Plan de Reorganizare Eurocheese Productie_19 Iulie 2012

PLAN DE REORGANIZARE AL S.C.EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

1

TRIBUNALUL BUCUREŞTI- Secţia a VII a Comercială Dosar nr. 7817/3/2010 Debitoare: (în insolvenţă, in insolvency, en procedure collective) Judecător sindic:BOJINCA ADINA

PLAN DE REORGANIZARE JUDICIARA S.C . EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

Administrator judiciar: PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL propus de Debitor (potrivit art. 94 al. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006), prin administratorul special Tura Victoria Amarda la 28 august 2011 si revizuit la 18.07.2012


2

Cuprins: 1.Preambul

1.1 Justificarea legala

1.2 Autorul planului și durata acestuia

1.3 Scopul planului

1.4 Rezumatul planului de reorganizare .Conditii si masuri

2. Necesitatea procedurii reorganizarii

2.1 Aspectul economic

2.2 Aspecte sociale

2.3 Avantajele reorganizarii

2.3.1. Premisele reorganizarii EUROCHEESE PRODUCTIE SRL

2.3.2 Avantaje generale faţă de procedura falimentului

2.3.3. Comparatia avantajelor reorganizarii in raport cu valoarea de lichidare a societatii in caz de faliment.

2.3.4 Avantaje pentru principalele categorii de creditori

3. Prezentarea societatii

3.1. Identificarea societatii

3.2. Obiectul de activitate

3.3. Structura asociativa. Capitalul social

3.4. urt istoric al societatii debitoare

3.4.1 Managementul societații

3.5 Principalele cauze care au dus la starea de incetare de plați a debitoarei cauze

4.Starea societatii la data propunerii planului

4.1. Structura actuala managementului

4.2. Structura personalului si organizarea interna

4.2.1. Organizarea societatii

4.2.2 Descrierea activitații societații

4.4. Pasivul societatii

5. Prezentarea pieței careia i se adreseaza societatea


3

5.1 Prezentarea principalelor caracteristici ale pieței. Marimea pieței

5.2 Evoluţia vânzărilor de produse în ultimii 5 ani

5.3. Prezentarea previziunilor privind piața careia i se adreseaza societatea

5.4 Prezentarea principalilor competitori și a poziției societații fața de aceștia

5.5 Prezentarea concluziilor asupra pietei

5.5 Prezentarea principalilor parteneri comerciali ai societații

6. Analiza situației economico financiare

6.1 Analiza patrimoniului societații debitoare

6.1.1. Situația activelor imobilizate și și evoluția acestora

6.1.2 Situația activelor circulante și evoluția acestora

6.1.3 Situația capitalurilor proprii

6.2 Diagnosticul financiar patrimonial

6.2.1 Analiza patrimoniului net

6.2.2 Analiza solvabilităţii, FR, NFR și trezoreriei nete

6.2.3 Analiza lichidităţii

6.2.4 Diagnosticul rentabilităţii

7. Strategia de reorganizare

7.1 Analiza activitații debitoarei de la dehiderea procedurii pana la zi

7.1.1 Analiza contului de profit și pierdere

7.1.2 Activul si Pasivul acumulate in timpul procedurii

7.2 Simularea falimentului

7.3 Masurile de reorganizare judiciara

7.3.1 Durata de implementare a planului

7.3.2.Mecanismul Reorganizarii

7.4 Masurile specifice de reorganizare a activitatii

7.4.1 Masuri de optimizare a managementului si a organizarii executive

7.4.2 Masuri de optimizare a strategiei de marketing

7.4.3 Masuri de optimizare a procesului de productie

7.4.4 Politica de personal

7.4.5 Masuri privind reducerea cheltuielilor


4

7.4.6 Masuri privind recuperarea creanţelor

7.4.7 Modificarea structurii corporative

7.4.8 Alte masuri

7.4.9 Sursele financiare pentru sustinerea planului de reorganizare

7.4. Prezentarea previziunilor privind fluxul financiar

7.5. Previziuni privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioada planului de reorganizare

8. Distribuiri

8.1 Tabelul definitiv de creanţe

8.2 Distribuiri

8.2.1 Distribuiri catre creditorii garantaţi

8.2.2. Distribuiri catre creditorii bugetari

8.2.3 Distribuiri catre creditorii salariati

8.2.4 Distribuiri catre creditorii chirografari

8.3. Tratamentul creanțelor

8.3.1. Categoriile de creanţa care nu sunt defavorizate prin plan

8.3.2. Categoriile de creanţa care sunt defavorizate prin plan

8.3.3 Tratamentul corect si echitabil al creanţelor

8.4 Programul de plata al creanțelor

8.5 Prezentarea comparativa a sumelor estimate a fi obținute in procedura falimentului

8.6 Plata retribuției administratorului judiciar

9. Controlul implementarii planului

10. Descarcarea de obligatii si de raspundere a debitorului

11.Concluzii

Anexe: Fluxul de numerar Bugetul de venituri si cheltuieli Programul de plata a creantelor Tabelul definitiv al creantelor Autorizatii de functionare Hotararea AGA de aprobare a propunerii Planului de reorganizare


5

PREAMBUL.

1.1 Justificarea legala

Reglementarea legala care sta la baza intocmirii prezentului plan de reorganizare este Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Legea consacra problematicii reorganizarii doua sectiuni distincte, respectiv, Sectiunea a V-a (Planul), şi Sectiunea a VI-a (Reorganizarea).

Prin prisma acestor prevederi legale se ofera şansa debitorului care a solicitat deschiderea procedurii prevazuta de legea mai sus mentionata sa-şi continue viata comerciala, reorganizandu-şi activitatea pe baza unui plan de reorganizare care, conform art. 95 alin. (1) din Legea nr. 85/2006:

„va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitațile și specificul activitații debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței fața de oferta debitorului, și va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica (…)”

Facem mentiunea ca societatea nu a fost subiect al procedurii instituite de prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei de la infiintare acesteia si pana in prezent. Nici societatea si niciun membru al organelor sale de conducere, nu a fost condamnata definitiv pentru niciuna dintre infractiunile expres prevazute de art. 94 alin. 4 al Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Prin urmare, din acest punct de vedere, conditiile legale prevazute de lege pentru propunerea unui plan de reorganizare sunt intrunite.

1.2 Autorul planului și durata acestuia

Planul de reorganizare al S.C. Eurocheese Productie S.R.L este depus de catre Tura Victoria Amarda, administratorul special al societatii, in baza dispozitiilor art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006, in conformitate cu care:

„(1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunarii actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art.28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art.33 alin.(6), in cazul in care procedura a fost dehisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori”.

In vederea acoperirii intr-o cat mai mare masura a pasivului societatii debitoare, se propune implementarea planului de reorganizare pe durata maxima prevazuta la art. 95 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, si anume 3 (trei) ani de la data confirmarii acestuia de catre judecatorul sindic.

De asemenea, pe durata reorganizarii, activitatea societatii debitoare va fi condusa de catre administratorul special al acesteia, acesta pastrandu-si dreptul de administrare sub supravegherea administratorului judiciar. In situaţia in care nu se vor gasi conditii optime pentru derularea


6

componentelor mecanismului reorganizarii, cu acordul a doua treimi din creditorii aflati in sold si dupa trecerea a cel mult 18 luni, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu inca 12 luni.

1.3 Scopul planului

Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu scopul Legii nr. 85/2006, proclamat fara echivoc in art.2, şi anume acoperirea pasivului debitorului in insolventa. De asemenea, unul din scopurile propunerii prezentului plan este asigurarea pentru creditorii societații a unui nivel al recuperarii creanțelor superior celui de care aceștia ar avea parte in cadrul unei ipotetice proceduri de faliment.

Principala modalitate de realizare a acestui scop, in conceptia moderna a legii, este reorganizarea debitorului şi mentinerea societatii in viata comerciala, cu toate consecintele sociale şi economice care decurg din aceasta. Astfel, este relevata functia economica a procedurii instituite de Legea nr. 85/2006, respectiv necesitatea salvarii societatii aflate in insolventa, prin reorganizare, inclusiv restructurare economica, şi numai in subsidiar, in conditiile eşecului reorganizarii sau lipsei de viabilitate a debitoarei, recurgerea la procedura falimentului pentru satisfacerea intereselor creditorilor.

Reorganizarea prin continuarea activitatii debitorului presupune efectuarea unor modificari structurale in activitatea curenta a societatii aflate in dificultate, mentinandu-se obiectul de activitate, dar aliniindu-se modul de desfaşurare a activitatii la noua strategie, conform cu resursele existente şi cu cele care urmeaza a fi atrase, toate aceste strategii aplicate fiind menite sa faca activitatea de baza a societatii profitabila.

Planul de reorganizare, potrivit spiritului Legii nr. 85/2006, trebuie sa satisfaca scopul reorganizarii lato sensu, anume mentinerea debitoarei in viata comerciala şi sociala, cu efectul mentinerii serviciilor debitorului pe piata.

Totodata, reorganizarea inseamna protejarea intereselor creditorilor, care au o şansa in plus la realizarea creanţelor lor. Aceasta pentru ca, in conceptia moderna a legii, este mult mai probabil ca o afacere functionala sa produca resursele necesare acoperirii pasivului decat lichidarea averii debitoarei aflate in faliment. Argumentele care pledeaza in favoarea acoperirii pasivului societații debitoare prin reorganizarea activitații acesteia sunt accentuate cu atat mai mult in actualul context economic caracterizat printr-o acuta criza de lichiditați și scaderea semnificativa a cererii pentru achiziția de bunuri mobile precum cele existente in patrimoniul societații.

In acest context economic, incercarea de acoperire a pasivului societații debitoare prin lichidarea bunurilor din patrimoniul acesteia va necesita un interval de valorificare destul de ridicat generat de inexistența unei cereri sustinute pentru activele societatii. De asemenea, trebuie menționat faptul ca unele din bunurile existente in patrimoniul societații sunt realizate exclusiv pentru structura de productie a Eurocheese Productie, fiind construite functional si dimensional, astfel incat este greu, daca nu imposibil, sa poata fi valorificate mai scump decat materialul din care sunt facute.

Prezentul plan işi propune sa actioneze pentru structurarea pe mai multe planuri societatii: economic, organizatoric, managerial, financiar şi social, avand ca scop principal plata pasivului si relansarea viabila a activitatii.

Conceptual, reorganizarea inseamna trasarea realista a unor obiective ce trebuie atinse in orizontul de timp planificat , in conditiile in care este vorba despre o fabrica moderna, cu un potential important sub aspectul productivitatii si calitatii produselor, care poate deveni un competitor pe piata produselor lactate din zona.


7

1.4 Rezumatul planului de reorganizare. Conditii si masuri. In temeiul art. 94 alin. 1 lit. (a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prezentul Plan de reorganizare este propus de catre Tura Victoria Amarda, in calitate de administrator special al societatii debitoare (in insolventa) – denumita in continuare „Debitoarea”, „Societatea” sau Eurocheese. Destinatarii acestui Plan de reorganizare – denumit in continuare „Planul” sunt judecatorul sindic şi creditorii inscrişi in tabelul definitiv de creanţe . Conditiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activitatii Eurocheese Productie , conform art. 94 alin. 1 lit. (a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile și completarile ulterioare au fost indeplinite, dupa cum urmeaza: - Debitoarea si-a manifestat intentia de a-si reorganiza activitatea, odata cu formularea cererii de deschidere a procedurii; - Debitoarea, prin administratorul special, a propus planul de reorganizare; - Tabelul definitiv de creanțe impotriva EUROCHEESE PRODUCTIE SRL a fost depus la dosar și afișat la data de 19.06.2012, planul fiind propus in interiorul termenului prevazut de art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006; debitoarea nu a mai fost subiect al procedurii instituite de Legea nr. 85/2006, nici societatea si nici un membru al organelor de conducere nu a fost condamnat definitiv pentru niciuna dintre infractiunile prevazute la art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. In baza atribuțiilor conferite de Lege şi de judecătorul sindic, dar şi prin prisma analizei şi controlului permanent economico-financiar asupra activității debitoarei, administratorul special, ca reprezentant al acționarilor, cunoaşte cel mai bine realitățile existente atât în planul intern, cât şi cel extern al acesteia, având conturată o imagine fidelă asupra situației actuale şi asupra obiectivelor de urmărit în perspectiva reorganizării. In virtutea atribuțiilor conferite de Lege, administratorul judiciar poate asigura consultanța specifică la stabilirea strategiei de restructurare a activității debitoarei şi la negocierea condițiilor de continuare a activității pe baza unui plan de reorganizare cu creditorii bancari şi furnizorii importanți ai debitoarei. Planul prevede ca metoda de reorganizare continuarea activitatii curente in vederea acoperirii pasivului intr-o masura cat mai adecvata . Continuarea activitatii curente se va efectua sub supravegherea creditorilor si a administratorului judiciar care, prin intermediul rapoartelor financiare, vor cunoaste permanent evolutia societatii si vor putea lua masuri in timp real pentru ameliorarea unor eventuale abateri de la plan . Supravegherea activitatii curente este dublata de necesitatea atingerii unor obiective concretizate cantitativ in Bugetul de venituri si cheltuieli pe perioada 2012-2014, Contul de Profit si pierderi, si in principalii indicatori economici. Planul cupride in principal o restructurare financiara a societatii, prin reducerea datoriilor firrmei, pana la nivelul posibilitatilor de generare de excedent de numerar (dar nu sub valoarea de lichidare a intreprinderii), precum si o esalonare a datoriilor ramase pe perioada reorganizarii. In paralel, vor fi valorificate activele care nu sunt indispensabile pentru continuarea activitatii. Planul se bazeaza pe perspectivele de redresare ale Debitoarei in raport cu istoricul si pozitia societatii pe piata de profil, pe o analiza a specificului pietei locale de produse lactate si a posibilitatilor de export, cu mijloacele financiare disponibile sau care se pot mobiliza si cu cererea pietei faţă de oferta de produse . Termenul de executare a Planului este de 3 ani de la data confirmarii acestuia cu posibilitatea de prelungire in conditiile legii . Categoriile de creanţe defavorizate prin prezentul plan potrivit legii sunt urmatoarele:


8

creantele garantate creanţe le bugetare creantele salariale creanţele chirografare.

Planul mentioneaza despagubirile ce urmeaza sa fie oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, in comparatie cu valoarea estimata care ar putea fi primita prin distribuirea in caz de faliment. Categoriile de creante propuse pentru a vota planul de reorganizare potrivit art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 sunt : - Creanţele garantate - Creanţele bugetare - Creanţele salariale - Creanţele chirografare.

2. Necesitatea procedurii reorganizarii

2.1 Aspectul economic

In plan economic, procedura reorganizarii este un mecanism care permite comerciantului aflat intr-o stare precara din punct de vedere financiar, sa se redreseze şi sa-şi urmeze comertul.

Reorganizarea EUROCHEESE PRODUCTIE SRL inseamna:

mentinerea pe piata romaneasca a unui producator si comerciant cu traditie posesor a unui brand recunoscut,

mentinerea unui important contribuabil la bugetul local si de stat;

locuri de munca

cresterea activitatii economice in zona de sud a Bucurestiului

continuarea colaborarii comerciale cu clientii traditionali (marii retaileri) care asigura si cea mai mare parte a vanzarilor in interes economic reciproc;

produse autohtone de buna calitate pentru piata romaneasca dar si pentru export

2.2 Aspecte sociale

Reorganizarea societatii EUROCHEESE PRODUCTIE SRL şi continuarea activitatii are mai multe efecte sociale benefice:

Locurile de munca, care in conditiile de exploatare a doar 75% din capacitatea fabricii (avuta in considerare in Plan), totalizeaza un numar de 50 salariati permanenti, calificati in industria laptelui;

In industria orizontala, activitatea Eurocheese genereaza inca cel putin 300 de locuri de munca in industria laptelui, componentelor si ingredientelor, ambalajelor, materialelor;

In industria verticala: retailul, industria serviciilor inclusiv bancare, juridice, consultanta, genereaza cel putin 150-200 de persoane ocupate. Dezvoltarea industriilor procesatoare de produse agricole stimuleaza cresterea productiei agricole dar, in acelasi timp, are o influenta


9

pozitiva asupra anumitor ramuri ale industriei producatoare de mijloace de productie necesare prelucrarii materiei prime obtinuta de agricultori, realizandu-se o integrare pe verticala.

Efectele pentru dezvoltarea industriala a zonei rurale in care este amplasata fabrica sunt semnificative: apar servicii, este stimulata infiintarea fermelor pentru cresterea vacilor de lapte, a ovinelor si caprinelor, deoarece se stie ca preluarea laptelui materie prima se face cu dificultate si este unul din factorii care franeaza dezvoltarea zootehniei locale.

Planul prevede relansarea contractelor comerciale cu principalii retaileri internationali si cresterea cotei de piata la telemea si branza topita, cu ajutorul unui program de promovare a produselor pe piata locala, cu un buget semnificativ de 10% din totalul cifrei de afaceri in primii doi ani.

Societatea işi propune relansarea activitații de baza si prin incheierea de noi contracte interne, in afara celor existente cu beneficiari care achizitioneaza volume importante, cum sunt fabricile de panificatie-patiserie. O atentie speciala va fi acordata si relansarii brandurilor proprii Traian One si Unic, care au avut in anii precedenti o buna reprezentare pe rafturile magazinelor. Prezentul plan de reorganizare este gandit in sensul crearii posibilitații creşterii ponderii salariatilor direct productivi, care au un rol important in procesul de de productie si scaderea numarului celor indirect productivi.

2.3 Avantajele reorganizarii

2.3.1. Premisele reorganizarii

Principalele premise de la care pleaca reorganizarea EUROCHEESE PRODUCTIE sunt urmatoarele:

Continuitatea activitatii societatii ;

Baza materiala de care dispune societatea ii permite acesteia sa-și desfașoare activitatea;

Existenta unor active excedentare in raport cu activitatea de baza a societatii, care pot genera sau pot fi sursa alternativa de venituri prin vanzarea acestora;

Existența unui personal calificat, cu experiența in domeniul de activitate al Societații și atașat fața de valorile companiei;

Existenta unei experiente de peste 10 ani in ramura prelucrarii si comercializarii branzeturilor, care a permis in timp acumularea resurselor financiare cu care a fost realizata investitia in fabrica noua, pe langa subventia Sapard si creditul bancar.

Dimpotriva, vanzarea in acest moment al intregului patrimoniu al EUROCHEESE PRODUCTIE in cazul falimentului, ar reduce şansele de recuperare a creanţelor pentru TOTI creditorii şi ar duce la instrainarea acestui patrimoniu la o valoare inferioara faţă de valorea sa reala. Votarea planului şi demararea procedurii reorganizarii sunt masuri menite, prin finalitatea lor, sa satisfaca interesele tuturor creditorilor, atat ale creditorilor garantați, cat şi ale celorlalti creditori, precum


10

şi interesele debitoarei, care işi va continua activitatea, cu toate consecintele economice şi sociale aferente.

2.3.2 Avantaje generale faţă de procedura falimentului

Falimentul unei societati situeaza debitoarea şi creditorii pe pozitii antagonice, primii urmarind recuperarea integrala a creanţei impotriva averii debitorului, iar acesta din urma mentinerea intreprinderii in viata comerciala. Daca in cazul falimentului interesele creditorilor exclud posibilitatea salvarii intereselor debitorului, a carui avere este vanduta (lichidata) in intregime, in cazul reorganizarii, cele doua deziderate se cumuleaza, debitorul continuandu-şi activitatea, cu consecinta creşterii sale economice, iar creditorii profita de pe urma maximizarii valorii averii şi a lichiditatilor suplimentare obtinute, realizandu-şi in acest fel creanţele intr-o proporție superioara decat ceea ce s-ar realiza in ipoteza falimentului.

aratam ca, in ambele cazuri, exista un patrimoniu vandabil destinat platii pasivului, dar ca in procedura reorganizarii, la lichiditatile obtinute din eventuala vanzare a bunurilor din patrimoniul debitoarei care nu sunt necesare reușitei planului, se adauga profitul substantial rezultat din continuarea activitatii debitoarei, toate destinate platii pasivului.

Procesul de reorganizare comporta şi alte avantaje:

Continuand activitatea, creşte considerabil gradul de vandabilitate al bunurilor unei societati „active”, faţă de situaţia valorificarii patrimoniului unei societati „moarte”, nefunctionale (patrimoniu care, nefolosit, este supus degradarii inevitabile pana la momentul instrainarii);

vandut ca un ansamblu in stare de functionare (ca afacere), chiar in eventualitatea nedorita a deschiderii procedurii de faliment;

Societatea are costuri fixe semnificative (utilitati, salarii, impozite, taxe locale etc), cheltuieli care nu pot fi amortizate decat prin desfaşurarea activitatii de baza, precum şi din obtinerea de venituri şi valorificari ale bunurilor dispensabile activitatilor pe care societatea urmeaza a le desfaşura. Toate aceste cheltuieli, in cazul nefericit al falimentului societatii, ar urma sa fie platite prioritar din valoarea bunurilor vandute, conform art 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 (ca şi cheltuieli de conservare şi administrare), impietand asupra valorii obtinute din vanzare, şi diminuand in mod direct gradul de satisfacere a creanţelor creditorilor.

Societatea are potential şi detine baza materiala necesara, pentru ca, o data cu depaşirea blocajului in care se afla, sa poata sa-și desfașoare activitatea la o capacitate mai ridicata, mentinand totodata locuri de munca.

2.3.3. Comparatia avantajelor reorganizarii, in raport cu valoarea de lichidare a societatii in caz de faliment.

Raportandu-ne, in estimarea valorii de lichidare a activului societatii, la valoarea de evaluare a patrimoniului societatii debitoare, se poate desprinde concluzia ca implementarea cu succes a planului de reorganizare a societatii debitoare va asigura acoperirea creanţelor creditorilor intr-o masura mult mai ridicata.

In evaluarea realizata de catre societatile de evaluare COLLIERS si CS INVEST SRL, angajate de administratorul judiciar si Comitetul Creditorilor, s-a urmarit determinarea atat a valorii de piata a activelor societatii debitoare, cat și a valorii de lichidarea a patrimoniului acesteia.


11

In acest sens, mentionam faptul ca valoarea de piata „este suma estimata pentru care o proprietate va fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis şi un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing corespunzatoare, in care partile implicate au actionat in cunoştinta de cauza, prudent şi fara constrangere.”

Valorificarea activelor societatii debitoare intr-o procedura de faliment se realizeaza in conditii speciale care nu permit obtinerea in schimbul activelor societatii debitoare a valorii de piata a acestora. Pentru corecta evaluare a valorii ce urmeaza a se obtine in procedura de lichidare a activelor societatii debitoare, se utilizeaza valoarea de lichidare definita ca:

„suma care ar putea fi primita, in mod rezonabil, din vanzarea unei proprietati, intr-o perioada de timp prea scurta pentru a fi conforma cu perioada de marketing necesara specificata in definiţia valorii de piata”

Conform Standardelor Internationale de Practica GN 6 – Evaluarea Intreprinderii 5.7.1.1., „In lichidari, valoarea multor active necorporale (de exemplu fondul comercial) tinde spre zero, iar valoarea tuturor activelor corporale reflecta circumstantele lichidarii. Și cheltuielile asociate cu lichidarea (comisioane pentru vanzari, onorarii, impozite şi taxe, alte costuri de inchidere, cheltuielile administrative pe timpul incetarii activitatii și pierderea de valoare a stocurilor) sunt calculate și deduse din valoarea estimata a Intreprinderii.”

Valoarea de lichidare a activului societatii debitoare, stabilita de catre evaluatorul independent in conformitate cu standardele internationale de evaluare, se prezinta dupa cum urmeaza:

Valori de lichidare

V lichidare = 8.159.298 Lei

Se poate desprinde concluzia ca, in ipoteza deschiderii procedurii falimentului faţă de societatea debitoare, valoarea pe care creditorii acesteia o vor obtine in urma lichidarii patrimoniului acesteia este de 8.159.298 lei.

Valoarea de lichidare obtinuta in urma valorificarii activului in situaţia falimentului de 8.159.298 lei nu va putea fi distribuita integral creditorilor inscriși in tabelul definitiv de creanţe, valoarea acestor distribuiri urmand a fi diminuata cu suma de 1.406.615,56 lei, reprezentand cheltuieli aferente perioadei de observatie, ce se vor adauga creanţelor inscrise in tabel (art. 123 pct.3 din Legea nr. 85/2006) și cu cheltuielile de procedura aferente in suma de 1.167.567,96 lei (art. 123 pct. 1, art. 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006).

Diferenta efectiva ramasa de distribuit creditorilor inscriși la masa credala actuala, in cazul falimentului este in suma de 5.585.114 lei. Diferenta in minus fata de masa credala inscrisa in tabelul definitiv este de 15.935.578 lei. Totodata, mentionam faptul ca totalul distribuirilor ce urmeaza a se efectua prin programul de plati propus prin prezentul plan, in cuantum de 11.965.184 lei, este aproape dublu fata de sumele achitate in ipoteza falimentului (5.585.114 lei). In plus, trebuie sa tinem cont de faptul ca valoarea obtenabila in cazul valorificarii activelor in caz de faliment, este o valoare estimata pentru situaţia lichidarii tuturor bunurilor din patrimoniu, fara insa a tine cont de costurile de administrare a lichidarii și de perioada de realizare a acestor tranzactii – factorul timp putand influenta in mod semnificativ procesul de plata a creanţelor. In plus, in evaluarea activelor au fost incluse creantele, platile anticipate si valoarea activelor necorporale care, in cazul lichidarii, isi pierd integral valoarea.


12

2.3.4 Avantaje pentru principalele categorii de creditori 2.3.4.1. Avantaje pentru creditorii garantaţi In ceea ce privește creditorii garantaţi, reprezentati de banca RBS , implementarea prezentului plan de reorganizare prezinta beneficii in ceea ce privește gradul de recuperare a creanţelor detinute de catre aceștia, respectiv 80% . In ipoteza deschiderii faţă de Societate a procedurii falimentului, creditorul garantat ar beneficia de doar 44,18% din creanta. Totodata, cu privire la acoperirea creanţelor din aceasta categorie, exista riscul încasarii intr-o perioada mult mai mare a debitelor. Acest risc este generat in special de incetinirea pietei imobiliare, precum și de criza de lichiditati existenta pe piata financiara. 2.3.4.2. Avantaje pentru creditorii bugetari Procesul de reorganizare ofera urmatoarele avantaje evidente pentru creditorii bugetari:

Instituie un regim riguros de control al platilor facute la bugetele de stat, ca urmare a derularii activitatii curente. Creanta ar beneficia de o distribuire de doar de 43% in ipoteza falimentului, in timp ce prin planul de reorganizare urmeaza sa se incaseze integral, mai putin penalitati si majorari, respectiv 75% din creanta nominala. , tinem sa mentionam faptul ca,

implementarea planului de reorganizare va asigura recuperarea integrala a creantelor nascute pe timpul perioadei de observatie, in timp ce o ipotetica procedura de faliment ar presupune demersuri suplimentare ce ar necesita o perioada mai lunga pentru distribuiri.

Apreciem ca implementarea acestui plan de reorganizare prezinta beneficii pentru creditorii bugetari, prin posibilitatea acestora de a avea, atat pe durata planului de reorganizare, cat și ulterior, un important contribuabil, care, achitand impozite şi taxe aferente activitatii curente, intregeşte resursele financiare publice. 2.3.4.3. Avantaje pentru salariați Creanta salariala beneficiaza de o distribuire de 90%, fata de 44,18% in procedura de faliment. Alternativa reorganizarii este singura in care se asigura pastrarea locurilor de munca, pentru o mare parte dintre salariati. Cu privire la pastrarea locurilor de munca a actualilor salariati, trebuie mentionat faptul ca, in ipoteza deschiderii procedurii de faliment faţă de societate, toti salariatii societatii urmeaza a-și pierde actualele locuri de munca, in conditiile in care activitatea curenta a societatii va inceta in cadrul procedurii de faliment. Sub acest aspect, in conditiile in care piata fortei de munca se caracterizeaza cu o supra oferta a fortei de munca raportat la cerere, apreciem ca implementarea planului este de natura a profita creditorilor cu creanţe salariale. Un alt beneficiu al implementarii planului o reprezinta și posibilitatea de dezvoltare a unor noi produse si linii de business prin crearea unor noi locuri de munca, pe masura ce activitatea societatii urmeaza a se diversifica. 2.3.4.4. Avantaje pentru creditorii chirografari Continuarea activitatii comerciale a Societatii, implica in mod necesar şi continuarea colaborarilor comerciale cu majoritatea creditorilor chirografari ai Societatii. Cu toate ca prin prezentul plan se


13

propun a fi efectuate distribuiri in valoare de 20% din creante pentru aceasta categorie de creditori, apreciem ca implementarea acestui plan de reorganizare prezinta beneficii și pentru acei creditori cu care nu se continua colaborarea, deoarece acesta categorie nu ar beneficia de distribuiri in caz de faliment.

3. Prezentarea societatii 3.1. Identificarea societatii :

ani SA

Denumirea societatii EUROCHEESE PRODUCTIE

Cod fial / CUI RO16468700

Cod Registrul Comertului J40/8797/2004

Adresa Bd. Corneliu Coposu nr. 2

Localitate Bucuresti, sector 3

Adresa punctului de lucru Comuna Jilava, jud Ilfov

Tara Romania

Pagina internet www.eurocheese.ro

E-Mail [email protected]

Telefon 021-3134074; 021- 4570715 ; 021-3127205

Fax

021-3127205, 021-4570715

Domeniu de activitate principal

procesarea produselor lactate

Cod CAEN (Rev.2) 1051

1997826

3.2. Obiectul de activitate

Activitatea principala a societatii o reprezinta fabricarea produselor lactate si a branzeturilor (cod CAEN 1051); activitatile secundare sunt transportul rutier de marfuri (cod CAEN 6024), depozitarile (CAEN 6312), inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate (CAEN 7020), activitatile de ambalare (CAEN 7482).

http://www.eurocheese.ro/


14

3.3. Structura asociativa. Capitalul social

3.4.Scurt istoric al societatii debitoare La data de 22.02.2010, prin decizia Tribunalului Bucuresti-Sectia a VII-a Comerciala, a fost admisa cererea depusa de debitoare de intrare in procedura de insolventa si de depunere a Planului de reorganizare. Administrator judiciar provizoriu a fost numit General Group Expert SPRL, ulterior acesta fiind schimbat de catre creditorul majoritar RBS Romania, la data de 15.11.2010, cu PricewaterhouseCoopers Business Recovery IPURL Societatea a fost infiintata in anul 2004, avand ca obiect de activitate productia si distributia de branzeturi din fabricatia proprie. EUROCHEESE PRODUCTIE SRL este unul dintre producatorii consacrati de produse lactate, axat mai ales pe fabricarea branzeturilor; portofoliul de produse include branzeturi albe, cascaval si branza topita. Pe baza cresterilor de productie si vanzari obtinute in perioada 2004-2006, precum si din necesitatea de a scurta calea spre consumatorul final si a mari marja de profit, societatea a participat la programul de restructurare a activitatilor agricole Masura 1.1, organizat de programul de preaderare SAPARD, depunand un proiect de investitie noua in 2006, in valoare eligibila de 4.000.000 Eur, respectiv 14,7 milioane lei, proiect aprobat si contractat in 17.01.2007. Cofinantarea acordata de Banca RBS Romania (ABN AMRO) este de doar 80% din valoarea contractata cu Sapard, respectiv, 6.000.000 lei, in loc de 7.350.000 lei. In aceste conditii, a fost incheiat un act aditional la contractul de finantare Sapard, prin care a fost diminuata valoarea totala eligibila a proiectului, de la 14.700.000 lei, la 12.000.000 lei. Proiectul si intreaga consultanta au fost executate de catre firma de consultanta Agriculture Consulting &Engineering SRL. Investitia a fost realizata pe un teren de 5000 mp in intravilanul comunei Jilava, judetul ILFOV, si este constituita din: hala de productie1537 mp, corpul administrativ (birouri, vestiare, cantina, depozite uscate) 380 mp, statia de epurare 150 mp, gospodaria de apa subterana alimentata de doua foraje


15

de mare adancime, punct propriu de transformare de medie tensiune cu puterea 680kW, depozit combustibil, statie de racire si tratare aer, echipamente tehnologice pentru 4 linii de fabricatie. Capacitatea de prelucrare a unei fabrici de procesare lapte este data de capacitatea de receptie si stocare a laptelui materie prima. Capacitatea de prelucrare proiectata si realizata este de 40.000 litri lapte /zi, respectiv o productie de 6-10 tone branzeturi zilnic, cantitatea fiind variabila in functie de sortimentatie si calitatea laptelui. Productia anuala de branzeturi variaza intre 1800-3000 tone anual, capacitate la care se va ajunge treptat in functie de capabilitatea societatii de a dezvolta o piata interna si externa. In cele 4 depozite pentru produse finite cu temperatura controlata se pot stoca minim 1200 tone simultan. Activitatea principala a societatii o reprezinta fabricarea produselor lactate si a branzeturilor (cod CAEN 1051); activitatile secundare includ: transportul rutier de marfuri (cod CAEN 6024), depozitarile (CAEN 6312), inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate (CAEN 7020), activitatile de ambalare (CAEN 7482). 3.4.1 Managementul societații La data deschiderii procedurii insolventei , conducerea societatii era asigurata de : - Tura Victoria Amarda – administrator, numit prin actul constitutiv, cu functia de director general executiv - Paul Fratila – director economic, reprezentant al Alfaexpert Auditax SRL - Ramona Turculet, director comercial si marketing - Tura Dan, director executiv. Prin Sentinta Comerciala din 22.02.2010 , s-a admis cererea pentru deschiderea procedurii insolventei , societatea manifestandu-si totodata dorinta de a propune un plan de reorganizare, iar potrivit art. 47 din Legea nr. 85/2006 nu a fost ridicat dreptul de administrare. La data de 28.02.2010, a fost convocata AGA al EUROCHEESE PRODUCTIE SRL, pentru numirea administratorului special, cu atributiile prevazute de Legea nr. 85/2006.

3.5 Principalele cauze care au dus la starea de incetare de plați a EUROCHEESE PRODUCTIE SRL Lipsa finantarii diferentelor intre costul proiectat si cel efectiv in realizarea si implementarea investitiei a fost cauza principala a intrarii in insolventa. Intarzierea finalizarii si punerii in functiune cu aproape doi ani a contribuit de asemenea la diminuarea lichiditatilor.

Planul de afaceri aprobat in cadrul proiectului de catre banca finantatoare RBS si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala a prevazut implementarea investitiei pana la data de 30.11.2008, data dupa care, intr-un interval de 90 zile, urma sa se deconteze ultima transa de minim 20% din valoarea eligibila a proiectului, adica minim 2.400.000 lei.

Investitia nu s-a putut finaliza la acest termen si au fost incheiate succesiv acte aditionale de prelungire pana la 30 octombrie 2010. Conditiile generale nefavorabile au facut sa nu se poata obtine o suplimentare a creditului cu 300.000 Eur, suma necesara finalizarii investitiei, nici de la banca finantatoare si nici de la alte banci. Inca de la mijlocul anului 2008, administratorul societatii a solicitat bancii finantatoare suplimentarea creditului cu suma de 300.000 Eur, care sa acopere cresterea preturilor investitiei, ca urmare a deteriorarii cursului leului cu aproape 30% (de la 3,25 lei/Eur in semestrul 1 2007 - data la care au fost contractate creditul de investitii si contractele de furnizare servicii, echipamente si mijloace de transport, pana la 4,2664 lei/Eur la data finalizarii investitiei).


16

Ulterior, in tot cursul anului 2009, avand in vedere deteriorarea situatiei economice, s-a solicitat bancii, aflata ea insasi in dificultate in acea perioada, o restructurare creditelor, dar aceasta a preferat sa intocmeasca doar acte aditionale de prelungire a contractelor, in asteptarea unei refinantari din partea BCR sau CEC. Mentionam ca, in ianuarie 2008, RBS a acordat un credit punte in valoare de 800.000 Eur, cu termen de rambursare integrala in acelasi an, desi nu existau resurse pentru rambursarea acestei sume. Conform contractului cu Sapard, ultima transa platibila numai dupa punerea in functiune a investitiei era in valoare minima de 20% din valoarea eligibila, respectiv cca 280.000 Eur. Chiar in cazul in care ar fi fost decontata la timp aceasta ultima transa, din aceasta nu se putea rambursa creditul punte. Toate demersurile facute de restructurare a creditului si transformarea in credit de investitie au fost fara rezultat.

Activitatea curenta a societatii s-a desfasurat in continuare in vechea capacitate de productie din Piata Unirii in tot cursul anului 2009, an in care cheltuielile societatii au crescut pe seama sustinerii costurilor de intretinere si conservare a investitiei nefinalizate de la Jilava, a dobanzilor in crestere la cele doua credite acordate de RBS.

Decapitalizarea produsa de nedecontarea sumei de 3.000.000 lei investita in proiect a avut efecte, deoarece societatea nu a mai fost in masura sa asigure lichiditatile necesare procurarii materiilor prime si materialelor pentru satisfacerea comenzilor clientilor cu care avea contracte in derulare si sa achite furnizorii in cursul anului 2009. Tot in cursul anului 2008, societatea a fost nevoita sa achite cca 1.300.000 lei in contul asociatului Uniprep SA- in insolventa catre creditorii bugetari ai acestuia, devenind astfel creditorul majoritar cu 92% al acestuia, pentru a contracara presiunile juridice si economice ale acestuia. Cu toate cele aratate, cifra de afaceri a societatii a crescut cu 35% in 2008 fata de 2007 si s-a obtinut un profit din exploatare la sfarsitul anului 2008 in valoare de 821.914 lei. Din motivele aratate mai sus, in 2009 cifra de afaceri a scazut cu aproape 30%, iar profitul din exploatare obtinut a fost doar de 323.803 lei. A fost primul an in care Eurocheese a inregistrat pierdere contabila in valoare de 200.331 lei.

Impactul crizei economice asupra activitatii societatii a fost de asemenea semnificativ in scaderea cifrei de afaceri. Din cauza lipsei de resurse financiare, societatea nu a putut lua acele masuri pentru schimbarea gamei sortimentale si a sistemului de promovare, care ar fi fost necesare in conditiile crizei.

Ca urmare a scaderii cifrei de afaceri, au fost restranse spatiile in care societatea isi desfasura activitatea si au fost inchiriate o parte a spatiilor disponibilizate . In octombrie – decembrie 2009, au fost disponibilizati si trimisi in somaj 8 operatori din productie si 3 persoane cu studii medii din administratie, precum si un director de vanzari si un sef de sectie de productie.

Contextul economic nefavorabil existent pe piata pe care activeaza societatea s-a manifestat si prin cresterea preturilor la materii prime si material, concomitent cu scaderea calitatii acestora.

In plus, pe langa scaderea volumului comenzilor pe fondul crizei financiare internationale, concurenta din partea noilor producatori aparuti pe piata (Olympus, Campina), resimtita mai ales in retelele de hypermagazine internationale, a facut si mai evidenta necesitatea produselor competitive pe care noua fabrica trebuia sa le asigure.

Un alt factor de scadere a lichiditatilor si de acumulare a pierderilor l-a constituit scumpirea taxelor la contractele cu retailerii internationali si interni, pana la 27-28% din cifra de afaceri.


17

Considerata in prezent industria cu cel mai mare grad de risc, scaderile principalilor parteneri au avut efect direct in vanzarile companiei. Conform KPMG, scaderea totala a FMCG (Fast Moving Consumer Goods) din retailul modern romanesc a fost estimata pentru perioada 2009 - trim 1 2011 la cca 30%. 4. Starea societatii dupa data deschiderii procedurii de insolventa. De la deschiderea procedurii de insolvenţă până la data de 5 septembrie 2011, dreptul de administrare al societăţii a aparţinut administratorului special, sub stricta supraveghere a administratorului judiciar. Activitatea curenta a debitoarei a avut doua componente: pe de o parte, lucrarile pentru finalizarea investitiei si punerea in functiune a fabricii si, pe de alta parte, activitatea de productie curenta pentru care existau contracte comerciale. Ca urmare a modificarii legislatiei, debitoarea a putut beneficia, desi cu o intarziere de aproape doi ani, de decontarea partiala a lucrarilor de investitie din achitate in anul 2008, incasand astfel suma de 964.000 lei, care a fost utilizata aproape in totalitate pentru realizarea obiectivelor necesare finalizarii investitiei, si anume: proiectarea si instalarea centralei termice, proiectarea si instalarea postului de transformare pentru alimentarea cu energie electrica, a retelelor de utilitati si alte lucrari in valoare de peste 800.000 lei, efectuate cu acordul scris al administratorului judiciar. La data de 30.10.2010, contractul de finantare cu Sapard a fost finalizat in bune conditiuni si cu respectarea tuturor clauzelor, in principal obtinerea tuturor autorizatiilor de functionare cerute de legislatie, si anume: autorizatia sanitar veterinara, autorizatia de mediu, avizul Ministerului Sanatatii, autorizatia Apele Romane, licentele de fabricatie. Ca urmare, la sfarsitul anului 2010, societatea a primit ultima transa de decontare Sapard in valoare de 460.000 lei, care a primit destinatia de capital de lucru. Autorizatiile, avizele si certificatele obtinute de societate sunt anexate prezentului Plan.

4.1. Structura personalului si organizarea interna

În această perioadă, conducerea si coordonarea activităţii curente a societăţii si a lucrarilor de investitii a fost asigurată de urmatoarele persoane:

Director general (funcţie deţinută de administratorul special) Director economic ( functie externalizata ) Director executiv Director de productie Director comercial si de marketing Director tehnic Sef parc auto Administrator si aprovizionare.

Activitatile de resurse umane, contabilitate, juridice si compartimentul de analize de laborator au fost externalizate. De asemenea, anumite lucrari speciale de punere in exploatare au fost realizate cu experti sau specialisti angajati temporar. O parte din personalul calificat operativ, restructurat la sfarsitul anului 2009 si inceputul anului 2010 si trimis in somaj , a fost reangajat. In aceasta perioada, s-a pus accentul pe intarirea activitatii comerciale si de promovare in primul rand a produselor recunoscute marca Traian One, telemea si cascaval si pe fabricatia de branza topita si ambalarea branzeturilor . In paralel , au fost procurate si instalate componentele de comanda si control lipsa pentru instalatia de spalare automata CIP, vana de coagulare lapte, pompe, masina automata de branza alba si a fost pusa in functiune masina de fabricat caaval si mozzarella.


18

La data la care administratorul judiciar a dispus inchiderea fabricii, echipamentele mentionate erau functionale si se desfasura activitate normala de productie. In depozite erau depozitate produse finite, materii prime si material de productie. De aceea, o prima masura la reluarea activitatii este reangajarea personalului de productie, precum si angajarea, printr-o selectie profesionala, a directorului executiv, directorului de productie si inginerului sef de sectie, a unui director comercial carora sa li se stabileaa obiective cantitative si valorice care deriva din Planul de reorganizare. Evolutia fondului de salarii brute si a numarului de salariati pe perioada 2007-2011

INDICATORI 2007 2008 2009 2010 30.06.2011

fond mediu de salarii inclusiv contributii mii lei 319,88 939,30 947,97 346,00 217,24

numar mediu salariati 28 50 52 27 34

salariu mediu pe angajat 952,01 1.565,50 1.519,19 1.067,90 1.064,89

4.2.1. Organizarea societatii raspunde caracteristicilor obiectului principal de activitate si anume fabricarea produselor lactate cod CAEN 1551, care obliga la un management riguros al calitatii si securitatii alimentare a produselor finite si semifabricatelor. Atat fluxul tehnologic al vechii sectii de productie din Bucuresti, cat si cel in fabrica noua s-au aflat permanent sub controlul Directiei Sanitar Veterinare si al Directiei de Sanatate Publica teritoriale. Societatea a implementat in fabrica noua atat Sistemul de management al Calitatii ISO2001:2000, cat si sistemul de asigurare a securitatii alimentare HACCP si detine un certificat ISO TUV Rheinland. Dupa darea in functiune a fabricii Jilava, au fost evaluate si solutionate, din punctul de vedere al practicilor HACCP de siguranta alimentara, punctele critice ale fluxului tehnologic, fluxului de produse, materii prime si depozitarii. 4.2.2. Structura de finantare a investitiei la 30.06.2011 (data ultimului bilant depus la Directia Generala a Finantelor Publice)

Nr.

ELEMENTE DE COST CONFORM CLASIFICARII BUGETARE

FINANTAT PRIN

VALOARE TOTALA PROIECTATA

RAMAS DE REALIZAT LA 30.06.2011 RBS

EFFORT PROPRIU

SUBVENTIE

1

OBTINERE SI AMENAJARE TEREN 0 695.251 0 695.251 0

2

RETELE EXTERIOARE APA, CANAL, GAZE, ENERGIE TERMICA SI ELECTRICA, CAI DE COMUNICATIE 186.431 410.147 149.144 745.722 90.000

3

PROIECTARE, ASISTENTA TEHNICA, AVIZE ACORDURI, AUTORIZATII 269.470 272.817 188.897 731.184


19

4 CONSTRUCTII SI INSTALATII 2.494.665 1.460.249 1.934.228 5.889.142

5 MONTAJ UTILAJ TEHNOLOGIC 0 404.563 0 404.563 50.000

6 UTILAJ TEHNOLOGIC CU MONTAJ 5.440.000 1.424.578 3.328.682 10.193.260 1.500.000

7 UTILAJE FARA MONTAJ 106.000 584.000 0 690.000 50.000

8 DOTARI 0 65.000 0 65.000 0

9 ORGANIZARE SANTIER 94.550 249.128 0 343.678 0

10 COMISIOANE, TAXE LEGALE, COSTURI DE FINANTARE 389.114 1.273.831 332.880 1.995.825 0

11 DIVERSE SI NEPREVAZUTE 0 225.478 0 225.478 0

12 CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE 0 581.726 0 581.726 800.000

13 TVA 0 1.180.950 0 1.180.950 0

14 TOTAL 8.980.230 8.827.718 5.933.831 23.741.779 2.490.000

Sursa: documentatie Sapard Sunt necesare cateva precizari: Datele din tabelul de mai sus se refera la integralitatea proiectului depus in 2006 si actualizat in 2007. Intre timp, au foat operate modificari la capitolele si costurile neeligibile, datorate neexecutarii in totalitate a contractului de antreprenoriat si a contractului de furnizare echipamente. Au fost executate lucrari de constructii si instalatii in regie proprie si cu specialisti angajati temporar, au fost gasite solutii de inlocuire a unor componente de automatizare la echipamentele de prelucrare a laptelui si branzei. Investitiile necesare a se realiza in timpul implementarii Planului de reorganizare, cu acordul Comitetului Creditorilor si a administratorului judiciar sunt urmatoarele:

- Achizitionarea si montarea pasteurizatorului care imbunatateste randamentul productiei. Trebuie mentionat ca acesta nu este strict necesar pentru productia de branzeturi, dar influenteaza randamentul laptelui materie prima.

- Racordarea si punerea in retea a generatorului de energie electrica (pentru a preintampina pierderi de productie in cazul intreruperii curentului electric);

- Montarea si punerea in functiune a instalatiei de apa gheata; - Achizitionarea instalatiei de umplere caserole 2000 bucati/h.

Valoarea estimata a acestora, prevazuta si in Bugetul de venituri si cheltuieli, este de cca 1.000.000 lei. 4.2.3. Descrierea activitații societații EUROCHEESE PRODUCTIE dispune de flux integrat de producţie pentru fabricarea urmatoarelor categorii de produse:

Branzeturi albe : telemea si feta Branzeturi cu pasta filata : cascaval si mozzarella Branzeturi topite si creme de branza Branzeturi proaspete dulci sau maturate


20

In fiecare categorie se gasesc mai multe sortimente diferentiate prin continutul de grasime, ingrediente, adaosuri, gramaj si ambalaj.

In nomenclatorul de produse al Eurocheese se gasesc circa 90 de sortimente de branzeturi, in care se includ si 8 sortimente contractate si fabricate pana in septembrie 2011 pentru lanturile de distributie internationale, sub marca proprie a acestora. Dintre acesti clienti, mentionam: Rewe (marca “Boni”), Carrefour (marca No.1), Mega Image (marca “365”) , Cora (marca “Winny”).

Prezentarea produselor si serviciilor

Produsele Eurocheese se impart in trei mari grupe, dupa cum urmeaza:

Branzeturi albe ambalate si portionate

Cascavaluri si branzeturi fermentate

Branzeturi albe vrac

Branza de capra Branza dulce de vaca 8% grasime Branza dulce foarte grasa de vaca, peste 20% grasime Cas proaspat de vaca Cas Virginia de vaca cu condimente Telemea de bivolita cu chimen Negru (negrilica) Telemea de bivolita extra Telemea de oaie de Sibiu Telemea de oaie din lapte pasteurizat Telemea superioara de vaca maturata min. 60 zile Telemea mixta bivolita+vaca Telemea mixta oaia+vaca Telemea de bivolita maturata min. 60 zile Telemea superioara de oaie maturata min. 60 zile Telemea extra de vaca Feta produs romane Urda de vaca superioara Feta import Danemarca

Bradet afumat Dalia extra Dobrogea Export (din lapte de oaie integral) Fetesti cascaval mixt Mozzarella Madrigal import Muel Penteleu Cascaval cubulete pentru gustari ambalat in gaz inert Cascaval ras ambalat in gaz inert Poienita Rucar Emental (svaiter) Rulada Busteni piper/boia Rulada Virginia cu ierburi fine Harlau caaval impletit afumat Caaval superior de vaca Bradet afumat rotite in ambalaj producator Dalia Extra parafinat 2000g Rucar parafinat sau vidat Madrigal Crema cu marar

Branza dulce de vaca 8% grasime Branza dulce foarte grasa de vaca, peste 20% grasime Telemea de bivolita extra Telemea de oaie de Sibiu Telemea de oaie din lapte pasteurizat Telemea de vaca superioara maturata peste 40% grasime Telemea mixta bivolita si vaca Telemea mixta oaie si vaca Topita baton Traian One smanatana Topita baton Traian One sunca Topita baton Traian One marar Feta indigena Cas dulce Unt 200 g 65% Urda de vaca superioara Telemea capra

Branzeturile topite : in 2010 au fost lansate sase sortimente de branza topita marca Traian One cu 40% mai putin colesterol si adaosuri de smantana, sunca, caaval, branzeturi afumate, ciuperci si marar.


21

Tot in anul 2010 au fost lansate noile ambalaje din gama Traian One pentru branzeturi albe, dintre care sunt exemplificate sase sortimente in fotografiile de mai jos. In anexa la Plan se afla OFERTELE de produse pe categorii de clienti in vigoare in septembrie 2011, pentru a putea fi analizate preturile practicate, capacitatea de comercializare si diversitatea fabricatiei.

In perioada 2007-2011, Eurocheese Productie s-a concentrat foarte mult pe anumite tipuri de produse din portofoliul sau, cea mai mare pondere fiind ocupata de branza telemea, cu 64% din vanzari in 2010, urmata de branza topita cu 22% in vanzari, de cascaval si alte sortimente. Aceasta structura a productiei a fost pastrata in linii generale si in noua capacitate de productie, in efortul de a reveni la locul ocupat anterior anului intrarii in insolventa si de a realiza continuitatea cu sortimentele cunoscute pe piata, pentru a onora contractele de distributie existente (Carrefour, Cora, Real-Metro, Auchan). Totusi, au fost proiectate si sortimente noi , dar care nu au apucat sa fie cunoscute pe piata, activitatea societatii fiind intrerupta intempestiv la data de 19.09.2011. Capacitatea de receptie si prelucrare a fabricii Jilava este de 40.000 litri lapte materie prima/zi , ceea ce se traduce in productia unei cantitati zilnice de 7-10 tone de branzeturi, in functie de structura sortimentala.


22

Principala caracteristica a proiectului implementat este o extrema flexibilitate a structurii de productie care permite adaptarea la o diversitate de solicitari din piata : distribuitori internationali, supermarketuri locale, produse in vrac sau in ambalaje de mare volum pentru fabrici de panificatie, catering, consumuri colective (spitale, camine, inchisori). Conjunctura defavorabilă din ultimii ani de pe piaţa produselor lactate, agravată de criza de lichiditati proprie debitorului, a afectat negativ activitatea economico – financiară a firmei in 2009 si 2010 si a obligat societatea sa gaseasca noi formule de rentabilizare. Incepand cu trimestrul 2 2011 si, mai ales, in trimestrul 3, aceste eforturi au inceput sa-si vadeasca efectele pozitive, astfel ca societatea a incheiat bilantul semestrial 30.06.2011 cu un profit operational de 203.802 lei si o cifra de afaceri de 1.242.391 lei, cu 30% mai mare decat in aceeasi perioada a anului 2010. Venitul total pe primele 6 luni a fost de 1.540.044 lei, in care se includ si veniturile din subventie repartizate in cote lunare pe o perioada de 5 ani. Cea mai mare cheltuiala pe aceasta perioada o reprezinta amortizarea in valoare de 951.574 lei. In cadrul Planului de reorganizare, recuperarea pierderilor si intrarea pe profit contabil are loc dupa opt luni de la reluarea activitatii, pe seama exclusiv a activitatii de baza, fara a se lua in calcul eventualele venituri exceptionale, conform Bugeluiui de Venituri si Cheltuieli.

Autorizari pentru desfasurarea activitatii

Eurocheese detine licente, autorizatii si certificate, dupa cum urmeaza:

Nr. crt.

Denumire Numarul si data obtinerii

Eliberat de Observatii

1. Marca “TRAIAN ONE” 094939 OSIM M200710149/1.11.2007

2. Marca “Unic atat de natural atat de gustos”

066028/21.10.2004 OSIM Depozit National de marci 8934/2004

3. Licenta de fabricatie Seria B, nr. 11929/ 2004

MADR Fabricare branzeturi

4. Licenta de fabricatie Seria B, nr. 11928/ 2004

MADR Fabricare branzeturi

5 Licenta de fabricatie Seria A, nr. 37370/ 2002

MADR Fabricare branzeturi topite

6 Licenta de fabricatie Seria A, nr. 37517/ 2002

MADR Fabricare creme de branza

7 Certificat ISO 9001:2000

7510020122/ 2006 TUV Rheinland

Managementul calitatiiISO9001:2001

8

Autorizatie sanitara veterinara pentru schimburi intracomunitare cu produse de origine animala

Nr. 14/02.05.2011 definitiva

ANSVSA Fabrica de procesare lapte Jilava

9. Autorizatie Gospodarire a Apelor

Nr. 99-IF din 25.10.2010

A.N.Apele Romane

Fabrica de procesare lapte Jilava


23

Certificarea conformitatii cu normele de igiena

Nr. 801/1.10.2010 D.S.P. Ilfov Fabrica de procesare lapte Jilava

10. Autorizatie Mediu Nr. 199/28.10.2010 Agentia pentru protectia mediului Ilfov

Fabrica de procesare lapte Jilava

Prezentarea dotarilor tehnice si tehnologice Hala de productie are o arie construita de 1.537 mp si se compune in principal din urmatoarele spatii :

Destinatie Arie utila

Hol receptive materie prima Aria utila = 67,2mp

Laborator / camera testare lapte Aria utila = 16,6mp

Birou receptie lapte Aria utila = 14,0mp

Zona receptie lapte Aria utila =133,9mp

Camera amestecare lapte Arie utila = 73,8mp

Camera brânza dulce Arie utila = 40,6mp

Zona preparare brânza Arie utila =394,5mp

Camera baie de saramura Arie utila = 36,40mp

Camera Arie utila = 17,1mp

Camera coacere Arie utila =129,4mp

Depozit rece Arie utila =129,4mp

Hol Arie utila = 24,6mp

Depozit materiale / echipamente curatat Arie utila = 29,1mp

Camera panou electric Arie utila = 18,2mp

Camera central termica si boiler abur Arie utila = 27,6mp

Camera compresor aer Arie utila = 17,0mp

Camera unitate compresoare Arie utila = 27,8mp

Camera preracire brânza Arie utila = 17,7mp

Camera maturare Arie utila = 17,7mp

Camera produs finit Arie utila = 17,2mp

Camera materiale împachetat Arie utila = 34,0mp

Birou expediere Arie utila = 8,6mp

Hol 2 Arie utila = 8,7mp

Zona produs finit Arie utila =234,9mp

Capacitatea de depozitare este de cca 1200 tone la temperatura de 0-15 grade C, dar aceasta poate fi crescuta prin dotarea depozitelor cu rafturi. Cladirea administrativa are o arie utila de 379,85mp, distribuiti astfel :

Destinatie Arie utila

Secretariat / asteptare Aria utila = 31,3 mp

Amenajare birouri Aria utila = 122,1 mp

Hol 1 Aria utila = 5,6 mp

Departament contabilitate Aria utila = 37,6 mp


24

Birou director Aria utila = 16,9 mp

Sala consiliu Aria utila = 20,1 mp

Arhiva Aria utila = 10,5 mp

Cantina Aria utila = 41,2 mp

Toalete Aria utila = 8,0 mp

Vestiare barbate Aria utila = 17,1 mp

Vestiare femei Aria utila = 35,5 mp



Cabinet medic veterinar Aria utila = 10,5 mp

Principalele utilaje si echipamente din dotarea societatii sunt : Echipamentele achizitionate de Eurocheese acopera intregul flux de productie si depozitare a branzeturilor, astfel: Receptia laptelui materie prima si stocarea in vederea prelucrarii - capacitate totala de 60.000 litri Capacitate de receptie si depozitare a laptelui - 10.000 l pe ora Capacitate de racire de la 25 grade C la 5 grade C Vane de prelucrare branza : 2 x de 6.000 l Rezervoare de stocare a laptelui : 5 x 12.000 l Rezervoare de stocare smantana : 2 x 1.500 l Pompe de dozare Rezervoare de pastrare a zerului : 2x10.000 l PRODUCTIE BRANZETURI Instalatie automata de fabricare a branzei albe - capacitate 4 tone/ora Linie completa semiautomata pentru mozzarella si cascaval - capacitate 2 tone / himb Linie de productie urda din zer sau branza dulce din lapte - capacitate 30.000 litri/himb

DEPOZITARE MATURARE Echipamente pentru controlul temperaturii Depozite de maturare 16 mp, racire branza moale : 4-18 grade C Depozit refrigerare, 16 mp, racire produse finite, 4-8 grade C Depozit de refrigerare, 32 mp, 12-16 grade C Statie de ventilare si aer conditionat/ refrigerare/ unitate de incalzire, 16 mp, Depozit de refrigerare, 125 mp,0-4 gr C Depozit de refrigerare, 85 mp, 4-8 grade C PORTIONARE, FELIERE , AMBALARE, Masina de taiere si feliere (300 x 100 mm, portii de 300 / 700 grame) Unitate de vidare pentru ambalarea branzei Masina de termo-modelare universala Echipament automat pentru marcare si etichetare

FABRICARE BRANZA TOPITA STATIE DE SPALARE CIP Rezervoare izolate pentru detergent si dezinfectanti - capacitate 1.500 l Rezervor de clatire - capacitate 2.500 l Rezervor de apa curata - capacitate 1.000 l Unitate CIP pentru tur si retur


25

Pompe autocuratitoare Unitate de dozare pentru detergenti si dezinfectanti Echipamente si armaturi Instalatii alimentare abur, apa , apa gheata si aer comprimat: Boiler de abur 1.000 kg/h Centrala termica 700 kWh Unitate de producere apa - gheata Unitate de pompare apa racita 45.000 l/h Compresor Furnizorul de utilaje Bertsch Company GMBH nu a livrat in totalitate echipamentele prevazute in contractul in valoare totala de 2.360.000 Eur. Echipamentele si serviciile nelivrate sunt in valoare de 410.000 Eur si constau in : - Unitate de control general electronic si automatizari pentru vane de branza, masina de branza alba, receptie si pasteurizare; - Pasteurizator de 7.000 l/h si accesoriile acestuia; - Instalatia automata de umplere caserole cu creme de branza si branza topita, capacitate 2000 buc/ora ; - Toata aparatura de laborator.

4.4. Pasivul societatii In Tabelul definitiv al debitoarei EUROCHEESE PRODUCTIE intocmit de administratorul judiciar si afisat la data de 19 iunie 2012, au fost inscrise urmatoarele creante:

1. Creante garantate ...11.867.669 lei 2. Creante salariale ..... 94.335 lei 3. Creante bugetare ... 679.726 lei 4. Creante chirografare..... 8.980.152 lei

Total pasiv ........................21.621.882 lei

SC Eurocheese Productie SRL- in insolventa Plan de reorganizare

C.I.F. RO 16468700

TABELUL DEFINITIV AL CREANTELOR

RON

NR. CRT.

Categorie creante Creanta admisa in

Tabelul definitiv

Pondere in categorie %

Creanta admisa

%

Creanta admisa

I. Creante garantate art.121 alin. 1 pct 2 si art. 123 pct. 7

11.867.669 100 80 9.494.135

1 RBS BANK (Romania) SA 11.867.669 100 80 9.494.135

II. Creante bugetare art. 123 pct.3 679.726 100 75 509.795

2

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE a MUNICIPIULUI BUCURESTI

477.928 70,31% 75 358.446

3 DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3 118.220 17,39% 75 88.665

4 CONSILIUL LOCAL JILAVA - Serviciul Impozite si Taxe Locale

83.578 12,30% 75 62.684

III. Creante salariale art.123 pct. 2 94.335 100 90 84.902

IV. Creante chirografare art. 123 pct. 7 8.980.152 100 20 1.796.030

5 BERTSCH NAHRUNGSMITTELTECHNIK GMBH 2.829.846 31,51% 20 565.969

6 SC CCM IMPORT EXPORT 1.731.000 19,28% 20 346.200


26

7 SC DELTALACT SA 1.448.056 16,13% 20 289.611

8 SC COMPANIA DE FACTORING SRL 1.184.095 13,19% 20 236.819

9 SC DIRECT LINE INOX IMPEX SRL 507.581 5,65% 20 101.516

10 S.C.MOTORACTIVE SA 339.190 3,78% 20 67.838

11 SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONSULT.SRL 240.000 2,67% 20 48.000

12 SC BIG FAMILY SRL 106.606 1,19% 20 21.321

13 SC LACTOCORV SRL 106.517 1,19% 20 21.303

14 SC PROTA PROD-CONSTRUCT SRL 66.624 0,74% 20 13.325

15 SC ROEXPERT SRL 61.286 0,68% 20 12.257

16 SC PANEM SRL 55.788 0,62% 20 11.158

17 S.C.MAXIMA MILK SRL 51.216 0,57% 20 10.243

18 SC CASA MEDITERANA IMPORT SRL 49.935 0,56% 20 9.987

19 SC TUDIA SRL 33.372 0,37% 20 6.674

20 SC LACTATE BRAILA SRL 31.542 0,35% 20 6.308

21 SC COMALACT SRL 20.460 0,23% 20 4.092

22 SC BINCO LACT SRL 16.066 0,18% 20 3.213

23 SC DERA ROMANIA SA 14.829 0,17% 20 2.966

24 SC LACTA SA 14.179 0,16% 20 2.836

25 TOFALVI ANDREIU 11.904 0,13% 20 2.381

26 SIGMA PRINTING 10.812 0,12% 20 2.162

27 SC UGO TRADING 10.000 0,11% 20 2.000

28 S.C. EXPERT BUSINESS S.R.L. 8.512 0,09% 20 1.702

29 S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L. 7.683 0,09% 20 1.537

30 SC SOCIETATEA GEN.EXPERTILOR TEHNICI SA 5.910 0,07% 20 1.182

31 SC PROTECT SECURITY SRL 4.817 0,05% 20 963

32 S.C. MARSAL PRODUCTION GROUP S.R.L. 4.602 0,05% 20 920

33 SC BACTOLACT SRL 4.575 0,05% 20 915

34 S.C. EXPO PROIECT S.R.L.( TURA VICTORIA) 3.149 0,04% 20 630

TOTAL I+II+III+IV 21.621.882 11.884.862

5. Prezentarea pieței careia i se adreseaza societatea

5.1 Prezentarea principalelor caracteristici ale pieței. Marimea pieței

Un studiu recent al companiei de consultanta King Sturge arata ca tarile din estul Europei vor avea un avans al retailului de peste 60% in urmatorii 10 ani , dar pentru 2011 se prevede o scadere de 2,2% care se adauga la scaderile de peste 12% in 2009 si inca 9% in 2010.


27

Segmentul alimentar se remarca ca fiind cel mai mare dintre segmentele pietei bunurilor de larg consum, peste 50%, tendinta care se mentine si in 2011. Acest lucru s-a datorat in egala masura cresterii nivelului de trai al populatiei intre 2006-2008, cat si cresterii foarte rapide a retelelor de retail, reprezentate de lanturi internationale de supermarket-uri si hypermarket-uri, cum ar fi : Metro, Carrefour, Rewe, Auchan, Kaufland. Criza economica s-a manifestat si in domeniul alimentelor, inclusiv de baza, si s-a caracterizat printr-o crestere accentuala a preturilor si scaderea puterii de cumparare. Pe de alta parte, KPMG a relevat ca apreciaza scaderea vanzarilor la FMCG in ultimii 3 ani la 30% ceea ce explica modificarile de sortimentatie si calitate care au avut loc in Romania si preferinta pentru marfurile ieftine.

Cresterea globala a pietei de retail (mld EUR)Sursa: Planet Retail

Vanzarile de retail 2008, 2008 Eur/loc,Sursa : Deloitte

In cadrul pietei alimentare, piata lactatelor din Romania a crescut in intervalul 2005-2007 cu un ritm mediu anual de 13%, fiind de departe cel mai ridicat din regiune, pe locul al doilea aflandu-se Bulgaria, cu o crestere medie anuala de doar 5%. Cresterea a continuat si in 2008, in acest trend inscriindu-se si EUROCHEE PRODUCTIE , cu o crestere de 38% fata de 2007 a cifrei de vanzari.


28

Segmentarea pietei de lactate din Romania in 2007, pe categorii de produse Sursa: Euromonitor La nivelul anului 2007, branza a fost categoria de lactate cu cea mai mare pondere in vanzari, totalizand aproape jumatate din consumul de lactate din Romania. Consumul de lactate cunoaste un decalaj mare, de 32% fata de consumul din UE, dar diferenta este inca si mai mare pe piata branzeturilor, unde Romania are un consum de aproximativ 20% din consumul european pe cap de locuitor. Se observa de asemenea ca, la nivel european, in 2007, din 30 kg de produse lactate, 19 kg sunt de branza, fata de segmentarea lactatelor in Romania, unde consumul de branza este de 47% din totalul produselor lactate, la nivelul aceluiasi an.

Consum anual de lactate pe cap de locuitor (kg) – Romania vs UE, 2007 Sursa: MEMRB, APRIL, Institutul National de Statistica

Consum anual de branza pe cap de locuitor (kg) - Romania vs UE, 2007 Sursa: MEMRB, APRIL, Institutul National de Statistica

Consum anual de lactate pe cap de locuitor Consum anual de branza pe cap de


29

(kg) – Romania vs UE, 2007 Sursa: MEMRB, APRIL, Institutul National de Statistica

locuitor (kg) - Romania vs UE, 2007 Sursa: MEMRB, APRIL, Institutul National de Statistica

CRESTERE PRONUNTATA A PRETURILOR PRODUSELOR ALIMENTARE PE PLAN INTERNATIONAL

Evolutia pietelor internationale execita o presiune asupra pretului alimentelor in crestere cu 36,9%, comparativ cu o crestere de 4,8% inregistrata in Romania, iar pretul materiilor prime agricole au inregistrat crestere de 40-50% in 2010. Jahnsen Basenns, CEO al companiei Slardingstone Trade Analytics Market, pune majorarea preturilor la alimente si cereale pe seama cererii in crestere accelerata din China si India. Un alt element macroeconomic important care poate influenta realizarea Planului de reorganizare este indicele comparativ al preturilor produselor alimentare. Conform Eurostat, la nivelul anului 2009 (an in care TVA-ul in Romania era de 19%), preturile pentru alimente si bauturi nealcoolice in Romania erau la un plafon de 66% din media preturilor din tarile Uniunii Europene. Doar Polonia avea un indice al preturilor mai mic decat Romania, respectiv 64%. Piata produselor lactate in Romania este dependenta de pretul materiei prime, element ce influenteaza in proportie de 80% preturile produselor la raft. Din aceasta perspectiva, Romania prezinta caracteristici specifice, absente in celelalte tari ale Uniunii Europene. Romania detine cel mai mare numar de cote de vanzari din UE 27, ca urmare a numarului mare de fermieri mici, care detin un efectiv mai mic de 10 bovine. Numarul mic de ferme cu efective de peste 100 de capete si dispersia lor pe distante mari cresc costurile de colectare a laptelui mult peste media europeana. Efectul se vede in pretul oferit producatorilor. Daca in tari precum Bulgaria si Polonia pretul platit fermierului pentru litrul de lapte este de 0,28-0,29 eurocenti/ litru, in Romania pretul platit fermierului este de 0,25-0,26 eurocenti/litru. Cu toate acestea, pretul materiei prime, ajuns la poarta procesatorului, este comparabil, fiind de 0,32 eurocenti in Romania, 0,34 eurocenti in Ungaria,0,35 eurocenti in Austria si Germania. Pretul materiei prime influenteaza in cea mai mare masura rata profitului. In anul 2009, cea mai mare rata a profitului a fost inregistrata de Albalact, cu 11,52%, urmata de Napolact, cu 9,03%, in timp ce liderul pietei lactatelor Danone a inregistrat o rata a profitului de 6,27%. In Austria, rata medie a profitului net pentru procesatorii de lactate este de 7,9%, in timp ce in Olanda acest indicator atinge 8,23%, conform statisticilor publicate de Euromonitor.


30

EVOLUTIA CANTITATII DE LAPTE DE VACA COLECTATA DE UNITATILE PROCESATOARE IN PERIOADA AUGUST 2009-AUGUST 2010

Sursa: Institutul National de Statistica

Perspectiva importurilor de lapte ca materie prima pentru procesatori este tot mai evidenta. Dupa datele detinute de Ministerul Agriculturii, in 2010 au fost sacrificate aproximativ 300.000 de taurine, dar cifra ar putea fi mult mai mare. Sacrificarea a fost determinata de eliminarea unor subventii, pe de o parte, dar si de cresterea pretului pentru carnea de vita, pe de alta parte. Asta inseamna ca laptele va fi colectat in cantitati mult mai mici, urmand ca diferenta sa fie acoperita cu importuri.

RATA PROFITULUI PENTRU PROCESATORII DE LAPTE IN 2009

Companie Angajati 2009'

Cifra de afaceri neta 2009 (mil. lei)

Profit net /pierdere neta 2009 (mil lei)

Rata profitului net 2009 (%)

SC Danone PDPA 709 434.6 27.24 6.27

SC Friesland Romania 674 284.41 1.2 0.42

SC Napolact SA 389 233.28 21.06 9.03

SC AIbalactSA 559 225.98 26.04 11.52

SC Hochland Romania 353 204.77 6.62 3.23

SC Delaco Distribution SRL 375 188.54 7.36 3.90

SC Doma Lactate SA 746 155.36 -15.04 -9.68

SCE Industrializarea Laptelui Mures 386 119.32 -2.14 -1.79

SC TRD Tnuva Romania Dairies SRL 294 89.93 -95.57 -106.27

Sursa: Revista Piata

In datele Eurostat, Romania apare ca avand un nivel al preturilor pentru produsele lactate situat la 93% din media europeana, la sfarsitul anului 2009. Cum piata europeana a produselor lactate a stationat in primele sase luni ale anului 2010, iar piata romaneasca a a inregistrat un indice al preturilor mai mare cu 1,83% fata de jumatatea anului 2009, conform Institutului National de Statistica, se poate presupune ca in 2011 Romania avea preturi la produsele lactate situate la nivelul mediu al tarilor UE 27, cu atat mai mult cu cat cresterea TVA de la 19 la 24% a avut un aport semnificativ la cresterea acestor preturi. In alta ordine de idei, unul dintre factorii care va mai influenta evolutia preturilor este abordarea in negociere pe care o vor avea retelele internationale, cu care s-a ajuns deja la conditii de discounturi care vor fi din ce in ce mai greu de suportat de anumiti procesatori.


31

Piata de lactate din Romania in perioada 2005-2012(mld EURO) Sursa: MEMRB, APRIL, INS, Intellinews, DailyBusiness, Euromonitor

Evolutia pietei branzeturilor in Romania (mld EURO) 2005-2012 Sursa: MEMRB, APRIL, INS, Intellinews, Euromonitor

5.2. Evoluţia vânzărilor de produse în ultimii 5 ani La inceputul anului 2011, AC Nielsen a publicat un studiu privind structura pietei de branzeturi din Romania in 2010 care s-a ridicat la cca 1,2 miliarde lei. Dintre cele cinci mari segmente de produse, potrivit datelor Nielsen, cascavalul raporteaza cele mai mari vanzari in volum si valoare, cu 24,3 mii tone si, respectiv, 615,7 milioane lei la nivel de total retail. Urmeaza branza topita, cu un volum de 9,9 mii tone si o valoare de 272,5 milioane lei, si telemeaua, care desi inregistreaza un volum mai mare, de 11,7 mii tone, are o valoare per unitate mai mica, care face ca vanzarile in volum sa fie de doar 200 milioane lei. Trebuie mentionat aici ca diferite categorii de telemea formeaza, pe langa lapte, categoria cu cel mai mare autoconsum in Romania. Pe locul patru, in topul ierarhic bazat pe performantele segmentelor in 2010, se gasesc cremele de branza, cu un volum de 2370 tone si o valoare de 64 milioane lei. In ultimul rand, specialitatile de branza, care desi au crecut in ultimii ani, raman o categorie de nisa, adresata consumatorilor cu bani si cultura gastronomica. O dovedesc si datele de piata de la Nielsen, care arata un volum de 400 tone si 22 milioane lei. 5.3. Prezentarea previziunilor privind piața careia i se adreseaza societatea

STRUCTURA CONSUMULUI DE BRANZETURI IN 2010

Sursa : AC Nielsen, 2011

GRUPA VALOARE mii lei

CANTITATE tone PONDERE

PRETURI MEDII RETAIL

PRETURI MEDII PRODUCATOR

PRETURI MEDII EUROCHEESE 2011

cascaval 615.770 24.245 52% 25,40 19,54 17,23

branza topita 272.570 9.904 23% 27,52 21,17 16,67

telemea 200.884 11.704 17% 17,16 13,20 14,44

crème 64.663 2.370 5% 27,28 20,99 -


32

TOTAL 1.153.887 48.223 98% 23,93 18,41 15,33

specialitati 22.072 416.000 2% 0,05 0,04 -

TOTAL 1.175.959 464.223 100% 2,53 1,95 15,33

NOTA: in primele 4 luni ale anului 2011, cascavalul si telemeaua au fost achizitionate ca semifabricate de la terti, doar branza topita fiind fabricatie proprie. Productia proprie de telemea a inceput in iunie 2011. Se observa totusi ca preturile medii Eurocheese sunt mai mici decat preturile medii nationale, ceea ce denota o rezerva de crestere.

Piata branzeturilor este una foarte fragmentata, primii trei producatori detinand insumat o

cota de piata de doar 22,2%in 2007 . In 2010, situatia nu s-a schimbat prea mult. In ciuda gradului ridicat de dezvoltare, segmentul ramane destul de fragmentat din punct de vedere al jucatorilor si al ofertei de produse. Aceasta este concluzia cea mai rapida pe care o putem trage daca privim situatia la nivel de top producatori si top branduri, unde pragul de 50% este atins cu greu, atat din punct de vedere volumic, cat si din punct de vedere valoric. Astfel, potrivit Nielsen, in perioada decembrie 2009 - iulie 2010, primii cinci producatori (Delaco, Hochland, Friesland, marcile private si Therezia) detineau o cota de piata volumica de 46,8%. Din perspectiva valorica, topul arata la fel, cu exceptia ultimei pozitii unde Lacto Solomonescu il surclaseaza pe Therezia, iar cota cumulata este de 51,1%. In ceea ce priveste topul marcilor, situatia denota un grad si mai mic de consolidare, Hochland, Delaco, Lacto Solomonescu, Napolact si Lacto Food detinand 38,3% din volum vanzari. Valoric, Hochland, Delaco, Napolact, Lacto Solomonescu si Milli acumuleaza 44,0% din vanzari, in aceeasi perioada. Din punct de vedere al segmentarii dupa tipul de lapte din care este produs, cascavalul obtinut din lapte de vaca reprezinta 86,4% din volum vanzari si 86,5% din valoarea vanzarilor, iar restul de pana la 100% este reprezentat de categoria produselor din lapte de capra si oaie. Pe categoria de branza topita, la polul opus de cascaval, se prezinta un grad ridicat de consolidare, aproape de 100%, la nivelul producatorilor, in timp ce marca privata joaca un rol mult mai important in dinamica segmentului. Astfel, conform Nielsen, in perioada decembrie 2009 - iulie 2010, Hochland, marcile private, Delaco, Lacta Food si Lactalis detin o cota de piata de 96,4% in volum vanzari si de 96,8% in valoare vanzari. Si in ierarhia privind principalele marci se observa o stabilitate ridicata, topul ramanand neschimbat indiferent de criteriul volumic sau valoric. Prin urmare, Hochland, Lacto Food, Delaco si Apetito cumuleaza 85,0% in volum vanzari si 89,5% din valoarea acestora. In acelasi timp, daca segmentam oferta de produse dupa aroma, putem observa ca sortimentul de branza topita cu aroma de smantana este cel mai popular si realizeaza 37,85 din vanzarile in volum si


33

39,7% in valoare vanzari. Doar alte doua sortimente din multitudinea celor prezente la raft reusesc sa depaseasca pragul de doua cifre: branza topita cu aroma de sunca, cu 15,4% in volum si 15,6% in valoare, si cele cu diverse arome, cu 14,2% cota volumica si 15,5%, cota valorica. Tot in imediata apropiere a pragului de 10%, se afla branza topita cu aroma de cascaval, care detine 9,1% in volum vanzari si 9,5% in valoare. Branza topita simpla, fara vreo aroma suplimentara, strange 6,5% in volum si 6,3% in valoare. Restul procentelor se impart intre diverse arome, cum ar fi cea de ierburi, ardei iute, Emmentaler sau ciuperci. Telemeaua, cel mai traditional segment de consum , se adapteaza formatelor moderne. Normele sanitare si de igiena alimentara tot mai severe, pe de o parte, si reticenta consumatorilor vizavi de achizitia acestor produse din surse mai putin sigure, pe de alta parte, au facut ca vanzarile de telemea sa migreze, incet dar sigur, din pietele traditionale in formatele moderne de comert. Si, desi acest segment abunda inca in producatori de toate marimile, cu influente locale si regionale, productia tinde sa se mute si ea in mana marilor jucatori din piata de lactate. Friesland, Hochland, Mersel Company, Lactalis si Madyal detin o cota de piata de 51,7% in volum, in timp ce din punct de vedere valoric Hochland, Friesland, Lactalis, Mersel Company si Olympus Dairy cumuleaza 56,7% din vanzari. In topul marcilor, datele Nielsen arata ca Huedin, Hochland, Defne, LaDorna si Madyal, strang 49,3% din vanzarile in volum, in aceeasi perioada de timp. Ca si in cazul topului pe companii, si la nivelul topului pe branduri au loc permutari cand vine vorba de vanzarile in valoare, unde Hochland, Huedin, LaDorna, Defne si Madyal detin o cota de 53,8%. 5.4. Prezentarea principalilor competitori și a poziției societații fața de aceștia TOP MARCI CASCAVAL - sursa Nielsen

TOP MARCI TELEMEA, TOPITA, CREME – sursa Nielsen


34

Asa cum era de asteptat, cele mai vandute sortimente sunt cele din lapte de vaca si de oaie. Astfel, telemeaua de vaca detine ponderea cea mai mare din segment, cu 71,6% in volum vanzari si 66,5% in valoare vanzari, iar telemeaua de oaie inregistreaza 16,6% in volum si 20,2% in valoare. Celelalte sortimente de bivolita, de capra sau mixta reunesc vanzari de 11,8% in volum si de 13,3% in valoare. Cremele de branza urmaresc acelasi tipar ca si branza topita. Spre deosebire de cascaval si telemea, din punct de vedere al gradului de consolidare cremele de branza se pot compara mai degraba cu ceea ce se intampla pe segmentul de branza topita. Exista si o exceptie si anume ca marca privata este mult mai slab dezvoltata, facandu-si aparitia pe ultima pozitie doar in topul producatorilor dupa vanzarile in volum, unde impreuna cu Hochland, Kraft, Unilever si Karwendel, strange 94,2%. In topul valoric pe producatori, Hochland, Kraft, Bongrain, Unilever si Karwendel cumuleaza o cota de 95,3% in perioada decembrie 2009 - iulie 2010. Tot in prima jumatate a anului, Almette, Hochland, Philadelphia, Exquisa si creme Bonjour detin 90,8% din vanzarile in volum si 90,7% din cele in valoare. Ca si sortimente, singurele care reusesc sa cumuleze cota de piata de doua cifre sunt cremele de branza cu aroma de ierburi, cele cu aroma de smantana si cele simple, fara alte ingrediente. Primele dintre acestea au, potrivit Nielsen, o cota de piata volumica de 27,7% si una valorica de 28,3%. Ele sunt urmate de cele cu aroma de smantana, cu 24,7% in volum si 27,0% in valoare, si de cremele de branza simple, cu 21,6% in volum vanzari si 20,9% in valoare vanzari. In rest, observam un grad ridicat de fragmentare, vanzarile impartindu-se intre cremele de branza cu diverse arome, cum ar fi cea de castraveciori si marar, de piper verde, de rosii sau iaurt. Specialitatile de branza sunt restrictionate de pret , dar au un ritm de crestere pozitiv in ciuda crizei.


35

Studiul mai scoate in evidenta un aspect important in stabilirea directiilor de planificare a vanzarilor in urmatorii 4 ani si anume convergenta la nivel de canale de distributie. Studiul arata o pondere covarsitoare a retailului modern fata de comertul traditional pentru toate segmentele de produse, cu exceptia branzei topite, unde raportul este cat de cat mai echilibrat. Astfel, pentru cascaval, 82,3% din volumul vanzarilor se realizeaza prin intermediul formatelor moderne de comert : hypermarketuri, supermarketuri si discounteri. Si pentru telemea si cremele de branza se manifesta acelasi fenomen, cu 83,7% din volum vanzari si, respectiv, 81,6%, in timp ce in cazul specialitatilor de branza se intampla un fenomen extrem, canalul traditional aproape neexistand (1,1% din volum vanzari). Singurul segment unde cele doua mari canale de distributie sunt cat de cat echilibrare este cel al branzei topite, unde retailul modern reprezinta 62,6% si cel traditional 37,4% din volum vanzari.

5.5. Concluzii privind incadrarea in contextul pietei post criza Sortimentele propuse de Eurocheese prin prezentul Plan de reorganizare se incadreaza in tendinta de consum a pietei locale: cascaval, telemea, branza topita. Cremele de branza - sortiment pe care Eurocheese il poate produce dupa achizitionarea unei instalatii de umplere - reprezinta un important motor de crestere a vanzarilor, avand in vedere ca in prezent acestea provin din import. Sortimentele de mai sus isi pot gasi locul si la export, in special exportul asa numit „etnic”. Preturile mai scazute de productie fata de media pe tara, datorate unei mai bune organizari, dar si echipamentelor mai moderne, pot asigura nu numai competitivitate, ci si o marja confortabila; Vanzarile produselor proprii sunt principala sursa de restituire a creantelor, relevand si faptul ca atat imprumuturile bancare cat si creditele furnizor au fost utilizate pentru dezvoltare. Tehnologia moderna utilizata cu pricepere poate fi garantia calitatii produselor pe o piata unde nu predomina tehnologiile moderne de fabricare a branzeturilor. Volumele planificate - intre 1800 – 3000 tone anual - pot fi realizate pe o piata care are de recuperat atat de mult fata de pietele din UE, mai ales daca tinem seama ca societatea a mai vandut si in anii 2007-2008 cantitati comparabile de branzeturi. Mentionam ca aceasta productie se poate obtine cu 60-75% din capacitatea proiectata, valoare luata in calcul la elaborarea Planului.

Specializarea numai pe segmentul branzeturilor creaza urmatoarele avantaje competitive : - Sporeste interesul retailerilor pentru oferta - Determina costuri mai mici cu instruirea fortei de munca


36

- Determina costuri mai mici in exploatare - Micsoreaza riscurile de deteriorare a stocurilor

5.6 Prezentarea principalilor parteneri comerciali ai societații Contractele ferme aflate in derulare la data intreruperii activitatii reprezinta un potential important in realizarea obiectivelor Planului de reorganizare, cu atat mai mult, cu cat majoritatea reprezinta, de ani de zile, parteneri traditionali al Eurocheese: Carrefour, Auchan, Spaar Romania, Cora hypermarket, Metro-Real, Vel Pitar si altii. Cu o parte dintre acestia existau chiar mai multe contracte pe categorii de comercializare : marca proprie, produse pentru autoservire sau produse pentru servire asistata.

Lista contracte in derulare la 19.09.2011

Nr. crt.

Partener Nr. Contract/Data Obiect

1 SC MGV DISTRI-HIPER SA 119/15.10.2006 vanzare produse

2 Vel Pitar 102096/15.06.2011

Produse pt.patiserie

3 Real Hypermarket 225/22.06.2011 Toata gama

4 Spar Romania 140/24.11.2010 Toata gama

5 Yorkshire Enterprises LLC RO-US-041112/2006 Export SUA

6 SC MAKLER KOMERS SRL 11/22.05.2007 Produse

7 SC Majestic Tourism SA 22.02.2007 vanzare produse

8 SC Hoteliere Grand SRL 10663/31.08.2010 vanzare produse

9 SC HYPERMARCHE SA P 293/27.11.2008 Toata gama

10 SC LACTESSE DISTRIBUTION SRL 30.11.2010 vanzare produse

11 SC SILVER ACTIVITIES SRL 04.01.2010 vanzare produse

12 SC Casa de Comenzi Gemenii 27.01.2011 vanzare produse

13 SC ARTIMA SA 7565/06.01.2011 vanzare produse

14 SC CARREFOUR ROMANIA SA 20525/06.01.2011 vanzare produse

15 SC MAKHLOUF INTERNATIONAL vanzare produse

16 SC LACTOCRIST SRL 156/23.12.2010 materii prime

17 SC ROMANIA HYPERMARCHE SA PP 65/19.03.2010 vanzare produse

18 SC REAL -HYPERMARKET ROMANIA SRL 43082_1_2010_0001/18.05.2010 vanzare produse

Volumul care s-ar fi putut realiza pe baza contractelor in a doua parte a anului 2011 cu marii retaileri, tinand cont de cifrele target stabilite cu fiecare dintre ei la incheierea contractului, este de minim 4.375.000 lei.

Pierderea suferita de debitor prin suspendarea activitatii nu este insa numai de natura marfurilor vandute care se puteau produce. Contractele cu retailerii internationali prevad taxe comerciale si de marketing care se estimeaza pe baza vansarilor target si care in cea mai mare au si fost platite.


37

O alta pierdere importanta au fost contractele de marca proprie, care ofera garantia vanzarii unor cantitati mari si fara costuri suplimentare, in care Eurocheese era producator unic.

6. Analiza situației economico financiare 6.1.1. Situația activelor imobilizate și și evoluția acestora

Ne vom referi, în cele ce urmează, la situaţia societăţii la momentul premergător intrării în insolvenţă, respectiv, la analiza situaţiei financiare a societăţii în baza balanţei de verificare contabilă aferentă lunii decembrie 2009.

Pentru a reflecta o imagine cât mai clară asupra activităţii acesteia în ultimii patru ani, analiza efectuată acoperă situaţia patrimoniului debitoarei, categoriile de structură ale activului şi capitalurilor proprii şi datoriile societăţii:

-Ron-

INDICATORI 2006 2007 2008 2009

Imobilizări necorporale 342.045 307.540 275.705 239.534

Imobilizări corporale 2.994.240 7.260.548 20.484.982 20.108.339

Imobilizări financiare 0 0 0 0

ACTIVE IMOBILIZATE 3.336.285 7.588.088 20.760.687 20.108.339

Stocuri 140.965 132.681 224.418 141.496

Creante 777.839 9.100.788 5.001.373 4.679.458

Casa si conturi 12.529 32.351 -513.716 109.262

ACTIVE CIRCULANTE 931.333 9.265.820 4.712.075 4.930.216

Cheltuieli în avans 245.063 707.801 1.631.523 3.002.255

TOTAL ACTIV 4.512.681 17.561.709 27.104.285 28.040.810

Venituri in avans 0 6.000.000 6.000.000 6.000.000

Sursa : evidentele contabile ale debitorului – Bilanturi certificate

Structura activelor imobilizate

INDICATORI 2006 2007 2008 2009

ACTIVE IMOBILIZATE 73,93% 43,21% 76,60% 71,71%

ACTIVE CIRCULANTE 79,17% 92,90% 74,28% 62,15%

Cheltuieli în avans 5,43% 4,03% 6,02% 10,71%

TOTAL ACTIV 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

Imobilizările necorporale în perioada 2006 – 2009, sunt date de licenţele de utilizare ale programelor informatice, marca „Traian One” , licente programe de contabilitate. Imobilizările corporale reprezintă activele mobile şi imobile care contribuie la producerea de bunuri şi servicii, au ponderea cea mai mare în total active imobilizate şi au cunoscut o crestere de 9 ori in perioada analizata, datorita investitiilor care s-au realizat in fiecare an, cu exceptia anului 2009. Datorita specificului activitatii, societatea a investit permanent in echipamente de productie si mijloace de transport. In anul 2007 semestrul 2, a fost inceputa investitia fabricii Jilava.


38

Detaliat, evoluţia imobilizărilor necorporale şi a imobilizărilor corporale, în perioada 2006-2009 se prezinta astfel: Evolutia imobilizarilor 2006-2009

INDICATORI 2006 2007 2008 2009

Imobilizari necorporale 342.045 307.540 275.705 239.534

Terenuri 841.070 841.070 841.070 841.070

Construcții 1.479.100 2.755.625 2.755.625 2.755.625

Instalații tehnice și mașini 165.740 679.607 473.044 473.044

Alte instalații, utilaje și mobilier 39.209 46.542 46.542 46.542

Imobilizari in curs 525.775 3.300.244 16.874.230 16.668.206

Total imobilizari corporale 3.336.285 7.588.088 20.760.687 20.108.339

In perioada mentionata, s-a achizitionat terenul din Jilava, imobilul situat la parter in Bd. Coposu nr. 2 si mijloace de transport. Totodata, cheltuielile de investitie aferente fabricii Jilava au colectate in imobilizari in curs pana la finalizarea implementarii proiectului, in 2010. 6.1.2 Situația activelor circulante și evoluția acestora Activele circulante reprezintă a doua componentă în structura activului bilanţier, şi, prin natura lor, pot însemna calea cea mai scurtă spre obţinerea unor lichidităţi pe termen scurt. Acestea cuprind elemente patrimoniale de activ care, datorită destinaţiei şi a naturii lor, nu pot rămâne o perioadă îndelungată de timp în societate. Activele circulante participă şi se transformă cu fiecare circuit sau ciclu de fabricaţie, îmbrăcând forme diverse pe fazele procesului de producţie. La Eurocheese Productie, cele mai importante componente ale activelor circulante sunt stocurile (branzeturile, smantana, untul, urda, grasimile vegetale), creantele (clienti, debitori diversi), lichiditatile si cheltuielile in avans. Ponderea stocurilor in activele circulante variaza intre 15% si 4%, cu tendinta de scadere datorata optimizarii raportului materii prime/materiale aprovizionate si comenzi livrate. Produsele finite raman in stoc cel mult de 15-20 zile. Creantele constituie 80-90% din totalul activelor circulante si provin din solduri clienti si debitori diversi. Tendinta generala de crestere a termenului de decontare a facturilor, uneori peste 45 zile, in ultimii ani a determinat si o crestere a creantelor de la distribuitorii multinationali, care constituie cea mai mare parte a creantelor (90%). Pe de alta parte, valorificarea creantei impotriva asociatului Uniprep SA, in valoare de 1,9 milioane lei, intarzie sa se produca, datorita numeroaselor procese si interese contradictorii, care lezeaza interesele creditorilor.

Evolutia activelor circulante

INDICATORI 2006 2007 2008 2009


39

B. Active circulante total 931.333 9.265.820 4.712.075 4.316.092

Stocuri 140.965 132.681 224.418 77.592

Creanţe total, din care: 777.839 9.100.788 5.001.373 3.914.173

Clienti 782.981 1.196.952

Debitori diversi 1.702.272 1.918.301

Lichiditati si echivalente de lichiditati +investitii financiare pe TS 12.529 32.351 -513.716 324.327

Cheltuieli in avans 245.063 707.801 1.631.523 3.002.225

Sursa: evidentele contabile ale debitorului

Evoluția pasivului societății: Pasivul bilanţului reflectă, din punct de vedere financiar, sursele de provenienţă ale capitalurilor proprii şi împrumutate. Structura detaliată a pasivului societăţii este redată mai jos:

Evolutia pasivului societatii

Denumire indicator 2006 2007 2008 2009

Capital social 1.803.800 1.803.800 1.803.800 1.803.800

Rezerve şi fonduri 199.532 205.084 205.084 366.323

Rezultat reportat 0 91.091 0

Rezultatul exercitiului – profit 139.274 96.643 70.148 -220.331

Rezerve din reevaluare 306.870 847.697 847.697 847.697

CAPITALURI PROPRII 2.449.476 2.953.224 3.010.722 2.797.489

Provizioane pt.riscuri şi chelt. 0 0 0 0

Credite bancare pe termen lung 0 0 8.982.955 11.603.943

Alte datorii pe termen lung 649.876 4.661.478 5.176.108 2.545.873

TOTAL CAPITALURI PERMANENTE 3.099.352 7.614.702 17.169.785 16.947.305


40

TOTAL DATORII PE TERMEN URT 1.552.693 3.832.559 3.927.402 5.333.039

TOTAL DATORII 2.202.569 8.494.037 18.086.465 19.482.855

Subventie pentru investitii 6000000 6000000 6000000

Venituri in avans 245063 0 0 0

PASIVUL TOTAL 4.897.108 17.447.261 27.097.187 28.280.344

Sursa: evidenta debitorului

6.1.3 Situația capitalurilor proprii În componenţa capitalurilor proprii intră: capitalul social, rezervele de orice fel, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului financiar. În ceea ce priveşte evoluţia elementelor componente ale acestui indicator, putem afirma urmatoarele: Capitalul social al Societăţii, în sumă de 1.803.800 lei, nu a suferit modificări în perioada 2006 – 2009, fiind divizat în 18.038 parti sociale, cu valoare nominală de 100 lei/parte sociala. Rezervele societatii au crescut in fiecare an al perioadei, de la 306.870 lei la 1.214.000 lei, fiind de aproape 4 ori mai mari decat in anul 2006. Capitalurile proprii au crescut in primii trei ani pana la 4,8 milioane lei, dar in 2009 au scazut la cel mai mic nivel din perioada analizata . În cadrul capitalurilor permanente ale Eurocheese Productie, se evidenţiază Creditele bancare pe termen lung, în valoare de 9.637.080 lei, contractate pentru investiţiile de la fabrica Jilava, investiţie aflată în funcţiune în prezent. Această datorie dateaza din 2007, Societatea nemaiînregistrând, până în anul 2007, credite bancare pe termen lung. De asemenea, pentru aceeasi investitie, societatea a primit o subventie in valoare de 6.000.000 lei din partea APDRP, respectiv 50% din valoarea eligibila a proiectului de 12.000.000 lei. Datoriile Analizând datoriile în perioada 2006 – 2009, observăm că acestea au crescut an de an, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în anul 2008, de la 8,5 milioane lei la 18 milioane lei, odată cu contractarea creditului pentru investiţii si achizitionarii de bunuri si servicii pentru investitie. Se remarcă şi creşterea semnificativă a datoriilor către Bugetul Statului şi furnizorii de materii prime si materiale, astfel încât datoriile la 31 decembrie 2009 erau de 8 ori mai mari decât cele înregistrate la aceeaşi dată a anului 2006. Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de: datorii aferente creditelor bancare pe termen scurt, datorii faţă de furnizori, faţă de bugetul statului şi bugetul local local, salarii, furnizori şi conturi asimilate, şi alte datorii care insumeaza 72% din totalul datoriilor . La finele anului 2009, structura datoriilor pe termen scurt era următoarea : - 48 % - datorii la furnizori şi conturi asimilate

- 29 % - credite pe termen scurt, inclusiv contracte de leasing si contract de factoring

- 20 % - bugetul consolidat al statului, bugetul local, salarii

- 3 % - alte datorii.


41

6.1.4. Evoluția contului de profit şi pierdere în perioada 2006 – 2009 Contul de profit şi pierdere este un document contabil care oferă o imagine fidelă asupra performanţei financiare, sintetizând într-o manieră explicită veniturile şi cheltuielile dintr-o perioadă de gestiune şi, pe această bază, prezintă modul de formare a rezultatelor economice. Aşadar, contul de profit şi pierdere este un document de sinteză contabilă prin care se regrupeaza fluxurile de exploatare, financiare şi extraordinare ale unei întreprinderi. Cu ajutorul lui, se explică modul de constituire a rezultatului exerciţiului financiar în diferite etape, permiţând desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale activităţii desfăşurate de o entitate, într-o perioada de gestiune. Prin urmare, analiza evoluţiei contului de profit şi pierdere este necesară pentru a contura o imagine cât mai fidelă şi mai complexă a situaţiei debitoarei, precum şi pentru a putea defini cât mai precis cauzele şi împrejurările care au determinat instalarea insolvenţei acesteia. Imaginea de ansamblu asupra contului de profit şi pierdere, aferent ultimilor cinci ani, se gaseste in tabelul de mai jos:

EVOLUTIA PRINCIALILOR INDICATORI

ron

INDICATORI 2006 2007 2008 2009

Venituri din exploatare 5.394.615 6.114.193 8.363.537 5.346.135

Cheltuieli din exlpoatare, din care: 4.958.509 5.603.627 7.290.755 4.930.544

cheltuieli materiale 3.514.326 4.030.568 5.022.025 3.186.752

alte cheltuieli de exploatare 1.060.893 1.118.092 1.322.223 795.820

cheltuieli personal 383.290 454.967 946.507 947.972

Rezultat operational 436.106 2.083.625 1.072.782 415.591

Rezultat financiar -70.781 -110.324 -724.580 -333.012

cheltuieli cu amortizarea si deprecierea 113.575 206.592 176.751 206.592

venituri totale 5.396.456 6.118.592 8.373.677 5.348.469

cheltuieli totale 5.229.968 6.004.187 8.276.343 5.540.223

Rezultat brut 166.488 114.405 97.334 -191.754

Sursa: Bilanturi Eurocheese

Cifra de afaceri Cifra de afaceri este un indicator sintetic economico-financiar, care exprimă veniturile totale din exploatare obţinute de o societate economică, pe baza operaţiunilor comerciale efectuate într-un an. In perioada 2006 – 2009, indicatorul a inregistrat crestere in 3 ani consecutivi cu 55% , in al patrulea an revenind la nivelul din 2006. La reducerea cifrei de afaceri, au contribuit mai multi factori interni şi externi, a căror influenţă se resimte şi în perioada actuală:

În primul rând, s-a înregistrat o diminuare a activităţii de producţie, determinată de lipsa lichiditatilor necesare pentru capitalul de lucru, astfel incat s-a restrans distributia nationala la doar cateva orase si a fost intrerupta colaborarea cu Rewe Romania si MiniMax.

In al doilea rand, s-a redus treptat cererea medie/ o comanda/magazin de la circa 1500 lei pe factura la 650 lei pe o factura.


42

Din aceasta cauza, au fost disponibilizate 15 persoane, dintre care muncitori calificati, economisti cu experienta si personal auxiliar.

A crescut concurenta producatorilor europeni cu investitii si tehnologii noi implementate in Romania, Bulgaria sau Polonia.

Cheltuielile de exploatare În perioada analizată, cheltuielile de exploatare au avut o evolutie identica cu veniturile din exploatare pe care le-au urmarit indeaproape. Cheltuielile din exploatare reprezinta 91-92% din veniturile din exploatare, cu exceptia anului 2008, cand nivelul acestora a scazut la 87%, astfel ca s-a inregistrat profit operational in toti anii intre 7% in 2009 si 32% in 2007. Structura cheltuielilor de exploatare la finele anului 2009, se prezintă astfel : - cheltuieli cu personalul (inclusiv obligaţii salariale) 19 % - cheltuieli cu materii prime şi materiale 65 % - cheltuieli cu utilităţi (energie, gaz, apa ) 3 % - alte cheltuieli de exploatare (provizioane, servicii, transport, impozite, taxe) 13% Cheltuielile de exploatare s-au menţinut la un nivel relativ ridicat din mai multe motive:

cheltuielile cu personalul Aceasta se explică atât prin prevederile legislative, care nu permit o flexibilitate a salariului în relaţia angajat – angajator, cât şi prin profilul activităţii de producţie, care presupune personal calificat, specializat în puncte critice ale producţiei.

Cheltuielile cu mentenanta si conservarea fabricii si utilitatilor aferente au grevat de asemenea nivelul cheltuielilor de exploatare;

Cresterea preturilor la materiile prime , ambalaje si ingrediente

Venituri totale si cheltuieli totale

INDICATORI 2006 2007 2008 2009

venituri totale 5.396.456 6.118.592 8.373.677 5.348.469

cheltuieli totale 5.229.968 6.004.187 8.276.343 5.540.223

Din graficul de mai sus, se observă că, în perioada 2006 – 2008, s-au înregistrat în contabilitatea societăţii venituri şi cheltuieli de valori apropiate, evidenţiindu-se la final profit pentru fiecare an din aceasta perioadă. Veniturile totale ale unei societăţi comerciale cuprind: - venituri din exploatare

- venituri financiare

- venituri extraordinare. Veniturile din exploatare au ponderea cea mai mare în totalul veniturilor şi reflectă activitatea desfăşurată într-o perioadă dată de timp, iar din punct de vedere contabil, reprezintă echivalentul valoric al producţiei realizate sau vândute (produse finite, marfuri, lucrari, servicii), servind ca sursa de acoperire a cheltuielilor. Veniturile totale au înregistrat o crestere pentru perioada 2006-2008 cu 55% si descreştere pentru anul 2010, care a fost anul cel mai scazut din activitatea societatii.


43

Veniturile financiare au pondere mică în totalul veniturilor, însumând veniturile din dobânzi, veniturile din diferenţele de curs valutar, veniturile din interese de participare sau alte venituri financiare. În anul 2010, veniturile financiare au reprezentat 9,5 % din totalul veniturilor. Cheltuielile financiare provin din comisioane si dobanzi, dar mai ales din diferente de curs valutar si au influentat negativ rezultatul in toti anii analizati. Cheltuielile totale cuprind : - cheltuieli de exploatare

- cheltuieli financiare

- cheltuieli extraordinare. Cheltuielile de exploatare au ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor şi sunt reprezentate de totalitatea resurselor consumate pentru realizarea activităţii de producţie şi desfacere a produselor finite. Ponderea acestora oscileaza intre 88-92% si reprezinta principala sursa de reducere a costurilor si eficientizare. In 2009, cheltuielile materiale au scazut cu 64% fata de anul 2008, iar cheltuielile cu servicii si taxe s-au redus cu 40% fata de anul precedent; asa cum s-a aratat mai sus, cheltuielile cu personalul au ramas la acelasi nivel cu anul precedent. Acest fapt a facut ca anul 2009 sa devina primul an care inregistreaza pierdere contabila de 220.000 lei. 6.2 Diagnosticul financiar patrimonial 6.2.1 Analiza patrimoniului net Patrimoniul sau activul net este expresia averii nete a acționarilor, altfel spus valoarea drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra entității patrimoniale. Prin activ se inţelege orice bun material sau creanţă, care se poate evalua pecuniar şi care este în proprietatea societăţii. Activul net contabil, folosit şi în evaluare, poate fi definit ca excedentul totalului bunurilor şi drepturilor societăţii asupra totalului datoriilor ei către terţi, fiind echivalenta capitalurilor proprii, reprezentat de elemente de substanţă materială.

INDICATORI 2006 2007 2008 2009

Total activ 4.512.681 17.561.709 27.104.285 28.040.810

Total datorii 2.202.569 8.494.037 18.086.465 19.482.855

Activ net 2.310.112 9.067.672 9.017.820 8.557.955

Prin urmare, activul net contabil dă indicii asupra solvabilităţii globale a Eurocheese Productie. După cum se poate observa din tabelul de mai sus, activul net contabil în ultimii patru ani este pozitiv, fiind în ultimul an de referinţă, premergator intrarii in insolventa, în valoare de 8.557.955 lei. Analizând valoarea activului net contabil în perioada 2006 - 2009, observăm o reducere a acestuia doar în ultimii doi ani, respectiv 2008 – 2009, cu precădere în ultimul an al perioadei, datorită creşterii valorii datoriilor. Aceastea decurg, în principal, din creditele contractate pentru investitie de la RBS si din cresterea datoriilor la furnizori. Aceste valori, împreună cu dobânzile calculate conform contractului încheiat, reprezintă ponderea diferenţei datoriilor înregistrate în ultimii ani faţă de anii precedenţi. Chiar şi în această situaţie, activul


44

net contabil la 31.12.2009, în valoare de 8.557.955 lei, este un indicator pozitiv, care exprimă posibilităţi reale de dezvoltare a activităţii.

ACTIVUL NET CONTABIL LA DATA DE 31.12.2009

Denumire element 31.12.2009

A. ELEMENTE DE ACTIV

I ACTIVE IMOBILIZATE

1 Imobilizari necorporale la valoarea ramasa 239.534

2 Terenuri si mijloace fixe la valoarea ramasa 3.440.133

3 Imobilizari necorporale si corporale in curs 16.668.206

4 Imobilizari financiare 0

TOTAL I (rd. 1 la rd. 4) 20.347.873

II ACTIVE CIRCULANTE

5 Materii prime, materiale consumabile 64.150

6 Productie in curs de executie 7.173

7 Produse finite si marfuri 50.876

9 Disponibilitati banesti 109.262

10 Investitii pe termen scurt – efecte de încasat 0

11 Creanţe si decontari 4.679.458

TOTAL II (rd. 5 la rd. 11) 4.930.216

III Cheltuieli in avans 2.762.721

TOTAL A (I+II+III) 28.040.810

B Elemente de pasiv ( DATORII )

12 Imprumuturi si datorii asimilate

13 Furnizori

14 Creditori

15 Dividende de platit

16 Alte decontari

17 Conturi de regularizare si asimilate

TOTAL B ( rd.12 la rd.17) 19.482.855

ACTIV NET CONTABIL (A-B) 8.557.955

6.2.2 Analiza solvabilităţii, fondului de rulment, necesarului de fond de rulment și trezoreriei nete Solvabilitatea reprezintă capacitatea societăţii de a face faţă obligaţiilor adente care rezultă, fie din angajamente anterior contractate sau din operaţii curente, fie din prelevări obligatorii. Se consideră că o entitate este solvabilă, dacă următoarele egalităţi sunt îndeplinite:

Active imobilizate = Capital permanent Active circulante = Datorii de exploatare


45

În practică, această egalitate nu se întalneşte, deoarece ar fi necesară corelarea perfectă a încasărilor şi plăţilor. De aceea, este necesara constituirea unei rezerve, care să facă faţă neregularităţilor existente între scadenţele încasărilor şi scadenţelor plăţilor. Această rezervă este fondul de rulment. Fondul de rulment reprezintă partea din resursele financiare permanente care asigură finanţarea activelor circulante reînnoibile permanent. Formula de calcul : Fondul de rulment = Surse permanente - Alocări permanente , sau fond de rulment = Alocări ciclice - Surse ciclice Necesitatea finanţării ciclului de exploatare trebuie să fie acoperită din resursele din exploatare corespunzătoare. Necesarul de fond de rulment este diferenţa dintre necesităţile de finanţare ale exploatarii şi datoriile din exploatare. Indiferent de formula, rezultatul este acelasi si exprima acea parte a capitalurilor permanente care pot acoperi nevoile de finantare. Indiferent de modalitatea de calcul, in logica financiara nu exista decat un singur fond de rulment, iar rezultatele obtinute prin mai multe formule coincid . Echilibrul financiar al societatii este reflectat de: Trezoreria netă = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment

Indicator Formula 2006 2007 2008 2009

Fondul de rulment Capital permanent – Total active imobilizate

-236.933 7.614.702

-3.590.902

-3.161.034

Necesarul de fond de rulment

(Stocuri+Creanţe + V.avans)-(Datorii comerciale)

-388.826 1645381 1.298.389

-1.341.274

Trezoreria neta

Fond de rulment- Necesarul de fond de rulment 151.893 5.969.321

-4.889.291

-1.819.760

În cazul concret al societăţii, se desprind urmatoarele observatii : Fondul de rulment negativ inregistrat de societate in perioada 2006 – 2009, reflecta situatia dificila a acesteia inainte de a se lua decizia intrarii in insolventa. Din punct de vedere al activelor circulante, Fondul de rulment negativ de -3.161.034 evidentiaza pe termen scurt deficitul in raport cu datoriile temporare. Este necesar ca, la reluarea activitatii, sa se faca o determinare cat mai exacta a Fondului de rulment si sa se asigure un echilibru financiar pozitiv pe termen lung, asa cum se arata in capitolul privind strategia Planului de reorganizare. Activele circulante transformate in lichiditati intr-un termenscurt (sub un an) vor permite rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt si degajarea lichiditatilor excedentare. Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila a societatii sub aspectul solvabilitatii sale. Necesarul de fond de rulment pozitiv inregistrat de societate in perioada 2006 – 2009 semnifica un surplus de nevoi temporare, determinat de cresterea activitatii si cifrei de afaceri a societatii in 2007 si 2008. Pentru perioada ulterioara reluarii activitatii , cand Planul prevede crestere in fiecare an, necesarul de fond de rulment va fi pozitiv, reflectand cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.


46

Trezoreria neta negativa inregistrata in anii 2008 si 2009, semnifica existenta unui dezechilibru financiar, la incheierea exercitiului financiar, un deficit monetar acoperit prin credite pe termen scurt, in cazul de fata prin credite furnizor sau asociat. Aceasta situatie evidentiaza dependenta societatii de resurse financiare externe, deoarece lichiditatile nu sunt suficiente pentru plata datoriilor, in special a celor pe termen scurt. Aceasta se datoreaza mai multor cauze :

Intarzierea implementarii investiei cu doi ani; Nedecontarea la timp a cheltuielilor de investitie in valoare de 3.000.000 ron (25%) Presiunile exercitate de unul din debitorii si asociatii societatii (Uniprep) au determinat

necesitatea preluarii controlului la masa credala a acestuia si eliminarea celorlalti creditori prin plata sumei de peste 1.300.000 ron

Criza economica Cheltuielile de conservare a fabricii si utilitatilor.

SOLVABILITATEA

Denumire indicator Formula 2006 2007 2008 2.009

Rata de solvabilitate patrimoniala

Gsp = CS*100/ (DTL+CS) 79 39 18 17

Solvabilitatea patrimoniala la termen Gspt = TA / DT 2,05 2,07 1,50 1,44

unde CS – capital social , DTL- datorii pe termen lung, TA - total active , DT-datorii totale)

Putem să considerăm o societate ca fiind insolvabilă, atunci cand capitalurile proprii sunt negative, datorită faptului că datoriile întreprinderii sunt mai mari decat valoarea activelor. O societate aflată în stare de funcţionare spunem că este solvabilă atunci cand suma activelor fixe şi circulante este mai mare sau cel puţin egală cu totalul pasivelor exigibile. Înseamnă că o societate poate să fie solvabilă, chiar dacă la un moment dat ea nu are capacitate de plată şi nu dispune de lichiditate financiară necesară achitării datoriilor. Astfel, valoarea indicatorului solvabilitatea patrimonială la termen este optimă, dacă este supraunitară. În ceea ce priveşte societatea debitoare, din datele de mai sus se observa o acoperire de 100 % in primii trei ani ai perioadei analizate, respectiv 2006 – 2008, a datoriilor pe termen lung, din capitalul permanent, pentru perioada 2009 – 2010 gradul de acoperire fiind de aproximativ 75 %. Este un indicator bun, din care rezulta ca societatea este solvabila din punct de vedere al capitalului social, avand in vedere ca valoarea optima este cuprinsa intre 40 – 60 % . Se considera ca doar sub 30 % se inregistreaza o situatie critica pentru societate. 6.2.3 Analiza lichidităţii Lichiditatea întreprinderii este o formă a echilibrului financiar, fiind percepută în literatura de specialitate în mai multe sensuri: - în sens foarte larg, ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat, în bani;


47

- în sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi obligaţiile pe termen scurt (ca elemente de pasiv) prin elemente patrimoniale de mijloace circulante (active), cunoscută sub denumirea de lichiditate patrimoniala. - în sens restrans, ca fiind capacitatea întreprinderii de a satisface prompt din disponibilităţi şi alte plasamente lichide, în maximum 10 – 30 zile, obligaţiile exigibile. Rata lichidităţii reduse (Rlr) exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid în disponibilităţi. În acest fel, pentru calculul ratei, se elimină influenţa lichidităţii stocurilor. Ca modalităţi de calcul, rata lichidităţii reduse se poate determina: - prin scăderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante şi raportarea la valoarea pasivelor circulante; - prin raportarea sumei creanţelor, investiţiilor financiare pe termen scurt şi disponibilităţilor băneşti, la valoarea pasivelor circulante.

LICHIDITATEA

Denumire indicator Formula 2006 2007 2008 2.009

Rata lichiditatii generale Rlg=AC / PC 0,60 2,42 1,20 0,81

Rata lichiditatii imediate Rli = D/ PC 0,01 0,01 0,13 0,06

unde AC-active circulante , PC-pasive circulante , S- Stocuri , D-Disponibilitati ) Mărimea optimă a ratei lichiditatii este 1, dar această rată este de regulă subunitară, considerandu - se că un nivel între [0,6 ÷1] reflectă o bună capacitate de plată a obligaţiilor pe termen scurt. Societatea EUROCHEESE PRODUCTIE SRL are o rata a lichiditatii generale osciland intre un maxim de 2,42 in 2007 si un minim de 0,6 in 2006. La finele anului 2009, rata lichiditatii generale este de 0,81 si exprima reducerea capacitatii societatii de a onora obligatiile pe termen scurt. Rata lichidităţii imediate (Rli) caracterizează capacitatea întreprinderii de a rambursa prompt datoriile, ţinand cont de disponibilităţile existente. Valoarea optimă a acestei rate de lichiditate este cuprinsă între [0,2 ÷ 0,3]. Insa valoarea acestui indicator este calculata pentru ultima zi a fiecarui an analizat, ceea ce nu exprima real capacitatea de plata a societatii pentru o anumita perioada, intrucat disponibilitatile banesti pot sa inregistreza mari fluctuatii de la o zi la alta. Indicatorul de lichiditate depinde in mare masura de rotatia stocurilor, care la Eurocheese Productie este in medie de 1,8-2,3 rotatii / luna, dar si de viteza de incasare a marfurilor vandute, care a scazut semnificativ in ultimii doi ani ajungand la 48 zile in medie. Lichiditatea insuficientă poate avea efecte nefavorabile asupra societăţii. Astfel, Eurocheese a inregistrat limitări ale producţiei, posibilităţi reduse de a achiziţiona cantităţi mai mari de stocuri, modificarea condiţiilor de acordare a creditului comercial de către furnizori, problemele de lichiditate ale societăţii avand efect atat în amonte, în relaţiile cu furnizorii, cat şi în aval, afectand relaţiile cu clienţii.


48

Rata lichiditatii trebuie sa fie una din preocuparile managementului societatatii dupa reluarea activitatii, care trebuie sa dimensioneze optim marimea si structura productiei si stocurilor. 6.2.4 Diagnosticul rentabilităţii Una din cauzele dificultăţilor economice cu care se confrunta o societate care lanseaza productia intr-o fabrica noua este activitatea redusa care caracterizeaza la inceput functionarea, ceea ce genereaza venituri insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Se impune astfel calculul unei cifre de afaceri optime care să acopere integral cheltuielile. Pentru aceasta se realizează evaluarea riscului de exploatare. Evaluarea riscului de exploatare se face pe baza indicatorului de poziţie şi a coeficientului de elasticitate. Indicatorul de poziţie poate fi determinat în mărimi absolute şi în mărimi relative: În mărimi absolute: ΔCAcr= CA1-CAcr Unde: CAcr reprezintă cifra de afaceri critică (la punctul de acoperire a costurilor), iar CA1 reprezintă cifra de afaceri efectiv obţinută. Cu cat acest indicator are un nivel mai mare, cu atat flexibilitatea întreprinderii este mai ridicată, iar riscul mai redus. Flexibilitatea absolută exprimă capacitatea întreprinderii de a se adapta cerinţelor pieţei. În mărimi relative: ICacr= CA1*100/CAcr

RENTABILITATEA

Indicator 2006 2007 2008 2009

Cifra de afaceri realizată-CA1 5.394.615 6.114.193 8.363.537 5.346.135

Cifra de afaceri critică (cheltuieli oper.+amortizări)-Cacr 5.072.084 5.810.219 7.467.506 5.137.136

Δcacr=CA1-Cacr 322.531 303.974 896.031 208.999

Icacr-CA1*100/Cacr 106,36 105,23 112,00 104,07

În funcţie de abaterea indicatorului de poziţie, exprimat procentual, întreprinderile se pot afla în una din urmatoarele situaţii: - instabilă, cand abaterea cifrei de afaceri faţă de pragul de rentabilitate este <10%;

- relativ stabilă, cand cifra de afaceri faţă de pragul de rentabilitate se situează între 10 ÷20%;

- confortabilă, cand cifra de afaceri depăşeşte pragul de rentabilitate cu peste 20%. După cum se poate deduce din tabelul de mai sus, societatea se situează pe o poziţie instabilă, abaterea indicatorului de poziţie fiind mai mică de 10% faţă de cifra de afaceri aferentă pragului de rentabilitate

7. STRATEGIA DE REORGANIZARE 7.1 Analiza activitații debitoarei de la deschiderea procedurii pana la zi 7.1.1 Analiza contului de profit și pierdere


49

Contul de profit si pierdere este un document contabil care oferă o imagine fidelă asupra performanţei financiare, sintetizând într-o manieră explicită veniturile şi cheltuielile dintr-o perioadă de gestiune şi pe această bază prezintă modul de formare a rezultatelor economice. Aşadar, contul de profit şi pierdere este un document de sinteză contabilă, prin care se regrupează fluxurile de exploatare, financiare şi extraordinare ale unei societati. Cu ajutorul lui, se explică modul de constituire a rezultatului exerciţiului în diferite etape, permiţând desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanţelor economice ale activităţii desfăşurate de o entitate într-o perioadă de gestiune. Prin urmare, analiza evoluţiei contului de profit şi pierdere este necesară pentru a contura o imagine cât mai fidelă şi complexă a situaţiei debitoarei, precum şi pentru a putea defini cât mai precis cauzele şi împrejurările care au determinat instalareainsolvenţei acesteia.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

INDICATORI 30.06.2010 31.12.2010 30.06.2011

Venituri din exploatare 958.016 1.584.396 1.241.391

Cheltuieli din exlpoatare, din care: 958.014 1.875.893 1.035.589

cheltuieli materiale 615.660 1.008.287 623.034

alte cheltuieli de exploatare 193.402 520.828 195.317

cheltuieli personal 148.952 346.778 217.238

Rezultat operational 2 -291.497 205.802

Rezultat financiar -184.101 -103.031 61.902

cheltuieli cu amortizarea si deprecierea 300.146 181.858 951.574

venituri totale 958.016 1.731.552 1.540.044

cheltuieli totale 1.252.662 2.339.053 2.258.549

Rezultat brut 294.646 -607.501 -718.505

Rezultat net -300.146 -615.751 -718.505

Sursa: Bilanturi Eurocheese

În tabelul de mai sus, este prezentată situaţia societăţii în perioada cuprinsa intre data intrarii in insolventa la 22.02.2010 si data bilantului contabil la 30.06.2011. Societatea a mai functionat doua luni (ulie si august 2011), pana cand administratorul judiciar a dispus intreruperea activitatii dar nu ne-au fost furnizate date pentru acest interval. Activitatea din exploatare Prezintă cea mai mare importanţă în cadrul analizei pe baza contului de profit şi pierdere, indiferent de specificul activităţii entităţii economice analizate. Rezultatul din exploatare a înregistrat o evoluţie nefavorabilă în anul 2010, când s-a inregistrat o pierdere de 615.751 lei. In cursul anului 2010, societatea a incasat subventia Sapard in totalitate ca urmare a finalizarii implementarii investitiei Jilava, ceea ce a permis relocarea activitatii . Totusi, o perioada de aproape 3 luni, pana s-au obtinut autorizatiile de functionare si certificarile legale, productia a scazut ceea ce a influentat negativ veniturile din exploatare. Veniturile au inceput sa creasca in 2011, cand, la sfarsitul semestrului 1, s-a obtinut un profit operational din exploatare de 205.802 lei. Incheierea documentelor de finalizare si receptie a investitiei a facut posibila inregistrarea pe capitole de mijloace fixe. Avand in vedere valoarea mare de intrare a bunurilor, amortizarea pe primele sase luni a


50

fost de 951.574 lei, respectiv 92% din cheltuielile perioadei, ceea ce va avea o influenta negativa asupra rezultatului final pana la atingerea cifrei de afaceri critice (Cacr). Cresterea veniturilor din exploatare a fost de 30% fata de aceeasi perioada a anului 2010 si existau semne că această tendinţă s-ar fi putut accentua puternic pana la sfarsitul anului, daca activitatea nu ar fi fost oprita. In aceeasi perioada, cheltuielile totale de exploatare au crescut doar cu 8%. Cheltuielile de exploatare au avut urmatoarea structura:

Cheltuielile materiale au reprezentat intre 64% si 53% din cheltuielile totale, cu o tendinta de scadere pe seama preocuparii de a se achizitiona materii prime mai ieftine si de a se elimina consumurile nejusificate.producţia realizată.

Cheltuielile cu forta de munca au reprezentat intre 15% si 20% din volumul cheltuielilor totale Cheltuielile cu servicii si colaborari cu terti au fost in crestere, datorita contractelor de service si

asistenta tehnica pentru completarea unor componente de automatizare si punere in functiune a echipamentelor. Ponderea acestora a fost intre 27% in 2010 – anul punerii in functiune si 18% in primul semestru 2011, cu tendinta de scadere pe masura rezolvarii problemelor tehnice si tehnologice.

Activitatea financiară În ceea ce priveşte activitatea financiară a Societăţii, in anul 2011 s-a inregistrat un profit financiar de 61.000 lei, rezultat conjunctural care nu reprezinta efort propriu. Rezultatul net al exerciţiului Rezultatul net al exerciţiului este unul negativ pentru anul 2010, înregistrându-se o pierdere, la 31.12.2010, în valoare de 615.751 lei. Din situaţia de mai sus, se observă o îmbunătăţire a indicatorilor financiari pentru anul 2011, si obţinerea unui profit din exploatare de 205.802 lei. 7.1.2 Situatia activelor si pasivelor în timpul procedurii

INDICATORI 30.06.2010 31.12.2010 30.06.2011

Imobilizări necorporale 221.924 204.110 186267

Imobilizări corporale 19.415.810 22.907.837 22.003.389

Imobilizări financiare 0 0 0

ACTIVE IMOBILIZATE 19.637.734 23.111.947 22.189.656

Stocuri 33.430 77.592 46.107

Creante 4.713.614 3.914.173 4.033.577

Casa si conturi 146.417 324.327 62.673

ACTIVE CIRCULANTE 4.893.461 4.316.092 4.142.357

Subventie incasata 5.950.595 5.950.595

Cheltuieli în avans 5.451.212 5.444.737 5.442.921

TOTAL ACTIV 29.982.407 38.823.371 37.725.529

sursa: evidenta contabila a debitorului Bilanturi certificate

Activele totale ale societatii sunt, la sfarsitul perioadei analizate, cu 38% mai mari fata de sfarsitul anului 2009, crestere inregistrata pe seama activelor imbilizate si a subventiei incasate .


51

Activele imobilizate au crescut si datorita investitiilor realizate din subventia Sapard primita in 2010, respectiv achizitia si instalarea centralei termice si de abur, achizitia si instalarea punctului de transformare, achizitia unei centrale secundare pentru incalzirea corpului administrativ, lucrari la retelele de utilitati. Evolutia imobilizarilor 2010-2011

INDICATORI 30.06.2010 31.12.2010 30.06.2011

Imobilizari necorporale 371.582 371.582 203.224

Terenuri 841.070 841.070 841.070

Construcții 2.755.825 10.901.697 10.291.143

Instalații tehnice și mașini 95.565 9.878.242 9.217.497

Alte instalații, utilaje și mobilier 403.047 1.001.408 544.131

Imobilizari in curs 16.057.436 1.080.266 1.080.266

Total imobilizari 20.524.525 24.074.265 22.177.331

Imobilizarile corporale sunt structurate astfel:

- Terenuri 4% - Constructii 46% - Instalatii tehnice 41% - Alte instalatii si mobilier 2% - Imobilizari in curs 5%

Imobilizarile corporale au atins cel mai ridicat nivel la 31.12.2010 o data cu inregistrarea pe conturi a tuturor obiectelor de investitie cu exceptia celor nefinalizate, in valoare de 24.074.265 lei, cu 18% mai mari decat la sfarsitul anului 2009.

Evolutia activelor circulante

INDICATORI 30.06.2010 31.12.2010 30.06.2011

B. Active circulante total 7.895.715 13.268.941 13.099.677

Stocuri 33.430 77.592 46.107

Creanţe total, din care: 4.713.614 3.914.173 4.033.577

Clienti 1.205.293 1.320.038 1.504.073

Debitori diversi 1.895.532 1.988.615 1.988.615

Lichiditati si echivalente de lichiditati

+investitii financiare pe TS 146.417 324.327 62.673

Cheltuieli in avans 3.002.254 3.002.254 3.006.725

Subventie incasata 5.950.595 5.563.274

Sursa: evidentele contabile ale

debitorului

Activele circulante au crescut cu 66% fata de perioada de referinta 2009, ca urmare a incasarii subventiei pentru investitie. In schimb, o parte din creante au fost incasate, astfel ca volumul acestora este cu 15% mai mic.


52

Cheltuielile in avans reprezinta cheltuielile efectuate de societate in decursul timpului pentru deschiderile de magazine ale partenerilor comerciali. Amortizarea acestor cheltuieli trebuie sa se faca in 36 luni, pe masura utilizarii facilitatii prin vanzarea marfurilor.

Evolutia pasivului societatii

Denumire indicator 30.06.2010 31.12.2010 30.06.2011

Capital social 1.803.800 1.803.800 1.803.800

Rezerve şi fonduri 847697 3.779.175 3697337

Rezultat reportat -515.604 -117.578 -733138

Rezultatul exercitiului – profit -300.146 -615.751 -718.505

Rezerve din reevaluare 366.323 33.756 115.593

CAPITALURI PROPRII 2.202.070 4.883.402 4.165.087

Provizioane pt.riscuri şi chelt. 0 0 0

Credite bancare pe termen lung 10.206.422 10.206.422 10.206.422

Alte datorii pe termen lung 6.882.728 6.939.429 6.869.673

Subventie pentru investitii 6.000.000 6.000.000 6.000.000

TOTAL CAPITALURI PERMANENTE 25.291.220 28.029.253 27.241.182

TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT 4.691.186 4.843.523 4.970.478

furnizori 2.278.272 2.925.162

creditori diversi 41.771 41.772 42.379

decontari asociati 62.532 2.667 3.720

datorii la buget 655.276 603.805 703.275

TOTAL DATORII 21.780.336 21.989.374 22.046.573

Venituri in avans 245.063 0 0

PASIVUL TOTAL 30.227.469 32.872.776 32.211.660

7.2 Simularea falimentului Conform Standardelor Internationale de Practica GN 6 – Evaluarea Intreprinderii 5.7.1.1., „In lichidari, valoarea multor active necorporale (de exemplu fondul comercial) tinde spre zero, iar valoarea tuturor activelor corporale reflecta circumstantele lichidarii. Și cheltuielile asociate cu lichidarea (comisioane pentru vanzari, onorarii, impozite şi taxe, alte costuri de inchidere, cheltuielile administrative pe timpul incetarii activitatii și pierderea de valoare a stocurilor) sunt calculate și deduse din valoarea estimata a Intreprinderii.”

Valoarea de lichidare a activului societatii debitoare, stabilita de catre evaluatorul independent in conformitate cu standardele internationale de evaluare, se prezinta dupa cum urmeaza:

Valori de lichidare

V lichidare = 8.159.298 Lei


53

Se poate desprinde concluzia ca, in ipoteza deschiderii procedurii falimentului faţă de societatea debitoare, valoarea pe care creditorii acesteia o vor obtine in urma lichidarii patrimoniului acesteia este de 8.159.298 lei.

Insa valoarea acestor distribuiri va fi diminuata cu suma de 1.406.615,56 lei, reprezentand cheltuieli aferente perioadei de observatie, ce se vor adauga creanţelor inscrise in tabel (art. 123, pct.3 din Legea nr. 85/2006) și cu cheltuielile de procedura aferente in suma de 1.167.567,96 lei art. 123, pct. 1, art. 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006).

Valoarea care se va distribui, intr-un interval de timp de incert, este 5.585.114,50 lei, conform tabelului de mai jos:.


C.I.F. RO 16468700

TABELUL DEFINITIV AL CREANTELOR IN CAZUL FALIMENTULUI

RON

NR. CRT.

Categorie creante Creanta

admisa in

Tabelul definitiv

Pondere

in

categorie %

Creanta

admisa

%

Creanta

admisa

I. Creante garantate art.121 alin. 1 pct 2

si art. 123 pct. 7

11.867.669 100 0 5.243.134

1 RBS BANK (Romania) SA 11.867.669 100 44,18% 5.243.134

II. Creante bugetare art. 123 pct. 3 679.726 44,18% 300.303

3


477.928 70,31% 43,00% 211.148

4 DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR 3

118.220 17,39% 43,00% 52.230

5

CONSILIUL LOCAL JILAVA - Serviciul Impozite si Taxe Locale

83.578 12,30% 43,00% 36.925

III. Creante salariale art.123 pct. 2 94.335 100 44,18% 41.677

IV. Creante chirografare art. 123 pct. 7 8.980.152 100 0,00% 0

6 BERTSCH NAHRUNGSMITTELTECHNIK GMBH 2.829.846 31,51% 0,00% 0

7 SC CCM IMPORT EXPORT 1.731.000 19,28% 0,00% 0

8 SC DELTALACT SA 1.448.056 16,13% 0,00% 0

9 SC COMPANIA DE FACTORING SRL 1.184.095 13,19% 0,00% 0

10 SC DIRECT LINE INOX IMPEX SRL 507.581 5,65% 0,00% 0

11 S.C.MOTORACTIVE SA 339.190 3,78% 0,00% 0

12 SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONS. SRL 240.000 2,67% 0,00% 0

13 SC BIG FAMILY SRL 106.606 1,19% 0,00% 0

14 SC LACTOCORV SRL 106.517 1,19% 0,00% 0

15 SC PROTA PROD-CONSTRUCT SRL 66.624 0,74% 0,00% 0

16 SC ROEXPERT SRL 61.286 0,68% 0,00% 0

17 SC PANEM SRL 55.788 0,62% 0,00% 0

18 S.C.MAXIMA MILK SRL 51.216 0,57% 0,00% 0

19 SC CASA MEDITERANA IMPORT SRL 49.935 0,56% 0,00% 0

20 SC TUDIA SRL 33.372 0,37% 0,00% 0

21 SC LACTATE BRAILA SRL 31.542 0,35% 0,00% 0

22 SC COMALACT SRL 20.460 0,23% 0,00% 0

23 SC BINCO LACT SRL 16.066 0,18% 0,00% 0

24 SC DERA ROMANIA SA 14.829 0,17% 0,00% 0

25 SC LACTA SA 14.179 0,16% 0,00% 0

26 TOFALVI ANDREIU 11.904 0,13% 0,00% 0

27 SIGMA PRINTING 10.812 0,12% 0,00% 0


54

28 SC UGO TRADING 10.000 0,11% 0,00% 0

29 S.C. EXPERT BUSINESS S.R.L. 8.512 0,09% 0,00% 0

30 S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L. 7.683 0,09% 0,00% 0

31 SC SOCIETATEA GEN. A EXP.TEHNICI SA 5.910 0,07% 0,00% 0

32 SC PROTECT SECURITY SRL 4.817 0,05% 0,00% 0

33 S.C. MARSAL PRODUCTION GROUP S.R.L. 4.602 0,05% 0,00% 0

34 SC BACTOLACT SRL 4.575 0,05% 0,00% 0

35 S.C. EXPO PROIECT S.R.L.( TURA VICTORIA) 3.149 0,04% 0,00% 0

TOTAL I+II+III+IV 21.621.882 5.585.114

In tabel nu sunt inscrise sumele reprezentând cheltuielile de procedură şi cele acumulate în perioada de observaţie, sume care ar fi suportate din averea debitoarei sau ar intra ulterior în tabelul suplimentar.

7.3 Masurile de reorganizare judiciara Măsurile de reorganizare judiciară prezentate în cuprinsul prezentei secţiuni au drept finalitate restructurarea financiară a afacerii derulate de către Societate, astfel încât aceasta să permită generarea de beneficii pentru părţile implicate în procedura insolvenţei aplicată Societăţii. În vederea asigurării reuşitei planului de reorganizare, potrivit art. 95 alin.(6) din Legea nr. 85/2006, planul va specifica măsuri adecvate pentru punerea în aplicare, precum măsurile enumerate cu caracter exemplificativ în cuprinsul textului normativ anterior menţionat. În acest sens, în scopul reuşitei obiectivului de reorganizare al Societăţii, prezentul plan de reorganizare va prevedea măsuri adecvate asigurării resurselor financiare necesare îndeplinirii acestuia şi, în special, a resurselor financiare pentru efectuarea distribuirilor asumate prin programul de plăţi şi, finalmente, acoperirea într-o cât mai mare pondere a creanţelor creditorilor Societăţii. Astfel, dintre măsurile adecvate reuşitei planului, prevăzute de art.95 alin.6 din Legea nr. 85/2006, considerăm că se impun implementarea urmatoarelor masuri: • Art.95 alin.(6) lit.A) – Păstrarea în întregime de către debitor a conducerii activităţii sale, cu supravegherea efectuată de către administratorul judiciar PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services IPURL. Păstrarea dreptului de conducere a activităţii vine în completarea art.103 din Legea nr. 85/2006, care arată cu claritate faptul că, după confirmarea planului, debitorul va fi condus de către administratorul special. În acest sens, dintre articolele care se referă la administrarea societăţii debitoare amintim: art.3 pct.26, art.18, art. 47 s.a din Legea nr. 85/2006. Insa avand in vedere conditiile speciale din acest dosar, propunem sa fie constituit un Consiliu de Administratie, format din manageri angajati in acest scop, cu experienta si realizari in domeniu, care sa respecte obiectivele Planului asa cum va fi aprobat. In acest sens, propunem sa se recurga la serviciile unui consultant extern (companie de resurse umane), care sa se ocupe de selectia membrilor Consiliului de Administratie si care sa le fixeze obiective concrete de performanta. Raportat la evoluţia Societăţii în perioada de observaţie, dar şi la cea anterioară deschiderii procedurii, în primele două trimestre, se va proceda la o monitorizare strictă a producţiei prevăzute în cadrul planului de reorganizare. • Art. 95 alin. (6) lit. B) – Resursele financiare pentru susţinerea realizării planului sunt cele obţinute din activitatea curentă. Se va proceda la o finanţare din sursele interne ale Societăţii, rezultate din utilizarea lichidităţilor obţinute din vânzarea unor active care nu sunt indispensabile desfasurarii afacerii (a se vedea cele mentionate la punctul 7.3.2 pct. 2 de mai jos) si de asemenea din vanzarea produselor finite care vor asigura cea mai mare parte a finantarii.


55

• Asumarea unor target-uri de venit precizate cu claritate în cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli, venituri care au la bază o anumită structură a volumelor de producţie proprie sau de prestări de servicii. Menţionăm că, deşi în cuprinsul planului, previziunile se bazează pe anumite valori ale producţiei şi un anumit grad de ocupare a capacităţilor de producţie, esenţial pentru prezentul plan este realizarea veniturilor estimate.

• Raportat la capacitatea previzionată a Societăţii de a genera venituri excedentare, planul prevede o reducere a datoriilor către toate categoriile de creditori.

Menţionăm că, această reducere este impusă atât de posibilităţile concrete ale Societăţii de a produce lichiditati disponibile distribuirii, cât şi de posibilităţile reduse de finanţare a activităţii companiei. Subliniem că, chiar în cazul reducerilor propuse, plăţile către creditori, in valoare totala de 11.965.184 lei, depasesc net gradul de acoperire a creanţelor în caz de faliment, in valoare de doar 5.585.114 lei. • Planul are la baza cateva premise economice si anume:

Nivelul cheltuielilor de exploatare nu trebuie sa depaseasca 65% din venituri, cu tendinta de reducere catre 55% in 2014

Nivelul cheltuielilor materiale nu trebuie sa depaseasca 55% din cheltuielile totale Nivelul cheltuielilor cu personalul, inclusiv taxe si contributii, nu trebuie sa depaseasca 12 % din

cheltuielile totale Cheltuielile cu serviciile, in care se includ cheltuieli de promovare a produselor si marketing, cu

o pondere de 11-12% in totalul cheltuielilor de exploatare, vor fi in limita a 13-14% din cheltuieli.

Preturile avute in vedere la calculul veniturilor sunt preturile medii actuale ale Eurocheese Volumul de productie tine cont de posibilitatile reale ale fabricii si presupune cresterea treptata

a gradului de exploatare a capacitatii de productie, ajungand pana la un plafon de 75% in 2014. Tabelul definitiv al creantelor propus prin planul de reorganizare


RON

NR. CRT.


Tabelul definitiv


Creanta admisa

%

Creanta admisa


11.867.669 100 80 9.494.135


II. Creante bugetare art. 123 pct. 3 679.726 100 75 509.795

2


477.928 70,31% 75 358.446



56

4


83.578 12,30% 75 62.684





7 SC DELTALACT SA 1.448.056 16,13% 20 289.611




11 SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONSULT. SRL 240.000 2,67% 20 48.000

12 SC BIG FAMILY SRL 106.606 1,19% 20 21.321

13 SC LACTOCORV SRL 106.517 1,19% 20 21.303


15 SC ROEXPERT SRL 61.286 0,68% 20 12.257

16 SC PANEM SRL 55.788 0,62% 20 11.158



19 SC TUDIA SRL 33.372 0,37% 20 6.674


21 SC COMALACT SRL 20.460 0,23% 20 4.092

22 SC BINCO LACT SRL 16.066 0,18% 20 3.213


24 SC LACTA SA 14.179 0,16% 20 2.836

25 TOFALVI ANDREIU 11.904 0,13% 20 2.381

26 SIGMA PRINTING 10.812 0,12% 20 2.162

27 SC UGO TRADING 10.000 0,11% 20 2.000






33 SC BACTOLACT SRL 4.575 0,05% 20 915


TOTAL I+II+III+IV 21.621.882 11.884.862

Planul prevede plata a 55% din creantele admise, astfel incat sa se mentina capacitatea debitorului de a produce lichiditati. Creanta creditorului garantat RBS va fi platita integral la valoarea creditului acordat, dar se va plati doar partial dobanda si dobanda penalizatoare de 40% pe an. Creantele bugetare se vor trata in mod egal, cu plata a 75% din debit. Creantele salariale se vor plati in proportie de 90% tuturor salariatilor in plata la data intrarii in procedura. Creantele chirografare se vor trata in mod egal cu plata a 20% din creanta. 7.3.1 Durata de implementare a planului Conform art.95 alin.(3) din Legea nr. 85/2006, executarea planului de reorganizare se va întinde pe o perioadă de 3 ani. În situaţia în care nu se vor găsi condiţii optime pentru valorificarea tuturor activelor


57

preconizate a fi lichidate, în termen de 3 ani, cu acordul a două treimi dintre creditorii aflaţi în sold, după 18 luni, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu încă 12 luni. Aceasta perioada suplimentară are un dublu rol: pe de o parte, de a acorda timpul necesar finalizării unor tranzacţii în cadrul activităţii de valorificare a activelor, iar pe de altă parte, de a putea beneficia de utilizarea profitului rezultat din activitatea de producţie în vederea distribuirilor. 7.3.2 Mecanismul Reorganizării Strategia de reorganizare porneşte de la premiza capacităţii debitoarei de a se transforma într-o societate solvabilă, precum şi de la cea a avantajelor reorganizării faţă de o eventuală situaţie de faliment. Atuurile SC EUROCHEESE PRODUCTIE SRL se referă în principal la:

Capacitatile de productie sunt moderne, de mare productivitate si cu consumuri de utlitati reduse;

Conceptia dupa care a fost construita permite o mare flexibilitate a structurii de productie Posibilitatea de a valorifica o parte din patrimoniul Societăţii, fără a afecta activitatea principală

de producţie, creând astfel o sursă de rambursare pentru datoriile acumulate în timpul procedurii şi pentru cele înscrise la masa credală.

Posibilitatea ca, în condiţiile în care societatea nu reuseste să achite integral debitele către creditorii anteriori deschiderii procedurii de insolvenţă, la finele perioadei de reorganizare, să se scoată la vânzare şi activele funcţionale, până la concurenţa sumelor necesare achitării in integralitate a pasivului.

1. Activitatea de producţie Principalele Active necesare realizării producţiei În vederea continuării activităţii, precum şi a dezvoltării acesteia, în perioada de reorganizare, conducerea societăţii va menţine în funcţiune :

1. Active imobilizate: fabrica de procesare lapte cu anexele sale (constructii spatii industriale 2142

mp si teren 5000mp situat in comuna Jilava, judetul Ilfov, Sos. Giurgiului nr. 288)

2. Echipamentele tehnologice si tehnice

3. Mijloacele de transport

4. Activele necorporale: licente, marci

Lista si valoarea acestor active necesare Planului se afla in tabelul de mai jos:

Curs de calcul 1 Eur= 4,0744 lei

ACTIV de natura mobiliara

la 30.04.2011

Valoare

contabila

(RON)

Valoare

contabila

(EUR)

Valoare de

piata

(EUR)

Decotare

(%)

Valoare de

lichidare

(EUR)

A. Active imobilizate total 11.296.984 2.772.674 2.067.538 1.068.636

I. Imobilizari necorporale 192.214 47.176 55.697 0

1. Licente 191.987 47.120 55.697 100% 0

2. Alte imobilizari necorporale 228 56 0 0

II. Imobilizari corporale 11.104.770 2.725.498 2.011.841 1.068.636

2. Instalatii tehnice si masini 10.001.886 2.454.812 1.806.652 925.056

2.1. Echipamente tehnologice 9.427.213 2.313.767 1.733.680 50% 866.840

2.2. Aparate si instalatii de masura,

control si reglare 3.133 769 540 50% 270


58

2.3. Mijloace de transport 571.540 140.276 72.432 20% 57.946

3. Mobilier, aparatura birotica si alte

active corporale 4.248 1.043 260 50% 130

4. Imobilizari corporale in curs de

executie 1.098.635 269.643 204.929 30% 143.450

B. Active circulante total 4.150.933 1.018.784 200.385 200.227

I. Stocuri total 45.166 11.085 384 227

1. Materii prime 9.430 2.314 0 0

2. Materiale pentru ambalat 16.000 3.927 384 41% 227

3. Semifabricate 11.179 2.744 0 0

4. Produse finite 8.557 2.100 0 0

II. Creanţe total 3.905.403 958.522 150.357 150.357

1. Furnizori debitori 315.134 77.345 3.480 0% 3.480

2. Clienti 1.434.557 352.090 106.838 0% 106.838

3. Efecte de primit de la clienti 39.321 9.651 9.651 0% 9.651

4. Prime reprezentand participarea

personalului la profit 269 66 0 0

5. Alte datorii si creante in legatura cu

personalul 500 123 0 0

6. Fonduri speciale, taxe si varsaminte

asimilate 2.899 712 712 0% 712

7. Debitori diversi 2.112.287 518.429 29.570 0% 29.570

8. Decontari din operatii in curs de

clarificare 437 107 107 0% 107

III+IV. Lichiditati si echivalente de

lichiditati +investitii financiare pe TS 200.364 49.176 49.643 49.643

1. Disponibil la banci in lei 79.753 19.574 19.574 0% 19.574

2. Disponibil la banci in valuta 366 90 90 0% 90

3. Casa in lei 15.396 3.779 3.779 0% 3.779

4. Casa in valuta 623 153 153 0% 153


59

5. Avansuri de trezorerie 104.226 25.581 26.048 0% 26.048

C. Cheltuieli in avans 5.424.178 1.331.283 738.286 100% 0

ACTIV TOTAL 20.872.095 5.122.741 3.006.209 1.268.863

Sursa: Sursa: Raport CS Invest 2REv115243/7.06.2011

ACTIV de natura imobiliara

la 30.04.2011

Valoare

contabila

(RON)

Valoare

contabila

(EUR)

Valoare de

piata (EUR)

Valoare

de

lichidare

(EUR)

1. Terenuri si constructii 11.203.168 2.749.649 2324000 1.882.538

1.1. Terenuri 841.070 206.428

1.2. Constructii si amenajari 10.362.098 2.543.221

Imobil Jilava 1.022.000 881.000

Valoarea totala a activelor necesare desfasurarii activitatii este de 25.036.132 lei, la cursul avut in vedere in raportul de evaluare, si anume 4,0744 lei/Eur. 2. Activitatea de valorificare a activelor Pornind de la existenta unor active care nu sunt indispensabile activitatii de productie, valorificarea de active reprezinta o solutie de sustinere a productiei pana la atingerea nivelului de profitabilitate. Activitatea de valorificare porneste de la separarea activelor necesare activitatii curente de cele in afara exploatarii, cu precizarea ca cele necesare activitatii curente au fost mentionat mai sus. Activele care nu sunt necesare desfasurarii activitatii societatii si pot fi valorificate sunt:

1. Constructie cladire spatiu comercial si birouri S,Et 1 si Et 2 situata in Complexul Agroindustrial Unirea, Bd. Corneliu Coposu 2, sector 3 (sediu social) ; suprafata construita 1534 mp, teren 689,8 mp din care 180 mp teren neocupat de constructie.

Valoare de piata 967.000 Eur Valoare de lichidare 743.846 Eur

2. Imobil constructie 315 mp si teren 229 mp spatiu comercial si birouri situat in Bucuresti, Bd. Corneliu Coposu nr. 2 sec 3, parter

Valoare de piata 335000 Valoare de lichidare 257692 Eur

Ambele imobile sunt situate in aceasi cladire, fiind alaturate. Valoarea de piata cumulata la vanzare este de 1.302.000 Eur, respectiv, 5.859.000 lei.


60

De asemenea, se poate proceda la lichidarea unor bunuri din averea debitorului, libere de orice sarcini şi/sau distribuirea acestora către creditorii debitorului, în contul creanţelor pe care aceştia le au faţă de averea debitorului. Prin aceasta, se urmăreşte valorificarea unor active, în vederea asigurării unor infuzii de lichidităţi, în scopul finanţării deficitului de trezorerie sau acoperirii unor datorii din timpul procedurii, precum şi a unor sume de la masa credală.

7.4 Masurile specifice de reorganizare a activitatii Planul de reorganizare se bazează pe următoarele 3 surse de finanţare, aflate la dispoziţia companiei: venituri rezultate din activitatea de exploatare: contracte în derulare, contracte noi

recuperarea creanţelor existente (a se vedea cele mentionate la art.7.4.6 de mai jos)

venituri rezultate în urma valorificărilor unor active Sursele si programul de finantare pe cei trei ani sunt prezentate in tabelul urmator:


C.I.F. RO 16468700

SURSELE DE FINANTARE ALE PLANULUI DE REORGANIZARE

Indicatori 2012 2013 2014 2015 TOTAL

2012-2015

VENITURI TOTALE 6.960.920 15.169.028 23.213.906 21.686.000 67.029.854

1. Venituri din exploatare 1.154.000 15.169.028 23.213.906 21.686.000 61.222.934

2. Venituri exceptionale 5.806.920 0 0 0 5.806.920

3.Profitul net 3.308.316 2.941.524 4.840.899 5.419.680 16.510.418

4. Rambursari plan de

reorganizare 1.500.000 3.900.000 4.600.000 4.474.261 11.884.862

5. Profit net la dispozitia debitorului 1.808.316 194.853 240.899 399.419 2.643.487

6. Investitii 308.316 194.853 526.238 1.029.407

7. Capital de lucru 1.500.000 1.500.000

În paralel cu desfăşurarea activităţii curente, managementul societăţii a luat, încă de la deschiderea procedurii de isolvenţă, măsuri pe linia eficientizării activităţii, măsuri ce vor continua a fi aplicate şi realizate prin planul de reorganizare, după cum urmează:

7.4.1 Masuri de optimizare a managementului si a organizarii executive Intreruperea brusca a activitatii in luna septembrie 2011, a avut si o latura pozitiva, in sensul ca ofera posibilitatea organizarii managementului si productiei, in concordanta cu obiectivele Planului.


61

Planul propune crearea unui Consiliu de Administratie, format din : - Manager general, recrutat din Romania sau o alta tara, cu experienta in afacerile cu

branzeturi, obligat sa respecte cifrele stabilite prin planul de reorganizare. - Director Productie si tehnic, de asemenea recrutat dintre specialisti cu experienta de

coordonare - Director Economic

Salarizati la nivelul pietei actuale a fortei de munca, angajati pentru o perioada de 3-5 ani, acestia vor atrage personalul de middle management necesar . Personalul direct productiv calificat si instruit anterior la Eurocheese poate fi reangajat, pentru a crea continuitate si a evita unele dificultati de adaptare.

7.4.2 Strategia de marketing Planul lasa la dispozitia societatii un timp foarte scurt pentru lansarea productiei si vanzarilor. De aceea, politica de marketing trebuie indeplinita de o persoana profesionista, fie angajata a societatii fie apartinand unei firme de profil. Bugetul alocat prin Plan trebuie sa fie respectat, pentru a repune marcile Traian One si Unic pe rafturile magazinelor. Policita de marketing trebuie sa vizeze si alte segmente decat cele traditionale, in primul rand internetul, site-ul si blogul propriu. Ca obiective generale activitatea de marketing va urmări cu prioritate: - identificarea pieţei ţintă, în funcţie de apropierea geografică;

- identificarea si urmarirea permanenta a oportunităţilor;

- informare permanenta asupra tendintelor pietei, care este in curs de consolidare;

- studiul concurentei;

- identificarea unor noi retele de distribuţie; - urmarirea eficientei fondurilor cheltuite pentru promovare si marketing. Activitatea de promovare de marketing va fi focusată pe exploatarea optimă a tuturor canalelor de promovare a produselor din oferta Societăţii, accesibile resurselor alocate în acest scop. Politica de vânzări Cea mai importanta preocupare a managementului este cresterea vânzărilor de produse şi servicii. Daca piata nu va absorbi marfurile produse, obiectivele Planului nu pot fi atinse. Din acest punct de vedere, Eurocheese Productie are o pozitie privilegiata in raport cu noii competitori si va trebui valorificata cat mai bine aceasta oportunitate. Dupa cum rezulta din Plan, vanzarea medie lunara pe piata interna este intre 1.500.000 si 2.000.000 lei, ceea ce situeaza societatea sub nivelul competitorilor Albalact (4,5 milioane/luna in medie) si Napolact (2 milioane/luna in medie). Eurocheese Productie are la dispozitie posibilitatea de a cauta clienti in afara tarii, fie in UE, fie in SUA, in special cu produsele traditionale, fiind autorizata pentru comert intracomunitar. Pe linia preţurilor, se va urmări alinierea acestora la nivelul pieţei şi, implicit, al concurenţei, exercitând o politică de vânzare agresivă, sub deviza: „ nici o oferta ratată, nici o comandă pierdută”.


62

Stimularea cererii de piaţă pentru atragerea de comenzi la un nivel de acoperire cât mai completă a capacităţilor de producţie este esenţială în perioada următoare, prin aceasta asigurându-se continuitatea activităţii de producţie şi scăderea ponderii costurilor cu utilităţile în cheltuielile de exploatare. Implicit, scăderea costurilor de producţie va permite practicarea unor preţuri competitive şi creşterea cotei de piaţă a Societăţii.

7.4.5 Masuri privind controlul si reducerea cheltuielilor Indeplinirea obiectivelor de vanzari si de generare a unor fluxuri de numerar care sa permita achitarea la termen a obligatiilor asumate prin Plan impune si un control absolut al cheltuielilor si consumurilor, fiind avute in vederea:

Consumurile de utilităţi în activitatea de producţie Stocurile de materii prime si materiale si dimensionarea acestora Controlul consumurilor de combustibil si piese de schimb Utilizarea comunicatiilor prin internet Controlul asupra circuitului produselor finite Respectarea legislatiei in domeniu

7.4.6 Masuri privind recuperarea creanţelor La data depunerii planului de reorganizare, Societatea are de recuperat creanţe în sumă de cca 4.000.000 lei. Principalul debitor al societatii este SC Uniprep SA, cu o creanta de aproape 2.000.000 lei, cea mai mare parte nascuta in cursul procedurii de insolventa. Societatea trebuie sa actioneze pentru recuperarea acestei creante, fie lichida, fie prin darea in plata a unui activ.

7.4.7 Modificarea structurii corporative Prezentul plan de reorganizare nu prevede măsuri concrete de modificare a structurii corporative a Societăţii. Nu sunt prevăzute în planul de reorganizare nici modificări ale actului constitutiv, fără acordul statutar al membrilor sau acţionarilor Societăţii, potrivit dispoziţiilor art.95 alin.(7) din Legea nr. 85/2006.

7.4.8 Alte masuri Planul are in vedere si alte masuri de capitalizare si crestere:

majorarea capitalului social

colaborarea cu parteneri strategici

darea în plata a unor active, în contul creanţelor inscrise la masa credala

convertirea creanţelor în acţiuni ale societatii

infuzii de capital din partea unor investitori

închirierea de părţi din patrimoniu către terţi

operatiune financiara de sale and lease-back cu imobilizari


63

7.4.9 Sursele financiare pentru sustinerea planului de reorganizare Planul are in vedere următoarele surse de finanţare:

sumele existente în acest moment în contul bancar al societatii

veniturile din activitatea curentă, din contractele în derulare şi din potenţialele colaborări solicitate telefonic sau prin email.

venituri din inchiriere

venituri din asociere pentru exploatare spatii comerciale

veniturile din recuperări creanţe

veniturile din instrainarea activelor imobile mentionate la punctul 7.3.2. pct. 2 de mai sus.

Principalii clienţi cu care se poate relua colaborarea dupa aprobarea Planului de reorganizare sunt cei traditionali ai Eurocheese, respectiv, Carrefour Romania, Cora, Real – Metro. Un alt canal de desfacere este reprezentat de afacerile business-to-business cu companii mai mici, care sunt flexibile in ceea ce priveste conditiile de colaborare, daca li se ofera facilitatea dezvoltarii.

7.5. Previziuni privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioada planului de reorganizare Bugetul de venituri si cheltuieli este un document care fundamenteaza activitatea financiara si directioneaza executarea acesteia pe o perioada de gestiune determinata. In acest caz, Bugetul de Venituri si Cheltuieli constituie instrumentul de realizare a Planului de reorganizare si are un caracter obligatoriu pentru managementul societatii in urma aprobarii acestuia. La baza veniturilor din vanzari, stau proiectiile de vanzari pe 4 grupe de produse: telemea, branza topita, cas si alte branzeturi proaspete si marca proprie aflate in portofoliul Eurocheese Productie, corelate cu datele privind comenzile saptamanale agregate ale retailerilor Carrefour, Cora si Real Hypermarket pe o perioada de 1 an. Preturile sunt cele din ofertele valabile in septembrie 2011. Cheltuielile sunt grupate pe capitolele din contul de profit si pierderi: cheltuieli totale, cheltuieli de exploatare, din care:

cheltuieli materiale , cheltuielile cu forta de munca , cheltuielile cu servicii la terti, din care ponderea cea mai mare o au cheltuielile de promovare si

marketing, de cca 10%. Cheltuieli financiare Cheltuieli cu amortizarea si deprecierea, care in cazul Eurocheese totalizeaza 1.900.000 lei/an.

Structura de cheltuieli proiectata este urmatoarea:

cheltuielile materiale reprezinta maxim 50% din totalul cheltuielilor, cheltuielile de personal intre 17% in primele luni si 12 % din cheltuieli in regim de functionare normal, cu un numar mediu de angajati de 55 persoane.


64

Cheltuielile cu serviciile sunt mai mari la inceputul perioadei proiectate (16-17%), din care cele de promovare reprezinta 12-15%, ca apoi sa scada ca pondere pana la 8-10%.

Putem spune ca prin Bugetul de Venituri si Cheltuieli s-a realizat un tablou al veniturilor pe surse, cheltuielilor si consumurilor pe destinatii , precum si alte aspecte privind activitatea generala a unei societati. Calculatiile care stau la baza Bugetului de Venituri si Cheltuieli stau la dispozitia celor interesati in format electronic. Aceste proiectii pot constitui si un instrument de management pe termen lung si mediu pentru viitoarea conducere a societatii. In acest Buget de Venituri si Cheltuieli punctul critic se atinge dupa 5 luni, cand veniturile sunt egale cu cheltuielile contabile. Respectarea acestor indicatori si proportii va permite sociatatii obtinerea de disponibil pentru distribuire. Pe ansamblu, realizarea indicatorilor din bugetele fiecarui an de reorganizare si masurile ce vor fi intreprinse in acesta perioada pentru cresterea productiei si reducerea cheltuielilor, vor permite realizarea unui Flux de numerar pozitiv, care sa acopere cheltuielile perioadei si achitarea datoriilor catre creditori, conform programului de plati anexat. Un extras al Bugetului de Venituri si Cheltuieli este redat in tabelul de mai jos si se extinde pe perioada 2012-2015. In anexa la Plan se afla Bugetul de Venituri si Cheltuieli extins.

SC Eurocheese SRL

C.I.F. RO 16468700

BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE pe anii 2012-2015

Indicatori TOTAL PLAN DE REORGANIZARE 2012 2013 2014 2015

VENITURI TOTALE, din care: 67.029.854 6.960.920 15.169.028 23.213.906 21.686.000

1. Venituri din exploatare, din care 61.222.934 1.154.000 15.169.028 23.213.906 21.686.000

a) Venituri din activitatea de bază 58.370.934 410.000 14.425.028 22.469.906 21.066.000

b) Venituri din alte activităţi 2.852.000 744.000 744.000 744.000 620.000

2. Venituri financiare 0 0 0 0 0

3. Venituri excepţionale 5.806.920 5.806.920 0 0 0

II. CHELTUIELI TOTALE, din care: 47.374.594 3.022.449 11.667.214 17.450.932 15.234.000

1. Cheltuieli pentru exploatare 0 0 0 0 0


65

- total, din care 44.082.401 2.732.376 11.256.092 16.049.933 14.044.000

a) Cheltuieli materiale 28.029.337 561.920 6.377.000 11.090.417 10.000.000

b) Cheltuieli cu personalul, incl.

contributii 4.286.780 140.980 1.361.800 1.440.000 1.344.000

c) Cheltuieli servicii, din care: 4.287.000 112.200 1.590.800 1.584.000 1.000.000

Cheltuieli de promovare, taxe magazine, reclama 3.376.410 20.000 1.238.170 1.467.660 650.580

d) cheltuieli privind amortizarea şi

provizioanele 7.479.284 1.917.276 1.926.492 1.935.516 1.700.000

3. cheltuieli cu taxe si impozite 1.431.000 45.000 66.000 720.000 600.000

4. Cheltuieli financiare 1.025.073 245.073 120.000 360.000 300.000

5. Cheltuieli neprevazute/excepţionale 836.121 0 225.122 320.999 290.000

III. EBDA=rez.brut + amortizare 27.134.544 5.855.747 5.428.306 7.698.491 8.152.000

0 0 0 0 0

IV. REZULTAT BRUT -

profit(pierdere) 19.655.260 3.938.471 3.501.814 5.762.975 6.452.000

V. IMPOZIT PE PROFIT 3.144.842 630.155 560.290 922.076 1.032.320

VI. PROFITUL DE REPARTIZAT, 16.510.418 3.308.316 2.941.524 4.840.899 5.419.680

VII. Rambursări de rate aferente planului de reorganizare din

profitul net 11.965.184 1.000.000 3.000.000 4.000.000 3.965.184

VIII CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, 503.169 308.316 194.853 0 0

IX. Profit net ramas la companie 2.643.487 1.808.316 194.853 240.899 399.419

7.6. Prezentarea previziunilor privind fluxul financiar Construcţia bugetului de venituri si cheltuieli, prognoza fluxului de numerar şi programul de plaţi a fost realizat pornind de la producţia debitoarei, constrângerile generate de piaţa , sezonalitatea unor produse si activitaţi. În intocmirea acestor situaţii, s-a tinut cont de structura costurilor directe si a celor indirecte, de creditele societaţii, precum si de cheltuielile pentru investitii. Fluxul de numerar prezinta încasarile totale preconizate in perioada de reorganizare de trei ani, generate de activitatea curenta a societatii, platile aferente datoriilor din activitatea curenta si distribuirea sumelor catre creditorii inscrisi la masa credala din surplusul realizat de activitatea curenta. Tabloul proiectiei Fluxului de numerar pe cei trei ani aferenti perioadei de reorganizare este redat in mod detaliat in Anexa: Flux de numerar pe perioada 2012-2015, pe luni,trimestre si ani, evidentiind sumele ce vor fi încasate din activitatea curenta in fiecare perioada, acoperirea cheltuielilor aferente activitatii curente si achitarea datoriilor catre creditori din excedentul de lichiditati rezultat. Fundamentarea Fluxului de numerar la EUROCHEESE PRODUCTIE a avut in vedere continuitatea activitatii de baza a societatii (producerea de produse lactate). Incasarile au la baza valoarea productiei realizate in preturile cu TVA si o perioada medie de incasare de 30 zile.


66

Capitolele de plati sunt capitolele de cheltuieli din Bugetul de Venituri si Cheltuieli cu TVA, iar scadentele sunt cele din contracte (daca exista) sau 30 zile. Cheltuielile cu personalul includ taxele si contributiile si se inregistreaza in luna urmatoare. Nu se considera plata in numerar amortizarea, cheltuielile si veniturile financiare rezultate din diferente de curs valutar. Este incasare in numerar cota de subventie repartizata lunar, deoarece suma a fost incasata in avans. Disponibilul pentru distribuirile in cadrul Planului de reorganizare sunt evidentiate la datele stabilite pentru plati in Planul calendaristic al distribuirilor. Taxele cuprind repartizate egal pe luni: impozitele pe cladiri, impozitele si TVA la bugetul de stat. Deocamdata, societatea nu dispune de credite in afara creditelor acordate de asociati. Disponibilul de cash flow are la baza EBDA – profitul inainte de calculul amortizarii si deprecierii (EBDA= profitul brut +amortizare) si nu profitul net de repartizat, avand in vedere ca amortizarea este o cheltuiala contabila, in care nu are loc iesire de numerar. Fluxul de numerar este atasat la prezentul Plan de reorganizare.

8. Distribuiri 8.1 Tabelul definitiv de creanţe Aşa cum prevede Legea nr. 85/2006, Planul de reorganizare va indica “perspectivele de redresare” ale debitoarei, “masurile concordante” propuse in acest sens, “tratamentul creanţelor” şi “masurile adecvate” pentru aplicarea planului. In cadrul acestui capitol vom insista asupra „tratamentului creanţelor” in cadrul procedurii reorganizarii EUROCHEESE PRODUCTIE SRL. In conformitate cu acest articol, planul de reorganizare va mentiona categoriile de creanţe defavorizate prin plan și tratamentul acestora, precum si cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar fi primita prin distribuire in caz de faliment. Valoarea pasivului admis in tabelul definitiv de creanţe este in cuantum de 21.621.882 lei. Tabelul definitiv cuprinde urmatoarele categorii de creanţe distincte : 1. Creanţele garantate - art. 121 alin. 1 pct.2 si art. 123 pct. 7, in cuantum de 11.884.862 lei

2. Creanţe le bugetare – art. 123 pct.4, in cuantum de 679.726 lei

3. Creante salariale - art.123 pct. 2, in cuantum de 94.335lei

4. Creante chirografare – art 123 pct. 7, in cuantum de 8.878.962 lei


67

In categoria creanţelor garantate, creditorul RBS detine 100% din grupa, cu suma de11.884.862 lei. In categoria creanţelor bugetare, avem urmatorii creditori:

- DGFP Municipiul Bucuresti - pondere 70,61% (cu 477.928 lei detine un procent de 98,53% din grupa)

- Directia Impozite si taxe locale sector 3 - pondere 17,39% - Consiliul Local Jilava – pondere 12,30%.

In categoria creantelor salariale, sunt salariatii aflati in plata la data intrarii in insolventa - pondere 100%. In categoria creanţelor chirografare - pondere 41,53% din total, cei mai importanti creditori sunt : Bertsch Comp.GMBH Austria, Deltalact Tulcea, CCM Import-Export cu o pondere de 66%.


RON

NR. CRT.


Tabelul definitiv


Creanta admisa

%

Creanta admisa


11.867.669 100 80 9.494.135


II. Creante bugetare art. 123 pct. 3 679.726 100 75 509.795

2


477.928 70,31% 75 358.446


4


83.578 12,30% 75 62.684





7 SC DELTALACT SA 1.448.056 16,13% 20 289.611




11 SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONSULT. SRL 240.000 2,67% 20 48.000

12 SC BIG FAMILY SRL 106.606 1,19% 20 21.321

13 SC LACTOCORV SRL 106.517 1,19% 20 21.303


15 SC ROEXPERT SRL 61.286 0,68% 20 12.257

16 SC PANEM SRL 55.788 0,62% 20

11.158



19 SC TUDIA SRL 33.372 0,37% 20 6.674


21 SC COMALACT SRL 20.460 0,23% 20 4.092


68

22 SC BINCO LACT SRL 16.066 0,18% 20 3.213


24 SC LACTA SA 14.179 0,16% 20 2.836

25 TOFALVI ANDREIU 11.904 0,13% 20 2.381

26 SIGMA PRINTING 10.812 0,12% 20 2.162

27 SC UGO TRADING 10.000 0,11% 20 2.000






33 SC BACTOLACT SRL 4.575 0,05% 20 915


TOTAL I+II+III+IV 21.621.882 11.884.862

8.2 Distribuiri Distribuirile stabilite prin Planul de reorganizare sunt corelate cu posibilitatile de plata ale debitoarei. Bugetul de venituri si cheltuieli, precum si fluxul de numerar arata ca societatea debitoare nu are capacitatea de a genera acel excedent de numerar pentru a distribui integral creantele admise. 8.2.1 Distribuiri catre creditorii garantaţi prev. de art. 100 alin. (3) lit. a) si art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006 Planul de reorganizare prevede, faţa de creditorul garantat banca RBS, plata in integralitate a debitului principal si a dobanzilor curente, dar nu si plata dobanzii penalizatoare de 40% pe an, deoarece resursele societatii nu permit acest lucru, respectiv suma de 9.494.135 lei (ce reprezinta 80% din creanta declarata si admisa). Plata se va face esalonat, incepand chiar cu prima plata prevazuta in trim. IV 2012, in transe egale de cate 1.000.000 lei. Ultima plata se face la in trimestrul II 2015. Asa cum s-a aratat mai sus, sursa financiara pentru plata primei transe o reprezinta vanzarea imobilului ce constituie garantie imobiliara. In cazul falimentului, RBS ar incasa, pe baza unui pret de lichidare declarat incert de catre evaluatorul Colliers, dupa plata cheltuielilor de procedura si dupa judecarea litigiilor, abia 44,18% din creanta. 8.2.2. Distribuiri catre creditorii bugetari prev. de art. 100 alin. (3) lit. c) si art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006 Strans corelate cu posibilitatile de plata ale debitoarei, distribuirile pentru creditorii bugetari se vor face in proportie de 75% din creanta, iar platile sunt prevazute in cate doua transe: trimestrul IV 2012 si trimestrul IV 2013. Mentionam ca, in afara acestor sume, creditorii bugetari au de incasat si debitele nascute in perioada de procedura, pana la aprobarea Planului de reorganizare, care se vor plati integral. Mentionam ca in situaţia falimentului aceasta categorie de creditori ar încasa doar 44,18% din debit.


69

Avantajul creditorilor bugetari, asa cum am mai aratat, faţă de faliment consta in faptul ca, in cazul reorganizarii, debitorul ramane un contributor net la bugetul de stat, bugetul local si al asigurarilor sociale. 8.2.3 Distribuiri catre creditorii salariali prev . de art. 123 pct. 2 din Legea nr. 85/2006 Plata creantelor salariale acopera 90% din creanta admisa si se distribuie in prima transa de plata, respectiv in trimestrul IV 2012. Salariile neachitate din perioada de procedura se vor achita integral. 8.2.4 Distribuiri catre creditorii chirografari prev de art. 100 alin. (3) lit.e) si art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006 Planul de reorganizare prevede, faţă de creditorii chirografari, plata a 20% din creantele admise conform esalonarii Planului de plati de mai jos. In ipoteza falimentului, acesti creditori nu incaseaza nicio suma. Pentru compararea sumelor distribuite in cazul Planului de reorganizare cu cele platite in faliment, mai jos este Tabelul creantelor in acest din urma caz:

TABELUL DEFINITIV AL CREANTELOR IN CAZUL FALIMENTULUI

RON

NR. CRT.

Categorie creante Creanta

admisa in Tabelul

definitiv

Pondere

in categorie

%

Creanta

admisa %

Creanta

admisa

I. Creante garantate art.121 alin. 1 pct 2

si art. 123 pct. 7

11.867.669 100 0 5.243.134

1 RBS BANK (Romania) SA 11.867.669 100 44,18% 5.243.134

II. Creante bugetare art. 123 pct. 3 679.726 44,18% 300.303

3

DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE

a MUNICIPIULUI BUCURESTI

477.928 70,31% 43,00% 211.148

4

DIRECTIA IMPOZITE SI TAXE LOCALE SECTOR

3

118.220 17,39% 43,00% 52.230

5


83.578 12,30% 43,00% 36.925

III. Creante salariale art.123 pct. 2 94.335 100 44,18% 41.677

IV. Creante chirografare art. 123 pct. 7 8.980.152 100 0,00% 0

6 BERTSCH NAHRUNGSMITTELTECHNIK GMBH 2.829.846 31,51% 0,00% 0

7 SC CCM IMPORT EXPORT 1.731.000 19,28% 0,00% 0

8 SC DELTALACT SA 1.448.056 16,13% 0,00% 0

9 SC COMPANIA DE FACTORING SRL 1.184.095 13,19% 0,00% 0

10 SC DIRECT LINE INOX IMPEX SRL 507.581 5,65% 0,00% 0

11 S.C.MOTORACTIVE SA 339.190 3,78% 0,00% 0

12 SC AT KEARNEY MANAGEMENT CONS. SRL 240.000 2,67% 0,00% 0

13 SC BIG FAMILY SRL 106.606 1,19% 0,00% 0

14 SC LACTOCORV SRL 106.517 1,19% 0,00% 0

15 SC PROTA PROD-CONSTRUCT SRL 66.624 0,74% 0,00% 0

16 SC ROEXPERT SRL 61.286 0,68% 0,00% 0


70

17 SC PANEM SRL 55.788 0,62% 0,00% 0

18 S.C.MAXIMA MILK SRL 51.216 0,57% 0,00% 0

19 SC CASA MEDITERANA IMPORT SRL 49.935 0,56% 0,00% 0

20 SC TUDIA SRL 33.372 0,37% 0,00% 0

21 SC LACTATE BRAILA SRL 31.542 0,35% 0,00% 0

22 SC COMALACT SRL 20.460 0,23% 0,00% 0

23 SC BINCO LACT SRL 16.066 0,18% 0,00% 0

24 SC DERA ROMANIA SA 14.829 0,17% 0,00% 0

25 SC LACTA SA 14.179 0,16% 0,00% 0

26 TOFALVI ANDREIU 11.904 0,13% 0,00% 0

27 SIGMA PRINTING 10.812 0,12% 0,00% 0

28 SC UGO TRADING 10.000 0,11% 0,00% 0

29 S.C. EXPERT BUSINESS S.R.L. 8.512 0,09% 0,00% 0

30 S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L. 7.683 0,09% 0,00% 0

31 SC SOCIETATEA GEN. A EXP.TEHNICI SA 5.910 0,07% 0,00% 0

32 SC PROTECT SECURITY SRL 4.817 0,05% 0,00% 0

33 S.C. MARSAL PRODUCTION GROUP S.R.L. 4.602 0,05% 0,00% 0

34 SC BACTOLACT SRL 4.575 0,05% 0,00% 0

35 S.C. EXPO PROIECT S.R.L.( TURA VICTORIA) 3.149 0,04% 0,00% 0

TOTAL I+II+III+IV 21.621.882 5.585.114

8.3. Tratamentul creanțelor Fiecare creanţa defavorizata va fi supusa unui tratament corect şi echitabil. In conformitate cu art. 101 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, tratament corect şi echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) niciuna dintre categoriile care resping planul şi nicio creanţa care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului; b) nicio categorie sau nicio creanţa apartinand unei categorii nu primeşte mai mult decat valoarea totala a creanţe i sale; c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nicio categorie de creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, nu primeşte mai mult decat ar primi in cazul falimentului. De asemenea, in conformitate cu art. 96 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, planul stabileşte acelaşi tratament pentru fiecare creanţa din cadrul unei categorii distincte. Tratamentul corect şi echitabil aplicat creanţelor defavorizate prin Planul de reorganizare se apreciaza in functie de urmatoarele elemente de referinta: Asa cum se prevede in Sectiunea a V-a din Legea nr. 85/2006 a insolventei – Planul –, in cadrul acestuia se vor mentiona categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate (art. 95 alin. 5 lit a), tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate (art.95 alin.5 lit.b), precum si ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, in comparatie cu valoarea ce ar fi primita prin distribuirea in caz de faliment (art.95 alin.5, lit.d). 8.3.1. Categoriile de creanţa care nu sunt defavorizate prin plan


71

Potrivit definiţiei data de catre legiuitor creanţelor defavorizate la punctul 21 al art. 3 din Legea nr. 85/2006 „o categorie de creanţe defavorizate este prezumată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre: a) o reducere a cuantumului creanţei

b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului

c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a BNR, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanţa respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscris in tabelul definitiv de creanţe”. In prezentul Plan de reorganizare nu exista categorii de creante care sa nu fie defavorizate in sensul legii. 8.3.2. Categoriile de creanţa care sunt defavorizate prin plan Categoriile de creanţe defavorizate prin prezentul plan de reorganizare potrivit legii sunt urmatoarele :

Categoria creanţelor garantate

categoria creanţelor bugetare

categoria creantelor salariale

categoria creanţelor chirografare Dat fiind faptul ca plata creanţelor nu se va realiza in termen de 30 de zile de la data confirmarii planului, urmeaza ca toate categoriile de creante sa voteze cu privire la planul propus, nefiind considerate ca acceptand planul in sensul dispozitiilor art. 101 alin. (1) lit. D) din Legea nr. 85/2006. 8.4 Programul de plata al creanțelor Potrivit dispozitiilor art. 3 pct.22 din Legea nr. 85/2006, „programul de plata al creanţelor este tabelul de creanţe mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor prin raportare la tabelul definitiv de creanţe si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare si care cuprinde : a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanţe pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora

b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume”. Programul de plata al creanţelor este urmatorul:

EUROCHEESE PRODUCTIE SRL -IN INSOLVENTA

ANEXA

PROGRAMUL DE PLATI A CREANTELOR


72

PERIOADA TOTAL

SUMA DE PLATA

RBS DITL BUCURESTI DGFP

DITL Jilava salariati

Chiro -grafari

Trim IV 2012 1.000.000 660.201 44.333 179.223 31.342 84.902

Trim I 2013 1.000.000 1.000.000

Trim III 2013 1.000.000 1.000.000

Trim IV 2013 1.000.000 745.103 44.333 179.223 31.342

Trim I 2014 1.000.000 1.000.000

Trim II 2014 1.000.000 1.000.000

Trim III 2014 1.000.000 1.000.000

Trim IV 2014 1.000.000 1.000.000

Trim I 2015 1.000.000 1.000.000

Trim II 2015 1.500.000 1.088.831 411.169

Trim III 2015 1.384.862 1.384.862

TOTAL 11.884.862 9.494.135 88.665 358.446 62.684 84.902 1.796.031

8.5. Creanțele nascute dupa data deschiderii procedurii de insolvența Creantele nascute dupa deschiderea procedurii insolventei impotriva Societații, ca urmare a derularii activitații curente a acesteia, inclusiv activitate de investitie, urmeaza a fi achitate pe perioada implementarii planului de reorganizare, in conformitate cu actele juridice care constituie izvorul acestor creanțe, in funcție de natura juridica a acestora. Creanțele bugetare nascute in cursul perioadei de reorganizare vor fi achitate in conformitate cu dispozițiile Codului fiscal și a actelor normative incidente. Menționam faptul ca la elaborarea previziunilor cu privire la Bugetul de Venituri si Cheltuieli si a Fluxului de numerar s-a tinut cont de creantele nascute in timpul procedurii.

8.6 Plata retribuției administratorului judiciar

Retribuția administratorului judiciar are urmatoarea structura: - Onorariu lunar aprobat de adunarea creditorilor de 9.000 lei;

- Onorariul de succes in valoare de: 5% din valoarea sumelor efectiv distribuite catre creditori prin planul de reorganizare - Contributia catre UNPIR. Plata retribuției cuvenite administratorului judiciar va fi efectuata in termen de 5 zile de la data facturarii, fiind o cheltuiala de procedura, platita din averea debitoarei, avand invedere natura sa juridica și prioritatea conferita de Legea nr. 85/2006.

9. Controlul implementarii Planului


73

În condiţiile Sectiunii a 6 din Legea nr. 85/2006, aplicarea Planului de reorganizare de catre societatea debitoare este supravegheata de 3 autoritati independente, care colaboreaza pentru punerea in practica a prevederilor din cuprinsul acestuia, respectiv: Judecatorul-sindic: - reprezinta “forul suprem”, sub conducerea caruia se deruleaza intreaga procedura. Creditorii: - sunt “ochiul critic” al activitatii desfaşurate in perioada de reorganizare. Interesul evident al acestora pentru indeplinirea obiectivelor propuse prin Plan (acoperirea pasivului) reprezinta un suport practic pentru activitatea administratorului judiciar, intrucat din coroborarea opiniilor divergente ale creditorilor se pot contura cu o mai mare claritate modalitatile de interventie, in vederea corectarii sau optimizarii din mers a modului de lucru şi de aplicare a Planului. Creditori nu sunt numai beneficiarii procedurii, ci sunt si un organ de supraveghere a modului in care Planul de reorganizare este dus la indeplinire. Prezenţa creditorilor in cadrul desfaşurarii procedurii reorganizării se manifestă in genere prin intermediul prerogativelor prevazute de legiuitor la: art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit caruia „daca debitorul nu se conformeaza planului sau

desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale (..) comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori ... poate solicita oricand judecatorului sa aprobe intrarea in faliment in conditiile art. 107 si urm.”

Art. 106 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivita caruia „Debitorul , prin administratorul special , sau dupa caz administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii lor de care comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul, sau dupa caz administratorul judiciar va notifica acest fapt tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor”. Administratorul special isi va indeplini obligatiile legale prevazute de lege, in conditiile in care a fost retras dreptul de administrare al debitorului. Planul prevede pentru conducerea executiva a societatii formarea unui Consiliu de administratie –prevazut de altfel si in actul constitutiv - format dintr-un director general, directorul economic si directorul de productie si dezvoltare, angajati cu contract de management, cu obligatii si obiective derivand din prezentul Plan. Administratorul judiciar: - este entitatea care are legatura directa cu latura palpabila a activitatii debitoarei, exercitand un control riguros asupra derularii intregii proceduri, conducand din punct de vedere operațional Societatea şi avand posibilitatea şi obligatia legala de a interveni acolo unde constata ca, din varii motive, s-a deviat de la punerea in practica a planului votat de creditori. De asemenea, administratorul judiciar, prin departamentele sale specializate, asigura debitoarei sprijinul logistic şi faptic pentru aplicarea strategiilor economice, juridice şi de marketing optime. Aşa cu am mai aratat, controlul aplicarii Planului de reorganizare se face de catre administratorul judiciar prin: - Supravegherea tuturor actelor, operatiunilor şi platilor efectuate de debitoare, cuprinse in registrul special prevazut de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 85/2006;

- Informari si rapoarte periodice din partea debitoarei catre administratorul judiciar;

- Intocmirea si prezentarea saptamanala de catre conducerea debitoarei a previziunilor de încasari si plati pentru saptamana urmatoare;


74

- Sistemul de comunicare cu debitoarea prin intermediul notelor interne, si prin prezenta unui reprezentatnt al administratorului judiciar la sediul acesteia ori de cate ori este necesar;

- Rapoartele financiare trimestriale, prezentate de catre administratorul judiciar, in conformitate cu disp art. 106 din Legea nr. 85/2006

- Supravegherea indeplinirii, fara intarziere, a schimbarilor de structura prevazute prin Plan;

- Sesizarea judecatorului sindic cu orice problema care necesita o solutionare din partea acestuia. În concluzie, controlul strict al aplicarii prezentului Plan de reorganizare şi monitorizarea permanenta a derularii acestuia de catre factorii mentionati mai sus, constituie o garantie solida a realizarii obiectivelor pe care şi le propune, respectiv plata pasivului şi mentinerea debitoarei in viaţa comercială.


75

10. Descarcarea de obligatii si de raspundere a debitorului Potrivit art. 137 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, „ la data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligaţiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan”. Creanţele ce urmează a se naste pe parcursul implementarii Planului de reorganizare urmeaza a fi achitate in conformitate cu actele juridice din care acestea se nasc, potrivit prevederilor art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006. Prezentul Plan de reorganizare a fost intocmit pe premiza ca prima luna a Planului va fi luna septembrie 2012, iar ultima luna septembrie 2015. 11.Concluzii Apreciem faptul ca scopul instituit de prevederile legii privind procedura insolvenței și anume acoperirea pasivului Societații, nu poate fi atins intr-o mai mare masura decat prin implementarea prezentului Plan de reorganizare. Așa cum am prezentat și in cuprinsul Planului de reorganizare, falimentul Societații nu reprezinta o alternativa viabila in vederea acoperirii pasivului Societații, cea mai mare parte a creditorilor acesteia urmand a beneficia de distribuiri de sume cu mult diminuate fața de cele propuse a fi distribuite prin prezentul Plan de reorganizare. Menționam faptul ca implementarea prezentului Plan de reorganizare va avea consecințe și pe plan economic și social, asigurand menținerea in circuitul comercial a unei afaceri viabile, restructurate atat din punct de vedere operațional cat și financiar, un viitor contribuabil la bugetul consolidat al statului. Debitor, S.C. EUROCHEESE PRODUCTIE S.R.L

Administrator special, Tura Victoria Amarda ______________________

Plan de Reorganizare Eurocheese Productie_19 Iulie 2012

Documents

Transcript of Plan de Reorganizare Eurocheese Productie_19 Iulie 2012