PLAN DE REORGANIZARE - capitalinsol.ro · Plan de reorganizare – S.C. CENTRUL DE AFACERI...

PLAN DE REORGANIZARE

S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A., Iaşi

Administrator judiciar: CAPITAL INSOL SPRL

Colaborator elaborare:

B l u E l e m e n t s . r . l .B l u E l e m e n t s . r . l .B l u E l e m e n t s . r . l .B l u E l e m e n t s . r . l .

Str. Fabricii nr. 47, Tronson E/E82, Sector 6, Bucureşti 060821, România

Tel.: +40 729 004 607, Fax: +40 31 817 5515, ● E-mail: [email protected]

BBBBEEEE

Plan de reorganizare – S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A.

2/58

Cuprins

Cuprins .........................................................................................................................................................2

Lista de tabele..............................................................................................................................................4

Lista de figuri ...............................................................................................................................................5

1. Preambul................................................................................................................................................6 1.1 Justificarea legală...................................................................................................................................... 6 1.2 Autorul şi durata planului de reorganizare.............................................................................................. 6 1.3 Scopul planului de reorganizare .............................................................................................................. 6 1.4 Rezumatul planului de reorganizare. Condiţii şi măsuri ........................................................................ 7

2. Necesitatea procedurii reorganizării...................................................................................................8 2.1 Aspectul economic.................................................................................................................................... 8 2.2 Avantajele reorganizării ............................................................................................................................ 9

2.2.1 Premisele reorganizării Societăţii....................................................................................................................9 2.2.2 Avantaje generale faţă de procedura falimentului ...........................................................................................9 2.2.3 Comparaţia avantajelor reorganizării în raport cu valoarea de lichidare a Societăţii în caz de faliment..........10 2.2.4 Scopul Planului şi necesitatea procedurii reorganizării..................................................................................11

3. Prezentarea Societăţii.........................................................................................................................12 3.1 Date de identificare.................................................................................................................................. 12 3.2 Obiectul de activitate............................................................................................................................... 12 3.3 Scurt istoric al Societăţii......................................................................................................................... 12 3.4 Evoluţia capitalului social şi a acţionariatului....................................................................................... 13

3.4.1 Membri fondatori – acţionarii iniţiali la înfiinţare, în 1994 ...............................................................................13 3.4.2 Prima modificare de acţionariat – 19 august 2004 ........................................................................................13 3.4.3 A doua modificare de acţionariat – 10 decembrie 2004.................................................................................14 3.4.4 A treia modificare de acţionariat – 8 februarie 2007 ......................................................................................15

4. Starea Societăţii la data propunerii planului....................................................................................15 4.1 Structura actuală a acţionariatului şi a managementului Societăţii.................................................... 15 4.2 Activitatea desfăşurată în perioada de insolvenţă................................................................................ 16 4.3 Prezentarea activului Societăţii .............................................................................................................. 16

4.3.1 Inventarierea patrimoniului............................................................................................................................16 4.4 Prezentarea pasivului Societăţii ............................................................................................................. 16

5. Piaţa......................................................................................................................................................18 5.1 Consideraţii generale despre pieţele imobiliare ................................................................................... 18 5.2 Situaţia existentă a pieţei imobiliare din România................................................................................ 19 5.3 Situaţia prognozată a pieţei imobiliare din România............................................................................ 19 5.4 Segmente ale pieţei în care activează Societatea................................................................................. 20

6. Analiza situaţiei economico-financiare ............................................................................................20 6.1 Analiza patrimoniului Societăţii.............................................................................................................. 20

6.1.1 Situaţia activelor imobilizate şi evoluţia acestora...........................................................................................21 6.1.2 Situaţia activelor circulante şi evoluţia acestora ............................................................................................22 6.1.3 Situaţia capitalurilor proprii............................................................................................................................25

6.2 Diagnosticul financiar patrimonial ......................................................................................................... 31 6.2.1 Analiza patrimoniului net...............................................................................................................................31 6.2.2 Analiza solvabilităţii, FR, NFR şi trezoreriei nete...........................................................................................32


3/58

6.2.3 Analiza lichidităţii ..........................................................................................................................................34 6.2.4 Diagnosticul rentabilităţii ...............................................................................................................................35

6.3 Analiza SWOT .......................................................................................................................................... 38

7. Strategia de reorganizare...................................................................................................................39 7.1 Organizarea activităţii Societăţii şi identificarea posibilităţilor de reorganizare sau de valorificare a

activelor.................................................................................................................................................... 39 7.1.1 Închirierea spaţiilor comerciale......................................................................................................................39 7.1.2 Intermediere proiecte energetice ..................................................................................................................39 7.1.3 Vânzări de active ..........................................................................................................................................39

7.2 Măsurile de reorganizare judiciară......................................................................................................... 39 7.2.1 Durata de implementare a planului ...............................................................................................................40 7.2.2 Mecanismul reorganizării ..............................................................................................................................40

7.3 Măsurile specifice de reorganizare a activităţii..................................................................................... 41 7.3.1 Măsuri privind recuperarea creanţelor...........................................................................................................41 7.3.2 Alte măsuri ...................................................................................................................................................42 7.3.3 Sursele financiare pentru susţinerea planului de reorganizare ......................................................................42

7.4 Prezentarea previziunilor privind fluxul financiar................................................................................. 42 7.5 Previziuni privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioada planului de reorganizare ................ 43

8. Distribuiri .............................................................................................................................................44 8.1 Tabelul definitiv de creanţe .................................................................................................................... 44 8.2 Distribuiri.................................................................................................................................................. 45

8.2.1 Distribuiri către creditorii garantaţi, prevăzuţi la art. 100 alin. 3 lit. a) .............................................................45 8.2.2 Distribuiri către creditorii bugetari, prevăzuţi la art. 100 alin. 3 lit. c) ..............................................................45 8.2.3 Distribuiri către creditorii chirografari, prevăzuţi la art. 100 alin. 3 lit. e) .........................................................46 8.2.4 Distribuiri către creditorii chirografari prevăzuţi la art. 100 alin. 3 lit. d) ..........................................................46

8.3 Tratamentul creanţelor............................................................................................................................ 46 8.3.1 Categoriile de creanţă care nu sunt defavorizate prin plan............................................................................46 8.3.2 Categoriile de creanţa care sunt defavorizate prin plan.................................................................................47 8.3.3 Tratamentul corect şi echitabil al creanţelor ..................................................................................................48

8.4 Programul de plată a creanţelor............................................................................................................. 48 8.5 Prezentarea comparativă a sumelor estimate a fi obţinute în procedura falimentului ...................... 50 8.6 Plata retribuţiei administratorului judiciar............................................................................................. 51

9. Controlul implementării planului.......................................................................................................51

10. Descărcarea de obligaţii şi de răspundere a debitorului................................................................52

11. Concluzii ..............................................................................................................................................53

Anexe ..........................................................................................................................................................54 Anexa 1 Tabelul definitiv de creanţe ............................................................................................................ 55 Anexa 2 Programul de plată a creanţelor..................................................................................................... 56 Anexa 3 Buget de venituri şi cheltuieli – total Anii I - III ............................................................................. 57 Anexa 4 Buget de venituri şi cheltuieli – Anul I........................................................................................... 57 Anexa 5 Buget de venituri şi cheltuieli – Anul II.......................................................................................... 57 Anexa 6 Buget de venituri şi cheltuieli – Anul III......................................................................................... 57 Anexa 7 Flux de încasări şi plăţi ................................................................................................................... 58


4/58

Lista de tabele

Tabelul 4-1: Inventarierea patrimoniului Societăţii................................................................................................. 16

Tabelul 4-2: Tabelul definitiv de creanţe................................................................................................................ 17

Tabelul 6-1: Evoluţia activelor Societăţii în perioada 2006-2010........................................................................... 20

Tabelul 6-2: Evoluţia structurii activelor Societăţii în perioada 2006-2010 ............................................................ 21

Tabelul 6-3: Evoluţia imobilizărilor necorporale & imobilizărilor corporale ale Societăţii în perioada 2006-2010... 21

Tabelul 6-4: Situaţia activelor circulante ale Societăţii spre sfârşitul perioadei de analiză 2009-2010 .................. 23

Tabelul 6-5: Evoluţia principalelor componente ale creanţelor Societăţii în perioada 2006-2010.......................... 23

Tabelul 6-6: Situaţia creanţelor Societăţii anterior intrării în insolvenţă (31.12.2010)............................................ 24

Tabelul 6-7: Evoluţia pasivului Societăţii în perioada 2006-2010 .......................................................................... 24

Tabelul 6-8: Evoluţia datoriilor fiscale ale Societăţii în perioada 2009-2010 ......................................................... 26

Tabelul 6-9: Evoluţia contului de profit şi pierdere 2006-2010............................................................................... 27

Tabelul 6-10: Evoluţia veniturilor totale & cheltuielilor totale ale Societăţii în perioada 2006-2010 ......................... 29

Tabelul 6-11: Evoluţia activului net contabil al Societăţii în perioada 2006-2010 .................................................... 31

Tabelul 6-12: Situaţia activului net contabil al Societăţii anterior intrării în insolvenţă (31.12.2010)........................ 31

Tabelul 6-13: Evoluţia FR, NFR şi trezoreriei nete ale Societăţii în perioada 2006-2010........................................ 33

Tabelul 6-14: Evoluţia solvabilităţii Societăţii în perioada 2006-2010...................................................................... 34

Tabelul 6-15: Evoluţia lichidităţii Societăţii în perioada 2006-2010.......................................................................... 34

Tabelul 6-16: Evoluţia rentabilităţii Societăţii în perioada 2006-2010 ...................................................................... 36

Tabelul 6-17: Evoluţia nr. de rotaţii al elementelor principale ale gestiunii Societăţii în perioada 2006-2010.......... 37

Tabelul 7-1: Lista activelor propuse pentru valorificare şi valoarea de piaţă ......................................................... 41


5/58

Lista de figuri

Figura 6-1: Evoluţia datoriilor pe termen scurt ale Societăţii în perioada 2006-2010........................................... 25

Figura 6-2: Evoluţia datoriilor totale ale Societăţii în perioada 2006-2010........................................................... 26

Figura 6-3: Evoluţia Cifrei de afaceri a Societăţii în perioada 2006-2010 ............................................................ 27

Figura 6-4: Evoluţia Veniturilor & Cheltuielilor Societăţii în perioada 2006-2010................................................. 29

Figura 6-5: Evoluţia Cifrei de afaceri, Veniturilor, Cheltuielilor şi Rezultatului financiar în perioada 2006-2010 .. 30

Figura 6-6: Analiza SWOT................................................................................................................................... 38


6/58

1. Preambul

1.1 Justificarea legală

Reglementarea legală care stă la baza întocmirii prezentului plan de reorganizare este Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei. Legea consacră problematicii reorganizării două secţiuni distincte, respectiv Secţiunea a V-a (Planul) şi Secţiunea a VI-a (Reorganizarea).

Prin prisma acestor prevederi legale se oferă şansa debitorului faţă de care s-a deschis procedura prevăzută de legea mai sus menţionată să-şi continue viaţa comercială, reorganizându-şi activitatea pe baza unui plan de reorganizare care, conform art. 95 (1): „va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitaţile și specificul activitaţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieţei faţa de oferta debitorului, și va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică (…)” (Art. 95 alin. 1 din Legea 85/2006).

Facem menţiunea că Societatea nu a fost subiect al procedurii instituite de prevederile Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei de la înfiinţarea acesteia şi până în prezent. Nici Societatea şi niciun membru al organelor sale de conducere nu au făcut obiectul unei condamnări definitive pentru niciuna dintre infracţiunile expres prevăzute de art. 94 alin. 4 al legii privind procedura insolvenţei. Prin urmare, din acest punct de vedere condiţiile legale prevăzute de lege pentru propunerea unui plan de reorganizare sunt întrunite.

1.2 Autorul şi durata planului de reorganizare

Planul de reorganizare al S.C. CENTRU DE AFACERI INTERNATIONAL S.A. este depus de către administratorul judiciar în baza dispoziţiilor art. 94 alin. 1 lit. (b) din legea 85/2006. Administratorii şi-au îndeplinit acest rol prin prisma verificării, respectiv respectării tuturor prevederilor stipulate de legea insolvenţei.

În vederea acoperirii într-o cât mai mare măsură a pasivului societăţii debitoare, se propune implementarea planului de reorganizare pe durata maximă prevăzută la art. 95 alin. 3 din Legea 85/2006, şi anume 3 (trei) ani de la data confirmării acestuia de către judecătorul sindic. De asemenea, pe durata reorganizării, activitatea societăţii debitoare va fi condusă de către administratorul special al acesteia, acesta păstrându-şi dreptul de administrare sub supravegherea administratorului judiciar. În situaţia în care nu se vor găsi condiţii optime pentru derularea componentelor mecanismului reorganizării, cu acordul a două treimi din creditorii aflaţi în sold după trecerea a cel mult 18 luni, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu încă 12 luni.

1.3 Scopul planului de reorganizare

Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu scopul Legii 85/2006, proclamat fără echivoc în art. 2, şi anume acoperirea pasivului debitorului în insolvenţă. De asemenea, unul din scopurile propunerii prezentului plan este asigurarea pentru creditorii societăţii a unui nivel al recuperării creanţelor superior celui de care aceștia ar avea parte în cadrul unei ipotetice proceduri de faliment.

Principala modalitate de realizare a acestui scop, în concepţia modernă a legii, este reorganizarea debitorului şi menţinerea societăţii în viaţa comercială, cu toate consecinţele sociale şi economice care decurg din aceasta. Astfel, este relevată funcţia economică a procedurii instituite de Legea 85/2006, respectiv necesitatea salvării societăţii aflate în insolvenţă, prin reorganizare, inclusiv restructurare economică, şi numai în subsidiar, în condiţiile eşecului reorganizării sau lipsei de viabilitate a debitoarei, recurgerea la procedura falimentului pentru satisfacerea intereselor creditorilor.


7/58

Reorganizarea prin continuarea activităţii debitorului presupune efectuarea unor modificări structurale în activitatea curentă a societăţii aflate în dificultate, menţinându-se obiectul de activitate, dar aliniindu-se modul de desfăşurare a activităţii la noua strategie, conform cu resursele existente şi cu cele care urmează a fi atrase, toate aceste strategii aplicate fiind menite să facă profitabilă activitatea de bază a societăţii.

Planul de reorganizare, potrivit spiritului Legii 85/2006, trebuie să satisfacă scopul reorganizării lato sensu, anume menţinerea debitoarei în viaţa comercială şi socială, cu efectul menţinerii serviciilor debitorului pe piaţă.

Totodată, reorganizarea înseamnă protejarea intereselor creditorilor, care au o şansă în plus la realizarea creanţelor lor. Aceasta pentru că, în concepţia modernă a legii, este mult mai probabil ca o afacere funcţională să producă resursele necesare acoperirii pasivului decât lichidarea averii debitoarei aflate în faliment. Argumentele care pledează în favoarea acoperirii pasivului societăţii debitoare prin reorganizarea activităţii acesteia sunt accentuate cu atât mai mult în actualul context economic caracterizat printr-o acută criză de lichidităţi și scăderea semnificativă a cererii pentru achiziţia de bunuri mobile precum cele existente în patrimoniul societăţii.

În acest context economic, încercarea de acoperire a pasivului societăţii debitoare prin lichidarea bunurilor din patrimoniul acesteia va necesita un interval de valorificare destul de ridicat generat de inexistenţa unei cereri susţinute pentru activele societăţii. De asemenea, trebuie menţionat faptul că unele din bunurile existente în patrimoniul societăţii sunt uzate din punct de vedere moral, existând posibilitatea ca procedura de lichidare a acestora sa ridice reale dificultăţi în ceea ce privește valorificarea acestora potrivit destinaţiei lor.

Prezentul plan îşi propune să acţioneze pentru modificarea structurală a societăţii pe mai multe planuri: economic, organizatoric, managerial, financiar şi social, având ca scop principal plata pasivului S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A., relansarea viabilă a activităţii.

Conceptual, reorganizarea înseamnă trasarea realistă a unor obiective care trebuie atinse în orizontul de timp planificat, sub aspectul angajării unor noi afaceri, al îmbunătăţirii calităţii şi cantităţii produselor şi serviciilor existente. Planul de reorganizare constituie o adevarată strategie de redresare, bazată pe adoptarea unei politici corespunzătoare de management, marketing, organizatoric şi structural, toate menite să transforme Societatea din una aflată în dificultate într-un competitor viabil, generator de plus valoare şi beneficii.

1.4 Rezumatul planului de reorganizare. Condiţii şi măsuri

În temeiul art. 94 alin. 1 lit. (b) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prezentul Plan de reorganizare este propus de către administratorul special al societăţii debitroare S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. (în insolvenţă) – denumită în continuare „Debitoarea”, „Societatea” sau „CAI SA”. Destinatarii acestui Plan de reorganizare – denumit în continuare „Planul” – sunt judecătorul sindic şi creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe.

Condiţiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activităţii Societăţii, conform art. 94 alin. 1 lit. (b) din Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările și completările ulterioare, au fost îndeplinite, după cum urmează:

- Debitoarea, odată cu formularea cererii de deschidere a procedurii, şi-a manifestat intenţia de a-şi reorganiza activitatea;

- Posibilitatea de reorganizare a activităţii Societăţii a fost exprimată de către administratorul judiciar cu ocazia depunerii „Raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă”. De asemenea, administratorul judiciar a precizat cu ocazia primei adunări a creditorilor, în care s-a votat raportul prevăzut de art.


8/58

59 din Legea nr. 85/2006, faptul că activitatea Societăţii poate fi reorganizată pe baza unui plan raţional de activitate şi şi-a manifestat intenţia de a propune un astfel de plan.

Planul prevede ca metodă de reorganizare continuarea activităţii curente în vederea acoperirii pasivului într-o măsură cât mai adecvata.

Continuarea activităţii curente se va efectua sub supravegherea creditorilor şi a administratorului judiciar, care, prin intermediul rapoartelor financiare vor cunoaste permanent evolutia societăţii şi vor putea lua masuri în timp real pentru ameliorarea unor eventuale abateri de la plan.

Planul cuprinde în principal o restructurare financiara a societăţii prin reducerea datoriilor firrmei pana la nivelul posibilitatilor de generare de excedent de numerar (dar nu sub valoarea de lichidare a intreprinderii), o esalonare a datoriilor ramase pe perioada reorganizarii precum. Activitatea principala o constituie valorificarea tuturor activelor pentru achitarea datoriilor către creditori.

Perspectivele de redresare ale Debitoarei sunt în raport cu posibilitatile şi specificul activităţii desfasurate, cu mijloacele financiare disponibile sau care se pot mobiliza şi cu cererea pietei faţă de oferta de produse.

Termenul de executare a Planului este de 3 ani de la data confirmarii acestuia cu posibilitatea de prelungire în conditiile legii.

Planul mentioneaza despagubirile ce urmează sa fie oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparatie cu valoarea estimata care ar putea fi primita prin distribuirea în caz de faliment.

Categoriile propuse pentru a vota planul de reorganizare potrivit art. 100 alin. 3 sunt:

- creanţe salariale, - creanţele garantate, - creanţe bugetare, - creanţe chirografare.

2. Necesitatea procedurii reorganizării

2.1 Aspectul economic

În plan economic, procedura reorganizării este un mecanism care permite comerciantului aflat într-o stare precară din punct de vedere financiar să se redreseze şi să-şi urmeze comerţul.

Reorganizarea S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. înseamnă pentru viaţa economică a municipiului Iaşi:

- menţinerea unui important contribuabil la bugetul local şi de stat; - locuri de muncă; - rulaj prin băncile locale; - continuarea colaborării comerciale cu furnizorii tradiţionali, atât cei din servicii cât şi de

produse, în interes economic reciproc.

De asemenea, la nivel national, CAI SA are în pregatire realizarea, în calitate de dezvoltator, a unui numar de proiecte de investitii avand ca obiect microcentrale electrice pe baza de surse regenerabile, respectiv energie eoliana şi solara. Materializarea acestor proiecte reprezinta mai


9/58

mult decat acoperirea în mai buna masura a creantelor societatii, reprezinta ele reprezinta un pas important către realizarea obiectivelor Planului National de Dezvoltare în domeniile mediu şi energetic.

2.2 Avantajele reorganizării

2.2.1 Premisele reorganizării Societăţii

Principalele premise de la care pleacă reorganizarea S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. sunt următoarele:

- continuitatea activităţii Societăţii; - baza materiala de care dispune Societatea îi permite acesteia să-şi desfăşoare

activitatea; - existenţa unui personal calificat, cu experienţă în domeniul de activitate al Societăţii şi

ataşat faţă de valorile companiei.

Demararea procedurii de reorganizare a Societăţii, încheierea unor noi contracte de închiriere, vor crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare ce va permite o valorificare mai bună a activelor şi efectuarea de distribuiri către creditori.

Per a contrario, vânzarea în acest moment a întregului patrimoniu al Societăţii – în cazul falimentului – ar reduce şansele de recuperare a creanţelor pentru creditori garantaţi şi ar duce la înstrăinarea acestui patrimoniu la o valoare inferioară faţă de valoarea sa reală.

Votarea planului şi demararea procedurii reorganizării sunt măsuri menite prin finalitatea lor să satisfacă interesele tuturor creditorilor, atât ale creditorilor garantaţi, cât şi ale celorlalţi creditori, precum şi interesele debitoarei care îşi va continua activitatea, cu toate consecinţele economice şi sociale aferente.

2.2.2 Avantaje generale faţă de procedura falimentului

Comparativ cu situaţia unei eventuale proceduri a falimentului, avantajele generale pe care le prezintă reorganizarea sunt:

- falimentul unei societăţi situează debitoarea şi creditorii pe poziţii antagonice, primii urmărind recuperarea integrala a creanţelor impotriva averii debitorului, iar acesta din urma mentinerea intreprinderii în viata comerciala; dacă în cazul falimentului interesele creditorilor exclud posibilitatea salvarii intereselor debitorului, a carui avere este vanduta (lichidata) în intregime, în cazul reorganizarii cele doua deziderate se cumuleaza, debitorul continuandu-şi activitatea, cu consecinta creşterii sale economice, iar creditorii profita de pe urma maximizarii valorii averii şi a lichidităţilor suplimentare obtinute, realizandu-şi în acest fel creanţele intr-o proporţie superioara decât ceea ce s-ar realiza în ipoteza falimentului.

- făcând o comparaţie intre gradul de satisfacere a creanţelor în cadrul celor doua proceduri, aratam că în ambele cazuri exista un patrimoniu vandabil destinat platii pasivului, dar că în procedura reorganizarii, la lichidităţile obtinute din eventuala vânzare a bunurilor din patrimoniul debitoarei care nu sunt necesare reușitei planului se adauga profitul substantial rezultat din continuarea activităţii debitoarei, toate destinate platii pasivului.


10/58

Procesul de reorganizare comportă şi alte avantaje:

- continuând activitatea, creşte considerabil gradul de vandabilitate al bunurilor unei societăţi „active”, faţă de situaţia valorificarii patrimoniului unei societăţi „moarte”, nefuncţionale (patrimoniu care, nefolosit, este supus degradarii inevitabile pana la momentul instrainarii);

- de asemenea, continuarea activităţii mareşte considerabil şansele ca activul societăţii sa fie vandut ca un ansamblu în stare de functionare (ca afacere), chiar în eventualitatea nedorita a deschiderii procedurii de faliment;

- Societatea are costuri fixe semnificative (utilitati, salarii, impozite, taxe locale etc), cheltuieli care nu pot fi amortizate decât prin desfaşurarea activităţii de baza, precum şi din obtinerea de venituri şi valorificari ale bunurilor dispensabile activităţilor pe care Societatea urmează a le desfaşura. Toate aceste cheltuieli, în cazul nefericit al falimentului Societăţii, ar urma sa fie plătite prioritar din valoarea bunurilor vandute, conform art 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 (ca şi cheltuieli de conservare şi administrare), impietând asupra valorii obtinute din vânzare, şi diminuând în mod direct gradul de satisfacere a creanţelor creditorilor.

- Societatea are potenţial şi detine baza materiala necesara, pentru ca, odata cu depaşirea blocajului în care se afla, sa poata sa-şi desfăşoare activitatea la o capacitate mai ridicata, mentinând totodata locuri de munca.

2.2.3 Comparaţia avantajelor reorganizării în raport cu valoarea de lichidare a Societăţii în caz de faliment

Raportandu-ne, în estimarea valorii de lichidare a activului S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A., la valoarea de evaluare a patrimoniului Societăţii debitoare, se poate desprinde concluzia că implementarea cu succes a planului de reorganizare a Societăţii debitoare va asigura acoperirea creanţelor creditorilor intr-o masura mult mai ridicata.

Având în vedere starea actuală a pieţei de imobiliare din România şi incertitudinile mari legate de viitorul pe termen scurt şi mediu, estimăm că interesul pentru activele Societăţii va fi redus şi, prin urmare, preţurile obţinute într-o lichidare rapidă ar putea fi semnificativ sub valorile de lichidare din Raportul de evaluare.

În evaluarea realizată de către societatea de evaluare angajată în acest sens s-a urmărit determinarea valorii de piaţă a activelor Societăţii debitoare.

În acest sens mentionam faptul că valoarea de piaţă „este suma estimata pentru care o proprietate va fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis şi un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing corespunzatoare, în care partile implicate au acţionat în cunoştinta de cauza, prudent şi fără constrangere.”

Valorificarea activelor Societăţii debitoare intr-o procedura de faliment se realizeaza în conditii speciale care nu permit obtinerea în schimbul activelor Societăţii debitoare a valorii de piata a acestora. Pentru corecta evaluare a valorii ce urmează a se obtine în procedura de lichidare a activelor Societăţii debitoare valoarea de lichidare definita ca

„suma care ar putea fi primita, în mod rezonabil, din vânzarea unei proprietati, intr-o perioada de timp prea scurta pentru a fi conforma cu perioada de marketing necesara specificata în definiţia valorii de piata”

Conform GN 6 – Evaluarea Intreprinderii 5.7.1.1., „În lichidari, valoarea multor active necorporale (de exemplu fondul comercial) tinde spre zero, iar valoarea tuturor activelor


11/58

corporale reflecta circumstantele lichidarii. Și cheltuielile asociate cu lichidarea (comisioane pentru vanzari, onorarii, impozite şi taxe, alte costuri de inchidere, cheltuielile administrative pe timpul incetarii activităţii și pierderea de valoare a stocurilor) sunt calculate și deduse din valoarea estimata a Intreprinderii.”

Valoarea de lichidare a activului Societăţii debitoare nu a fost evaluată în conformitate cu standardele internationale de evaluare insa consideram că valoarea de vânzare rapida a activelor fără a beneficia de un program de marketing specific se prezinta la 60% din valoarea de piata:

Valori de lichidare

Se poate desprinde concluzia că în ipoteza deschiderii procedurii falimentului faţă de Societatea debitoare valoarea pe care creditorii acesteia o vor obtine în urma lichidarii patrimoniului acesteia este de 660.217 lei

Valoarea de lichidare obtinuta în urma valorificarii activului în situaţia falimentului, de 660.217 lei, nu va putea fi distribuita integral creditorilor inscriși în tabelul definitiv de creanţe.

Diferenta efectiva rămasă de distribuit creditorilor inscriși la masa credala actuala, în cazul falimentului este în suma de 67.101.934,37 lei.

Totodata mentionam faptul că totalul distribuirilor ce urmează a se efectua prin programul de plati propus prin prezentul plan sunt în cuantum de 1.100.362 lei, este superioara sumelor achitate în ipoteza falimentului 660.217 lei.

În plus, trebuie sa tinem cont de faptul că valoarea de 660.217 lei obtenabila în cazul valorificarii activelor în situaţia de faliment, este o valoare estimata pentru situaţia lichidarii tuturor bunurilor din patrimoniu, fără insa a tine cont de costurile de administrare a lichidarii și de perioada de realizare a acestor tranzactii – factorul timp putând influenta în mod semnificativ procesul de plata a creanţelor.

2.2.4 Scopul Planului şi necesitatea procedurii reorganizării

Scopul principal al planului de reorganizare este de a maximiza recuperarea creanţelor creditorilor. Aşa cum a fost indicat în Raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor apariţiei stării de insolvenţă, Administratorul Judiciar consideră că Societatea este reorganizabilă, iar activitatea principală o va constitui: închirierea şi/sau vânzarea spaţiilor comerciale aflate în proprietatea sa şi intermedierea dezvoltării de proiecte energetice.

Pe parcursul unei lungi perioade de observaţie (datorată în special complexităţii procedurii) Administratorul Judiciar a analizat în detaliu posibilităţile de valorificare a activelor Debitoarei în vederea maximizării recuperării pentru clasele de creditori garantaţi. Cum activitatea de bază a Societăţii fusese oprită înainte sau imediat după declanşarea procedurii de insolvenţă, cu pierderea resurselor umane şi financiare necesare activităţii, singura posibilitate de valorificare a activelor era închirierea sau vânzarea proprietăţilor.

Astfel Administratorul Judiciar a investigat pe parcursul perioadei de observaţie posibilităţile de valorificare cu toţi operatorii prezenţi pe piaţă. Au fost de asemenea contactate principalele agenţii imobiliare care intermediază tranzacţii de închiriere sau vânzare pentru acest tip de

V lichidare = 660.217 Lei


12/58

active şi au fost informate despre proprietăţi şi despre disponibilitatea de a discuta potenţiale tranzacţii cu cei interesaţi.

Interesul pieţei pentru activele Societăţii a fost extrem de redus pe de o parte din cauza conjuncturii economico-financiare care a frânat puternic noile investiţii pe acest segment şi, pe de altă parte, din cauza concurenţei puternice din locaţiile unde se situează activele Societăţii.

Având în vedere situaţia pieţei, demersurile Capital Insol SPRL au continuat dar nu au fost materializate în oferte.

3. Prezentarea Societăţii

3.1 Date de identificare

Cod Unic de Înregistrare: 6608237 din data de: 22.12.1994 Nr. de ordine în Registrul Comerţului: J22/3072/12.12.1994 Societatea este plătitoare de T.V.A.

3.2 Obiectul de activitate

Obiectul principal de activitate al Societăţii:

Dezvoltare (promovare) imobiliară – cod CAEN 4110 Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii – cod CAEN 6810 Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate – cod CAEN 6820 Agenţii imobiliare – cod CAEN 6831

3.3 Scurt istoric al Societăţii

Societatea Comercială Centrul de Afaceri Internaţional S.A. este persoană juridică, înfiinţată în 1994, având forma juridică de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu prezentul act constitutiv şi este înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. J22-3072-1994.

Centrul de Afaceri Internaţional este o companie cu capital integral privat, cu experienţă în pieţele în tranziţie, fiind înfiinţată în anul 1994 cu scopul de dezvoltare continuă. Datorită dezvoltării Societăţii, capitalul social a ajuns într-un timp scurt la valoarea de 250,00 lei concomitent cu investiţii în dezvoltarea resurselor umane.

Compania a activat în mai multe domenii: economie-finanţe, import-export, intermedieri, distribuţie şi vânzări, tranzacţii imobiliare, antreprenoriat în construcţii, inginerie şi servicii de consultanţă în investiţii complexe, în promovarea comerţului, a tranzacţiilor comerciale integrate pe lanţul producător-distribuitor-consumator final.

În 2003 şi 2004, în clasamentul celor mai performante firme, realizat pe baza indicatorilor financiari de către Camera de Comert şi Industrie Iaşi, Centrul de Afaceri Internaţional şi echipa sa este clasat pe locul I, la categoria întreprinderi mici, secţiunea servicii generale şi tranzacţii imobiliare.

În ultimii cinci ani înainte de intrarea în insolvenţă, compania s-a axat doar pe sectorul imobiliar și pe distribuţia de produse textile.


13/58

Începând din anul 2008, odată cu criza imobiliară din Europa și din România, Societatea a început să intre într-un declin din punct de vedere financiar. Datoriile la bănci și la partenerii de afaceri nu au putut fi plătite, ajungând în cele din urmă la intrarea în insolvenţă pe 31 mai 2011.

Sediul social al Societăţii este același din 1994: municipiul Iași, str. Hatman Şendrea nr. 42B, judeţul Iași.

3.4 Evoluţia capitalului social şi a acţionariatului

3.4.1 Membri fondatori – acţionarii iniţiali la înfiinţare, în 1994

S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. şi-a început activitatea în anul 1994 având 5 acţionari – membri fondatori – şi un număr total de 14.800 de acţiuni nominative şi un capital social integral vărsat în valoare totală de 259.000 lei. Structura acţionariatului şi repartizarea acţiunilor este descrisă mai jos astfel:

1. Viorel Roman cu 7992 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 139860 lei şi participă la profit şi pierderi în procent de 54%;

2. Mariana Roman cu 3552 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 62160 lei şi participă la profit şi pierderi în procent de 24%;

3. Ion Stavarachi cu 2960 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 51800 lei şi participă la profit şi pierderi în procent de 20%;

4. Marieta Jigoranu cu 148 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 2590 lei şi participă la profit şi pierderi în procent de 1%;

5. Petrina Popa cu 148 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 2590 lei şi participă la profit şi pierderi în procent de 1%.

3.4.2 Prima modificare de acţionariat – 19 august 2004

La data de 19 august 2004 are loc prima modificare a acţionariatului Societăţii:

1. Viorel Roman cedează şi transmite cu titlu gratuit cesionarului Chiriac Victor Emanuel un număr de 7992 actiuni a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 139860 lei şi participă la profit şi pierderi în procent de 54%, conform contractului de cesiune acţiuni nr.2678/19.08.2004 autentificat la B.N.P. Coste Ştefan – Iaşi.

2. La data de 19 august 2004 conform Proces-Verbal din 19.08.2004 al acţionarilor S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. din totalul de 14800 de acţiuni nominative, un număr de 14474 acţiuni nominative se convertesc în acţiuni la purtător pentru următorii acţionari după cum urmează:

- Chiriac Victor Emanuel - 7982 acţiuni - Roman Mariana – 3542 acţiuni - Ion Stavarachi – 2950 acţiuni

Ca urmare a convertirii acţiunilor nominative în acţiuni la purtător, Societatea mai deţine un număr de 326 acţiuni nominative, repartizate pe acţionari astfel:

1. Chiriac Victor Emanuel – 10 acţiuni 2. Mariana Roman – 10 acţiuni 3. Ion Stavarachi – 10 acţiuni 4. Marieta Jigoranu – 148 acţiuni 5. Petrina Popa – 148 acţiuni


14/58

După cele 2 modificări tot la data de 19 august 2004 se modifică şi statutul S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. prin actul adiţional nr.2679/19.08.2004 autentificat la B.N.P. Coste Ştefan – Iaşi.

Acţionari şi actiunile detinute pana la 19 august 2004

1. Chiriac Victor Emanuel cu 7982 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 139685 lei, şi 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 54%.

2. Mariana Roman cu 3542 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 61985 lei, şi 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 24%.

3. Ion Stavarachi cu 2950 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 51625 lei, şi 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 20%.

4. Marieta Jigoranu cu 148 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 2590 lei şi participă la profit şi pierderi în procent de 1%.


3.4.3 A doua modificare de acţionariat – 10 decembrie 2004

La data de 10 decembrie 2004 are loc a doua modificare a acţionariatului Societăţii:

1. Mariana Roman cedează şi transmite cu titlu gratuit cesionarului Baciu Mihail Ovidiu un număr de 3542 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 61985 lei, şi 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 24%, conform contractului de cesiune acţiuni nr.4357/10.12.2004 autentificat la B.N.P.A. Coste Ştefan & Armaşu Mihai Ionuţ – Iaşi.

2. Ion Stavarachi cedează şi transmite cu titlu gratuit cesionarului Chiriac Victor Emanuel un număr de 2950 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 51625 lei, conform contractului de cesiune acţiuni nr.4356/10.12.2004 autentificat la B.N.P.A. Coste Ştefan & Armaşu Mihai Ionuţ – Iaşi.

3. Ion Stavarachi cedează şi transmite cu titlu gratuit cesionarului Atodiresei Nicoleta un număr de 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, conform contractului de cesiune acţiuni nr.4356/10.12.2004 autentificat la B.N.P.A. Coste Ştefan & Armaşu Mihai Ionuţ – Iaşi.

După cele 3 modificări tot la data de 10 decembrie 2004 se modifică şi statutul S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. prin actul adiţional nr.4358/10.12.2004 autentificat la B.N.P. Coste Ştefan – Iaşi.

Acţionari şi actiunile detinute pana la 10 decembrie 2004

1. Chiriac Victor Emanuel cu 10932 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 191310 lei, şi 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 73,9324%.

2. Baciu Mihail Ovidiu cu 3542 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 61985 lei, şi 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 24%.

3. Nicoleta Atodiresei cu 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 0,0675%.

4. Marieta Jigoranu cu 148 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 2590 lei şi participă la profit şi pierderi în procent de 1%.


15/58


3.4.4 A treia modificare de acţionariat – 8 februarie 2007

La data de 8 februarie 2007 are loc a treia modificare a acţionariatului Societăţii:

1. Baciu Mihail Ovidiu cedează şi transmite cu titlu gratuit cesionarului Chiriac Zâna un număr de 3542 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 61985 lei, şi 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 24%, conform contractului de cesiune acţiuni nr.83/8.02.2007 autentificat la B.N.P.. Ciubotariu Gabriela Florentina – jud.Iaşi.

2. Petrina Popa cedează şi transmite cu titlu gratuit cesionarului Chiriac Zâna, un număr de 148 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 2590 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 1%,conform contractului de cesiune acţiuni nr.84/8.02.2007 autentificat la B.N.P.. Ciubotariu Gabriela Florentina – jud.Iaşi.

3. Marieta Jigoranu cedează şi transmite cu titlu gratuit cesionarului Chiriac Zâna, un număr de 148 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 2590 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 1%, conform contractului de cesiune acţiuni nr.85/8.02.2007 autentificat la B.N.P.. Ciubotariu Gabriela Florentina – jud.Iaşi.

4. Atodiresei Nicoleta cedează şi transmite cu titlu gratuit cesionarului Chiriac Zâna un număr de 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 0,0676%, conform contractului de cesiune acţiuni nr.86/8.02.2007 autentificat la B.N.P.. Ciubotariu Gabriela Florentina – jud.Iaşi.

După cele 4 modificări tot la data de 8 februarie 2007 se modifică şi statutul S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. statutul fiind convertit în actul constitutiv al S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. autentificat sub nr.86/8.02.2007 la B.N.P.. Ciubotariu Gabriela Florentina – jud.Iaşi.

Acţionari şi actiunile detinute pana la 8 februarie 2007 – până în prezent

1. Chiriac Victor Emanuel cu 10932 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 191310 lei, şi 10 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 175 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 73,9324%.

2. Chiriac Zâna cu 3542 actiuni la purtător a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 61985 lei, şi 316 actiuni nominative a câte 17,5 LEI fiecare, în valoare totală de 5530 lei, şi participă la profit şi pierderi în procent de 26,0676%.

4. Starea Societăţii la data propunerii planului

4.1 Structura actuală a acţionariatului şi a managementului Societăţii

În prezent S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. este compusă din doi acţionari și anume: Chiriac Victor Emanuel cu 73,9324% din acţiuni și Chiriac Zâna cu 26,0676% din acţiuni.

Societatea este în insolvenţă din 31.05.2011 fiind administrată de ADMINISTRATORUL JUDICIAR CAPITAL INSOL SPRL și are desemnat un singur administrator special în persoana domnului: Chiriac Victor Emanuel.


16/58

4.2 Activitatea desfăşurată în perioada de insolvenţă

În perioada de insolvenţă S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. a încercat să se redreseze găsind noi modalităţi de dezvoltare.

Astfel a încheiat un parteneriat cu o firmă în domeniul energiei neconvenţionale în scopul de a dezvolta şi valorifica proiecte pentru producerea energiei electrice folosind forţa vântului (energie eoliană).

În această perioadă Societatea a avut următoarele obiective strategice:

- recuperarea datoriilor de la partenerii de afaceri; - diminuarea pierderilor – cu luare de măsuri acolo unde este cazul (exemplu:

disponibilizarea unor angajaţi ale căror sarcini de serviciu nu se mai justificau); - asocierea cu alte companii pentru dezvoltarea unor proiecte comune care să aducă profit

Societăţii; - folosirea tuturor mijloacelor proprii pentru a aduce profit.

4.3 Prezentarea activului Societăţii

4.3.1 Inventarierea patrimoniului

Tabelul 4-1: Inventarierea patrimoniului Societăţii

Nr. Denumirea bunului Valoarea

de inventar Valoare

raport evaluare [Lei] [Lei]

TERENURI

1 Teren sat Bârnova 42.267,00 111.600,00

2 Teren sat Păun 45.696,00 55.800,00

CONSTRUCŢII

1 Imobil str. Hatman Şendrea nr. 42B 565.012,00 772.362,00

2 Împrejmuire gard sediu 19.748,43 N/A

3 Cabină Pază 2.000,00 N/A

4 Platformă Inter Acces/Parcare 15.961,00 N/A

5 Spaţiu Comercial BD Independenţei 160.731,00 160.600,00

ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE

1 Electropompă NC 100-62 200 8.433,33 N/A



4 Instalaţie Încălzire Independenţei 5.448,86 N/A

APARATE ŞI INSTALAŢII DE MĂSURĂ

1 Casă de marcat Optima CR715 2.028,60 N/A

MIJLOACE DE TRANSPORT

1 Auto Ford Mondeo IS-05-CAI 25.210,00 N/A Total 909.402,88 1.100.362,00

4.4 Prezentarea pasivului Societăţii

Principalele categorii de creanţe inscrise în tabelul definitiv sunt:

1. creanţele salariale – în cuantum de: 20.842 lei; 2. creanţele garantate – în cuantum de: 1.056.011,79 lei;


17/58

3. creanţele bugetare – în cuantum de 1.430.471,78 lei; 4. creanţele chirografare – în cuantum de 36.629.399,94 lei.

Totalul pasivului, astfel cum acesta figureaza ]nscris în tabelul definitiv de creanţe, este de: 39.136.725,51 lei.

Situaţia creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanţe este următoarea:

Tabelul 4-2: Tabelul definitiv de creanţe

Tabelul definitiv de creanţe

Creditor Adresa Creanţa acceptată

Creanta garantata conf art. 121 alin. 1 pct. 2

SC Corporate Recovery Management SRL Bucureşti, Bd Carol nr 34-36, et.1, sect.2 741.190,31

Raiffeisen Bank Bucureşti, P-ta Charles de Gaulle nr 15, sect.1 154.114,18

Directia Generala a Finantelor Publice Iasi Iaşi, bd. Stefan Cel mare nr.11-15 160.707,30

Total Categorie 1.056.011,79

Creante Salariale conf. art. 123 pct. 2

Creante salariale Conform anexei şi evidentei contabile 20.842,00

Total Categorie 20.842,00

Creante Bugetare conf. art. 123 pct. 4

DEFPL Iasi Iaşi, bd. Stefan Cel mare nr.11-15 25.102,00

ITM IASI Iaşi, str.Moara de Foc nr.31 417,00

DGFP Iasi Iaşi, str. A Panu nr. 26 1.371.000,70

Primaria Municipiului Pascani Pascani, str. Stefan Cel Mare şi Sfant, bl D1 33.952,08


Creante chirografare conf. art. 123 pct. 7 din Legea 85/2006

SC Siretul Pascani SA Sediu Ales: Capital Insol SPRL Filiala Iaşi, str.Petru Movila, nr.52, et.1

9.139.765,03

SC Italo Romena Leasing IFN SA Sediu Ales: Borza&Asociatii, Bucureşti, Bd.Unirii nr.27, bl.15, ap.1-4

1.389.646,40

Piraeus Bank Romania SA Bucureşti, Sos.Nicolae Titulescu nr.29-31, sect.1 773.199,69

SC Euro Continental Invest SRL Iaşi, str.Hatman Sendrea nr.42B 355.059,93

Chiriac Victor Emanuel Iaşi, str.Amurgului nr.8, bl.258A, scB, et.8, ap.26 193.345,00

SC Ifrom Group SRL Iaşi, Bd. T.Vladimirescu nr.30, sc.B, ap.2 101.313,00

Chiriac Zana Iaşi, str. Bacinschi nr.7, bl.CL4, scB, et.5, ap.26 68.171,00

ARTA IASI SCM DE GRAD I Iaşi, str. Otilia Cazimir nr.1 31.070,58

E-ON Energie Romania SA Tg.Mures, str. Justitiei nr.12 22.374,87

SC TMUCB SA Iaşi, Bd.Metalurgiei nr.4A, et.1 17.843,02

SC Siretul Nord Est SRL Sediu Ales: Capital Insol SPRL Filiala Iaşi, str.Petru Movila, nr.52, et.1

12.774,57

AOAI 2003 Iaşi, Bd Carol I nr 4, et.4 5.527,08

EXPERT CONSULTING INTERNATIONAL Iaşi, str.Hatman Sendrea nr.42B 5.400,89

SC Vimondo TUR SRL Iaşi, Bd.Metalurgiei nr.4A, et.1 3.990,91

SC LEADER PRESS SRL Iaşi, Bd.C.A.Rosetti nr.52 2.200

Molid Total Security Sediu Ales: MOLDOVA IPURL Iaşi, str.Anastasie Panu nr.3, Bl.Ghica Voda nr.3A

2180,11

Work Consulting Grup Iaşi, str. Lascar Catargi, nr. 3, et.1 2.100,44

Roman Viorel Iaşi, str. Italiana nr.13A 0

SC ACET SA Suceava, str.Mihai Eminescu, nr. 5 2.016,79

SC SALUBRIS SA Iaşi, Sos.Nationala nr.43 1.265,54

Raiffeisen Bank Bucureşti, P-ta Charles de Gaulle nr 15, sect.1 21.364.629,35

SC Neag Group SA Sediu Ales: C. Av. Chirila Claudia Sorina, Timisoara, Bd. Revolutiei nr.3, ap.7 1.000,00

Rolibri&Co SA Sediu Ales: CAB INSOLV IPURL, Iaşi, Str.Rufeni nr.7 324,47

SC Corporate Recovery Management SRL Bucureşti, Bd. Carol nr 34-36, et.1, sect.2 3.131.996,71

SC Intercom Impex SRL Sediu Ales: Solvens SPRL, IAŞI, Bd.T.Vladimirescu, nr.87, sc.B, ap.1

0

VB LEASING ROMANIA SA Sediu Ales: C. AV. Tudosa Antonel, Bucureşti, str. 411,49


18/58

Tabelul definitiv de creanţe

Creditor Adresa Creanţa acceptată

Prof.Dr.Victor Babes, nr.3, sect.5

SC SCALA REAL ESTATE prin administrator judiciar Management Reorganizare Lichidare Iasi SPRL

Sediu Ales: Iaşi, Aleea Nicolina nr.82 0

VBL Broker de Asigurare SRL Sediu Ales: C. AV. Tudosa Antonel, Bucureşti, str. Prof.Dr.Victor Babes, nr.3, sect.5 1.793,07

Lemar Industries Piatra Neamt, Aleea Tiparului, nr. 78 0

SC APA VITAL SA Iaşi, str.M.Costachescu nr.6 0


TOTAL CREANŢE 39.136.725,51

5. Piaţa

5.1 Consideraţii generale despre pieţele imobiliare

In teoria macro-economica, datorită numărului mare de vânzători şi volumului uriaş al tranzacţiilor (atât ca număr, cât şi ca valoare absolută), piaţa imobiliară poate fi considerată ca apropiindu-se destul de mult de modelul concurenţei perfecte. Principalul motiv care conduce la o astfel de concluzie este legat de imposibilitatea vânzătorilor, în general, de a impune preţul de tranzacţionare. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cumpărători sau investitori luaţi individual, toţi participanţii la piaţă având ponderi limitate la rolul lor („level playing field”). Practic, preţul fiecărui lot de teren, al fiecărei locuinţe şi al fiecărui spaţiu comercial este influenţat, aproape în totalitate, de interacţiunea între volumele agregate ale cererii şi ofertei.

Imposibilitatea participanţilor la piaţă de a influenţa semnificativ preţul de tranzacţionare şi dependenţa evoluţiei pieţei de cerere reprezintă rezultatul faptului că averea imobiliară a unei ţări este puternic divizată, iar marea majoritate a populaţiei participă la această piaţă fie în calitate de (potenţiali) vânzători, fie în calitate de (potenţiali) cumpărători, sau ambele. Această caracteristică extremă, unică pieţei imobiliare, o face să se apropie suficient de mult de modelul concurenţei perfecte fără a îndeplini unele dintre condiţiile consacrate de teoria economică, şi anume: bunurile imobiliare nu sunt omogene, iar asimetriile informaţionale creează un avantaj important vânzătorilor.

Spre deosebire de piaţa de capital, care este şi ea considerată ca apropiindu-se de concurenţă perfectă, piaţa imobiliară nu poate fi influenţată de mari investitori instituţionali, având un caracter competitiv net superior în plan agregat. În plus, practica a dovedit faptul că nici măcar statul, atunci când participă la piaţă ca vânzător sau cumpărător, nu are resurse suficiente pentru a influenţa decisiv preţurile. Statul are în schimb, instrumente coercitive cu influenţă indirectă cum ar fi politica fiscală sau cea de reglementare a regimului proprietăţilor, precum şi instrumente de natură monetară cu impact asupra cererii (de exemplu: influenţa asupra dobânzilor pe termen scurt şi controlul masei monetare), dar posibilităţile de utilizare a acestora sunt, într-o societate democratică cu un sistem de economie de piaţă, limitate.

Din punct de vedere al definirii geografice, pieţele imobiliare au un puternic caracter local, dar pentru a putea înţelege mai bine sursa acestei caracteristici trebuie cunoscută mai precis proporţia pe care o au consumatorii şi investitorii (categorii care pot fi considerate distincte din punct de vedere al scopului urmărit şi nu neapărat al comportamentului pe piaţă care este de multe ori similar aşa cum am arătat mai sus) în totalul cererii.

Astfel, dacă pentru un investitor elementele esenţiale care determină substituibiliatea între două bunuri imobiliare sunt randamentul chiriei şi potenţialul de creştere a preţurilor, pentru un consumator elementele care contează cel mai mult pot fi diferite. O persoană care achiziţionează o proprietate pentru a locui în ea are, în general, următoarele puncte de reper: apropierea faţă de locul de muncă şi faţă de familie/prieteni; calitatea proprietăţii; calitatea


19/58

zonei; accesul la mijloacele de transport în comun; precum şi alte elemente determinate de necesităţile personale legate de confort şi accesibilitate. Cu excepţia calităţii proprietăţii care se referă la suprafaţă, compartimentare, finisaje, an de construcţie etc., toate celelalte elemente sunt exogene şi ţin de un singur factor: localizarea. Aceasta este importantă atât pentru consumatori, cât şi pentru investitori, din motivele invocate mai sus, la care se adaugă încă unul important: lichiditatea. Este cunoscut faptul că lichiditatea variază în funcţie de zonă (de exemplu: zonele centrale ale marilor oraşe sunt mai lichide decât periferiile), iar acest lucru contează pentru că cel care cumpără este dispus să ofere un preţ mai bun (liquidity premium) dacă ştie că exista o piaţă pentru acel activ.

Piaţa pentru investitori este conectată puternic la piaţa consumatorilor, datorită faptului că aceştia din urmă reprezintă de fapt motorul randamentelor pe care le obţin cei care investesc. Astfel, există în mod evident un grad puternic de corelare între nivelul de substituibilitate a proprietăţilor valabil pentru investitori şi cel valabil pentru consumatori. Caracterul local incontestabil al pieţei nu se datorează exclusiv motivaţiilor de natură subiectivă. Un alt element esenţial este ponderea pe care o are preţul în determinarea gradului de substituibilitate. Astfel, este greu de afirmat că o locuinţă în valoare de 1 000 000 de euro este substituibilă cu una în valoare de 100 000 de euro, chiar dacă cele două proprietăţi îndeplinesc aceeaşi funcţie, având, poate, chiar aceeaşi suprafaţă (în acest caz, diferenţa între cele două preţuri nu poate fi dată decât de zonă). Astfel, o caracteristică a pieţei imobiliare care ţine de dimensiunea pieţei produsului este determinată de poziţionarea geografică. În cazul pieţei imobiliare se poate afirma că dimensiunea geografică, mai precis locaţia, influenţează (indirect, prin preţ) în mod decisiv definirea pieţei produsului, determinând gradul de substituibilitate al proprietăţilor într-un mod mult mai complex decât în cazul altor bunuri şi/sau servicii.

5.2 Situaţia existentă a pieţei imobiliare din România

La nivel macroeconomic, guvernele Romaniei din ultimii ani s-au focusat, nu în mica masura la indemnul unor institutii financiare internationale, în principal pe stabilitate, în detrimentul unor eventuale masuri menite sa stimuleze creşterea. Rezultatul predictibil al acestor politici este un mediu economic relativ stabil, dar din pacate cu perspective 0 de creştere economica. în ultimii 4-5 ani, tara a făcut progrese notabile în reducerea cheltuielilor bugetare şi a deficitului extern. Desi perspectiva macroeconomica a Romaniei este, ca şi cea a regiunii, nu foarte oprimista, piaţa imobiliară din România ar trebui sa evolueze mai bine comparativ cu alte pieţe din Europa de Sud-Est. E posibil că nivelul chiriilor nu se va îmbunătăţi. Totuşi, acest lucru (chiriile relativ mici creaza o presiune asupra valorii de vanzare a proprietatilor imobiliare) trebuie să se reflecte în „randamente ale pieţei de 10,25%, cele mai mari din regiunea Europei Centrale şi de Est", dupa cum se arată într-un recent raport al Erste Group cu privire la piata imobiliară din Romania.

5.3 Situaţia prognozată a pieţei imobiliare din România

Principalele trenduri ale pietei sunt:

- O corectie de cateva procente a preturilor la apartamentele vechi. dacă programul Prima Casa se va incheia, numarul de tranzactii va fi mai mic, urmând ca preturile sa scada şi mai mult. Aceasta va impinge în jos nivelul general al preturilor şi în sus volumul total al tranzactiilor (prin inmultirea tranzactiilor sub-prime);

- Rezidentiale noi, în special de tip „prime”, isi vor mentine în general pretul. Aceste este functie în primul rând de dotari şi de amplasament. Intr-un complex rezidential nou, exista un efect sinergic intre spatiile rezidentiale şi cele de retail;

- Spatiile de retail sunt asteptate sa aiba o evolutie linear-ascendenta;

- In ce priveste spatiile de birouri în cladiri de clasa A şi B, în principalele orase ale tarii, cca 5% -7% din stocul existent sunt disponibili spre inchiriere. Temerile privind criza din


20/58

zona euro scade optimismul specialistilor în 2012 privind apetitul companiilor pentru inchirieri de birouri. Aceasta se va traduce intr-un nivel în continuare scazut al tranzactiilor cu spatii de birouri;

- Mentinerea subsidiilor de stat (sub forma de „certificate verzi”) pentru energia furnizata în gridul energetic national de către producatori de energie din surse regenerabile face ca aceste proprietati sa fie în continuare foarte vandabile – exista cerere substantiala în piata pentru micro-hidrocentrale, centrale energetice solare, eoliene, şi pe baza de materiale biodegradabile.

5.4 Segmente ale pieţei în care activează Societatea

S.C. Centrul de Afaceri Internaţional S.A. activeaza în principal în piata imobiliară ca şi developer de complexe cu scop mixt – rezidential şi de retail - şi ca dezvoltator de obiective în sectorul energetic, în special al energiei regenerabile.

Acest din urmă segment oferă perspectiva unei funcţionări rentabile a firmei, chiar şi în condiţii de reorganizare.

6. Analiza situaţiei economico-financiare

6.1 Analiza patrimoniului Societăţii

Ne vom referi, în cele ce urmează, la situaţia Societăţii la momentul premergător intrării în insolvenţă, respectiv, la analiza situaţiei financiare a Societăţii în baza balanţei de verificare contabilă aferentă lunii decembrie 2010.

Pentru a reflecta o imagine cât mai clară asupra activităţii acesteia în ultimii cinci ani, analiza efectuată acoperă situaţia patrimoniului debitoarei, ratele de structură ale activului şi capitalurilor proprii şi datoriile Societăţii.

Tabelul 6-1: Evoluţia activelor Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia activelor 2006-2010

Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 [Lei]

Imobilizări necorporale 526 - 584 - 623

Imobilizări corporale 3.005.095 2.112.344 4.743.634 19.849.187 5.774.388

Imobilizări financiare 485.470 485.470 627.416 627.396 260.300

ACTIVE IMOBILIZATE 3.491.091 2.597.814 5.371.634 20.476.583 6.035.311

Stocuri 904.148 905.329 554.266 270.576 159.948

Avansuri acordate 140.526 203.960 175.934 106.933 106.933

Clienţi 1.840.157 1.633.688 3.202.064 2.112.737 7.137.455

Ajustări privind deprecierea creanţelor clienţi -321.394 -321.394 -321.394 -118.732 -146.975

Efecte de încasat 371.110 371.110 370.196 370.196 4.800

Alte active curente 324.869 1.136.202 377.328 1.081.865 207.382

Disponibilităţi băneşti 178.908 54.609 1.218 59.095 18.748

ACTIVE CIRCULANTE 3.438.324 3.983.504 4.359.612 3.882.670 7.488.291

Cheltuieli în avans 1.894 2.447 - - -

TOTAL ACTIV 6.931.309 6.583.765 9.731.246 24.359.253 13.523.602

*Sursa: evidenţele contabile ale Societăţii


21/58

Activul unei societăţi reprezintă orice obiect (activ tangibil) sau creanţă (activ intangibil) care se poate evalua pecuniar şi care este în proprietatea persoanei juridice. Activul Societăţii oferă imaginea existenţei materiale a capitalului, cuprinzând:

(1) activele imobilizate şi (2) activele circulante.

Structura activelor Societăţii este evidenţiată în tabelul de mai jos:

Tabelul 6-2: Evoluţia structurii activelor Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia structurii activelor 2006-2010

Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 [%]

ACTIVE IMOBILIZATE 50,37 39,46 55,20 84,06 44,63

ACTIVE CIRCULANTE 49,60 60,50 44,80 15,94 55,37

Cheltuieli în avans 0,03 0,04 0,00 0,00 0,00 TOTAL ACTIV 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00


6.1.1 Situaţia activelor imobilizate şi evoluţia acestora

Activele imobilizate, din punct de vedere al activităţii economice, reprezintă bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă îndelungată activitatea Societăţii, fără a se consuma la prima utilizare. Contabilitatea activelor imobilizate se ţine pe următoarele categorii:

(a) imobilizări necorporale; (b) imobilizări corporale; (c) imobilizări financiare.

Evoluţia imobilizărilor necorporale şi a imobilizărilor corporale, în perioada 2006-2010, este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul 6-3: Evoluţia imobilizărilor necorporale & imobilizărilor corporale ale Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia imobilizărilor necorporale & a imobilizărilor corporale

Denumire indicator Valoare

de intrare Amortizare

Valoare netă contabilă

[Lei]

2010

Imobilizări necorporale 623 0 623

Terenuri 187.963 0 187.963

Construcţii 1.256.110 473.006 783.104

Instalaţii tehnice şi maşini 250.822 209.818 41.004

Alte instalaţii, utilaje și mobilier 14.731 13.799 932

Avansuri pentru imobilizări corporale 4.761.385 0 4.761.385

Total imobilizări corporale 6.471.011 696.623 5.774.388

2009

Imobilizări necorporale - -

Terenuri 1.339.049 0 1.339.049

Construcţii 11.220.791 625.712 10.595.079


Alte instalaţii, utilaje și mobilier 14.731 13.091 1.640


22/58

Evoluţia imobilizărilor necorporale & a imobilizărilor corporale

Denumire indicator Valoare

de intrare Amortizare Valoare

netă contabilă [Lei]



2008


Terenuri 883.866 0 883.866

Construcţii 3.239.944 317.136 2.922.808



Avansuri pentru imobilizări corporale 839.330 0 839.330


2007

Imobilizări necorporale - - -

Terenuri 15.000 0 15.000

Construcţii 847.793 183.597 664.196





2006


Terenuri 15.000 0 15.000

Construcţii 498.669 93.317 405.352






(a) Imobilizările necorporale au o pondere nesemnificativă în total active imobilizate – aprox. 0,01%.

(b) Imobilizările corporale reprezintă activele mobile şi imobile care contribuie la producerea de bunuri şi servicii. În cazul Societăţii, acestea au ponderea cea mai mare în total active imobilizate – 81-96% – iar raportat la perioada de analiză (2006-2010), se caracterizează prin evoluţii fluctuante, înregistrând o creştere semnificativă în anul 2009.

(c) Imobilizările financiare au o pondere relativ scăzută în total active imobilizate – între 3-19% – înregistrând un curs oscilant.

6.1.2 Situaţia activelor circulante şi evoluţia acestora

Activele circulante reprezintă a doua componentă în structura activului bilanţier şi, prin natura lor, pot însemna calea cea mai scurtă spre obţinerea unor lichidităţi pe termen scurt. Acestea cuprind elemente patrimoniale de activ care, datorită destinaţiei şi a naturii lor, nu pot rămâne o perioadă îndelungată de timp în societate. Activele circulante participă şi se transformă cu fiecare circuit sau ciclu de fabricaţie, îmbrăcând forme diverse pe fazele procesului de producţie.


23/58

La S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A., în perioada analizată, activele circulante au înregistrat o creştere semnificativă în 2010 – 7.488.291 lei, faţă de 3.882.670 lei la sfârşitul anului 2009 – dar cu o pondere masivă a creanţelor – 7.309.595 lei, respectiv 98% din total active circulante – în timp ce stocurile au fost doar în valoare de 159.948 lei.

Obiectul de activitate al Societăţii a evoluat predominant spre imobiliar vs. comerţ – o situaţie comparativă 2009-2010 (spre sfârşitul perioadei de analiză) este prezentată sumar în Tabelul 6-4 de mai jos:

Tabelul 6-4: Situaţia activelor circulante ale Societăţii spre sfârşitul perioadei de analiză 2009-2010

Situaţia activelor circulante 2009-2010

Nr. crt. Denumire indicator 2009 2010 [Lei]

1 Stocuri 270.576 159.948

2 Creanţe 3.552.999 7.309.595

3 Investiţii pe termen scurt - -

4 Casa şi conturi la bănci 59.095 18.748 Total active circulante 3.882.670 7.488.291


Atât la 2009 cât şi la 2010, stocurile nu au reprezentat valori importante, prin natura obiectului de activitate al Societăţii, deţinând o pondere de max. 7% şi ajungând, respectiv, la 2% din total active circulante. Activitatea economică a SC CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. nu încorporează desfacerea de produse finite, ceea ce prin definitie a făcut ca stocurile - cu subclasele acestora – să fie de asemenea puţin relevante.

O importanţă semnificativă în totalul activelor curente o au şi creanţele. Creanţa reprezintă dreptul creditorului de a primi la un anumit termen o sumă de bani sau alte bunuri economice ori valori de la debitori. La S.C. CAI S.A., creanţele deţin o pondere semnificativă, înregistrând o creştere masivă la finalul perioadei de analiză, după cum se poate observa în Tabelul 6-5 de mai jos.

Tabelul 6-5: Evoluţia principalelor componente ale creanţelor Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia principalelor componente ale creanţelor 2006-2010

Nr. crt. Componente creanţe 2006 2007 2008 2009 2010 [Lei]

1 Clienţi 1.840.157 1.633.688 3.202.064 2.112.737 7.137.455

2 Efecte de primit de la clienţi şi valori de încasat 371.110 371.110 370.196 370.196 4.800

3 Furnizori achitaţi în avans 140.526 203.960 175.934 106.933 106.933

4 Debitori diverşi 658.764 608.709 695.843 554.670 202.734

5 Creanţe bugetare 0 0 0 0 0

6 Decontări în cadrul grupului 0 0 0 0 0

Total creanţe principale 3.010.557 3.023.936 4.444.037 3.144.536 7.451.922


În perioada analizată, creanţele Societăţii au înregistrat creşteri şi descreşteri, în funcţie de volumul vânzărilor realizate, pe baza politicii de vânzări aprobate de acţionarii Societăţii, prin intermediul consiliului de administraţie. În acest sens, menţionăm că CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. a avut întotdeauna un număr relativ limitat de clienţi, cu risc de neplată limitat. După deschiderea insolvenţei, pentru reducerea riscului de neîncasare, s-a procedat la reevaluarea portofoliului de clienţi, cu renunţarea la clienţii rău-platnici, la eficientizarea activităţii de vânzări şi instruirea personalului în scopul prevenirii riscului de neîncasare.


24/58

În anul 2010, valoarea debitelor clienţilor s-a triplat faţă de media anilor precedenţi, întrucât Societatea nu a putut încasa c/v totală a mărfurilor vândute.

Astfel, la sfârşitul anului 2010, Societatea înregistra creanţe neîncasate în valoare de 7.451.922 lei, reprezentând:

Tabelul 6-6: Situaţia creanţelor Societăţii anterior intrării în insolvenţă (31.12.2010)

Creanţe la 31.12.2010

Nr. crt. Componente creanţe Valoare [Lei]

1 Clienţi 7.451.922

� clienţi interni 6.962.555

� clienţi externi -

� clienţi interni incerţi 174.900

� clienţi externi incerţi -

2 Debitori diverşi 202.734

3 Efecte de primit de la clienţi 4.800

4 Furnizori achitaţi în avans 106.933

Evoluţia pasivului Societăţii

Pasivul bilanţului reflectă, din punct de vedere financiar, sursele de provenienţă ale capitalurilor proprii şi împrumutate. Structura detaliată a pasivului Societăţii este redată în tabelul de mai jos:

Tabelul 6-7: Evoluţia pasivului Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia pasivului 2006-2010


Capital social 259.000 259.000 259.000 259.000 259.000

Prime legate de capital 0 0 0 0 0

Rezerve şi fonduri 1.329.614 1.436.845 1.489.479 1.509.069 1.180.205

Rezultat reportat - profit reportat (+) / pierdere reportata (-) -795.884 0 299.377 1.710.396 -85.800

Rezultatul exercitiului: profit (+) 1.168.115 261.329 1.411.019

pierdere(-) 2.047.206 3.819.740

Rezerve din reevaluare 217.882 389.711 1.489.894 587.483 429.962

Repartizarea profitului 0 0 0 0 0

CAPITALURI PROPRII 2.178.727 2.346.885 4.948.769 2.018.742 -2.036.373

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 321.394 321.394 321.394 118.732 146.975

Credite bancare pe termen lung 0 0 46.238 10.809.918 29.950

Alte datorii 0 0 0 0 0

TOTAL CAPITALURI PERMANENTE 2.500.121 2.668.279 5.316.401 12.947.392 -1.859.448

Credite bancare pe termen scurt 0 0 0 842.747 792.688

Furnizori și conturi asimilate 941.555 1.011.976 235.429 8.110.852 11.663.313

Sume datorate societaţilor din cadrul grupului 0 0 0 0 0

Alte datorii inclusiv datorii fiscale și sociale 1.378.611 19.696 294.728 2.576.994 3.074.024

Avansuri încasate în contul comenzilor 0 0 0 0 0

TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT 1.320.166 1.031.672 530.157 11.530.593 15.530.025

TOTAL DATORII 1.641.560 1.353.066 987.789 22.459.243 15.706.950

Venituri în avans 0 0 0 0 0

TOTAL PASIV 3.820.287 3.699.951 5.846.558 24.477.985 13.670.577



25/58

6.1.3 Situaţia capitalurilor proprii

În componenţa capitalurilor proprii intră: capitalul social, rezervele de orice fel, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului financiar. În ceea ce priveşte evoluţia elementelor componente ale acestui indicator, putem afirma următoarele:

Capitalul social al Societăţii, în valoare de 259.000 lei, nu a suferit modificări în perioada 2006-2010, fiind divizat în 14.800 de acţiuni cu valoare nominală de 17,5 lei/acţiune.

Rezervele Societăţii au crescut anual, dar la 2010 au înregistrat o scădere abruptă de 23% faţă de anul precedent. Rezervele SC CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. în valoare de 1.610.167 lei la finele anului 2010, cuprind:

- rezerve surplus din rezerve din reevaluare: 26,7%; - rezerve legale: 73,3%.

Capitalurile proprii au scăzut succesiv în ultimii doi ani, datorită pierderilor aferente înregistrate, scăderile fiind considerabile, cu aprox. 60% la 2009 faţă de valoarea din 2008 şi cu aprox. 200% la 2010 faţă de valoarea din 2009.

În cadrul capitalurilor permanente ale Societăţii se evidenţiază o diminuare a Creditelor bancare pe termen lung, la o valoare de 29.950 lei în 2010, faţă de 10.809.918 lei în 2009.

Datoriile. Analizând datoriile Societăţii în perioada 2006-2010, observăm că acestea au înregistrat o scădere în perioada 2006-2008, apoi o creştere semnificativă în 2009, când valoarea s-a mărit de 23 de ori faţă de anul precedent, pentru ca la finalul perioadei de analiză să se diminueze cu 30%.

Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de: datorii aferente creditelor bancare pe termen scurt, datorii faţă de furnizori, faţă de bugetul statului şi bugetul local local, salarii, furnizori şi conturi asimilate, şi alte datorii.

La finele anului 2010, structura datoriilor pe termen scurt era următoarea:

- 20% – datorii la bugetul consolidat al statului, bugetul local, salarii; - 5% – credite pe termen scurt, inclusiv contracte de leasing; - 75% – furnizori şi conturi asimilate.

Figura 6-1: Evoluţia datoriilor pe termen scurt ale Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia datoriilor pe termen scurt în perioada 2006 - 2010

1.320.166 1.031.672 530.157

11.530.593

15.530.025

2006 2007 2008 2009 2010

[Lei

]


26/58

Datoriile totale ale Societăţii au înregistrat o creştere majoră în anul 2009, urmată de o scădere rezonabilă în anul 2010. Prezentăm în continuare evoluţia datoriilor totale în perioada 2006-2010.

Figura 6-2: Evoluţia datoriilor totale ale Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia datoriilor totale în perioada 2006 - 2010

1.641.560 1.353.066 987.789

22.459.243

15.706.950

2006 2007 2008 2009 2010

[Lei

]

Referitor la evoluţia datoriilor fiscale, situaţia acestora este prezentată în Tabelul 6-8 de mai jos:

Tabelul 6-8: Evoluţia datoriilor fiscale ale Societăţii în perioada 2009-2010

Evoluţia datoriilor fiscale

Nr. crt. Descriere 31.12.2009 31.12.2010 [Lei]

1 contribuţia angajator la fondul de pensii (4311) 18.049 27.880

2 contribuţia angajat la fondul de pensii (4312) 9.122 12.193

3 contribuţia angajator la fondul de sănătate (4313.1) 4.472 6.970

4 contribuţia angajat la fondul de sănătate (4314) 4.674 6.383

5 contribuţia angajator la fondul de şomaj (4371) 407 623

6 contribuţia angajat la fondul de şomaj (4372) 403 549

7 contributie angajator la fondul de garantare creanţe salariale (4315) - 382

8 impozit pe profit (441) -16.062 2.750

9 tva de plata (4423) 1.183.612 1.023.461

10 impozit pe salarii (444) 10.289 13.409

11 impozit nerezidenti (446.nerez) - -

12 fondul de mediu (447.8) - -

13 contributie angajator la fondul de risc și accidente 151 535

14 comision itm (447.2) - -

15 contribuţia angajator la fondul de handicapati - -

16 impozite şi taxe locale 49.091 183.943

17 alte datorii faţă de bugetul de stat (448.1) 1.776 494.960 TOTAL 1.265.984 1.774.038


Evoluţia contului de profit şi pierdere în perioada 2006-2010

Contul de profit şi pierdere este un document contabil care oferă o imagine fidelă asupra performanţei financiare, sintetizând într-o manieră explicită veniturile şi cheltuielile dintr-o


27/58

perioadă de gestiune şi, pe această bază, prezintă modul de formare a rezultatelor economice. Aşadar, contul de profit şi pierdere este un document de sinteză contabilă prin care se regrupeaza fluxurile de exploatare, financiare şi extraordinare ale unei întreprinderi. Cu ajutorul lui se explică modul de constituire a rezultatului exerciţiului financiar în diferite etape, permiţând desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale activităţii desfăşurate de o entitate, într-o perioada de gestiune.

Prin urmare, analiza evoluţiei contului de profit şi pierdere este necesară pentru a contura o imagine cât mai fidelă şi mai complexă a situaţiei debitoarei, precum şi pentru a putea defini cât mai precis cauzele şi împrejurările care au determinat instalarea insolvenţei acesteia.

Imaginea de ansamblu asupra contului de profit şi pierdere, aferent ultimilor cinci ani, se prezintă în felul următor:

Tabelul 6-9: Evoluţia contului de profit şi pierdere 2006-2010

Evoluţia contului de profit şi pierdere 2006-2010


CIFRA DE AFACERI NETĂ 4.020.460 2.365.518 8.682.377 8.944.972 1.036.994

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE 2.543.140 2.044.612 6.970.414 10.621.412 4.526.150

Alte venituri din exploatare 17.396 40.762 54.369 307.216 151.053

REZULTATUL OPERAŢIONAL (din exploatare) 1.494.716 361.668 1.766.332 -1.369.224 -3.338.103

Venituri financiare 1.491 25 5.542 25.696 340.213

Cheltuieli financiare 62.996 24.025 23.992 696.345 813.600

REZULTATUL FINANCIAR -61.505 -24.000 -18.450 -670.649 -473.387

REZULTATUL EXCEPŢIONAL 0 0 0 0 0

VENITURI TOTALE 4.039.347 2.406.305 8.742.288 9.277.884 1.528.260

CHELTUIELI TOTALE 2.606.136 2.068.637 6.994.406 11.317.757 5.339.750

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 1.433.211 337.668 1.747.882 -2.039.873 -3.811.490

Impozit pe profit 265.096 76.339 336.863 7.333 8.250

REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 1.168.115 261.329 1.411.019 -2.047.206 -3.819.740


Cifra de afaceri. Cifra de afaceri este un indicator sintetic economico-financiar, care exprimă volumul veniturilor obţinute de o societate economică, pe baza operaţiunilor comerciale efectuate într-o perioadă de timp, de obicei un an.

Figura 6-3: Evoluţia Cifrei de afaceri a Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia Cifrei de afaceri în perioada 2006 - 2010

4.020.460

2.365.518

8.682.377 8.944.972

1.036.994

2006 2007 2008 2009 2010

[Lei

]


28/58

În anul 2010, Cifra de afaceri a înregistrat o reducere semnificativă odată cu scăderea puterii de cumpărare, blocajul pieţei imobiliare şi accentuarea lipsei de lichidităţi.

Cheltuielile de exploatare

În perioada analizată, ponderea cheltuielilor de exploatare în raport cu cifra de afaceri realizată a crescut progresiv dar în marje rezonabile în anii 2006-2008, urmând ca, odată cu înregistrarea unui rezultat financiar negativ din 2009, valoarea acestora să depăşească cu mult pe cea a veniturilor.

Se poate observa din Tabelul 6-9 de mai sus că, în anul 2009, cheltuielile de exploatare aveau valoarea cea mai mare, respectiv 10,6 mil. Lei, depăşind cu 19% valoarea cifrei de afaceri, urmând ca în 2010 să se înjumătăţească, în contextul unei scăderi a cifrei de afaceri, nereuşind însă să se situeze sub valoarea acesteia din urmă şi astfel înregistrându-se pierdere (3,8 mil. Lei) şi în al doilea an succesiv, fapt perfect explicabil în condiţiile crizei economice.

Structura cheltuielilor de exploatare la finele anului 2010, se prezintă astfel:

- cheltuieli cu personalul (inclusiv obligaţii salariale): 13% - cheltuieli cu materii prime şi materiale: 18% - cheltuieli cu amortizarea: 23% - cheltuieli cu utilităţi (energie, gaz, apă): 1% - alte cheltuieli de exploatare (provizioane, servicii, transport, impozite, taxe): 45%

Cheltuielile de exploatare s-au menţinut la un nivel ridicat faţă de valoarea cifrei de afaceri, în această perioadă din urmă, întrucât unele categorii de cheltuieli au rămas relativ constante. În acest sens, ne referim în primul rând la cheltuielile cu personalul şi cu utilităţile, care au rămas la valori relativ constante chiar dacă activitatea firmei nu a mai fost atât de profitabilă din cauza condiţiilor pieţei. Aceasta se explică atât prin prevederile legislative, care nu permit o flexibilitate în relaţia angajat - angajator, cât şi prin profilul complex al activităţii Societăţii, care presupune, pe de o parte, personal cu experienţă în puncte-cheie ale activităţii şi menţinerea acestuia în activitate chiar în lipsa recuperării creanţelor şi trendurilor descrescătoare ale pieţei, iar pe de altă parte, consumurile obişnuite de utilităţi, în vederea desfăşurării unei activităţi civilizate. Neacoperirea constantă şi continuă a capacităţii de producţie şi neîncasarea la timp sau chiar deloc a creanţelor a generat, inevitabil, o lipsă de lichidităţi, acumularea de datorii, dobânzi, etc., împietând astfel cursul normal al unei activităţi productive şi ducând prin urmare la scăderea masivă a cifrei de afaceri.

Societatea a luat o serie de măsuri de diminuare a cheltuielilor operaţionale – ex. a scăzut la 1/3 cheltuielile cu prestaţiile externe – dar nu a putut contracara creşterea preţurilor, etc.

În această perioadă, pentru reflectarea fidelă în contabilitate a patrimoniului Societăţii, s-au constituit Ajustări de valoare (provizioane) privind activele circulante. Aceasta a presupus majorarea cheltuielilor, atât în anul 2009, cât şi în anul 2010, cu diferenţe nefavorabile, aferente reducerilor de preţ pentru anumite servicii, unor materiale pe stoc şi alte materiale rămase neutilizabile.


29/58

Venituri totale şi cheltuieli totale

Tabelul 6-10: Evoluţia veniturilor totale & cheltuielilor totale ale Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia veniturilor totale & cheltuielilor totale 2006-2010


Venituri totale 4.039.347 2.406.305 8.742.288 9.277.884 1.528.260

Cheltuieli totale 2.606.136 2.068.637 6.994.406 11.317.757 5.339.750

Figura 6-4: Evoluţia Veniturilor & Cheltuielilor Societăţii în perioada 2006-2010

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

[Lei

]

2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia Veniturilor totale & Cheltuielilor totale în perioada 2006 - 2010

Venituri totale Cheltuieli totale

Din graficul de mai sus, se observă uşor că, în perioada 2006 - 2008, s-au înregistrat în contabilitatea Societăţii venituri şi cheltuieli de valori apropiate, evidenţiindu-se la final profit pentru fiecare an din aceasta perioadă.

În perioada 2009 - 2010, cheltuielile totale au fost mai mari decât veniturile obţinute de societate, înregistrându-se la finalul exerciţiilor financiare anuale pierdere, atât pentru anul 2009, cât şi pentru anul 2010.

Veniturile totale ale unei societăţi comerciale cuprind:

- venituri din exploatare - venituri financiare - venituri extraordinare

Veniturile din exploatare au ponderea cea mai mare în totalul veniturilor şi reflectă activitatea desfăşurată într-o perioadă dată de timp, iar din punct de vedere contabil, reprezintă echivalentul valoric al producţiei realizate sau vândute (produse finite, marfuri, lucrari, servicii), servind ca sursa de acoperire a cheltuielilor.

Veniturile totale la CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. au înregistrat o descreştere pentru fiecare an al perioadei din urmă, respectiv 2009 şi 2010, reflectând, în fapt, activitatea aferentă fiecărui an, în contextul crizei economice, al căderii pieţei imobiliare, al aspririi condiţiilor fiscale, etc.. În acest sens, se poate observa că în anul 2010 Societatea a înregistrat cel mai mic nivel al veniturilor totale, deşi activitatea a fost intensă iar eforturile au fost şi mai mari decât în anii anteriori, din păcate nesusţinute de condiţii propice de piaţă şi pentru mediul de afaceri. La finele anului 2010, veniturile Societăţii se situau la 25% din valoarea celor din 2006 şi la 12% din valoarea celor din 2009.


30/58

Veniturile financiare au pondere mică în totalul veniturilor, însumând veniturile din dobânzi, veniturile din diferenţele de curs valutar, veniturile din interese de participare sau alte venituri financiare. În anul 2010, veniturile financiare au reprezentat 22,5% din totalul veniturilor.

Veniturile extraordinare sunt sume primite drept compensaţie pentru pierderile înregistrate de societate, ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. nu are înregistrate venituri extraordinare.

Cheltuielile totale cuprind:

- cheltuieli de exploatare - cheltuieli financiare - cheltuieli extraordinare

Cheltuielile de exploatare, din punct de vedere contabil, reprezintă consumurile de mijloace economice pentru desfăşurarea activităţii curente (de bază), a activităţii comerciale de cumpărare – vânzare de mărfuri, sau pentru executare de lucrări sau presăari servicii. Ele cuprind acele cheltuieli care se efectuează la exploatarea, intreţinerea şi administrarea zilnică a societăţii comerciale, în vederea menţinerii activelor angajate în asigurarea unei activităţi economice. Aceste cheltuieli sunt înregistrate în conturi specifice, cu funcţii contabile de activ.

Cheltuielile de exploatare la CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. au ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor şi sunt reprezentate de totalitatea resurselor consumate pentru realizarea activităţii de producţie şi desfacere a produselor finite.

Cheltuielile totale în perioada 2009 - 2010 au depăşit veniturile totale ale Societăţii din motivele aratate mai sus, fapt ce a generat o situaţie financiară dificilă în aceasta perioadă şi conducând la starea de insolvenţă a Societăţii.

Figura 6-5: Evoluţia Cifrei de afaceri, Veniturilor, Cheltuielilor şi Rezultatului financiar în perioada 2006-2010

Evoluţia indicatorilor: Cifra de afaceri, Venituri, Cheltuieli şi Rezultat financiarîn perioada 2006 - 2010

-6.000.000

-4.000.000

-2.000.000

0

2.000.000

4.000.000

6.000.000

8.000.000

10.000.000

12.000.000

14.000.000

[Lei

]

Venituri 4.039.347 2.406.305 8.742.288 9.277.884 1.528.260

Cheltuieli 2.606.136 2.068.637 6.994.406 11.317.757 5.339.750

Cifra de afaceri 4.020.460 2.365.518 8.682.377 8.944.972 1.036.994

Rezultat financiar 1.168.115 261.329 1.411.019 -2.047.206 -3.819.740

2006 2007 2008 2009 2010


31/58

6.2 Diagnosticul financiar patrimonial

6.2.1 Analiza patrimoniului net

Patrimoniul sau activul net este expresia averii nete a acţionarilor, altfel spus valoarea drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra entităţii patrimoniale. Prin activ se inţelege orice bun material sau creanţă, care se poate evalua pecuniar şi care este în proprietatea societăţii.

Activul net contabil, folosit şi în evaluare, poate fi definit ca excedentul totalului bunurilor şi drepturilor societăţii asupra totalului datoriilor ei către terţi. Situaţia netă este echivalenta capitalurilor proprii, reprezentat de elemente de substanţă materială.

Prin urmare, activul net contabil dă indicii asupra solvabilităţii globale a societăţii şi asupra dimensiunilor capitalurilor proprii ale entităţii economice.

Tabelul 6-11: Evoluţia activului net contabil al Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia activului net contabil 2006-2010


Total activ 6.931.309 6.583.765 9.731.246 24.359.253 13.523.602

Total datorii 4.752.582 4.236.880 4.752.426 15.596.675 15.540.647

Activ net contabil 2.178.727 2.346.885 4.978.820 8.762.578 -2.017.045

Evoluţia activului net contabil

După cum se poate observa din tabelul de mai sus, activul net contabil în anii 2006-2009 este pozitiv, în ultimul an de referinţă, respectiv 2010, fiind însă negativ, în valoare de -2.017.045 lei. Chiar şi în această situaţie, totalul activelor la 31.12.2010, în valoare de 13.523.602 lei este un indicator pozitiv, care exprimă posibilităţi reale de dezvoltare a activităţii societăţii.

Activul net contabil al Societăţii la data de 31.12.2010

Tabelul 6-12: Situaţia activului net contabil al Societăţii anterior intrării în insolvenţă (31.12.2010)

Activul net la 31.12.2010

Nr. crt. Denumire element Valoare [Lei]

A ELEMENTE DE ACTIV I ACTIVE IMOBILIZATE

1 Imobilizări necorporale la valoarea rămasă 623

2 Terenuri şi mijloace fixe la valoarea rămasă 1.013.003

3 Imobilizări necorporale şi corporale în curs 4.761.385

4 Imobilizări financiare 260.300

TOTAL I (rd. 1 la rd. 4) 6.035.311

II ACTIVE CIRCULANTE

5 Materii prime, materiale consumabile 21.034

6 Productie în curs de executie 0

7 Produse finite şi marfuri 138.914

8 Prime privind rambursarea obligatiunilor 0

9 Disponibilitati banesti 18.748

10 Investiţii pe termen scurt – efecte de încasa t 0

11 Creanţe şi decontări 7.309.595 TOTAL II (rd. 5 la rd. 11) 7.488.291


32/58

Activul net la 31.12.2010

Nr. crt. Denumire element Valoare [Lei]

III Cheltuieli în avans 0 TOTAL A (I + II + III) 13.523.602

B Elemente de pasiv (DATORII)

12 Împrumuturi şi datorii asimilate 822.628

13 Furnizori 11.663.313

14 Creditori 24.696

15 Dividende de plătit 261.266

16 Alte decontări 2.768.744

17 Conturi de regularizare şi asimilate 0 TOTAL B (rd. 12 la rd. 17) 15.540.647

ACTIV NET CONTABIL (A - B) -2.017.045

6.2.2 Analiza solvabilităţii, FR, NFR şi trezoreriei nete

Solvabilitatea reprezintă capacitatea societăţii de a face faţă obligaţiilor scadente, care rezultă fie din angajamente anterior contractate sau din operaţii curente, fie din prelevări obligatorii.

Se consideră că o entitate este solvabilă dacă următoarele egalităţi sunt îndeplinite:

Active imobilizate = Capital permanent

Active circulante = Datorii de exploatare

În practică, această egalitate nu se întalneşte deoarece ar fi necesară corelarea perfectă a încasărilor şi plăţilor. Apare astfel necesitatea constituirii unei „rezerve” care să facă faţă neregularităţilor existente între scadenţele încasărilor şi scadenţelor plăţilor. Această rezervă este fondul de rulment. Fondul de rulment reprezintă partea din resursele financiare permanete care asigură finanţarea activelor circulante reînnoibile permanent.

Astfel,

Fondul de rulment = Surse permanente - Alocări permanente

Necesitatea finanţării ciclului de exploatare trebuie să fie acoperită din resursele din exploatare corespunzătoare. Necesarul de fond de rulment este diferenţa dintre necesităţile de finanţare ale exploatarii şi datoriile din exploatare.

Astfel,

Necesarul de fond de rulment = Alocări ciclice - Surse ciclice

Trezoreria netă reflectă calitatea echilibrului financiar al societăţii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Trezoreria netă = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment


33/58

Tabelul 6-13: Evoluţia FR, NFR şi trezoreriei nete ale Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia FR, NFR şi trezoreriei nete 2006-2010


Fondul de rulment = Capital permanent - Total active imobilizate

-990.970 70.465 -55.233 -4.529.191 -7.894.759

Necesarul de fond de rulment = (Stocuri + Creanţe + V. avans) - (Datorii comerciale)

-1.493.166 -307.985 -394.032 -11.773.100 -8.071.104

Trezoreria netă = Fond de rulment - Necesarul de fond de rulment

502.196 378.450 338.799 4.243.909 176.345

În cazul concret al Societăţii se desprind următoarele observatii:

Fondul de rulment înregistrat de S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. în perioada 2006-2010 a avut o evoluţie fluctuantă, cu creşteri şi descreşteri, înregistrând cu preponderenţă valori negative. Excepţie face anul 2007, când Societatea reuşise să realizeze un echilibru financiar pozitiv, prin constituirea unui fond de rulment în valoare de 70.465 lei, după ce în anul anterior acesta se situa la o valoare negativă de -990.970 lei, Societatea asigurându-şi astfel premisele pentru a face faţă diverselor dificultăţi. Însă criza economică apărută la sfârşitul anului 2008 a făcut imposibilă continuarea acestui efort, Societatea nemaireuşind să construiască acea parte a capitalurilor permanente care pot acoperi nevoile de finanţare.

Indiferent de modalitatea de calcul, în logica financiara nu exista decât un singur fond de rulment (rezultatele obtinute prin mai multe formule coincid).

Din punct de vedere al activelor circulante Fondul de rulment pozitiv evidentiaza pe termen scurt surplusul activelor circulante în raport cu datoriile temporare.

Activele circulante transformate în lichidităţi intr-un termen scurt (sub un an) vor permite rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt şi degajarea lichidităţilor excedentare. Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila a Societăţii sub aspectul salvabilitatii sale.

Necesarul de fond de rulment negativ înregistrat de Societate în perioada 2006-2010 indică o instabilitate între cheltuielile de operare şi necesităţile de finanţare, respectiv un nivel ridicat al cheltuielilor, în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situaţia în care Necesarul de fond de rulment este pozitiv ar putea fi considerată normală şi indicată în cazul unei activităţi predominant de producţie.

Trezoreria netă este pozitivă, dar valorile sunt mici raportat la datoriile pe termen scurt, iar în 2010 valoarea acesteia este foarte mică. Valorile pozitive semnifică un oarecare echilibru financiar, la incheierea exercitiului financiar, dar valorile mici evidentiaza dependenta Societăţii de resurse financiare externe, deoarece lichidităţile nu sunt suficiente pentru plata datoriilor, în special a celor pe termen scurt.

Aceasta se datoreaza în mare parte situatie economice interne şi internationale din ultimii ani, care a determinat o creştere a perioadei de recuperare a creanţelor dacă nu chiar imposibilitatea recuperării acestora, Societatea fiind vaduvita de lichidităţi care ar fi determinat o mai buna organizare a intregii activităţi şi a achitării datoriilor.


34/58

Pentru analiza gradului de solvabilitate al întreprinderii propunem următorii indicatori:

Tabelul 6-14: Evoluţia solvabilităţii Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia solvabilităţii 2006-2010

Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 [valoare]

Rata de solvabilitate patrimonială Gsp = CS*100/ (DTL+CS)

100 100 89,60 3,70 93,06

Solvabilitatea patrimonială la termen Gspt = TA / DT

1,46 1,55 2,03 1,09 0,87

unde CS – capital social, DTL – datorii pe termen lung, TA – total active, DT – datorii totale)

Rata de solvabilitate patrimonială exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea obligaţiilor de plata pe termen mediu şi lung.

Putem să considerăm o societate ca fiind insolvabilă atunci când capitalurile proprii sunt negative datorită faptului că datoriile întreprinderii sunt mai mari decât valoarea activelor. O societate aflată în stare de funcţionare spunem că este solvabilă atunci când suma activelor fixe şi circulante este mai mare sau cel puţin egală cu totalul pasivelor exigibile. Înseamnă că o societate poate să fie solvabilă chiar dacă la un moment dat ea nu are capacitate de plată şi nu dispune de lichiditate financiară necesară achitării datoriilor. Astfel, valoarea indicatorului solvabilitatea patrimonială la termen este optimă dacă este supraunitară.

6.2.3 Analiza lichidităţii

Lichiditatea întreprinderii este o formă a echilibrului financiar, fiind percepută în literatura de specialitate în mai multe sensuri:

- în sens foarte larg, ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat, în bani;

- în sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi obligaţiile pe termen scurt (ca elemente de pasiv) prin elemente patrimoniale de mijloace circulante (active) cunocută sub denumirea de lichiditate patrimonială;

- în sens restrans, ca fiind capacitatea întreprinderii de a satisface prompt din disponibilităţi şi alte plasamente lichide, în maximum 10 - 20 zile, obligaţiile exigibile.

Pentru analiza lichidităţii propunem următoarele rate:

Tabelul 6-15: Evoluţia lichidităţii Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia lichidităţii 2006-2010

Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 [valoare]

Rata lichidităţii generale Rlg = AC / PC

2,10 2,95 4,41 0,17 0,48

Rata lichidităţii reduse Rlr = (AC - S ) / PC

1,61 2,28 3,85 0,16 0,47

Rata lichidităţii imediate Rli = D / PC

0,11 0,04 0,01 0,01 0,01

(unde AC – active circulante, PC – pasive circulante, S – Stocuri, D – Disponibilitati)

Rata lichidităţii generale (Rlg) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt (de exploatare) din activele de exploatare. De cele mai multe ori se consideră că


35/58

lichiditatea generală reflectă o situaţie favorabilă, bună, dacă are valori cuprinse între [1,2 ÷ 2] limita minimă a sa fiind 1.

În ceea ce priveşte situaţia debitoarei, din tabelul de mai sus se observa clar ca pe toata perioada analizata, rata lichidităţii generale a fost pozitiva, inregistrând cea mai mare valoare în anul 2008 de 4,65 şi, chiar dacă în anul 2009 a înregistrat 0,17, valorile sunt considerate bune.

Rata lichidităţii reduse (Rlr) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid în disponibilităţi. În acest fel, pentru calculul ratei, se elimină influenţa lichidităţii stocurilor.

Ca modalităţi de calcul, rata lichidităţii reduse se poate determina:

- prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante şi raportarea la valoarea pasivelor circulante;

- prin raportarea sumei creanţelor, investiţiilor financiare pe termen scurt şi disponibilităţilor băneşti, la valoarea pasivelor circulante.

Mărimea optimă a acestui indicator este 1, dar această rată este de regulă subunitară, considerându-se că un nivel între [0,6 ÷1] reflectă o bună capacitate de plată a obligaţiilor pe termen scurt. În cazul Societăţii, rata lichidităţii reduse în perioada 2006-2010 este fluctuantă, înregistrând valoare maximă în anul 2008, de 3,85, iar cea mai mică valoare în anul 2009, de 0,16. La finele anului 2010, Rata lichidităţii reduse este de 0,47 şi exprimă capacitatea Societăţii de a onora obligaţiile pe termen scurt.

Rata lichidităţii imediate (Rli) caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa prompt datoriile, ţinând cont de disponibilităţile existente. Valoarea optimă a acestei rate de lichiditate este cuprinsă între [0,2 ÷ 0,3]. Valoarea acestui indicator este calculata în situaţia noastra având în vedere disponibilitatile banesti din ultima zi a fiecarui an analizat, ceea ce nu exprima real valoarea de plata a Societăţii pentru o anumita perioada, intrucat disponibilitatile banesti pot sa inregistreza mari fluctuatii de la o zi la alta.

Indicatorii de lichiditate caracterizează calitatea activităţii economico-financiare, care scade atunci când mijloacele băneşti sunt avansate în elemente de active circulante cu o rotaţie încetinită sau întreruptă (mărfuri greu vandabile, clienţi neîncasaţi la timp, materiale şi materii prime degradate).

Lichiditatea insuficientă poate avea efecte nefavorabile asupra societăţii. Astfel se pot înregistra limitări ale producţiei, posibilităţi reduse de a achiziţiona cantităţi mai mari de stocuri, modificarea condiţiilor de acordare a creditului comercial de către furnizori, problemele de lichiditate ale societăţii având efect atât în amonte, în relaţiile cu furnizorii, cât şi în aval, afectând relaţiile cu clienţii.

6.2.4 Diagnosticul rentabilităţii

Una din cauzele dificultăţilor economice ale societăţilor este reducerea activităţii, care generează astfel venituri insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Se impune astfel calculul unei cifre de afaceri optime care să acopere integral cheltuielile. Pentru aceasta se realizează evaluarea riscului de exploatare.

Evaluarea riscului de exploatare se face pe baza indicatorului de poziţie şi a coeficientului de elasticitate.

Indicatorul de poziţie poate fi determinat în mărimi absolute şi în mărimi relative: În mărimi absolute:


36/58

∆Cacr = CA1 - CAcr

Unde: CAcr reprezintă cifra de afaceri critică (la punctul de acoperire a costurilor) CA1 reprezintă cifra de afaceri efectiv obţinută

Cu cât acest indicator are un nivel mai mare, cu atât flexibilitatea întreprinderii este mai ridicată, iar riscul mai redus. Flexibilitatea absolută exprimă capacitatea întreprinderii de a se adapta cerinţelor pieţei.

În mărimi relative:

Icacr = CA1 * 100 / CAcr

Abaterea indicatorului de poziţie se determină în felul următor:

∆ICacr = ICacr - 100

În funcţie de abaterea indicatorului de poziţie, exprimat procentual, întreprinderile se pot afla în una din situaţiile:

- instabilă, când abaterea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate este <10%; - relativ stabilă, când cifra de afaceri faţă de pragul de rentabilitate se situează între 10

÷20%; - confortabilă, când cifra de afaceri depăşeşte pragul de rentabilitate cu peste 20%.

Tabelul 6-16: Evoluţia rentabilităţii Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia rentabilităţii 2006-2010

Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 [Lei/valoare/%]

Cifra de afaceri realizată 4.020.460 2.365.518 8.682.377 8.944.972 1.036.994

Cifra de afaceri critică (cheltuieli oper.+amortizări) 2.543.140 2.044.612 6.970.414 10.621.412 45.261.850

∆Cacr 1.477.320 320.906 1.711.963 -1.676.440 -3.489.156

Icacr 157,90 115,70 124,56 84,22 22,91

∆ICacr 57,90 15,70 24,56 -15,78 -77,09

După cum se poate deduce din tabelul de mai sus, în prezent Societatea se situează pe o poziţie instabilă, abaterea indicatorului de poziţie fiind mai mică de 10% faţă de cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate. Situaţia Societăţii a fost confortabilă în anii 2006 şi 2008, cu o abatere a indicatorului de poziţie de 57,9% şi, respectiv, 24,56%, şi relativ stabilă în 2007, dar începând din 2009 a devenit instabilă, cu valori mult scăzute sub 20% ale abaterii cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate.

Analiza gestiunii financiare a activelor are o importanţă deosebită pentru creditori şi conducerea firmei deoarece oferă informaţii în vederea creşterii profitului şi eliberării unor fonduri care pot fi realocate în scopul obţinerii de noi caştiguri. Calculul indicatorilor de activitate oferă informaţii cu privire la:

- viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale persoanei juridice; - capacitatea persoanei juridice de a controla capitalul circulant şi activităţile sale

comerciale de bază.

Pentru analiza gestiunii propunem următoarele tabele centralizatoare care reflectă numărul de rotaţii al elementelor principale:


37/58

Tabelul 6-17: Evoluţia nr. de rotaţii al elementelor principale ale gestiunii Societăţii în perioada 2006-2010

Evoluţia numărului de rotaţii al elementelor principale ale gestiunii 2006-2010

Denumire indicator 2006 2007 2008 2009 2010 [Lei/valoare]

Cifra de afaceri 4.020.460 2.365.518 8.682.377 8.944.972 1.036.994

viteza de rotaţie a creanţelor (zile) 110 204 84 96 1.562

viteza de rotaţie a stocurilor (nr. rotaţii) 4,45 2,61 15,66 33,06 6,48

viteza de rotaţie a activelor imobilizate (nr. rotaţii) 1,15 0,79 1,62 0,44 0,18

viteza de rotaţie a datoriilor furnizori (zile) 120 104 21 128 1.507

viteza de rotaţie a trezoreriei 22,47 43,32 7.128,40 151,37 55,31

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate arată numărul de rotaţii pe care îl fac activele imobilizate pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete, adică drumul parcurs de acestea din forma iniţială de capital lichid, pană la întoarcerea lor în aceeaşi stare. Astfel, este apreciată ca fiind pozitivă o tendinţă de creştere a vitezei de rotaţie a elementelor de activ, în general, pentru a contribui cât mai eficient la generarea cifrei de afaceri nete.

Viteza de rotaţie a creanţelor a înregistrat o creştere în perioada 2006-2008, apoi 2008-2010, iar valoarea cea mai mare a înregistrat-o în anul 2010. Această valoare mare din anul 2010 se datoreaza în mare parte acelor clienţi de traditie ai Societăţii, interni dar mai ales externi, cu care SC CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. a cooperat perioada indelungata şi care, din motive economice, au inchis societatile fără a achita facturile la scadenta.

Viteza de rotaţie a activelor circulante este un indicator sintetic calitativ de eficienţă ce reflectă schimbările intervenite în activitatea de exploatare şi cea financiară a firmei. Indicatorul sintetizează aspecte referitoare la activitatea de aprovizionare, producţie şi desfacere precum şi reducerea costurilor, aceasta calculandu-se cu privire la situaţia stocurilor şi a creanţelor.

Viteza de rotaţie a creditelor furnizor exprimă durata în zile dintre plăţile către furnizori din cifra de afaceri. O durată extrem de ridicată a datoriilor comerciale trebuie să ridice semne de întrebare asupra capacităţii de plată a societăţii. La SC CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. durata de rotaţie a datoriilor furnizor se inscrie în limita normală a indicatorului având în vedere situaţia economica interna în aceasta perioada.


38/58

6.3 Analiza SWOT

Figura 6-6: Analiza SWOT

MEDIUL INTERN

Puncte tari

• firma are reputatia unui dezvoltator de calitate, ale carui obiective sunt apreciate de clienti şi de chiriasi;

• dotarea firmei şi expertiza acumulata a personalului plaseaza firma inaintea oricarui competitor existent pe piata din Romania în domeniul dezvoltarii de micro-centrale electrice bazate pe surse de energie regenerabila;

• există posibilitatea reorganizării activităţii pe centre de cost, cu o mai bună gestionare a resurselor şi reducerea costurilor de operare.

Puncte slabe

• lipsa actuală a resurselor financiare face dificila atragerea de fonduri pentru activitatile cele mai rentabile, respectiv pentru proiecte de dezvoltare centrale electrice pe baza de energie regenerabila;

• activitatile de marketing şi vânzări sunt insuficient dezvoltate, în sensul folosirii tehnologiilor moderne de comunicatii (prezenta firmei pe internet poate fi imbunatatita)

• arhitectura organizationala este de asemenea oarecum invechita, e o structura departamentala, firma ar putea beneficia de pe urma unei restructurari la o arhitectura organizationala pe baza de proces.

MEDIUL EXTERN

Oportunităţi

• mentinerea politicii curente a Guvernului Romaniei de a favoriza dezvoltarea de centrale de producere a curentului electric pe baza de surse de energie regenerabila, precum şi interesul manifestat de investitori europeni fata de achizitia de astfel de obiective constituie premizele unei excelente oportunitati de afaceri în acest domeniu în care firma are competenta;

• estimarile expertilor asupra tendintelor pozitive în piata de imobiliare din Romania, respectiv estimarea ca aceasta va avea „unul din cele mai bune randamante din regiunea Europei Centrale şi de Est”, este un pas pozitiv în atragerea de parteneri europeni;

• marasmul economic ce pluteste deasupra zonei euro (reducerea ratingului de credit al Spaniei, etc); oportunitatile de investitie limitate în zona EU 15 e posibil ca în cateva luni sa poata face ca piata imobiliara din Romania sa arate bine prin comparatie.

Ameninţări

• piata de imobiliare din Romania, inclusiv cea prezentata de dezvoltarea de micro-centrale electrice bazate pe surse de energie regenerabila, este larg deschisa oricarui nou entrant, prezentand astfel riscul aparitiei de noi competitori; acestia vor avea probabil handicapul lipsei de experienta în aceasta piata, dar e posibil sa fie mai bine capitalizati.


39/58

7. Strategia de reorganizare

7.1 Organizarea activităţii Societăţii şi identificarea posibilităţilor de reorganizare sau de valorificare a activelor

Principalele activităţi vizate în perioada de reorganizare, care să asigure încasarea de venituri pentru plata curentelor şi distribuirea aferentă creanţelor stabilite prin prezentul Plan sunt:

7.1.1 Închirierea spaţiilor comerciale

7.1.2 Intermediere proiecte energetice

7.1.3 Vânzări de active

7.2 Măsurile de reorganizare judiciară

Măsurile de reorganizare judiciară prezentate în cuprinsul prezentei secţiuni au drept finalitate restructurarea financiară a afacerii derulate de către Societate, astfel încât aceasta să permită generarea de beneficii pentru părţile implicate în procedura insolvenţei aplicată Societăţii.

În vederea asigurării reuşitei planului de reorganizare, potrivit art.95 alin.6 din Legea 85/2006, planul va specifica măsuri adecvate pentru punerea în aplicare, precum măsurile enumerate cu caracter exemplificativ în cuprinsul textului normativ anterior menţionat.

În acest sens, în scopul reuşitei obiectivului de reorganizare al Societăţii, prezentul plan de reorganizare va prevedea măsuri adecvate asigurării resurselor financiare necesare îndeplinirii acestuia şi, în special, a resurselor financiare pentru efectuarea distribuirilor asumate prin programul de plăţi şi, finalmente, acoperirea într-o cât mai mare pondere a creanţelor creditorilor Societăţii.

Astfel, dintre măsurile adecvate reuşitei planului, prevăzute de art.95 alin.6 din Lege, considerăm că se impune, raportat la activitatea Societăţii, la specificul activelor existente în patrimoniul Societăţii, precum şi la perspectivele evoluţiei pieţei pe care aceasta îşi desfăşoara activitatea şi resursele pe care Societatea le poate genera în intervalul de aplicare a planului, implementarea următoarelor măsuri:

• Art. 95 alin. 6 lit. A – Păstrarea în întregime de către debitor a conducerii activităţii sale, cu supravegherea efectuată de către administratorul judiciar Capital Insol SPRL. Păstrarea dreptului de conducere a activităţii vine în completarea art.103 din Lege, care arată cu claritate faptul că, după confirmarea planului, debitorul va fi condus de către administratorul special. În acest sens, dintre articolele care se referă la administrarea societăţii debitoare amintim: art.3 pct.26, art.18, art. 47 s.a din Legea insolvenţei.

Raportat la evoluţia Societăţii în perioada de observaţie, dar şi la cea anterioară deschiderii procedurii, în primele două trimestre, se va proceda la o monitorizare strictă a producţiei prevăzute în cadrul planului de reorganizare.

• Art. 95 alin. 6 lit. B – Resursele financiare pentru susţinerea realizării planului sunt cele obţinute din activitatea curentă. Se va proceda la o finanţare din sursele interne ale Societăţii, rezultate din utilizarea lichidităţilor obţinute din vânzarea de active şi din prestările de servicii efectuate.

• Art. 95 alin. 6 lit. C – În prezentul plan menţionăm ca prevedere expresă faptul că, după confirmarea planului, atât administratorul special, cât şi administratorul judiciar, vor face


40/58

demersuri în vederea expunerii pe piaţă a activelor Societăţii, în vederea atragerii de investitori, cu una din următoarele finalităţi, fără a se limita la acestea:

o valorificarea business-ului, ceea ce presupune valorificarea afacerii împreună cu contractele în derulare,

o găsirea unui cumpărător pentru acţiunile Societăţii, care să procedeze la infuzii de capital de lucru şi să preia derularea planului de reorganizare,

o valorificarea unor active,

În cadrul prezentului plan, aceste modalităţi sunt prevăzute la nivel de principiu, urmând ca, în funcţie de negocierile concrete, să se procedeze la modificarea planului de reorganizare în conformitate cu oferta negociată,

• Art. 95 alin. 6 lit. H – Planul prevede, ca masură de restructurare financiară a debitorului, reeşalonarea datoriilor pe o perioadă de trei ani, în conformitate cu cash-flow-ul şi programul de plăţi.

7.2.1 Durata de implementare a planului

Conform art. 95 alin. 3 din Legea 85/2006, executarea planului de reorganizare se va întinde pe o perioadă de 3 ani. În situaţia în care nu se vor găsi condiţii optime pentru valorificarea tuturor activelor preconizate a fi lichidate, în termen de 3 ani, cu acordul a două treimi dintre creditorii aflaţi în sold, după 18 luni, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu încă 12 luni.

Această perioadă suplimentară are un dublu rol: pe de o parte, de a acorda timpul necesar finalizării unor tranzacţii în cadrul activităţii de valorificare a activelor, iar pe de altă parte, de a putea beneficia de utilizarea profitului rezultat din activitatea de producţie în vederea distribuirilor.

7.2.2 Mecanismul reorganizării

Strategia de reorganizare porneşte de la premisa capacităţii debitoarei de a se transforma într-o societate solvabilă, precum şi de la cea a avantajelor reorganizării faţă de o eventuală situaţie de faliment.

Atuurile CENTRULUI DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. se referă în principal la:

� Posibilitatea de a valorifica patrimoniul Societăţii la un preţ cât mai mare, creând astfel o sursă de rambursare pentru datoriile acumulate în timpul procedurii şi pentru cele înscrise la masa credală.

Activitatea de valorificare a activelor

Valorificarea de active reprezintă singura soluţie de achitare a creanţelor şi menţinerea Societăţii în activitatea comercială.

Elementul esenţial al procesului de valorificare a activelor este planificarea unui program de marketing adecvat, pornind de la analizarea oportunităţilor de piaţă şi vizând identificarea şi selectarea potenţialilor investitori în scopul de a creste valoarea activelor pentru ca sumele distribuite către creditorii garantati sa fie net superioare celor prognozate.

Obiectul de activitate al S.C. CAI S.A. este dezvoltarea imobiliară, activitatea desfăşurată de Societate o recomandă ca fiind profesionişti în activitatea de valorificare imobiliară.


41/58

În cele ce urmează sunt prezentate activele propuse a fi valorificate şi valoarea de piata conform raportului de evaluare întocmit de expert evaluator Delia Florean.

Tabelul 7-1: Lista activelor propuse pentru valorificare şi valoarea de piaţă

Lista activelor propuse pentru valorificare şi valoarea de piaţă

Nr. crt.

Denumire Locaţie Suprafaţa Valoarea de piaţă

[mp] [Euro] [Lei]

1 Imobil teren intravilan sat Păun, comuna Bârnova, jud. Iaşi 1.080 13.000 55.800

2 Imobil teren intravilan sat Bârnova, comuna Bârnova, jud. Iaşi 2.000 26.000 111.600

3 Imobil clădire P+1E mun. Iaşi, str. Hatman Şendrea nr. 42B, jud. Iaşi 291 179.870 772.362

4 Spaţiu comercial mun. Iaşi, B-dul Independenţei nr. 9, bl. D1, Mezanin, jud. Iaşi 38 37.400 160.600

Total 256.720 1.100.362

Campania de marketing este o suma de actiuni care au ca unic scop vanzarea integrala, în termenii stabiliti, a unui imobil. Aceste actiuni presupun:

- market research – cercetare aprofundata a pietei (focus grup) pentru identificarea publicului tinta, realizarea şi testarea conceptului de promovare;

- realizarea şi gestionarea campaniei de marketing, pornind de la un buget minim, alocat din valoarea previzionata de vânzare a proiectului;

- implementarea şi coordonarea campaniei de marketing.

Menţionăm că transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile din averea debitorului către una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmării planului de reorganizare, fără a fi prevazută în mod expres prin plan, este una dintre operaţiunile ce pot fi luate în considerare, în cazul în care părţile convin şi cu acordul administratorului judiciar.

De asemenea, se poate proceda la lichidarea unor bunuri din averea debitorului, libere de orice sarcini, şi/sau distribuirea acestora către creditorii debitorului, în contul creanţelor pe care aceştia le au faţă de averea debitorului.

7.3 Măsurile specifice de reorganizare a activităţii

Planul de reorganizare se bazează pe următoarele 3 surse de finanţare, aflate la dispoziţia companiei:

- venituri rezultate din activitatea de exploatare: contracte în derulare, conform obiectului de activitate

- recuperarea creanţelor existente - venituri rezultate în urma valorificărilor unor active

În paralel cu desfăşurarea activităţii curente, managementul Societăţii a luat, încă de la deschiderea procedurii de isolvenţă, măsuri pe linia eficientizării activităţii, măsuri ce vor continua a fi aplicate şi realizate prin planul de reorganizare, după cum urmează:

7.3.1 Măsuri privind recuperarea creanţelor

La data depunerii planului de reorganizare, Societatea are de recuperat creanţe în sumă de 10.329.461 lei. Pentru toţi debitorii, au fost promovate acţiuni judiciare de recuperare a creanţelor (somaţie de plată), în prealabil fiind iniţiate proceduri de conciliere directă şi, în cazul celor care au emis instrumente de plată fără acoperire, cereri de executare silită.


42/58

7.3.2 Alte măsuri

Pe lângă măsurile de restructurare internă şi de optimizare a managementului şi a strategiei de marketing, reorganizarea societăţii se mai poate realiza cu succes şi prin următoarele operaţiuni:

- majorări de capital social - colaborări cu parteneri strategici - darea în plată a unor active, în contul creanţelor înscrise la masa credală - convertirea creanţelor în acţiuni ale Societăţii - infuzii de capital din partea unor investitori - închirierea de părţi din patrimoniu către terţi

Se are în vedere colaborarea Societăţii în cadrul unui program mai amplu de consultanţă pentru domenii noi, în special energia alternativă. Astfel, s-au început demersuri în vederea creării unui joint venture pentru construirea unui parc fotovoltaic, parc ce urmează a fi finanţat din surse externe. Participarea S.C. CAI S.A. va fi pe partea de consultanţă imobiliară, prin identificarea de terenuri, intermedierea acestora şi procurarea avizelor necesare.

7.3.3 Sursele financiare pentru susţinerea planului de reorganizare

Sursele financiare pentru susţinerea planului de reorganizare sunt în special din:

- închirierea de imobile - vânzarea de active - recuperarea creanţelor

7.4 Prezentarea previziunilor privind fluxul financiar

Construcţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prognoza fluxului de numerar şi programul de plaţi a fost realizat pornind de la activitatea debitoarei, constrângerile generate de piaţa, sezonalitatea unor produse şi activitaţi. În intocmirea acestor situaţii s-a tinut cont de structura costurilor directe şi a celor indirecte, creditele societaţii, precum şi de datoriile din perioada de observaţie. Ca şi modalitate de intocmire s-au parcurs paşii specifici acestei activitaţi, fiind analizate:

(1) capacitatea de producţie (2) sezonalitatea unor activitati şi produse (3) costurile materiilor prime (4) estimarile productiei (5) veniturile societăţii (6) cheltuielile directe şi indirecte (7) creditele societăţii (8) datoriile din perioada de observatie (9) bugetul de venituri şi cheltuieli (10) prognoza fluxului de numerar cu evidentierea modului de distribuire a sumelor inscrise la

masa credala

Elementul de pornire este capacitatea pietei de a absorbi serviciile şi produsele Societăţii, pentru generarea de venituri. Proiectia corecta a Fluxului de numerar are o importanta deosebita în activitatea de reorganizare a Societăţii, cu rolul de a asigura în mod concomitent:

- finantarea activitatii curente - distribuiri către creditorii inscrisi la masa credala


43/58

- achitarea datoriilor în timpul procedurii

Fluxul de numerar este bazat pe activitatea curenta prevazuta în Bugetele de venituri şi cheltuieli din perioada de reorganizare, fiind în aceasta prima etapa sursa principala de achitare a datoriilor atât cele inscrise la masa credala cât şi cele cumulate în timpul procedurii. Principiul de intocmire a acestei proiectii a Fluxului de numerar porneste de la atingerea capacitatii de autofinantare şi stingerea datoriilor către creditori în conditiile unei productii în creştere propuse în perioada de reorganizare.

Sursa de finantare a activitatii curente prevazuta în Planul de reorganizare, este generata de continuarea activitatii Societăţii, care va produce resursele necesare implementarii masurilor propuse în plan, precum şi valorificarea de active.

Fluxul de numerar prezinta încasarile totale preconizate în perioada de trei ani, generate de activitatea curenta a Societăţii, platile aferente datoriilor din activitatea curenta şi distribuirea sumelor către creditorii inscrisi la masa credala din surplusul realizat de activitatea curentă.

Tabloul proiectiei Fluxului de numerar pe cei trei ani aferenti perioadei de reorganizare este prevazut în mod detaliat în Anexa 7, pe situatii trimestriale, evidentiind sumele ce vor fi încasate din activitatea curenta în fiecare perioada, acoperirea cheltuielilor aferente activitatii curente şi achitarea datoriilor către creditori din excedentul de lichidităţi rezultat.

Fundamentarea Fluxului de numerar la S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. a avut în vedere continuitatea activitatii de baza a Societăţii (dezvoltare şi consultanţă imobiliară), complementata cu servicii de intermediere proiecte energetice şi activitatea de valorificare a unor active ale Societăţii în vederea distribuirii de sume pentru creanţele prevăzute a fi stinse în cadrul subcap. 8.2 – Distribuiri, de mai jos.

Aceste activitati au stat la baza intocmirii şi fundamentării Bugetelor de venituri şi cheltuieli din perioada de reorganizare.

Incasările au la baza activitatea realizata atât în perioada anterioara Planului de reorganizare, cât şi din activitatea perioadei.

Platile se refera în general la achitarea datoriilor ce vor fi generate pe parcursul celor trei ani de reorganizare, a datoriilor înregistrate de la deschiderea procedurii, cuprinzand plati către furnizori, din perioada de observatie, a salariilor şi obligatiilor salariale către bugetul consolidat al statului, achitarea de taxe, dobanzi, leasing, precum şi plata esalonata a datoriilor către creditorii inscrisi la masa credala.

În ce priveşte plata către creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe, din valoarea totală de 39.136.725,51 lei, în Fluxul de încasari şi plati, la achitarea datoriilor către creditori s-a avut în vedere suma de 1.099.228,66 lei, cuprinzând creditorii garantaţi – cu suma de 1.056.011,79 lei, creditorii chirografari cf. dispozitiilor art. 96 din Lege – cu suma de 22.374,87 lei, creanţele salariale – cu suma de 20.842 precum şi pasivul Societăţii din perioada de reorganizare.

În Anexa 7 sunt prezentate pe trimestre atât încasările cât şi plăţile din perioada de reorganizare.

7.5 Previziuni privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioada planului de reorganizare

Bugetul de venituri și cheltuieli al debitoarei a fost intocmit pentru cei trei ani ai perioadei de organizare, anul 1 începând cu momentul aprobarii planului.


44/58

Bugetul de venituri şi cheltuieli este un document care fundamenteaza activitatea financiara şi directioneaza executarea acesteia pe o perioada de gestiune determinata, a agentilor economici. în acelasi timp, Bugetul de Venituri şi Cheltuieli constituie instrumentul de realizare a autonomiei financiare şi reflecta toate resursele unei societati şi destinatia lor cuprinzand informatii previzionale în legatura cu productia şi conditiile de realizare a productiei.

Bugetul de Venituri şi Cheltuieli se elaboreaza în corelare cu programul de productie, pentru a se asigura pe de o parte realizarea veniturilor şi a celorlalte resurse necesare, iar pe de alta parte fundamentarea posibilitatilor de finantare a cheltuielilor.

Putem spune ca Bugetul de Venituri şi Cheltuieli este un tablou care oglindeste veniturile pe surse, cheltuielile şi consumul dupe destinatie, precum şi alte aspecte privind activitatea generala a unei societati.

Bugetele de Venituri şi Cheltuieli la S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. în perioada de reorganizare au la baza intocmirii lor activităţile propuse în cadrul subcap. 7.1 – Organizarea activităţii Societăţii şi identificarea posibilităţilor de reorganizare sau de valorificare a activelor..

În cadrul Bugetului de Venituri şi Cheltuieli, un capitol important este detinut de Previziunile de personal – Fond salarii, unde este evidentiat numarul de salariati care contribuie direct sau indirect la realizarea activităţilor, precum şi cheltuielile cu acestia, care constituie Fondul de salarii, principal indicator în analiza contului de profit şi pierdere al Societăţii pentru o perioada de timp. Am avut în vedere în aceasta perioada numarul de personal ca fiind constant, chiar dacă se are în vedere o restructurare de personal. Aceasta va cuprinde eliberarea de personal indirect productiv, iar odata cu nevoia de creştere a productiei se va avea în vedere completarea locurilor de munca cu personal direct productiv.

Pe ansamblu, realizarea indicatorilor din bugetele fiecărui an de reorganizare, masurile ce vor fi intreprinse în acesta perioada pentru creşterea productiei şi reducerea cheltuielilor, va permite realizarea unui Flux de numerar pozitiv, care sa acopere cheltuielile perioadei şi achitarea datoriilor către creditori, conform programului de plati.

Bugetul este prevăzut în Anexa 3, Anexa 5, Anexa 6, Anexa 3.

8. Distribuiri

8.1 Tabelul definitiv de creanţe

Aşa cum prevede Legea nr. 85/2006, planul va indica „perspectivele de redresare” ale debitoarei, „măsurile concordante” propuse în acest sens, „tratamentul creanţelor” şi „masurile adecvate” pentru aplicarea planului.

În cadrul acestui capitol vom insista asupra „tratamentului creanţelor” în cadrul procedurii reorganizarii Societăţii.

În conformitate cu acest articol, planul de reorganizare va mentiona categoriile de creanţe defavorizate prin plan și tratamentul acestora, cuantumul despagubirilor ce urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparatie cu valoarea estimativa ce ar fi primita prin distribuire în caz de faliment.

Valoarea pasivului inscris în tabelul definitiv de creanţe este în cuantum de 39.136.725,51 lei.

Tabelul definitiv cuprinde următoarele categorii de creanţe distincte:


45/58

1. creanţele salariale – art. 100, alin. 3, lit. b) – în cuantum de: 20.842 lei; 2. creanţele garantate – art. 100, alin. 3, lit. a) – în cuantum de: 1.056.011,79 lei; 3. creanţele bugetare – art. 100, alin. 3, lit. c) – în cuantum de 1.430.471,78 lei; 4. creanţele chirografare – art. 100, alin. 3, lit. e) – în cuantum de 36.629.399,94 lei.

În grupa creanţelor garantate, creanţa cea mai mare o deţine creditorul Corporate Recovery Management S.R.L., în cuantum de 741.190,31 lei, reprezentând un pondere de 70% din grupă, este urmat de creditorii DGFP Iaşi şi Raiffeisen Bank.

În categoria creanţelor bugetare, DGFP Iasi deţine un procent de 96% din grupă

În categoria creanţelor chirografare, Raiffeisen Bank deţine 58% din total categorie.

Tabelul definitiv depus este ataşat în Anexa 1.

8.2 Distribuiri

8.2.1 Distribuiri către creditorii garantaţi, prevăzuţi la art. 100 alin. 3 lit. a)

Planul de reorganizare prevede, faţa de creditorii garantaţi (Raiffeisen Bank SA, CRM SRL, DGFP Iaşi), plata în integralitate a creanţei inscrise în Tabelul de creditorilor. Plata se va face esalonat potrivit planului de plati anexat. Distribuirile către creditori se vor efectua în proportie de 100% în trimestrul IV al primului an de reorganizare, functie de valorificarile de active.

Totalul de distribuit către creditorii garantaţi şi creditorii salariali este în cuantum de 100%.

Grupa 1 Total

Creanţe Garantate

Creanţe dupa verificare Anul 1

Grad acoperire

Creditori garantaţi Raifaisen Bank 154.114,18 154.114,18 100% CRM SRL 741.190,31 741.190,31 100% DGFP Iasi 160.707,30 160.707,30 100,00% TOTAL GRUPA I 1.056.011,79 1.056.011,79 100,00%

In aceasta categorie sunt inclusi creditorii garantaţi – banci şi creditorii garantaţi bugetari.

8.2.2 Distribuiri către creditorii bugetari, prevăzuţi la art. 100 alin. 3 lit. c)

Raportat la posibilitatile de plata ale debitoarei, în baza cash-flow-ului previzionat, se constată faptul că Societatea nu are capacitatea de a genera suficient excedent de numerar pentru a face distribuiri de sume către categoria creanţe bugetare, cu excepţia creanţelor bugetare care au statut de garantate.

Prin urmare, planul prevede reducerea creanţelor bugetare (înscrise în tabel). Mentionam ca, în situaţia falimentului, aceasta categorie de creditori nu ar încasa nici o suma de bani.

Avantajul creditorilor bugetari, asa cum am mai aratat, faţă de faliment, consta în faptul ca în reorganizare, Societatea va fi un plătitor de sume importante către bugetul de stat şi celelalte bugete cu titlu de creanţe curente.


46/58

8.2.3 Distribuiri către creditorii chirografari, prevăzuţi la art. 100 alin. 3 lit. e)

Raportat la posibilitatile de plata ale debitoarei, în baza cash-flow-ului previzionat intocmit conform productiei previzionate pe perioada maxima admisa de lege de 3 ani de zile, se constatată faptul că Societatea nu are capacitatea de a genera suficient excedent de numerar pentru a face distribuiri de sume către categoria creanţelor chirografare.

Prin urmare planul va prevedea reducerea creanţelor chirografare la 0 (zero) distribuiri.

Mentionam ca aceeasi ar fi situaţia acestui creditor şi în caz de faliment.

8.2.4 Distribuiri către creditorii chirografari prevăzuţi la art. 100 alin. 3 lit. d)

Planul de reorganizare prevede ca, faţă de creditorii chirografari prevăzuti de art. 96 alin. 1 din Lege, plata creanţelor înscrise în tabelul creditorilor să fie efectuată în integralitate. Plata se va efectua esalonat, potrivit planului de de plati anexat.

Lista furnizorilor indispensabili este prezentată mai jos:

Furnizor indispensabil Cuantum creanţa admisa Pondere achitata

E-ON Moldova Furnizare 22.374,87 100%

8.3 Tratamentul creanţelor

Asa cum se prevede în Sectiunea a V-a din Legea insolventei – Planul – în cadrul acestuia se vor mentiona categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate (art. 95 alin 5 lit a ), tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate (art. 95 alin. 5 lit. b), ce despagubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparatie cu valoarea ce ar fi primita prin distribuirea în caz de faliment (art. 95 alin. 5, lit. d).

8.3.1 Categoriile de creanţă care nu sunt defavorizate prin plan

Vis-a-vis de definiţia data de către legiuitor, creanţelor defavorizate la art. 3 a legii 85/2006 punctul 21 potrivit careia „o categorie de creanţe defavorizate este prezumată a fi categoria de creanţe penru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile următoare pentru oricare dintre creanţele categoriei respective:

a) o reducere a cuantumului creanţei b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii cum ar fi reesalonarea platilor în defavoarea

creditorului c) valarea actualizata cu dobanda de referinta a BNR dacă nu este stabilit altfel prin

contractul privind creanţa respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decât valoarea la care a fost inscris în tabelul definitiv de creanţe.

În categoria creditorilor care nu sunt defavorizaţi prin plan urmează a fi incluse creditorii salariali. Cu privire la aceste creanţe, planul de reorganizare prevede acoperirea integrala a acestor creanţe.

In plan urmează a fi inclusi creditorii chirografari care indeplinesc conditiile prevăzute de art. 96 alin 1 din lege. Cu privire la aceste creanţe, planul de reorganizare prevede acoperirea integrala a acestor creanţe.

Pe cale de consecinta, nefiind prevăzute reduceri ale acestor creanţe, şi nefiind intrunite prevederile art. 3 pct 21 din Legea 85/2006, această categorie va fi considerată nedefavorizata.


47/58

8.3.2 Categoriile de creanţa care sunt defavorizate prin plan

Categoriile de creanţe defavorizate prin prezentul plan de reorganizare potrivit legii sunt următoarele:

• Categoria creanţelor garantate • categoria creanţelor bugetare • categoria creanţelor chirografare

A. Creanţele garantate

Prima categorie de creanţe defavorizate prin plan o reprezintă categoria creanţelor garantate. În aceasta categorie distingem intre:

Aa. Creanţele garantate detinute de creditorii bancari: Raiffeisen Bank SA şi Corporate Recovery Management SRL, respectiv.

Ab. Creanţa garantata detinuta de creditorul DGFPS Iasi.

Dat fiind faptul ca plata creanţelor garantate nu se va realiza în termen de 30 de zile de la data confirmarii planului, urmează ca aceasta categorie sa voteze cu privire la planul propus nefiind considerata ca acceptând planul în sensul art 101 alin 1 lit D din Lege

Creanţele garantate deţinute de creditorii bancari sunt defavorizate prin prezentul Plan pentru considerentul ca desi aceste creanţe vor fi achitate în totalitate prin Plan, totusi planul propune o stopare a costurilor privind dobanzile, urmând ca acestea sa fie plătite de creditorul principal nu de către Societate ca şi creditor garantat.

B. Creanţele bugetare

Cea dea doua categorie de creanţe defavorizate prin prezentul plan este categoria creanţelor bugetare. Acesta deoarece planul prevede reducerea cuantumului acestei categorii de creanţa datorita insuficientei de lichidităţi generate de continuarea activităţii. Creanţa Directia Generala a Finantelor Publice Iaşi, va fi achitata pana la valoarea partii garantate a acesteia respectiv 160.707,30 lei.

Tratamentul aplicat, prin plan, acestei categorii de creanţe defavorizate, este corect şi echitabil în sensul art. 101 alin 2 din lege, intrucat în ipoteza falimentului aceasta categorie ar participa la distrbuiri insa gradul de satisfacere a crenţelor ar fi diminuate, iar termenul de încasare foarte lung.

C. Categoria creanţelor salariale prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. d

În perioada de reorganizare judiciara, creanţele salariale inscrise în tabelul definitiv al creanţelor vor fi achitate. Pentru acesti creditorii gradul de încasa re va fi de 100% în perioada planului.

Tratamentul aplicabil acestei categorii este echitabil, implementarea planului este de natura a genera pe viitor beneficii şi epntru aceasta categorie, având în vedere ca vor avea un partener viabil.

D. Categoria creanţelor chirografare prevăzute de art. 100 alin. 3 lit.d

În perioada de reorganizare judiciara, creanţele chirografare inscrise în tabelul definitiv al creanţelor vor fi achitate către creditorii chirografari constiotuiti conform disp art. 96 din lege.


48/58

Acesti creditori sunt din categoria furnizorilor captivi. Pentru acesti creditorii gradul de încasa re va fi de 100% în perioada planului

Tratamentul aplicabil acestei categorii este echitabil, implementarea planului este de natura a genera pe viitor beneficii şi epntru aceasta categorie, având în vedere ca vor avea un partener viabil.

Concluzionând, putem spune că:

� niciuna dintre categoriile de creanţe defavorizate nu primeste mai mult decât creanţa inscrisa în tabelul definitiv de creanţe;

� niciuna din categoriile de creanţe defavorizate nu primeste mai putin decât suma ce ar fi recuperata în caz de faliment.

8.3.3 Tratamentul corect şi echitabil al creanţelor

Fiecare creanţa defavorizata va fi supusa unui tratament corect şi echitabil. în conformitate cu art. 101 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, tratament corect şi echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanţă care respinge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului;

b) nici o categorie sau nici o creanţa apartinând unei categorii nu primeşte mai mult decât valoarea totala a creanţe i sale;

c) în cazul în care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevăzuta la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, nu primeşte mai mult decât ar primi în cazul falimentului.

De asemenea, în conformitate cu art. 96 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, planul stabileşte acelaşi tratament pentru fiecare creanţa din cadrul unei categorii distincte. Tratamentul corect şi echitabil aplicat creanţelor defavorizate prin Planul de reorganizare se apreciaza în functie de următoarele elemente de referinta:

1. Tabelul definitiv de creanţe; 2. Programul de plati prevăzut prin Planul de reorganizare; 3. „Raportul de evaluare a garanţiilor bancare şi nebancare proprietatea S.C. CENTRUL

DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A., Iaşi”, întocmit de Expert Evaluator – Delia Florean.

Fiecare dintre categoriile de creanţe defavorizate prin Plan potrivit legii vor fi analizate din perspectiva elementelor de referinta mentionate mai sus.

Pentru calificarea tratamentului corect şi echitabil aplicat creanţelor defavorizate prin Plan, a fost efectuata o estimare a sumelor distribuite în caz de faliment creditorilor prezentata sintetic în cuprinsul capitolului 8.5 din Plan.

8.4 Programul de plată a creanţelor

Potrivit dispozitiilor art. 3 pct.22 din Legea 85/2006 programul de plata al creanţelor este tabelul de creanţe mentionat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor prin raportare la tabelul definitiv de creanţe şi la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare şi care cuprinde:


49/58

a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanţe pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora

b) termenele la care debitorul urmează sa plateasaca aceste sume

Programul de plata al creanţelor va fi detaliat în una din anexele care fac parte integranta din prezentul plan.

Creanţele nascute dupa data deschiderii procedurii de insolvenţa a Societaţii, ca urmare a derularii activitaţii curente a acesteia, urmează a fi achitate pe perioada implementarii planului de reorganizare, în conformitate cu actele juridice care constituie izvorul acestor creanţe, în funcţie de natura juridica a acestora.

Creanţele bugetare nascute în cursul perioadei de reorganizare vor fi achitate în conformitate cu dispoziţiile Codului fiscal și a actelor normative incidente.

Menţionam faptul ca la elaborarea previziunilor cu privire la fluxurile de numerar ce vor fi generate de către Societate ca urmare a implementarii planului de reorganizare au fost avute în vedere și plaţile efectuate pentru stingerea creanţelor nascute dupa deschiderea procedurii de insolvenţa.

Programul de plată al creanţelor prevede plata esalonată a creanţelor garantate începând cu trimestrul IV al primului an de reorganizare în functie de finalizarea vanzarilor de active.

Cu privire la creditele în valuta programul de plati prevede conform legii modul de esalonare a acestora în echivalent lei. în fapt, aceste sume vor fi achitate în valuta în care s-a acordat creditul, conform unui scadentar în care rata lunara respecta ponderea fiecarei plati în totalul datoriei pentru fiecare creditor.

Convorm prevederilor Codului fiscal, orice venit care nu este mentionat la venituri neimpozabile, este considerat venit impozabil, pe cale de consecinta, confirmarea planului de reorganizare va genera un venit suplimentar impozabil din reducerea creanţelor inscrise inscrise în tabelul de creanţe şi care nu sunt prevăzute în planul de distriubuiri. Acest venit urmează a fi evidentiat în contabilitatea Societăţii şi cumulat la profitul/pierderea fiscala reportata înregistrată pana în acel moment.

In fapt, fiind un debit curent nascut în perioada de reorganizare, care va fi rezultatul unor calcule complexe, în conformitate cu prevederile normelor de aplicare a codului fiscal, având scadente conform legii, planul de reorganizare nu trateaza şi evidentiaza distinct impozitul pe profit generat de aceasta operatiune.

Prin prezentul plan de reorganizare, Societatea iși asuma achitarea în parte a creanţelor inscrise în tabelul definitiv de creanţe în cuantumul sumei de. lei. Termenele de efectuare a plaţii creanţelor prevăzute a fi achitate prin prezentul plan au fost stabilite lunar, Situaţia detaliata a creanţelor pe care Societatea și le asuma a le achita fiecarui creditor și situaţia detaliata a distribuirilor, pe cei 3 ani de implementare a planului, sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul plan de reorganizare.

Nota: Mentionam ca în cazul în care sumele încasa te permit plata anticipata sau în cuantum mai mare decât prevederile programului de plati, putem devansa termenele prevăzute


50/58

8.5 Prezentarea comparativă a sumelor estimate a fi obţinute în procedura falimentului

In ipoteza în care faţă de societate se va dispune deschiderea procedurii falimentului, urmează ca activele Societăţii sa fie valorificate în cadrul procedurii de lichidare. Potrivit prevederilor art. 95 alin. 5 lit. d planul de reorganizare trebuie sa prevada „ce despagubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului”.

Având în vedere acest aspect s-a procedat la evaluarea patrimoniului Societăţii de evaluatori autorizati estimarii valorii de lichidare distribuirilor către creditorii pentru cazul intrarii în faliment.

Valoarea pe care creditorii acesteia o vor obţine în urma lichidarii patrimoniului acesteia este de 660.217 lei

În ceea ce priveste sumele pe care creditorii le-ar obtine în ipoteza în care faţă de societate s-ar deschide procedura falimentului, se cuvine a se mentiona faptul ca aceasta valoare este influientata şi de obligatiile de plata pe care Societatea le-a intregistrat faţă de creditorii sai curenti în timpul perioadei de observatie, creditori care în ipoteza falimentului ar avea inscrise creanţele în categoria reglementata de art 123 pct. 3 din Legea 85/2006.

Valoarea acestor creanţe va influenta în mod corespunzator contravaloarea distribuirilor faţă de creditorii ale caror creanţe se incadreaza în categoria crewantelor bugetare sau chirigrafare ( aflate pe punctele 4 respectiv 7, 8 ale art. 123 din lege).

La determinarea sumelor ce urmează a fi distribuite creditorilor în ipoteza falimentului trebuie avut în vedere pe langa cuantificarea creanţelor ce vor constitui obiectul inscrierii în tabelul suplimentar de creanţe şi faptul ca derularea procedurii de lichidare a patrimoniului Societăţii va genera cheltuieli de procedura, efectuate cu coinservarea patrimoniului Societăţii, organizarea şi efectuarea lichidarii patrimoniului, retributia administratorului judiciar, impozite datorate bugetului de stat ce vor diminua corespunzator contravaloarea distribuirilor ce vor fi efectuate creditorilor.

Valoarea acestor cheltuieli poate fi estimata la aproximativ intre 12 şi 16% din valoarea bunurilor şi se compune din: a) retributia administratorului judiciar 8% din sumele efectiv distribuite creditorilor, b) contribuţia datorată UNPIR în conformitate cu art. 4 din Legea 85/2006 (2% din valoarea bunurilor valorificate), c) cheltuieli pentru paza şi conservarea bunurilor, publicitate în vederea valorificarii acestora, cheltuieli cu demersurile de organizare a licitatiilor, taxe locale pana la valorificare, alte taxe comisioane bancare şi cheltuieli de procedura ( aproximativ 2%).

Preconizând aceste cheltuieli la un procent de minim 12% ele s-ar ridica la un cuantum estimativ de 1.167.568 lei

Raportat la cele de mai sus privitoare la cheltuielile de lichidare şi datoriile din perioada de observatie, algoritmul în functie de care se face valoarea estimativa care ar fi primita de creditori în caz de faliment trebuie sa tina seama de faptul ca distribuirea sumelor se face potrivit art 121 şi 123 potrivit următoarelor prioritati:

1. Art. 121 pct. 1 şi 123 pct. 1 – suportarea cheltuielilor de procedura 2. Art. 121 pct. 2 – distribuiri în favoarea creanţelor garantate 3. Art. 123 pct. 2 – distribuiri în favoarea creanţelor salariale 4. Art. 123 pct. 3 – distribuiri în favoarea creanţelor nascute în perioada de observatie


51/58

5. Art. 123 pct. 4 – distribuiri în favoarea creanţelor bugetare. 6. art. 123 pct.7 – distribuiri în favoarea creanţelor chirografare

8.6 Plata retribuţiei administratorului judiciar

Retribuţia administratorului judiciar are următoarea structură:

- Onorariu lunar aprobat de adunarea creditorilor, în valoare de 4.000 lei; - Onorariu de succes în valoare de 8% din valoarea sumelor efectiv distribuite către

creditori prin planul de reorganizare.

Plata retribuţiei cuvenite administratorului judiciar va fi efectuată în termen de 5 zile de la data facturarii, fiind o cheltuiala de procedura, plătita din averea debitoarei, având în vedere natura sa juridica și prioritatea conferita de legea nr. 85/2006.

9. Controlul implementării planului

În condiţiile Secţiunii a VI-a din Legea 85/2006, aplicarea planului de către societatea debitoare este supravegheata de 3 autoritati independente, care colaboreaza pentru punerea în practica a prevederilor din cuprinsul acestuia.

Judecătorul-sindic reprezintă „forul suprem”, sub conducerea căruia se derulează întreaga procedura.

Creditorii sunt „ochiul critic” al activităţii desfăşurate în perioada de reorganizare. Interesul evident al acestora pentru îndeplinirea obiectivelor propuse prin plan (acoperirea pasivului) reprezintă un suport practic pentru activitatea administratorului judiciar, intrucat din coroborarea opiniilor divergente ale creditorilor se pot contura cu o mai mare claritate modalitatile de interventie, în vederea corectarii sau optimizarii din mers a modului de lucru şi de aplicare a planului.

Creditori nu sunt numai beneficiarii procedurii ci, asa cum am mai arătat sunt şi un organ de supraveghere a modului în care planul de reorganizare este dus la îndeplinire. Supravegherea exercitată de creditori este o manifestare a contradictorialităţii ca element esenţial în procedurile de drept comun.

Prezenţa creditorilor în cadrul desfăşurării procedurii reorganizării se manifestă în genere prin intermediul prerogativelor prevăzute de legiuitor la:

� art. 105 din Legea 85/2006 „daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activităţii aduce pierderi averii sale... comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori... poate solicita oricând judecătorului sa aprobe intrarea în faliment în conditiile art. 107 şi urm. „

� Art. 106 (1) din lege „Debitorul, prin administratorul special, sau dupa caz administratorul judiciat va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii lor de care comitetul creditorului, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul, sau dupa caz administratorul judiciar va notifica acest fapt tuturor creditorilor, în vederea consultarii rapoartelor.

Administratorul special va conduce activitatea debitoarei pe perioada reorganizării sub supravegherea administratorului judiciar.


52/58

În ceea ce priveşte administratorul judiciar, acesta este entitatea care are legatura directa cu latura palpabila a activităţii debitoarei, exercitând un control riguros asupra derularii Intregii proceduri, conducând din punct de vedere operaţional Societatea, şi având posibilitatea şi obligatia legala de a interveni acolo unde constata ca, din varii motive, s-a deviat de la punerea în practica a planului votat de creditori.

De asemenea, administratorul judiciar, prin departamentele sale specializate, asigura debitoarei sprijinul logistic şi faptic pentru aplicarea strategiilor economice, juridice şi de marketing optime.

Aşa cu am mai aratat, controlul aplicarii planului se face de către administratorul judiciar prin:

- Supravegherea tuturor actelor, operatiunilor şi platilor efectuate de debitoare, cuprinse în registrul special prevăzut de art. 49 alin. 2 din lege;

- Informari şi rapoarte periodice din partea debitoarei către administratorul judiciar;

- Intocmirea şi prezentarea saptamanala de către conducerea debitoarei a previziunilor de încasa ri şi plati pentru saptamana următoare;

- Sistemul de comunicare cu debitoarea prin intermediul notelor interne, şi prin prezenta unui reprezentatnt al administratorului judiciar la sediul acesteia ori de cate ori este necesar;

- Rapoartele financiare trimestriale, prezentate de către administratorul judiciar în conformitate cu disp art 106 din Legea 85/2006

- Supravegherea îndeplinirii, fără intarziere, a schimbarilor de structura prevăzute prin plan;

- Sesizarea judecătorului sindic cu orice problema care necesita o solutionare din partea acestuia.

În concluzie, controlul strict al aplicarii prezentului plan şi monitorizarea permanenta a derularii acestuia, de către factorii mentionati mai sus, constituie o garantie solida a realizarii obiectivelor pe care şi le propune, respectiv plata pasivului şi mentinerea debitoarei în viaţa comercială.

10. Descărcarea de obligaţii şi de răspundere a debitorului

Potrivit art. 137 alin. 2 din Legea 85/2006, „la data confirmării unui plan de reorganizare debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligaţiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului şi cea prevăzuta în plan”.

Creanţele ce urmează a se naşte pe parcursul implementării planului de reorganizare urmează a fi achitate în conformitate cu actele juridice din care acestea se nasc, potrivit prevederilor art. 64 alin. 6 din Legea 85/2006.

Prezentul plan de reorganizare a fost întocmit pe premisa că prima lună a planului va fi luna iulie 2011 iar ultima lună va fi iunie 2014.

În cazul în care se va confirma în luna iunie planul, se va mai acorda o lună de graţie suplimentară pentru plăţi (iulie 2011), urmând ca ultimele două luni să fie comasate pentru luna mai 2014, toate celelalte distribuiri rămânând valabile.


53/58

11. Concluzii

Apreciem faptul că scopul instituit de prevederile legii privind procedura insolvenţei, și anume acoperirea pasivului Societaţii, nu poate fi atins într-o mai mare măsură decât prin implementarea prezentului plan de reorganizare. Așa cum am prezentat și în cuprinsul Planului, falimentul Societaţii nu reprezintă o alternativă viabilă în vederea acoperirii pasivului Societăţii, cea mai mare parte a creditorilor acesteia urmând a beneficia de distribuire de sume cu mult diminuate faţa de cele propuse a fi distribuite prin planul de reorganizare.

În ceea ce privește creditorii ce deţin creanţe garantate asupra Societăţii, planul pe care înţelegem să-l propunem asigură acoperirea creanţelor acestor creditori într-un cuantum mai ridicat decât ar fi acoperite acestea în cazul falimentului Societaţii. Implementarea cu succes a prezentului plan va reda circuitului comercial o afacere viabilă a cărei activitate va putea fi dezvoltată în continuare de către un nou investitor, putând deveni un client al societăţilor bancare creditoare.

Planul de reorganizare pe care îl supunem atenţiei judecătorului-sindic și creditorilor Societăţii cuprinde perspectivele de redresare ale Societăţii în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii acesteia, indicând mijloacele financiare disponibile şi evoluţia cererii pe piaţă faţă de oferta serviciilor Societăţii.

Prezentul plan de reorganizare propune achitarea creanţelor înscrise în tabelul definitiv de creanţe într-un cuantum cel puţin egal cu cel care ar fi achitat creditorilor în caz de faliment, pentru anumite categori de creanţe fiind prevăzute distribuiri superioare acestei valori (creditorilor ce dispun de garanţii constituite asupra bunurilor Societăţii li se vor distribui sume cu mult superioare celor obişnuite în ipoteza falimentului).

Având în vedere aceste considerente, Planul nu prevede alte despăgubiri ce urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită în caz de faliment. De menţionat că niciuna dintre categorii nu va primi mai puţin decât ar fi primit în caz de faliment. Categoriile propuse pentru a vota prezentul plan de reorganizare sunt:

1. Creanţe salariale – Art. 100, alin. 3, lit. b) 2. Creanţele garantate – Art. 100, alin. 3, lit. a) 3. Creanţele bugetare – Art. 100 alin. 3, lit. c) 4. Creanţele chirografare stabilite conform art. 96 alin. 1(Art. 100 alin. 3 lit. d) 5. Creanţele chirografare – Art. 100 alin. 3 lit. e)

În concluzie, controlul strict al aplicării prezentului plan şi monitorizarea permanentă a derulării acestuia, de către factorii menţionaţi în cuprinsul planului, constituie o garanţie solidă a realizării obiectivelor pe care şi le propune, respectiv plata pasivului asumat prin plan şi menţinerea afacerii S.C. CENTRUL DE AFACERI INTERNAŢIONAL S.A. în viaţa comercială, motiv pentru care supunem votului Dvs. prezentul plan de reorganizare.

Administrator judiciar, CAPITAL INSOL SPRL

Administrator Special, CHIRIAC VICTOR EMANUEL

Notă:

Pe toată perioada de aplicare a planului de reorganizare acesta poate fi modificat potrivit art. 101 alin 5 din legea 85/2006, dacă condiţiile în care a fost propus planul de reorganizare nu mai corespund ipotezelor de calcul şi previziune sau au fost identificate alte modalităţi de stingere a creanţelor, surse de finanţare, modificările propuse ce vor fi aduse planului de reorganizare vor fi prezentate creditorilor cu respectarea condiţiilor de vot şi de confirmare prevăzute de lege.


54/58

Anexe

Lista anexe:

Anexa 1 Tabelul definitiv de creanţe Anexa 2 Programul de plată a creanţelor Anexa 3 Buget de venituri şi cheltuieli – total Anii I - III Anexa 4 Buget de venituri şi cheltuieli – Anul I Anexa 5 Buget de venituri şi cheltuieli – Anul II Anexa 6 Buget de venituri şi cheltuieli – Anul III Anexa 7 Flux de încasări şi plăţi


55/58

Anexa 1 Tabelul definitiv de creanţe


56/58

Anexa 2 Programul de plată a creanţelor Program de plată Creanţe

Creditori garantaţi Creditori

cf. disp. art. 96

Raiffeisen Bank CRM DGFP Creanţe salariale Eon Moldova [Lei]

Anul Trimestrul

154.114,18 741.190,31 160.707,30 20.842,00 22.374,87

1

2

3 An 1

4 154.114,18 741.190,31 160.707,30

5

6

7 An 2

8 22.374,87

9

10

11 An 3

12 20.842,00 Total 154.114,18 741.190,31 160.707,30 20.842,00 22.374,87


57/58

Anexa 3 Buget de venituri şi cheltuieli – total Anii I - III

Perioada de reorganizare Specificaţie Rând

Anul I Anul II Anul III [Lei]

I. VENITURI TOTALE (1+2+3), din care: 1 500.000 500.000 500.000

1. Venituri din exploatare – total 2

a) venituri din activitatea de bază 3 - - -

b) venituri din alte activităţi - ... 4 - - -

c) venituri din vânzarea mărfurilor 5 - - -

d) alte venituri din exploatare 6 300.000 300.000 300.000 2. Venituri financiare 7 200.000 200.000 200.000 3. Venituri extraordinare 8 - - -

II. CHELTUIELI TOTALE, din care: 10 5.450 5.450 5.450

1. Cheltuieli pentru exploatare – total 11

a) cheltuieli materiale total, din care: 12

- cheltuieli cu energia, gaz, apa 13 1.000 1.000 1.000

- cheltuieli privind mărfurile 14 - - -

- cheltuieli privind fabricarea ... 15 - - -

- alte cheltuieli materiale 16 - - -

b) cheltuieli cu personalul 17

- salarii brute 18 2.500 2.500 2.500

- asigurări sociale 19 700 700 700

- ajutor de şomaj 20 75 75 75

- asigurări sociale de sănătate 21 175 175 175

- alte fonduri 22 - - -

- colaboratori 23 - - -

c) cheltuieli cu protecţia şi ajutor social 24 950 950 950

d) cheltuieli privind prestaţiile externe 25 50 50 50

e) cheltuieli exploatare privind amortizarea 26 - - -

f) cheltuieli de protocol 27 - - -

g) cheltuieli promoţionale 28 - - -

h) cheltuieli cu sponsorizarea 29 - - -

i) alte cheltuieli de exploatare 30 - - - 2. Cheltuieli financiare 31 - - -

3. Cheltuieli extraordinare 32 - - - 4. Alte cheltuieli 33 - - - 5. Rezerve legale 34 - - -

III. REZULTAT BRUT AL EXERCIŢIULUI 36 494.550 494.550 494.550

IV. Impozitul pe profit 38 79.128 79.128 79.128

V. REZULTAT NET AL EXERCIŢIULUI 40 415.422 415.422 415.422

Anexa 4 Buget de venituri şi cheltuieli – Anul I

Anexa 5 Buget de venituri şi cheltuieli – Anul II

Anexa 6 Buget de venituri şi cheltuieli – Anul III


58/58

Anexa 7 Flux de încasări şi plăţi

Perioada de reorganizare Specificaţie

Sold la data analizei Anul I Anul II Anul III

[Lei] [Lei] [Lei] [Lei]

A. ÎNCASĂRI (intrări de numerar):

1. Disponibilităţi în cont 28.379 2. Activitatea anterioară 255.757 3. Activitatea curentă 4. Alte încasări, clienţi restanţi 300.000 180.000 120.000 5. Alte surse (vânzări active, subvenţii) 200.000 320.000 380.000

I. TOTAL ÎNCASĂRI 500.000 500.000 500.000

B. PLĂŢI (ieşiri de numerar)

1. Plati aferente activitatii, din care pentru:

- materii prime şi materiale

- utilităţi 1.000 1.000 1.000

- salarii şi asimilate 2.500 2.500 2.500

- lucrări executate de terţi 50 50 50

- taxe şi impozite 80.000 80.000 80.000

- mărfuri

- alte plăţi de exploatare

2. Plăţi creditori, masa credală 17.678 3. Alte plăţi (dobânzi, leasing, etc.) 4. Plăţi aferente activităţii de investiţii

II. TOTAL PLĂŢI 101.228 83.550 83.550 C. FLUX NET DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI (I-II) 398.772 416.450 416.450

PLAN DE REORGANIZARE - capitalinsol.ro · Plan de reorganizare – S.C. CENTRUL DE AFACERI...

Documents

Transcript of PLAN DE REORGANIZARE - capitalinsol.ro · Plan de reorganizare – S.C. CENTRUL DE AFACERI...