Plan de lecție Manipulare și știri false: Cum să devii un fact-checker iscusit

Această unitate de învățare este compusă din două părți, destinate să spirjine cunoștințele, aptitudinile, atitudinile și valori care le permit tinerilor să navigheze în mediul digital în era știrilor false (fake news). Materialul constă în (1) plan de lecție, (2) fișe de lucru pentru studenți în Anexă și (3) o prezentare PowerPoint cu cele două părți ale discuției (Știrile de încredere într-o lume plină de fake news și Cum ne apărăm împotriva misinformării și dezinformării1). Unitatea de învățare presupune aproximativ 2 ore de studiu. În cea de a doua jumătate a cursului, elevii vor avea nevoie de acces la computer. Un computer pentru doi sau trei elevi este suficient. De asemenea, este necesar un proiector pentru prezentarea PowerPoint-ului. [Dacă sunteți participant în studiul de cercetare international YouCheck!, vă rugăm să adăugați la timpul necesar parcurgerii unității de învățare 20 minute înainte și după prezentare, pentru chestionarele necesare derulării studiului de cercetare, care trebuie completate folosind computerul].

Unitatea de învățare UNESCO definește alfabetizarea privind conținutul media și cel informațional (media and information literacy – MIL) drept un set de cunoștințe, aptitudini, atitudini, competențe și practici care permit accesul, analiza, evaluarea critică, dar și interpretarea, utilizarea, crearea și diseminarea informației și produselor media, cu ajutorul mijloacelor și uneltelor existente, într-o manieră creativă, legală și etică2. Alfabetizarea privind conținutul media și cel informațional formează nucleul libertății de exprimare și de informare – le permite cetățenilor să înțeleagă funcția media și a altor producători de informație, pentru a putea să le evalueze critic conținutul și să ia decizii informate ca utilizatori și producători de informație și de conținut media3. Această unitate de învățare este destinată să promoveze, în special, adoptarea unei mentalități critice și constructive legate de știrile digitale, cu metode inovative. Elevii vor învăța despre știrile digitale și cum să folosească informația digitală în calitate de cetățeni.

Alfabetizarea privind conținutul media și cel informațional poate fi corelată cu o multitudine de materii studiate la școală, având în vedere că este partea centrală din procesarea informației în societatea digitalizată în care trăim, cu o abundență de informație credibilă, părtinitoare sau falsă. Unitatea de învățare poate fi corelată, spre exemplu, cu următoarele obiective de învățare din programă:

[în funcție de specificul disciplinei]

Materiale și metode PowerPoint-ul este compus din două părți, ambele tratând întrebări centrale, care au scopul de a angaja elevii în dezbatere și de a crea un cadru interactiv. Profesorul poate fie să împartă pe secțiuni mai mici

1 Înainte de a începe această lecție, vă rugăm să descărcați plug-in-ul InVID pe toate computerele. Este

indicat să folosiți motorul de căutare Google Chrome. Profesorii sunt sfătuiți să urmărească tutorialele destinate folosirii optime a plug-in-ului.

2 A se accesa: https://iite.unesco.org/mil/ 3 A se accesa: http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/media-

development/media-literacy/mil-as-composite-concept/

PowerPoint-ul, fie să îl parcurgă integral în două ore. Fiecare parte conține o combinație de prezentări scurte și exerciții în care elevii sunt invitați să contribuie activ.

1. Știrile de încredere într-o lume plină de fake news: Definiții, credibilitatea surselor și identificarea diferitelor tipuri de dezinformare [aprox. 50 min]

Prezentare. Prezentarea definițiilor conceptelor știri, știri false (fake news), misinformarea (misinformation) și dezinformarea online. Vă rugăm să observați: (i) cetățenii navighează constant prin informații credibile și părtinitoare și (ii) Wikipedia poate fi o sursă bună de informare, potrivit publicației Nature. Prezentarea diferențelor dintre știri credibile și știrile care dezinformează,

punând în perspectivă cel puțin cinci elemente importante prin care acestea diferă.

Exercițiu pentru elevi. Elevii vor fi rugați să enumere sursele de știri și să le plaseze pe o scară de la 1 la 10, luând în considerare credibilitatea pe care o atribuie ei surselor acestor știri (puteți folosi imaginea de mai jos, din fișa de lucru, sau să folosiți tabla).

Rezumați în timp real răspunsurile și rugați elevii să discute problema identificării surselor (unde?) știrilor credibile, pentru a conecta prezentarea cu lumea lor digitală personală. Ajutați-i să identifice câteva surse credibile de știri pe care le pot urmări online.

Prezentare. Demonstrați cum platformele media noi implică și multe aspecte pozitive. Spre exemplu, sunt utile pentru a sprijini activitatea cetățenilor, spiritul civic, dar și pentru a informa în legătură cu alertele de foc, vreme extemă etc. Platformele media digitale pot mobiliza oamenii.

În contrast, prezentați cum fenomenul fake news repreintă o reală problemă. Scandalul „Pizza Gate” (Statele Unite) – un zvon fals a provocat înarmarea unui bărbat pentru a salva „copiii blocați într-o pizzerie”; Linșaje în India – zvonuri false pe rețelele sociale despre viol și oameni mâncând carne de vacă; Troli Ruși – conturi false utilizate pentru a alimenta conflictul rasial în Statele Unite, Facebook fiind folosit pentru a întreține Genocidul din Burma. De asemenea, prezentați-le exemple pentru a le demonstra (i) că, adeseori, informația falsă este o combinație între informații adevărate și false și (ii) cum funcționează click bait. Prezentați-le, de asemenea, situația că dezinformarea/misinformarea există în multe forme, de la simple „chestii amuzante” la războaie cibernetice.

Exercițiu pentru elevi. Elevii vor fi rugați să identifice diferite tipuri de dezinformare, fie pe PowerPoint, fie utilizând imaginile de mai jos, încorporate într-o fișă de lucru.

Răspunsuri corecte: 1. Viral (clickbait); 2. Impostor (ex: site de reduceri false; plata online, produsele nu sosesc niciodată etc.); 3. Fake ideologic; 4. Actori statali străini (rețea de site-uri asociată interferenței rusesști); 5. Fake ideologic; 6. Satiră; 7. Oameni obișnuiți care distribuie fără spă vrea informații false. 8. Impostor

Elevii vor fi rugați să evalueze cât de dăunător este fiecare tip de dezinformare. Mai multe informații despre dezinformare pot fi găsite aici.

Purtați o discuție finală cu elevii despre dezinformarea mai mult sau mai puțin dăunătoare.

2. Cum ne apărăm împotriva misinformării și dezinformării – Folosirea InVID pentru identificarea manipulării foto și video [aprox. 50 min] (Înainte de a începe această lecție, vă rugăm să instalați plug-in-ul InVID pe toate computerele. Este indicat să folosiți motorul de căutare Google Chrome. Profesorii sunt sfătuiți să urmărească tutorialele destinate folosirii optime a plug-in-ului/ Modulul ”Tutorials”).

Prezentare. Descrieți faptul că dezinformarea reprezintă o problemă pe care guvernele și industriile afectate trebuie să o conștientizeze și gestioneze. Politica, industriile (domeniile) afectate și jurnaliștii ar trebui să ajute și să protejeze cetățenii înfața fenomenului dezinformării cât de mult posibil. Totuși, noi, cetățenii, trebuie să analizăm Cine este în spatele informației? Care este dovada? și Ce afirmă

sursele credibile despre subiect? Astfel, fact-check-erii (cei care verifică acuratețea factuală a știrilor) se confruntă cu informații părtinitoare și false (Wineburg & McGrew, 2019).

Profesorul este invitat să prezinte cazurile InVID tuturor elevilor. Demonstrați-le cum operează funcția image reverse search (căutarea imaginii inversate) cu InVID, în patru pași, în modulul ”Interactive”.

(1) Accesați plug-in-ul InVID (colțul din dreapta, sus în Google Chrome: ).

Selectați Open InVID ( ). Aplicați funcția Reverse search. Faceți click-dreapta pe imaginea cu vânzarea tabloului și selectați prima dată Google

image reverse search (căutare Google a imaginii inversate) – această acțiune vă va arăta doar foarte multe rezultate de căutare despre tablou.

(2) Apoi, Faceți click-dreapta din nou și selectați Fake Video News Debunker by InVID și selectați Image Reverse Search Bing – această acțiune vă va arăta un alt set de imagini, care demonstrează cum a fost modificată imaginea (manipulată informația).

(3) Mergeți înapoi la imaginea modificată și faceți click pe Forensic search (sub imagine) – Navigând spre josul paginii vă va arăta cum poate fi analizată o imagine cu instrumentele digitale. Această funcție prezintă o marjă de eroare în analiza imaginilor, dar este concepută în special pentru a

demonstra cum pot fi analizați pixelii cu ajutorul noilor tehnologii.

(4) În final, arătați-le elevilor videoclipul cu „Răzbunarea leului”. Apoi, operați funcția keyframe search (căutare cadraje-cheie) – prin simpla apăsare a butonului keyframe de sub videoclip în modului interactive InVID interactive – și operați o căutare a imaginii inversate (reverse image search), astfel cum ați procedat și cu fotografia analizată anterior. Alternativ, inserați link-ul

videoclipului în InVID Keyframes: https://www.youtube.com/watch?v=VBa4D9D6Gng. Funcția reverse image search are rolul de a face o reverificare a credibilității videoclipurilor. Ce afirmă sursele de informație credibile? Falsul atac al leului este explicat aici: https://www.snopes.com/fact-check/lion-revenge-trophy-hunter-video/

Exercițiu pentru elevi. Elevii sunt rugați să testeze InVID, respectiv funcțiile reverse image search (căutare a imaginii inversate), forensic search (Detectiv) și keyframe search (căutare a cadrajelor-cheie) în grupuri mici. Elevii vor primi fișa de lucru de mai jos în format digital – PDF (vă invităm să folosiți fișierul PDF, separat).

Dacă computerele nu au instalate plug-in-ul, elevii se pot ocupa de acest aspect acum.

.

Exercițiu (echipe de 2-3 elevi)

1) Similarity – Asemănare: Verificați! Folosiți reverse image search (căutare a imaginilor inversate) pentru a vedea de unde provine imaginea și dacă a fost manipulată. Utilizați mai multe motoare de căutare, prrecum like Yandex, Bing and Google.

• Porniți prin a face click pe această postare de pe Imgur.

Faceți click dreapta (deschidere meniu contextual) pe imagine și folosiți Fake video news debunker by InVID – pentru a face o reverse image search (căutare a imaginii inversate) în Yandex etc. Este credibilă? De ce da/ de ce nu?

Știrea falsă este explicată aici.

2) Forensic - Detectiv: Sunteți detectivii! Identificați elementele care este posibil să fi fost manipulate.

• Porniți prin a face click pe această postare pe Twitter.

Faceți click dreapta (deschidere meniu contextual) pe imagine și folosiți Fake video news debunker by Invid – Forensic. Apăsați Submit și dați scroll în jos. Este credibilă? De ce da? De ce nu?

Știrea falsă este explicată aici.

3) Keyframes – Cadre cheie: Opriți-vă și analizați video-ul!

• Porniți prin a face click pe acest video pe Twitter.

Folosiți keyframe tool din InVID. Inserați link-ul de Twitter în câmpul keyframe. Folosiți funcția magnifier (maximizare) pentru a vă uita la denumirea caruselului. Apoi faceți o reverse image (căutare a imaginii inversate). Este credibilă? De ce da/ de ce nu?

Știrea falsă este explicată aici și aici.

Vă rugăm să vă asigurați că elevii testează funcția reverse image search cu mai multe motoare de căutare, (i) pentru a observa și comenta pe baza modificărilor care se produc cu algoritmii plug-in-ului și (ii) pentru a oferi note sau/și aprecieri pe baza funcționării plug-in-ului în cadrul diverselor motoare de căutare. Această activitate își propune să promoveze filosofia învățatului prin practică (learning by doing) și să îi familiarizeze cu cazurile InVID în modulul ”Interactive”.

Prezentare. Profesorul va supune atenției elevilor slide-ul 24 din PowerPoint, cu explicații și trucuri și sfaturi utile. Discuțiile trebuie să privească ce descoperă și învață elevii prin folosirea InVID. Profesorul poate modera aceasta discuție, pentru a se axa pe înțelegerea (i) importanței utilizării unor surse diferite pentru verificarea informațiilor, (ii) importanței întelegerii semnificației contextului unei informații și (iii) necesității de a verifica de două ori informația (reamintindu-le de slide-ul 18 din PowerPoint, Cum ne apărăm împotriva misinformării și dezinformării? Să învățăm să gândim și

să acționăm ca un fact-checker profesionist).

Concluzia lecției poate fi desprinsă cu ajutorul slide-ului 26 din PowerPoint, care conține sfaturi pentru a îmbunătăți caliatatea comportamentului digital al elevilor cu privire la consumul de informații online.

(Pentru participanții în studiul de cercetare YouCheck!

Elevii trebuie să completeze chestionarul post-lecție pe Survey Monkey. Profesorii sunt rugați să supravegheze operațiunea, durează aprox. 20 min. Este posibilă completarea la următoarea oră, dar nu mai târziu de câteva zile după lecție).

Dacă doriți să aflați mai multe despre deep fakes (falsuri grosolane, adânci, grave, profunde), vă recomandăm acest videoclip, pe tema How They're Made & How to Spot Them (Cum sunt create și cum să le depistăm) de Behind The News.