Plan Socio-Economic Zonal: Buzău, România

“Experienţă pentru eficienţă – Parteneriat regional pentru servicii ocupaţionale de calitate”, ID 141973 http://orientaresicalificare.ceds.ro/

PROIECT COFINANȚAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN PRIN PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 “INVESTEȘTE ÎN OAMENI!”

PARTENERI 1 1

PLAN SOCIO‐ECONOMIC ZONAL

Localitatea BUZǍU

2015



PARTENERI 2 2

Cuprins

TABEL DE ILUSTRAȚII ...............................................................................................................................2

I. INTRODUCERE.................................................................................................................................3

II. SCOP ŞI METODOLOGIE ...................................................................................................................5

III. STRUCTURA PLANULUI SOCIO‐ECONOMIC ZONAL ...........................................................................9

IV. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE.........................................................................................................9

4.1 CARACTERIZAREA ZONEI 9

4.2 PROBLEME IDENTIFICATE 19

4.3 OPORTUNITĂȚI EXISTENTE/CONSIDERATE 22

4.4 MĂSURI ADOPTATE / INIȚIATIVE DEMARATE 24

V. MĂSURI DE INTERVENȚIE INTEGRATE............................................................................................ 25

VI. RECOMANDĂRI ............................................................................................................................. 32

Tabel de Ilustrații

FIGURA 1. CAPTURĂ ATLAS GIS LOCALIZARE MUNICIPIUL ALBA IULIA REGIUNEA CENTRU................................................................. 4

FIGURA 2. CAPTURĂ ATLAS GIS LOCALIZARE MUNICIPIUL BUZĂU REGIUNEA SUD‐EST....................................................................... 4

FIGURA 3. CAPTURĂ ATLAS GIS LOCALIZARE ORAȘUL BUDEȘTI, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI, REGIUNEA SUD‐MUNTENIA ............................. 4

FIGURA 4. CAPTURĂ ATLAS GIS LOCALIZARE MUNICIPIUL BUCUREȘTI REGIUNEA BUCUREȘTI ‐ILFOV ................................................ 5

FIGURA 5. METODOLOGIE ACTIVITATE 8 (REPREZENTARE GRAFICĂ) ................................................................................................... 9

FIGURA 6. DINAMICA POPULAȚIEI ÎN MUNICIPIUL BUZĂU ÎNTRE 1992 – 2014 (PE SEXE).................................................................. 10

FIGURA 7. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ÎN MUNICIPIUL BUZĂU PE GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN PERIOADA 1992 – 2014 ................................... 11

FIGURA 8. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ÎN MUNICIPIUL BUZĂU PE GRUPA DE VÂRSTĂ 15 – 29 DE ANI ÎN PERIOADA 1992 – 2014 .......... 12

FIGURA 9. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ÎN MUNICIPIUL BUZĂU PE GRUPA DE VÂRSTĂ 45 – 60 DE ANI ÎN PERIOADA 1992 – 2014 .......... 13

FIGURA 10. EVOLUȚIA POPULAȚIEI ÎN MUNICIPIUL BUZĂU PE GRUPA DE VÂRSTĂ 60+ DE ANI ÎN PERIOADA 1992 – 2014.............. 14

FIGURA 11. POPULAȚIA DUPA ETNIE DIN MUNICIPIUL BUZAU .......................................................................................................... 15

FIGURA 12. POPULAȚIA DUPĂ RELIGIE DIN MUNICIPIUL BUZĂU........................................................................................................ 16

FIGURA 13. POPULAȚIA DUPĂ NIVELUL DE EDUCAȚIE DIN MUNICIPIUL BUZĂU................................................................................ 16

FIGURA 14. EVOLUȚIA SPORULUI NATURAL ÎN MUNICIPIUL BUZĂU ÎN PERIOADA 2007‐2013.......................................................... 17

FIGURA 15. EVOLUȚIA SPORULUI MIGRATOR ÎN MUNICIPIUL BUZĂU ÎN PERIOADA 2007‐2013 ....................................................... 18



PARTENERI 3 3

FIGURA 16. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE ANGAJAȚI ÎN MUNICIPIUL BUZĂU ÎN PERIOADA 2007‐2013................................................ 19

FIGURA 17. CENTRALIZATOR SINOPTIC PROBLEME IDENTIFICATE ..................................................................................................... 20

FIGURA 18. CAPTURĂ ATLAS GIS MUNICIPIUL BUZĂU – SITUAȚIE EXISTENTĂ ................................................................................... 21

FIGURA 19. CAPTURĂ ATLAS GIS MUNICIPIUL BUZĂU – OPORTUNITĂȚI (I) ....................................................................................... 22

FIGURA 20. CAPTURĂ ATLAS GIS MUNICIPIUL BUZĂU – OPORTUNITĂȚI (II) ...................................................................................... 23

FIGURA 21. CENTRALIZATOR SINOPTIC MĂSURI ADOPTATE / INIȚIATIVE DEMARATE....................................................................... 24

FIGURA 22. CAPTURĂ ATLAS GIS MUNICIPIUL BUZĂU – MĂSURI INTERVENȚIE INTEGRATE.............................................................. 31

I. Introducere

PLANUL SOCIO‐ECONOMIC ZONAL reprezintă prima dintre cele 3 anexe ale Studiului‐Expertiză

prevăzut în cadrul Activității 8 « Realizarea unui studiu care vizează evaluarea impactului și

eficacității măsurilor și intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune

socială » prevăzut în cadrul Activității 8.2 Elaborare anexe (PLAN SOCIO‐ECONOMIC ZONAL,

POSTER PLAN, ATLAS GIS al zonelor cu risc major de excluziune sociala și disfuncții sociale).

Selectia celor 4 arii de interventie la nivel regional, detaliind masurile Studiului si a Expertizei

elaborate prin intermediul prezentelor anexe, s‐a concretizat in urma derularii Activitatii 2 «

Crearea a 4 Centre de incluziune sociala si selectarea grupului tinta » in cadrul careia s‐au definit

locatiile pentru implementarea centrelor, acestea din urma constituind motorul propice pentru

promovarea ulterioarelor actiuni in teritoriu.



PARTENERI 4 4

Figura 1. Captură Atlas GIS Localizare Municipiul Alba Iulia Regiunea Centru

Sursa: Atlasul GIS al Municipiului Alba Iulia, elaborat în cadrul Studiului

Figura 2. Captură Atlas GIS Localizare Municipiul Buzău Regiunea Sud‐Est

Sursa: Atlasul GIS al Municipiului Buzău, elaborat în cadrul Studiului

Figura 3. Captură Atlas GIS Localizare Orașul Budești, Județul Călărași, Regiunea Sud‐Muntenia

Sursa: Atlasul GIS al Orașului Budești, elaborat în cadrul Studiului



PARTENERI 5 5

Figura 4. Captură Atlas GIS Localizare Municipiul București Regiunea București ‐Ilfov

Sursa: Atlasul GIS al Municipiului București, elaborat în cadrul Studiului

Acest instrument – deosebit de util și în activitatea viitoare a Centrelor de Incluziune socială – va fi

însoțit de PLANUL tip POSTER, care figurează grafic strategia şi politicile promovate pentru zonele

cu polarizare socială puternică.

ATLASUL GIS – componenta dinamică a PLANULUI SOCIO‐ECONOMIC ZONAL actualizabil în timp –

va fi publicat on line și conectat interactiv la informații despre localități, situația economico‐

financiară, înregistrările cererilor și ofertelor pe piața muncii, prin intermediul interacțiunii cu varii

aplicații GIS.

II. Scop şi Metodologie

Activitatea 8.2 a avut în vizor îndeplinirea următoarelor obiective, acțiune care s‐a concretizat prin demararea pașilor aferenți, stabiliți de comun acord în cadrul echipei proiectului, respectiv în cooperare cu beneficiarii‐sursă ai datelor culese:

OB1. Elaborare PLAN SOCIO‐ECONOMIC ZONAL – 4 bucăți, câte una pentru fiecare regiune de intervenție a proiectului:

‐ Analiză secundară de date (statistici locale) – date privind populația (grupe de vârstă, educație, etnie, religie), ocuparea forței de muncă (șomaj, rata de ocupare pe sexe, rata de



PARTENERI 6 6

ocupare pe vârste), agenții economici (agenți economici pe clase de mărime, unități economice locale) etc.;

‐ Desk research şi analiza documentelor sociale (rapoarte privind intervenţiile locale pentru

rezolvarea problemelor grupurilor vulnerabile) – elemente care ajută la fundamentarea

strategiei și implicit, la cristalizarea programelor si proiectelor ce vor constitui planul socio‐

economic;

‐ Discuții cu actorii locali privind potențialul de dezvoltare, posibilele direcții de dezvoltare și oportunitățile identificate;

OB2. Elaborare POSTER PLAN figurând grafic strategia şi politicile promovate pentru zonele cu polarizare socială puternică – 4 bucăți, câte unul pentru fiecare regiune de intervenție a proiectului:

‐ Desk research privind intervențiile locale pentru rezolvarea problemelor grupurilor vulnerabile;

‐ Analiza documentelor sociale – rapoarte privind intervențiile locale pentru rezolvarea problemelor grupurilor vulnerabile;

OB3. Elaborare ATLAS AL ZONELOR CU RISC MAJOR DE EXCLUZIUNE SOCIALĂ și Disfuncții Sociale de tip GIS – 4 bucăți, câte unul pentru fiecare regiune de intervenție a proiectului:

‐ Analiză secundară a datelor din sondajul PROROMI pentru stabilirea comunităților sărace de romi;

‐ Date de la autorităţile publice locale: indicatori ce pot indica riscul de excluziune socială – date demografice (structura populaţiei: concentrare populaţie tânără, de sex feminin, minorităţi, statutul capului de familie în cadrul gospodăriilor etc.), date economice (nivel de şomaj – ocuparea forţei de muncă, număr de asistaţi sociali); sursă posibilă de date: date INSSE agregate la nivel de circumscripţii de recensământ;

‐ Date cu privire la oportunităţile de angajare în arealul analizat: Ce activităţi economice pot desfăşura grupurile vulnerabile în urma recalificării? Unde sunt situaţi aceşti agenţi economici? Ce perspective de angajare vor avea? – prin mijloace de obţinere de la autorităţile publice locale şi agenţi economici din zonă;

‐ Input din planuri socio‐economice zonale şi poster planuri: zonele de intervenţie, programe şi proiecte ce pot fi spaţializate: centre de recalificare profesională, areale ce concentrează activităţi economice în care grupurile vulnerabile pot fi angrenate etc.;



PARTENERI 7 7

Ca observație, Atlasul GIS va fi structurat pe 3 straturi, fiecare cu o serie de indicatori detaliaţi în baza de date asociată, după cum urmează (exemplu):

1. Zone cu risc de excluziune socială – analiza situaţiei existente: număr populaţie, număr

gospodării, procent populaţie tânără, procent persoane de sex feminin, procent minorităţi,

nivel de şomaj etc. => de aici poate fi identificată o tipologie a zonelor cu risc de excluziune

socială (de exemplu, Atlasul realizat de către Banca Mondială, unde diferenţierea se face

din punct de vedere al morfologiei urbane);

2. Proiecte pentru reducerea riscului de excluziune (propuneri preluate din Planurile Socio‐

Economice Zonale): tip proiect, durata de implementare, costuri asociate, responsabilităţi,

indicatori de performanţă;

3. Areale ce prezintă oportunităţi pentru grupurile vulnerabile (piaţa forţei de muncă): tip

activitate economică desfăşurată, număr de angajaţi în prezent etc.;

Două surse de date majore pentru realizarea atlasului GIS:

1. Ilustrare date obţinute în urma chestionarelor / de la primării – zone cu risc de excluziune

socială (spaţializare) + date numerice ataşate (număr familii / gospodării aflate în această

situaţie, date privind structura demografică etc.); date obţinute de la agenţi economici

(piaţa forţei de muncă din zonele analizate).

2. Ilustrare prevederi ale planului socio‐economic zonal – preluare elemente din poster‐plan

(în măsura disponibilităţii/adaptării spaţializate).



PARTENERI 8 8

Metodologie A 8. STUDIU evaluarea impactului și eficacității măsurilor și intervențiilor suport oferite persoanelor supuse riscului de excluziune socială

și a unor anexe tip PLANS / GIS

A 8.1

Elaborare STUDIU și EXPERTIZǍ care vizează evaluarea

impactului şi eficacităţii

măsurilor şi intervențiilor suport oferite

persoanelor supuse riscului de

excluziune socială

A 8.2 Elaborare ANEXE

A 8.2.1.

PLAN SOCIO-ECONOMIC ZONAL

A 8.2.2.

POSTER PLAN care să arate

grafic strategia şi politicile promovate

pentru zonele cu polarizare

socială puternică

A 8.2.3.

ATLAS ZONE RISC MAJOR EXCLUZIUNE SOCIALĂ și

Disfuncții Sociale (GIS)

• identificare măsuri şi intervenții suport (desk research)

• rapoarte axa 6 DMI 6.1÷2 AMPOSDRU

• statistici locale

OB 1

OB 2

• intervenții locale (desk research)

• rapoarte privind intervențiile locale

• sondaj PROROMI

• contradicții + sinergii = instrument în luarea deciziilor

• politici publice SDTR, SNOFM, politici sociale naț. / suport (gr. vulnerabile)

• INS + ANOFM

• rap. implement. strategii naț.+reg.



PARTENERI 9 9

Figura 5. Metodologie Activitate 8 (reprezentare grafică)

Sursa: discuție internă echipa implementare proiect

III. Structura PLANULUI SOCIO‐ECONOMIC ZONAL

PLANUL SOCIO‐ECONOMIC ZONAL al localității BUZǍU cuprinde aspecte referitoare la analiza

situației existente – caracterizarea zonei, problemele grupurilor‐țintă identificate, măsuri adoptate

la nivel local, respectiv orice alte inițiative demarate, prezența oportunităților existente în teren și

întrevederea imediată a unor posibile soluții propuse de către comunitatea locală, în speță prin

intermediul beneficiarilor‐sursă ai acestui proiect. Rezultatele concluse în urma analizei locale

vizează îndeosebi evaluarea eficacității măsurilor implementate (conform disponibilității datelor),

posibilitatea adresării unor măsuri ulterioare, precum și considerații privind implementarea

acestora, în cadrul capitolului de recomandări.

IV. Analiza situației existente

4.1 Caracterizarea zonei

În perioada 1992 – 2014, evoluția populației municipiului Buzău a înregistrat un trend negativ,

caracteristic întregii Românii. Populația municipiului Buzău a înregistrat o scădere semnificativă

(peste 10.000 de persoane) – de la 147.244 la 137.200 de locuitori. În ce privește distribuția

populației pe sexe, în 2014 avem 47,6% populație masculină și 52,4% populație feminină. (Figura

6).



PARTENERI 10 10

Figura 6. Dinamica populației în municipiul Buzău între 1992 – 2014 (pe sexe)

Sursa: date INS, TEMPO online

Evoluția populației pe grupe de vârstă indică, pentru perioada 1992 – 2014, o reducere mai mare

de jumătate a numărului persoanelor între 0 și 14 ani (de la 37913 persoane la 10146) și o scădere

cu o treime a numărului tinerilor între 15 – 29 ani (de la 32238 persoane la 24647) și a persoanelor

între 30‐44 de ani (de la 43095 persoane la 33330) (Figura 7). Pentru grupa de vârstă de 45 – 60 de

ani se înregistrează creșteri în perioada menționată de peste 70% ‐ de la 19495 la 33457 persoane.

Numărul persoanelor inactive pe piața muncii, de peste 60 de ani a crescut cu peste 80% în ultimii

20 de ani (de la 14503 persoane în 1992 la 27175 în 2014), ceea ce demonstrează existența unui

proces de îmbătrânire a populației municipiului care are efecte asupra serviciilor publice dedicate

acestei categorii de populație.



PARTENERI 11 11

Figura 7. Evoluția populației în municipiul Buzău pe grupe de vârstă în perioada 1992 – 2014


Populația tânără (15‐29 de ani) a municipiului Buzău a cunoscut o evoluție pozitivă în perioada

1992‐2005, urmată apoi de o reducere constantă cu peste 35% până în 2014. Proporția populației

tinere în totalul populație municipiului Buzău a scăzut, ajungând de la 26% în 2005 la 18% în 2014

(Figura 8).



PARTENERI 12 12

Figura 8. Evoluția populației în municipiul Buzău pe grupa de vârstă 15 – 29 de ani în perioada 1992 –

2014


Populația adultă între 45‐60 de ani a înregistrat o evoluție pozitivă în perioada 1992‐2007 când

aproape s‐a dublat, urmată apoi de o scădere ușoară până în 2014. Proporția acestei categorii de

populație în totalul populației a scăzut între 2008‐2012, pentru ca între 2012‐2014 să avem o

ușoară creștere. Această creștere, până la 23,9% este înregistrată pe fondul scăderii populației

totale (Figura 9). Scăderea numărului acestei categorii de populație după 2007 este și o consecință

a migrației forței de muncă.



PARTENERI 13 13

Figura 9. Evoluția populației în municipiul Buzău pe grupa de vârstă 45 – 60 de ani în perioada 1992 –

2014


O creștere constantă a înregistrat populația cu vârste peste 60 de ani, în perioada 1992‐2014,

ajungându‐se aproape la o dublare a numărului de persoane. Pe fondul scăderii populației totale,

asistăm la o creștere semnificativă a proporției persoanelor peste 60 de ani în totalul populației

municipiului. În anul 2014, proporția persoanelor peste 60 de ani în totalul populației municipiului

Buzău era de 19,8% (Figura 10). La fel ca în multe alte localități ale țării, fenomenul de îmbătrănire

al populației este deja prezent în municipiu, iar în următorii ani se va acutiza pe măsură ce

persoanele între 45‐60 de ani vor înainta în vârstă.



PARTENERI 14 14

Figura 10. Evoluția populației în municipiul Buzău pe grupa de vârstă 60+ de ani în perioada 1992 – 2014


Datele Recensământului Populației și al Locuințelor din 2011 privind structura etnică a populației

indică o proporție de 88% români, 5% persoane de etnie roma, sub 1% alte etnii, iar 7% persoane

a cărei etnie nu a fost declarată (Figura 11). Scăderea cea mai mare a numărului populației a fost

înregistrată la români – peste 26.000 de persoane – față de Recensământul Populației și

Locuințelor din 2002.

Structura populației după religie la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011, indică la

nivelul municipiului Buzău : 92% ortodocși, 7% cu religie nedeclarată, 1% adventiști și alte religii

(Figura 12).



PARTENERI 15 15

Figura 11. Populația după etnie din municipiul Buzău

Sursa: Recensământul populației și locuințelor 2011



PARTENERI 16 16

Figura 12. Populația după religie din municipiul Buzău


Populația municipiului Buzău stabilă de 10 ani și peste are un nivel de educație ridicat cu 22%

absolvenți de studii superioare, 7% de studii postliceale și de maiștri, 30% de studii liceale și 15%

de studii profesionale și de ucenici. O proporție de 16% din populație are absolvite studii

gimnaziale, 8% învățământul primar, iar 2% nu au școală. Aproximativ 1% din populația

municipiului Buzău este analfabetă (Figura 13). Dacă analizăm nivelul de studii după sexul

persoanelor se poate observa că o proporție mai mare de cele de sex masculin au un nivel de

educație mult mai bun, doar 22,6% având studii gimnaziale, primare sau fiind fără școală absolvită,

față de 29,8% de sex feminin.

22%

7%

30%

15%

16%

8%2%

Superior Postliceal și de maiștri Liceal Profesional și de ucenici Gimnazial Primar Fără școală

Figura 13. Populația după nivelul de educație din municipiul Buzău


În ce privește fenomenele demografice care au efecte asupra evoluției populației municipiului

Buzău, am analizat sporul natural (diferența între născuții vii și decedați) și sporul migrator

(diferența între stabiliri cu domiciliul și plecările cu domiciliul). Sporul natural a înregistrat o



PARTENERI 17 17

evoluție negativă constantă în perioada 2007‐2013, ajungând de la 276 la ‐126 în 6 ani pe fondul

reducerii numărului de nașteri. (Figura 14) În perioada 2007‐2013, sporul migrator a păstrat un

scor negativ, chiar dacă trendul este ușor pozitiv ajungând de la ‐1506 la ‐1153, plecările cu

domiciliul, inclusiv migrația externă fiind destul de numeroase (Figura 15).

Figura 14. Evoluția sporului natural în municipiul Buzău în perioada 2007‐2013

Sursa: date INS, Tempo online



PARTENERI 18 18

Figura 15. Evoluția sporului migrator în municipiul Buzău în perioada 2007‐2013


Evoluția numărului de salariați în perioada 2007‐2013 a înregistrat o creștere până în 2008, pentru

ca apoi să scadă constant în perioada crizei economice 2009 – 2011. Revenirea după criza

economică a activităților economice nu este atât de mare, numărul salariaților rămânând la nivelul

anului 2011. În 6 ani, numărul salariaților a scăzut cu 6717 (12,5%) persoane (Figura 16).



PARTENERI 19 19

Figura 16. Evoluția numărului de angajați în municipiul Buzău în perioada 2007‐2013


4.2 Probleme identificate

Grup‐

țintă

Persoane de etnie roma

Femei Persoane cu dizabilitati

Tineri sub 25 de ani

Persoane varstnice

Lipsa locurilor de munca


Lipsa locurilor de munca adaptate nevoilor speciale


Pragul scazut de venituri,

insuficienta ajutoarelor

sociale acordate

Calificare profesionala deficitara / inexistenta

Discriminare de gen si statut (mame)

Segregare discriminatorie

Accesul deficitar la informatie

Lipsa sprijinului familial

Problema identificată

Absenta motivatiei

Lipsa unei educatii

Servicii neadaptate

Accesul deficitar la educatie in

Accesul deficitar la servicii



PARTENERI 20 20

formative/societale/preventie anti‐

prejudecata

nevoilor speciale (ex. lipsa rampelor)

mediul rural profesionale de sanatate

Segregare discriminatorie Casatorii timpurii

Ingradirea accesului la educatie / informatie

Studii de invatamant incomplete

Lipsa caminelor de batrani in mediul rural

Abandonul scolar / Asigurarea

nivelului minim educational

Excluderea din mediul social dupa casatorie

Lipsa informatiilor de

interes

Lipsa programelor de initiere si formare

profesionala

Lipsa unui serciviu de voluntariat

privind curatenia, vizite de

socializare‐informare, sanatate

Accesul deficitar la informatie /

Lipsa informatiilor de

orice fel

Locuire deficitara

Lipsa actelor de identitate/propri

etate

Cersetorie ‐ lipsa accesului la

educatie pentru copii (4 ani)

Figura 17. Centralizator sinoptic probleme identificate

Sursa: prelucrare date culese în cadrul atelierului de lucru derulat în cooperare cu beneficiarii‐sursă, martie

2015



PARTENERI 21 21

Figura 18. Captură Atlas GIS Municipiul Buzău – Situație Existentă




PARTENERI 22 22

4.3 Oportunități existente/considerate

Figura 19. Captură Atlas GIS Municipiul Buzău – Oportunități (I)




PARTENERI 23 23

Figura 20. Captură Atlas GIS Municipiul Buzău – Oportunități (II)




PARTENERI 24 24

4.4 Măsuri adoptate / Inițiative demarate

Proiecte Prioritare (Planificare) – măsuri/intervenții‐suport propuse/adoptate la nivel local pentru integrarea grupurilor în cauză

ADAPOSTUL DE NOAPTE PRIMARIE

Beneficiari cca. 5000 locuitori din toate categoriile de risc

Acces la apa, analgezice

Proiect initiat cu BERD1

Servicii gratuite (racordare)

Beneficii existente:

Destinatie larga, incluzand mai multe categorii vulnerabile

Echipa de specialisti

Complexitatea acoperita (masa,consiliere,integrare)

Beneficii de considerat:

Suplimentarea locurilor (actual 40, prezentand risc de blocaj)

Extinderea serviciilor pentru cei proveniti din afara orasului

Implementarea de activitati pe timp de seara, aditionand serviciile diurne existente

Solutionarea neajunsurilor cu privire la asigurarea medicala

Atragerea unor surse de finantare private, pe langa cele publice existente

Igienizare, salubrizare

Figura 21. Centralizator sinoptic măsuri adoptate / inițiative demarate

Sursa: prelucrare date culese în cadrul atelierului de lucru derulat în cooperare cu beneficiarii‐sursă, martie

2015

1 Banca Europeana de Dezvoltare



PARTENERI 25 25

Pe langa acestea, in ultimii ani s‐a constatat o interventie integrata din partea autoritatilor publice

locale pe raza municipiului Buzau, prin masurile implementate vizand alimentarea cu apa, atat in

cartierele de segregare etnica (populatie roma), cat si in celelalte zone deficitare, reabilitarea de

scoli, punerea in practica a unor programe de facilitare a accesului la educatie, crearea sau

definirea mai ferma a unor zone de agreement precum Parcul Tineretului, masuri prin a caror

initiativa s‐a constatat cresterea nivelului de implicare civila si solidaritate urbana.

V. Măsuri de intervenție integrate

În urma analizei particularităților din teren, cât și a exemplelor de bune practici evaluate în cadrul

activităților axate pe transferul de know‐how și competențe, prezentăm o serie de măsuri vizate

spre implementare, în direcția asigurării cadrului necesar soluționării și prevenirii integrate a

neajunsurilor sociale existente la nivel local:

1. Centru2 multifuncțional3 de orientare, formare și inserție profesională4

Descriere: centru multifuncțional ce oferă servicii integrate de orientare și formare profesională,

precum și acompaniere personalizată pentru integrarea pe piața muncii. Toate serviciile sunt

oferite în același loc și sunt personalizate în funcție de nevoile fiecărei persoane. Suportul

personalizat oferit persoanelor în toate etapele căutarii unui loc de muncă cuprinde: consiliere

pentru a își putea realiza un CV care să răspundă exigențelor angajatorilor, pregătire pentru a se

putea prezenta la interviul de angajare, formare profesională, medierea relației cu potențialii

angajatori, consiliere pentru a căuta loc de muncă. Toate aceste servicii au suport multimedia

astfel încât beneficiarii să poată urmări activitățile prin intermediul Facebook, Twitter sau

Youtube, utiliza software‐ul de auto‐evaluare și autoconsiliere, rezerva on‐line participarea la

evenimente și participa evenimente on‐line.

Centrul oferă beneficiarilor accesul la bazele de date cu ofertele de locuri de muncă existente în zonă unde sunt specificate toate cerințele acestora (așa cum există la AJOFM prin proiectul ”Funcționarul electronic”). Aceste informații pot fi accesate on‐line de către beneficiari după realizarea înregistrării în baza de date a Centrului.

2 model Porta Futuro www.portafuturo.it 3 model Porta 22 Barcelona http://w27.bcn.cat/porta22/es/assetsocupacio/equipaments/pagina19142/centro‐para‐el‐desarrollo‐profesional‐porta22.do 4 model Cité des métiers http://www.reseaucitesdesmetiers.com/



PARTENERI 26 26

În același timp, sunt oferite și servicii de mediere a relației cu angajatorii prin realizarea preselecției cv‐urilor eligibile pentru posturile oferite și organizarea de interviuri de angajare. De asemenea pot fi organizate și întâlniri între angajatori și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

Grup țintă: persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (tineri, persoane peste 45 de ani, persoane cu dizabilități, persoane de etnie roma, persoane cu dizabilități, adulți în căutarea unui loc de muncă etc), dar și companii interesate să angajeze astfel de persoane

Servicii oferite (on‐site și on‐line):

‐ Consiliere profesională personalizată – realizare CV în funcție de cerințele angajatorilor, instruire privind modul de prezentare la interviu, consiliere privind modul de căutare a unui loc de muncă, etc.

‐ Orientare profesională – sesiuni de informare pentru elevii de liceu, sesiuni de informare pentru beneficiarii Centrului etc

‐ Formare profesională – organizare de cursuri de formare în funcție de nevoile beneficiarilor

‐ Medierea muncii – organizare de întâlniri între angajatori și beneficiari, preselecție cv‐uri pentru interviuri, organizare interviuri de angajare etc

‐ Acompaniere pentru integrare pe piața muncii – baza de date cu oferta de locuri de muncă, suport pentru căutare de locuri de muncă etc

Oportunități de finanțare: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capital Uman, inclusiv Schema de garanții penru tineri (o parte intră în POCU)

2. Centru multifuncțional pentru vârstnici

Descriere: Centru care să ofere servicii integrate pentru vârstnici pentru a satisface nevoile lor de

sănătate, socializare, culturale, petrecerea timpului liber, accesul la serviciile publice, financiare.

Nevoile de sănătate – vor fi două direcții – servicii medicale on‐site și îngrijiri la domiciliu. Centrul

va dispune de o Policlinică care să ofere servicii medicale vârstnicilor și un Cabinet de

kinetoterapie. În plus va avea în dotare și o Ambulanță socială care să poată prelua vârstnicii cu

probleme și ai duce fie la Policlină, fie în Centre rezidențiale. Grădinița socială a vârstnicilor –

pentru acele persoane care au nevoie permanentă de îngrijire, iar aparținătorii nu își permit să



PARTENERI 27 27

angajeze pe cineva pentru a face acest lucru; vârstnicii sunt aduși în centru dimineața și duși acasă

după ora 18 cu transport special. Îngrijirile la domiciliu vor fi acordate vârstnicilor care nu se pot

deplasa și constau în servicii medicale, dar și sociale cum ar fi – consiliere, plata utilităților,

aprovizionarea cu produse alimentare și nealimentare, menaj etc.

Nevoia de socializare/petrecere a timpului liber – Centru de zi pentru derularea diverselor

activități (jocuri de șah, table, cusut etc), organizare de evenimente sociale pentru vârstnici etc. În

plus pot fi făcute organizate activități de after school, la care vârstnicii să fie cei care îi ajută pe

elevi la realizarea temelor. Se pot organiza și excursii.

Nevoile culturale – organizarea de evenimente culturale.

Nevoile financiare – deschiderea unui magazin social cu produse mai ieftine pentru vârstnicii cu

posibilități financiare reduse. Organizarea unor ateliere meșteșugărești (croitorie, reparații

încălțăminte etc) sau centre de servicii (coafor, frizerie etc) în care să lucreze vârstnici.

Grup țintă: pensionari și persoane peste 60 de ani

Servicii:

‐ Servicii medicale – policlinica, cabinet de kinetoterapie, servicii medicale la domiciliu

‐ Grodinița socială

‐ Îngrijiri la domiciliu

‐ Centru de zi

‐ Ateliere meșteșugărești

Oportunități de finanțare: Programul Operațional Regional

3. Centru5 de servicii integrate6 pentru persoanele cu dizabilități7

5 model http://fundatiasperanta.ro/ 6 model http://www.nazarceagrup.ro/viewpage.aspx?pid=1 7 model http://www.easpd.eu/



PARTENERI 28 28

Descriere: Centrul de servicii integrate pentru persoanele cu dizabilități va cuprinde activități de

incluziune activă pe piața muncii (unități protejate), dar și activități de incluziune socială prin

educație, cultură, sport etc.

Incluziunea activă pe piața muncii va fi realizată prin intermediul a două unități protejate cum ar fi:

tipografie/serigrafie/confecționare ambalaje din carton sau hârtie și seră de flori care să cultive

dar și să le comercializeze în diferite aranjamente personalizate (gen Flori cu povești). În aceste

unități protejate pot fi angajate persoane cu dizabilități de vedere, psihice dar și motrice.

Incluziune prin educație: pentru persoanele cu deficiențe de vedere se pot organiza cursuri pentru

învățarea alfabetului braille; pot fi accesibilizate calculatoare pt nevăzători; pot fi făcute activități

de educație non‐formală pentru persoanele cu dizabilități (psihice, motrice etc); suport pentru

învățare prin aftershool pentru persoanele cu dizabilități ce sunt încadrate într‐o formă de

învățământ.

Incluziune prin cultură: organizare de evenimente culturale sau implicarea lor în realizarea

acestora – filme pentru nevăzători, spectacole artistice, expoziții cu lucrările lor etc

Incluziune prin sport: pregătire sportivă pentru participarea la diverse evenimente; organizarea de

manifestări sportive; kinetoterapie/recuperare și reabilitare fizică etc.

Grup țintă: persoanele cu dizabilități

Servicii:

‐ Unități protejate

‐ Organizare evenimente sportive

‐ Organizare evenimente culturale

‐ Program „After‐school”

‐ Activități de educație non‐formală

‐ Informare angajatori privind avantajele integrării pe piața muncii a persoanelor cu

dizabilități

Oportunități de finanțare: Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capital Uman



PARTENERI 29 29

4. Centre multifuncționale pentru comunitățile sărace8

Descriere: Centre multifuncționale care se deservească comunitățile sărace, în funcție de

specificitatea acestora. Fiecare centru multifuncțional va oferi ca și gamă de servicii: servicii

educaționale pentru copii dar și pentru adulți, calificare/recalificare pentru adulți, servicii de igienă

corporală, servicii de acompaniere pentru integrarea pe piața muncii etc.

Grup țintă:

Persoane fizice: persoane de etnie roma, beneficiari de venit minim garantat, șomeri,

persoane cu dizabilități aflate în căutarea unui loc de muncă etc.

Persoane juridice: agenți economici din zonă

Servicii:

Servicii oferite persoanelor fizice:

1. Orientare și consiliere în vederea găsirii unui loc de muncă

2. Redactarea unui Curriculum vitae

3. Acompaniere pe piața muncii

4. Evaluare de competențe

5. Formare profesională în vederea dobândirii unei calificări sau creșterii calificării

6. Consiliere în vederea demarării unei afaceri

7. Educație non‐formală pentru copii – organizare de afterschool și activități educative pentru

copii și tineri

8. Educație de tip a doua șansă pentru adulți sau tineri care au abandonat școala

Servicii oferite persoanelor juridice:

1. Consultanță privind resursele umane: bază de date cu persoane aflate în căutarea unui loc

de muncă la nivel local, managementul resurselor umane, recrutare forță de muncă

8 model https://www.children.org/community‐support‐development



PARTENERI 30 30

2. Medierea muncii

3. Consultanță privind dezvoltarea organizațională: servicii de formare profesională pentru

angajați, crearea de strategii de dezvoltare a organizației (identificare de oportunități,

identificare costuri pentru dezvoltare, planificare a resurselor, evaluarea organizației și

corectarea deficiențelor constatate)

4. Organizarea de activități de promovare: seminarii, târguri, expoziții, activități culturale


5. Centru multifuncțional9 pentru tineri10

Descriere: Centrul oferă servicii integrate pentru tineri – consiliere și orientare profesională, consiliere pentru adicții (consum de droguri, etnobotanice, alcool), educație non‐formală, petrecerea timpului liber, facilitarea implicării în activități de voluntariat și intership‐uri etc

Este necesar ca pe lângă activitățile realizate on‐site, să existe o platformă on‐line interactivă care să îi țină la curent pe tineri cu toate activitățile.

Platforma on‐line va conține și o secțiune cu bază de date cu ofertele de voluntariat și internship în care tinerii se pot implica. Tinerii se pot înscrie la acestea direct pe platforma on‐line.

Grup țintă: tinerii între 15 și 29 de ani

Servicii:

‐ Consiliere și orientare profesională – inclusiv aplicare de teste de personalitate

‐ Managementul carierei – informare în școli pentru elevii de clasa a VIII‐a, dar și pentru cei de liceu/școală profesională

‐ Consiliere și informare pe adicții – consum de droguri, etnobotanice, alcool

‐ Educație non‐formală – activități sportive, culturale (ateliere de creație – pictură, sculptură, teatru, literatură, muzică, olărit etc), sociale (suport în realizarea sarcinilor de învățare pentru copiii din comunități sărace, vizite la vârstnici/persoane cu dizabilități, etc), informare despre principiile unei vieți active și sănătoase, educație sexuală

9 model http://europa.eu/youth/vp/organisation/936544216_ro 10 model http://www.lalgbtcenter.org/youth_center



PARTENERI 31 31

‐ Petrecerea timpului liber – organizare de excursii, evenimente culturale sau sportive pentru tineri

‐ Facilitarea implicării tinerilor în activități de voluntariat și intershipuri


Figura 22. Captură Atlas GIS Municipiul Buzău – Măsuri Intervenție Integrate




PARTENERI 32 32

VI. Recomandări

Propunerile noastre vizând măsurile de intervenții integrate necesită mularea pe contextul‐cadru

local actualizat, odată cu demararea intențiilor de implementare a acestora; în caz contrar, rata

eficacității rămâne sub semnul incertitudinilor, așa cum s‐a întâmplat cu o serie de alte măsuri

propuse și greu implementate în final.

Un factor decisiv în cadrul acestui proces îl constituie dinamica dezvoltării teritoriale din

perspectiva oportunităților menite a fi evaluate continuu, dincolo de granițele acestui proiect. Prin

urmare, in scopul asigurarii unor rezultate pe termen lung in cadrul strategiilor locale, este necesar

sa se urmareasca evolutia tendintelor de dezvoltare vizand toate schimbarile potențialului existent

în teritoriu considerat pentru procesul de recalificare.

În acest sens, continuarea dezbaterii acestor sugestii, propuneri și instrumente la nivel local, în

cadrul comunității și prin directa implicare a reprezentanților grupurilor‐țintă, respectiv a

beneficiarilor, reprezintă piatra de temelie în asigurarea continuității premiselor de soluționare a

problemelor de fond social, vizând grupurile vulnerabile.

Centrele de incluziune create vor trebui sa continue negocierile in scopul atingerii tuturor tintelor

propuse prin planurile locale de prevenire si gestionare a disparitatilor sociale privind grupurile

vulnerabile, angajand in acest proces cat mai multi factori de decizie, implicati direct pe parcursul

acestui proiect, prin activitatile de constientizare demarate. Odata initiat, dialogul inter‐

institutional orientat catre comunitate, va asigura fluidizarea parcursului masurilor de interventie

integrate.

Plan Socio-Economic Zonal: Buzău, România

Documents

Transcript of Plan Socio-Economic Zonal: Buzău, România