(

$. Celtielimateriale

393,7 7%9 7-$(( 97%- W $#($,# W 9%,

(.Celtieli pentrservicii prestate deter!i

(3,9## 3%, $(79,, $%73 + $,7,## + (%(#

3. Retrib!ii #- $3%$ $,,,-3 $3%$9 W (,777 + ,%,(-. Contrib!ii la

Asigrări ociale

(3-9 3%7 37,($9 -%(# W $$,3#, W ,%3(

7. U/ra #$-9,, $$%# #9,-$ %(9 W -7$ + (%7(9. Alte Celtieli --#,- #%-$ -#-#, 7%- W (#97 + $%7#Total 9,97$ $,, (,#-, $,, W ($-37-$ +

Conclu4ie ) Con&orm datelor anali/ate re&eritor strctra costli total de

prodc!ie pentr perioada (,,3 (,,-% se observă că celtielile materiale ocpă

att "n perioada precedentă ct 'i "n cea de gestine cea mai mare pondere

procentală 4"n (,,3 7%9 L% "n (,,- 97%- L6 c o abatere de W 9%, L.Ast&el se eplică &enomenl nei cre'teri esen!iale a costli total c W ($-37-$

lei. )a5orarea celtielilor materiale c W $#($,# lei a &ost e&ectată din contl

cre'terii volmli de prodc!ie c 37799 nită!iG din datele tabelli se observă 'i

alte cre'teri ale consmrilor 'i celtielilor 'i anme:

+ Retrib!iile s+a ma5orat c W (,777 lei% din ca/a ma5orărilor de

salarii 'i anga5ării personalli noG respectiv s+a ma5oratContrib!iile la Asigrări ociale c W $$,3#, lei din contl cre'terii

&ondli total de salariG

+ U/ra a cnosct o cre'tere de W -7$ lei % din contl procrării de

noi mi5loace &ie 'i e&ectării măsrilor teniceG

+ Alte celtieli s+a ma5orat c W (#97 lei din diverse ca/e G

+a observat redceri de celtieli pentr servicii prestate de ter!i "nmărime totală de 4 $,7,##lei6.

--


45/100

Tabell nr. $7

Aprecierea consu'ului 8i c5eltuielilor pe ele'ente econo'ice

&n perioada ,@@ 6 ,@@/. ?C. P. ** PRODCOOP$!

le'enteleecono'ice

Anul precedent,@@

Anul curent ,@@/ A"atere ?B);!

?lei! ?lei! ?lei! $ ( 3 -V 3+(

$. Celtielimateriale

7-$(( 97%- 7#$39#9 93%7$ W 3,,9- + (%-3

(.Celtieli pentrservicii prestate deter!i

$(79,, $%73 -9# %-7 W#(-(9# W #%(

3. Retrib!ii $,,,-3 $3%$9 $3$#$#7 $-%9# W (3#$3( W $%--. Contrib!ii laAsigrări ociale

37,($9 -%(# 3#$7,( -%$3 W ($(9 W ,%,3

7. U/ra #9,-$ %(9 -$-(-, -%9, + 3-9$# + -%999. Alte Celtieli -#-#, 7%- 3(79 3%9# + $-,$ + (%$#Total (,#-, $,, 9,( $,, W ##( +

Conclu4ie) Fn perioada (,,-+(,,7 ca 'i "n perioada (,,3+(,,-% elementl

economic c ponderea cea mai mare "n strctra costli total este de!intă de

celtielile materiale 4"n (,,- + 97%- L % (,,7 + 93%7$L6% c o abatere negativă4+ (%-3 L6. Această descre'tere se datorea/ă &aptli că "n anl (,,7 &a!ă de anl

(,,- a cresct ponderea celtielilor pentr retrib!ii c W $%- L% 'i a celtielilor

pentr serviciile prestate de ter!i c W#%( L 4&iind "n descre'tere "n perioada

precedentă anali/ată6.

)ărimea valorică a costli total a cresct "n anl (,,7 &a!ă de anl (,,- c

W ##( lei % datorită ma5orării :+ celtielilor pentr serviciile prestate de ter!i c W #(-(9# lei G

+ celtielilor materiale c W 3,,9- lei % datorită ma5orării volmli &i/ic al

prodc!iei c $ nită!iG

+ celtielilor pentr retrib!ii c W(3#$3( leiG respectiv Contrib!iile la

Asigrări ociale c W($(9 lei.

Redceri de consmri 'i celtieli "n perioada anali/ată a &ost ob!inte larmătoarele elemente economice:

-7


46/100

+ U/ră 4+ 3-9$# lei6G

+ Alte celtieli 4+$-,$ lei6

%oluţia costului total

Anali/a evol!iei costli total este importantă deoarece scoate "n eviden!ă

etapele &ormării li 'i sita!ia reală la moment. Fntreprin/ătorii optea/ă pentr

modalită!i% căi 'i tenici dec redcere a costli total.

Redcerea costli de prodc!ie determină stabilitatea sa ciar redcerea

pre!rilor% cre'terea competitivită!ii prodselor "n lpta de concrentă att pe pia!a

na!ională% c"t 'i pe pia!a eternă.

Redcerea costli de prodc!ie trebie să se prodcă &ără in&len!e negativeaspra calită!ii bnrilor materiale 'i serviciilor% ci% dimpotrivă% concomitent

trebie să se asigre n spor de calitate. Redcerea costrilor pe seama redcerii

calită!ii este antieconomică. Totodată% tendin!a generală impsă de concrenta pe

pia!ă este ca bnrile economice să "ncorpore/e "n costrile lor c"t mai ptină

materie primă% mnca de "naltă cali&icare 'i să &ie ob!inte prin tili/area

tenologiilor de ltimă oră.0ractica economică cnoa'te di&erite modalită!i% căi % metode practice de

redcere a costrilor .


47/100

Anali/nd sita!ia costrilor la C0 1 0RODCOO02% am ob!int rmătoarele

re/ltate: Datele ini!iale a &ost etrase din docmentele o&iciale ale C0

1 0RODCOO02% pentr a e&ecta calclele respective.

Tabell nr. $9

Aprecierea influenţei cre8terii producti%ităţii 'uncii la di'inuarea

costului de producţie la CP # PRODCOOP$ pentru perioadele ,@@-;,@@*

,@@;,@@/

IndicatoriiPerioada ,@@;

,@@-Perioada ,@@/;

,@@$. Indicele de evol!ie a salarili medi

pentr n anga5at% L $$9% $$%((. Indicele de evol!ie a 0rodctivită!iimncii ni anga5at% L

$-%7 $$3

3. 0onderea &ondli total de salari &a!ăde costl total din anl precedent% L

$#%,3 $#%-3

-. Redcerea procentală a costli totaldin contl cre'terii prodctivită!iimncii% L

3%#7 + ,%#

Conclu4ie) Din tabel reiese că "n perioada (,,-+(,,3 costl total s+a reds

c 3%#7 L din contl cre'terii prodctivită!ii mncii c -%7 L. A doa perioadă

(,,7+(,,- se caracteri/ea/ă printr+o cre'tere a costli total c ,%# L% sb

in&len!a cre'terii prodctivită!ii mncii datorită ma5orării incorecte a salarili

medi "n detrimentl principiilor de organi/are 'i &nc!ionare economică a

"ntreprinderii% Cre'terea procentală a prodctivită!ii mncii 4$3 L6 este in&erioară

sporli de salari 4$%( L6.

Re/ltatele anali/ei evol!iei relative a costli total ob!inte pentr

perioada anilor (,,3 +(,,-+(,,7% snt pre/entate "n tabell ce rmea/ă:

Tabell nr. $#

Aprecierea e%oluţiei relati%e a costului total al CP # PRODCOOP$

pentru perioada ,@@ 6 ,@@/

Indicatorul Anul ,@@- Anul ,@@ Anul ,@@/

-#


48/100

? lei ! ? lei ! t #c ?! ? lei ! t #c ?!

$ ( 3 -V3:(Y$,, L 79V7:3Y

$,, L

$.Cost total

de prodc!ie9,97$ (,#-, $37%3- 9,( $,%7

Conclu4ie ) Din tabel reiese că "n anl (,,- costl total a cresct c

37%3-L &a!ă de anl (,,3% iar "n anl (,,- a cresct c %7 L &a!ă de anl (,,7.

Cre'terea medie a costli total ob!intă "n rma calclelor este de ((.-# L anal.

%oluţia costului unitar

Costl nitar inclde "n sine totalitatea de celtieli sportate de agentl

economic pentr &abricarea 'i comerciali/area nei nită!i de prodc!ie. Anali/nd

evol!ia costli nitar al C0 1 0RODCOO02% s+a ob!int rmătoarele re/ltate:

Tabell nr. $Aprecierea e%oluţiei costului unitar al acti%ităţii econo'ice CP PRODCOOP$

Pentru perioada ,@@-;,@@/

IndicatorulAnul ,@@-

? lei Eunitatea !

Anul ,@@ Anul ,@@/

? leiEunitatea ! u

#c ?!? lei E

unitatea ! u #c ?!

$ ( 3-V3:(Y$,,

L 7

9V7:3Y

$,, L

Costl nitarde prodc!ie

$($%-9 9%, #%,- -%3, %(3

Conclu4ie ) Din datele tabelli reiese că din anl (,,3 pnă "n (,,7

"ntreprinderea 'i+a reds considerabil costl nitar % &iind n pnct &orte "n lpta c

concren!a 'i "n stabilirea pre!rilor. Fn anl (,,- &a!ă de anl (,,3 costl nitar s+

-


49/100


50/100

(. /ata activelor curente + se calclea/ă ca raport procental dintre 1 active

crente2 'i 1total active2 'i se a&lă "n dependen!ă opsă c /ata imobilizărilor.

)odi&icările strctrale ale patrimonili "n &avoarea activelor crente se

eplică de obicei prin depă'irea ritmli cre'terii mi5loacelor circlante aspra

ritmli cre'terii activelor pe termen lng. @ormla de calcl:

/ata activelor curente L$,,∗=e!otal7ctiv

nte 7ctiveCure

Anl (,,3 L$-L$,,$#(-:-$:

(3A-::3 =∗=

Anl(,,- L9%$AL$,,$#:,$A77

3-A-#(,=∗=

Anl (,,7 L$%(3L$,,$:3$9:#A

-(33#:#=∗=

3. Corelaţia dintre activele curente şi imobilizări + se calclea/ă ca

raport dintre 1 active crente2 'i 1active pe termen lng2. Indicatorl pre/ent

caracteri/ea/ă corela!iile interne eistente "ntre elementele patrimonili

re&lectate "n activl bilan!li. Nivell ridicat al acesti indicator re&lectă

tendin!a spre accelerarea rota!iei patrimonili "ntreprinderii 'i contribie laeliberarea mi5loacelor băne'ti. @ormla de calcl:

Corelaţia dintre activele

curente şi imobilizări L$,,∗=rmen5ung 7ctive(e!e

nte 7ctiveCure

Anl (,,3 L$9L$,,$-::AA37

(3A-::3 =∗=

Anl(,,- L-(%(-L$,,$-3,#(37

3-A-#(, =∗=

Anl (,,7 L,7.3,L$,,$-,:-,A(

-(33#:#=∗=

-. /ata patrimoniului cu destinaţie de producţie + se calclea/ă ca raport

procental dintre sma 1mi5loacelor &ie2 c 1 stocri de măr&ri 'i materiale2

către 1total active2. Indicatorl re&lectă ponderea patrimonili "ntreprinderii

7,


51/100

care poate &i direct tili/ată pentr &abricarea prodc!iei% prestarea serviciilor 'i

eectarea lcrărilor. e calclea/ă dpă &ormla:

/ata patrimoniului cu

destinaţie de producţie !oal7ctive

terialearfuri6i"a6tocuri,e" 3e "i+loace>i +=

Anl (,,3 #(.$$#(-:-$:

$#,977-(:,33:(( =+=

Anl(,,- ##.$$#:,$A77

(3-9-:7(A$:-73# =+=

Anl (,,7 9:.$$:3$9:#A

($,#(-#(:#3#:7: =+=

7. Coeficientul compoziţiei te4nice + se calclea/ă ca raport dintre 1 mi5loace &ie2

către 1 activele crente2 dpă &ormla:

Coeficientul compoziţiei te4nicente 7ctiveCure

3e "i+loace>i=

Anl (,,3 #%$$(3A-::3

(:,33:((==

Anl(,,- 37.:3-A-#(,

(A$:-73#==

Anl (,,7 #:.9-(3(#:#

(:#3#:7:==

Tabell nr. $

Aprecierea +enerală a e%oluţiei 8i structurii acti%elor la CP #PRODCOOP$

pentr anii (,,3% (,,-% (,,7.

Indicatorii a. ,@@- a. ,@@ a. ,@@/

$. Rata imobili/ărilor% L 9 , ##(. Rata activelor crente %L $- $%9 (3%$3. Corela!ia dintre activele crente 'i

imobili/ări% L$9 (-%-( 3,%,7

-. Rata patrimonili c destina!ie

de prodc!ie$%#( $%## $%9

7. Coe&icientl compo/i!iei tenice $$%# %37 9%#

Conclu4ie) Din tabel se observă:

7$


52/100

$. /ata imobilizărilor "n anl (,,- &a!ă de (,,3 s+a reds c 9%L % din ca/a

scăderii volmli de prodc!ie% dar "n (,,7 &a!ă de (,,- scade c 3%#7 L

din aceea'i ca/ă.

(. /ata activelor curente demonstrea/ă că la nitatea economică dată% ritml

cre'terii activelor pe termen lng n depă'e'te ritml cre'terii mi5loacelor

circlante.

3. Corelaţia dintre activele curente şi imobilizări nivell li cre'te "n

dinamică 4"n anl (,,- &a!ă de anl (,,3 c 7(%9( L% "n anl (,,7 &a!ă de

anl (,,- c (3%,7 L 6din care ca/ă la nitatea economică dată eistă

tendin!a de accelerare a rota!iei patrimonili% ceea ce contribie la

eliberarea mi5loacelor băne'ti.

-. /ata patrimoniului cu destinaţie de producţie + re&lectă ponderea

patrimonili care poate &i direct tili/at pentr &abricarea prodc!iei.

Cre'terea li "n dinamică se aprecia/ă po/itiv. Fn anl (,,7 s+a restrns

volml activită!ii de prodc!ie &a!ă de (,,-% observnd+se o diminare a

coe&icientli dat.

7. Coeficientul compoziţiei te4nice din datele tabelli se observă o tendin!ă

negativă de descre'tere% condi!ionată de n 'ir de ca/e: in&la!ie% grad scă/t

de re"nnoire a mi5loacelor &ie etc.

Anali4a acti%elor pe ter'en lun+ se efectuea4ă &n "a4a ur'ătorilor

indicatori)

$. Coeficientul de reînnoire 3e "i+loace>i

#ntrari=

Anl (,,3 ,9.,(:,33:((

$##9379==

Anl(,,- ,-.,(A$:-73#

$(:A93,==

Anl (,,7 ,7.,(:#3#:7:

$#,::3,==

7(


53/100

(. Coeficientul de uzură acumulată 3e "i+loacefi

lata


54/100

3. Coeficientul de utilitate este o mărime inversă celi de /ră acmlată%

c ct mărimea li este mai aproape de $ c att starea de &nc!ionare a

mi5loacelor &ie este mai bnă.


55/100

3. Capital circlant net% lei $,,$9 (39#(7( (-#((

Conclu4ie ) Din datele tabelli se observă descre'terea ratei stocului de mărfuri

şi materiale% ceea ce con&irmă o "mbnătă!ire a &inan!ării activelor crente. O

problemă pericloasă pentr "ntreprindere poate &i cre'terea ratei creanţelor "n anl

(,,7 c W 3% L. Indicatorl capital circulant net$ re&lectă o cre'tere a

mi5loacelor circlante din ca/a cre'terii stocrilor de măr&ri c W 7,3,# lei%

condi!ie impsă de condi!iile instabile ale economiei de pia!ă.

II. 7naliza pasivelor se e&ectea/ă c scopl aprecierii stabilită!ii &inanciare

a "ntreprinderii. Unl din cei mai importan!i indicatori ai strctrii srselor de

&inan!are a activelor 4pasivele6 "l repre/intă Coeficientul de 7utonomie, carere&lectă ponderea patrimonili &ormat pe contl mi5loacelor proprii "n sma totală

a activelor. )ărimea acesti coe&icient trebie să oscile/e "ntre ,%7+$. Cre'terea li

"n dinamică este apreciată po/itiv. Fn cadrl anali/ei srselor de &inan!are a

activelor pot &i anali/a!i 'i al!i indicatori:

+ Coeficientul de atragere a surselor împrumutat

Planificarea Reducerii Costului de Productie

Documents

Transcript of Planificarea Reducerii Costului de Productie