Note de caeg: A. l, Master 1. Mana_sementul Iurprelstelor de Mediu - Factori antropici de inrpact

I. Factorilor de mediu

I.

1.

No(iuni generale despre factorii de mediu

Ecologia este gtiinla care printre attele studiazd qimodul de via![ al organismelor in strdns[ corelalie cu factorii mediului lor de viala stabilindu-se istoric vorbind, ,,ciclurile biologice" care le asrguri supravieluirea gi reproducerea/?nrnullirea.

populalia-?n structura sa dar gi actiwiatea vitali a individuluilpopulaflei poate modifica spaf;ul fizic ocupat); - mediul biotic care este reprezentat de indivizii coabitan,ti din 3c99a$.popula$e/specie dar qi a altor specii r,, **" intrd in intera4iune (direct sau indirect), interacliune care poate avea efecti pozitive sau negative asupra inaiuia.rUi.

Mediul de viafi este reprezentat de cond{iile fizice, chimice, meteorologice gi biologice ale locului in care tr[iesc organismele; pentru organisme mediul de via![ piate h definit ca totalitatea elementelor materiale, a evenimenteloi gi a energiilor de care iepinde supravieluirea, dezvoltarea gi reproducerea lor. intr-o altl formulare] mediul de viafi se defineqte ca fiind dat de totalitatea sistemelor naturale/ antropizate (mai mult sau mai p;f,n) vii gilsau nevii care influenleaed direct qi/sau indirect organismele in activitllile lor viiafi ui care totodati este influenfat/modificat (temporar sau permanent) de c[tre lrganisme prin activit[Eile lor; Emil Racoviti definegte mediul de viap ca fiind iat de ,,totaliiatea fo4llor qi energiilor lumii materiale care influenleazA .urald unui organism viu';. Astfel mediul de vir4l apne ca un sistel infinit - putdnd fi caracterizat de o multitudine de combinalii a diferililor factori de mediu. Mediul de via{i pentru un iepure, de exemplu, este date de: adlpostul strict ocupa! resursele de hrani gi apL condr,Lile climatice, (acestea constituind mediul ? numirul (mai mare sau mai mic) al indivizilor din aceeaqi populafe ca gi el (dar qi din populafii vecine din aceeaqi specie) -concurenfi la iesursele de mediu (hrana, adlpost), numirul indivizilor din specii diferite care fie concureazi cu el pentru resurse de mediu, prdddtori-av0nd ca resursi trofic[ iepurele; ultimele doui -fie sunt categorii constituind mediul biotic al iepurelui. Astfel se defineqte: - mediul abiotic sau fizic ca fiind reprezentat de ansamblul anorgafce din sp4iul fizic ocupa! de organisnq existand o interacfune glementelor biunivoc[ (spaf;ul selecteazi/poate modifica in?ivioui-morfologic" fiziologic,

-

abiotic),

-

comportamental,

sau

Factor de mediu poate fi considerat orice componentd a mediului de viala (de origine abiotic[ sau bioticb) care poate influenla pozitiv sau negativ, direct sau indirect organismele (direct - prin acliunea lui asupra cicfuhi vrtal, acomportamentului lor; indireotFuarlrcttett r{e $tiitte ula Nofttrii.yi { i t t ive r.q i fo ta

$tiinte Agt'itolc; Sl.clt". (isht.ielo u " { )t 7 I.U { i 5 " {' t :t t.s tu t tur

porn.ccltit,

I

l\{aster

l:

Nota da earc: A.l.N{attagementul Iurpactelor de l\'{ecliu

* Factori antropici cle ilrpact

Clemens, defineqte 3 tipuri de acliuni a factorilor de mediu care aclion eaz6 la diferite nivele de integrare (fig t)

- p:n ac,tiunea asupra_habitatului ocupat de organisme), putdnd avea efecte de magnitudine mai mare sau mai mic[ asupra populaliilor de oiganism" tuuitutelor lor.

,*

Popula[ie Apodemus (goarece)

"ilfffoac{iuneii Plante

Bubo

Coacfiune

Ac{iun

Reacfiune

Reac!iune

Ac{iune

Fig'

I'

Acliunea factorilor de mediu asupra diferitelor nivele de integrare a sistemelor supraindividuale (poputalia)

Astfel se definegte termenul de nigi ecologici, termen cu un inleles include pe tdngr spagur fi1ic ocupar oe oiganis;;(d.-;o-rfrta;;-;;hile larg care care 1 au organismele (adic[ populalia lor) in sisleqrl ielarhi" rup"eor ir, sunt incadratd (adici biocenoza); prin termenul de nigd ecologic[ "*" in principal 3 aspecte: -.nig6 spaf,ald" niqa troficd, "b;t;arfi-;e lip"trpalia6 mdtidimenri"""re. o" a fost introdus de Johnson TP (1910) ca'fiind unitatea de distrib4ie a speciei, ,,*g:, determinatl de resursele de hranr gi de factorii abiotici; mai tdrau, acest concept ia noi sensuri in g6ndirea ecologiod - r' Grinnell (1918,1928) rnlelege prin acert;;;"" locul pe cre il ocupd o specie intr-o biocenozr (incluzfind qi retaliile eiiu'resursete oe tran[ gi cu dugmanii); pe aceeagi linie de gtndire' ch. Elton-(1927)-pune accentul pe sensul funcfonal at nofunii de nigd-?n cadrtul c[reia se .evidenli-azi relagile energetice qi trofice ale speciei. tn conceplia cercet[torilor americani (w- c. Aileq p*t, Th. parrq K. p. Schmidt, E. E*r.ro,,, 1949) niqa nu are nym{ un sens pur irofic (ca in o.noirii precedente), ei disting qi o niq6 spaf;ali sau de biotop aHiuri d:^Try t*nra;'pri, "u^t niqu de biotop se defineqte de {asrne.ntul ryaFu in gare organismul t$ oesfiloari &ciur vitar (ex. galeriile subterane ale multor specii de rczdtoare, scorbura_de loeveri14 vizuina pentru wlpe sau pentru iepurele de vizuin[). G. E. Hutchinson, "opu* 8 ani mai tdrziu (lgs7) l6rgeqte gi aprofundeazi termenul de nigd ecologici considerind ca fiind o nigr multidimensionald, incluzdnd elementele- at0t spaliale cdt qi cele trofice in plus include qi alte elemente implicate in interaqiunea organismelor cu divergi factori de mediu; astfel privit[, niqa include atdt teptezentarea sistimelor de relatii are frg;smelor: specii de plante cu mediul

I

ir"".,;;

{

o

p*i*

-

d;

Fucu{ratua ele $tiitrte ula Nuilrrii .ltilnye Agt.ic,la: 6i Sl.dt.. Galu.ielcr { Irit'er."situtau "( )tTI)lt iS" (,ort,ttgttrtr

f,trrct,scltit,

j

N'Iaster

l

Nota da eurg: O.l. lVfanagementul Impactelor de NIediu - Factori antropici de irnpact

cal $i specii de animale cu mediul dar gi ansamblul inter-relaliilor care se stabilesc ({ediferite naturi, nu numai trofice-vezi trpuri de relalii).

Clasificarea factorilor de mediu: Clasificarea acestora este realizata, mai mult in scop didactic, dup[ mai multe criterii:

1.

dup[naturalor, dupi raportul intre acegtia gi densitatea populaliei, dup[ specificitatea modului de agtiune. Dup6 nafixalor, factorii de mediu sunt: r abiotici: - geologici, geografict, fizlrci (umina temperatura, presiune4 etc.), chimici (compozif;a gazoasl a atmosferei, compozi$a chimic[ a solului, a apei), mecanici, cosmici, climatici, etc.; o biotici: sub?mp[r.ti1i ftncfe de natura lor ?n: intra-populaf;onali (sau intraspecifici) qi inter-populaf;onali (inter-specifici);

2. 3.

1.

2. 3.

antropici. Dup[ raportul lor gi densitatea populafiilor, smith (1935) ii clasificl in: factori independenli de densitatea populaf,ilor (aceqtia sunt exclusiv abiotici); factori dependenli de densitatea popula$ilor (biotici, numi! g factori reglatori) Dup[ specificitatea modului de acliune: factori stabili (constanta solard de exemplu), factori variabili:

r

. o

r r

inc[ inainte de aparilia vielii iar adaptlrile organismelor la

aceste variigi sunt vechidobf,ndite in perioadele istorice de evolulie a speciilor; determind marile zone climatice de pe glob, arealele speciilor gi particularitifle ciclurilor vitale: - primari: lumina, temperatur4 ? secundari, a cEror vanafe este determinatb de variatiile, celor primari,

-

umiditate;

- neperiodici - sunt mai mult sau mai pulin dependenli/corelali de cei periodici, sunt incluse qi factorii care determint catasirofele de mediu; determin6abundenfa qi dispersia indivizilor in arealul speciei.

Conceptul de factor ecologic include totalitatea factorilor care definesc condi{iile particulare a mediului de via!5 a anumitor organisme de plante gi animale qi definesc modul de viali al acestora in cond{iile gi combinqtiile particulare ale factorilor de mediu. . Factorii ecologici in ac{iunea lor asupra organismelor au un rol complex, ?ns6 in liuii mari se poate rezuma la:

-

determin6 rispdndirea geograficd a organismelor, delimiteazi arealul speciilor; fluctuaf;ile factorilor de mediu sau acfiunea combinata a anumitor factori limiteazl rlsp[ndirea organismeloi in arealul speciei, determin[ limitele de areal sau determin[ eliminarea unei specii in favoarea alteia atunci cdnd gradienlii de mediu nu mai coincid cu cerinlele/ adaptdrile indivizilor speciei date;

Fncultoteq t{e Stiitrtc crla !,iaftrrii ,Si $fiitge Agricole: Sl.rlr. Gahr.ielq para,schit, { iniyer,ritutag "t)lTDIait " { 'onsrsntu

Nota da cws: A.l. L'faster 1: N{anagementul Inrpactelor cle lV{ediu - Factori antropici de impact

-

metabolice ca ufinare a acliunii acestor factori; intervin in modificarea adaptativl a raportului natalitate-mortalitate (Vp) pentru diferitele populalii, poate determina migralii contribuind la reglarea densitilii populaliilor dar qi a echilibrului biocenotic.

determini aparilia unor modificiri adaptative - oalitative (estivare sau hibernare) - sau cantitative, acestea se refer[ la apari{ia unor efecte

Aceste efecte aulabazd ac{iunea limitativi a factorilor ecologici-fiind denumif, in anumite condi{ii -factori limitativi. Se definegte ca factor limitativ acel factor care prin nivelul siu prea scizut sau prea crescut, prin prezenla sau absenla sa limiteazi dezvoltare4 procesele metabolice ale organismelor in teritoriul dat; legea factorilor limitanfi stabilegte c[ desfrgurarea activit[fii organismelor este limitatE de factoruVsau combina{ii a unor factori care se apropie cel mi mult de valorile sale extreme. in ecologie acf;unea factorilor limitativi a fost stabilid prin intermediul a 3 legi:

1.

Legea ,rminimuluio', enunlat[ de Liebig (1840) pe baza cercetlrilor

efectuate de autor asupra dezvoltlrii plantelor qi a vegetat'ei; este prezentat[ dependenfa/ limitarea cregterii vegetaSei de nivelul concentraliilor unor elemente chimice, dacd" concentralia unui element chimic este sub limita (concentrafia) minim[ la care este posibill biosinteza substanlei organice prin procesul de fotosintezil4n condifile in care restuU sau alte elemente chimice se gisesc in concentralii crescute-biosinteza este incetiniti/stopat5" creqterea plantelor/vegeta$ei de asemeni; rata de cregtere se mentrine constant[ in condiliile in care concentraliilor elementelor nutritive se men{ine la niveluri optime. Illterior, numerogi ecologi au acceptat extinderea acestei legi qi pentru alf, factori de mediu, astfel ?nc0t se descrie o str0nsd corelalie gi direct6 intre existen{a unor valori ,,prag" a factorilor ecologici qi dezvoltarea/supravieluirea unor organisme; cu cfft un factor de mediu intrl in domeniile nefavorabile de variafie (minime) cu atfft cregte rolul siu limititiv in destiiqurarea ciclului vitaVdezvoltarea organismelor. In practici acestei legi iOau"fost ad[ugate 2 principii:

-

-

Legea orminimuluio' este strict aplicabili intr-o aga numiti stare de ,,repaug'atunci c6nd fluxul de materie (substanld) qi energie gi viteza de cregtere este constant6 la nivelul organismelor; de cele mai multe ori modificarea ,,concentrafei" unui factor modificd vtteza de formare a ,,produsului"- adic[ rata de cregtere qi se declangeazdunproces de,,adaptare" la noile condifii; in mediu existl o ,,interacliund' a factorilor de mediu, astfel c[ organismele sunt capabile s[ reagtioneze in conformitate cu aceasta; de exemplu, numeroase organisme sunt capabile sd inlocuiasc[ par,tial un element chimic cu altul similar (molugele inlocuiesc Caz* cu St2* - h construirea cochiliei), sau pot trece de pe un regim de hranl preferenlial (ln absenta hranei preferate) la o hran[ accesorie (in cazul multor animale) astfel incdt sd poati fi evitate stirile ,,critice" in perioadele mai ales vulnerabile a ciclului vital, ins6 acest lucru este posibil pe duratdlimitati.

2.arltdnd

Legea ,otoleranfei" se baeeazd pe legea precedent[

- Blakmann

(1905)

Facullclctt dc $tiittyc ule ltict/tu'ii Ei $liirte Agt'ic'ole: ,\l.tlr. (iaht'iela Pctrust'ltiy " ('ott,stcrttta [. htiwt'siIo|cu "( ]l-IDI( i5

Nota da carc: A.l. Master 1: Managetnentul Impactelor de Mediu - Factori antropici de impactatdt un ,,prd1" minim dar qi unul maxim caf,e poate exercita acliune limitantd intre cele 2 ,,pragan" (minim gi maxim) organismele desfiiqurffnd activit[lile vitale. Schelford (1913) enunfi legea toleran{ei conform cireia ,,organismele vii prezinti fatl de factorii ecologici limite de toleran{i care coincid cu limitele minime gi maxime a ,rconcentra{iilor" diferifilor factori de mediu; intre aceste limite-minim qi maxim aflfindu-se optimul ecologic al organismelor pi corespunde valorilor optime de dezvoltare.

c[ exist[

la{ie (nr. indv) intoleran{i Ztolerantl.

Z optimall

Z. toleran{i

Z. intoleran{[ Z. deintolerantA

de intolerantd

Densitdte pop

redula

Cenhul de distribu{ie al popula{iei . densitate mas.

Z. destresF

iziolog.ic

::

im#

Gradientdemediu

maxim

Fig. 2. Yarialia gradieqtilor de mediu qi modul in care influenleazI aceastd variaSe distribulia efectivului populagei

Condiliile preferate de dezvoltare a organismelor se incadreazd in Zona optimali (fi9. 2.), zoni in care organismele se dezvoltl ?n baza potenlialului lor biotic-populaliile ating densitlli maxime; aceast[ zoni este incadratl de zone de toleran![ in care dezvoltarea organismelor este limitatd de stress-ul fiziologic datoriti acliunii factorului de mediu limitativ-densitatea populaliei este sc[zut[; urmeaz[ zonele de intolerant[ in care organismele nu pot supravielui, populalia este absentd. Fiecare specie suportd vanalii de anumite amplitudini ale factorilor ecologici, intre anumite limite-minime gi maxime, in conformitate cu care se inregistreazl variafii ale valorilor efectivelor qi densit[1ii popula{iilor funcf;e de limitele de tolerant[ a indivizilor speciilor; ?n caai in care limitele de toleranld a ndivizilor fatd de varia{iile factorilor ecologici sunt largi - organismele respective se numesc euribionte, iar dac[ limitele sunt inguste - organismele de numesc stenobionte (ex. factorul ecologic: temperatura euriterme sau stenoterme; salinitatea

-

eurihaline sau stenohaline, etc.).

Fuctritcrteo tle ,Jtiirte ale I'i*rurii

;i $tiirttc Agrit'ola: Sl.t{r. {}trhrieltr Pttrasthit {Itircr,silulect "(}['lI)lf i5 " ('onsruttto

Master

I

Nota da cws: A.1.N4anagementul Impacteior de N4ediu

- Factori antropici de irnpact

Dup[ aparrtja acestei legi, au fost formulate mi multe principii care au fost sintetizate de cltre Odum qi care vin sI completeze legea,,toleran!e7"'. organismele pot avea limite de toleran![ largi pentru unul sau altul dintre factorii de mediu gi in acelaqi timp poate inregistra limite inguste pentru un anumit factor de mediu; speciile a ciror indivizi au limite largi de toleranli pentru mai mul1i factori de mediu au, de reguld., o rdspindire larg[ qi pot ocupa biotopuri diferite pi sunt caractenzate prin mai multe populalii; in cazul ?n care variafile unui factor de mediu se incadreaz[ in limitele de intoleranli, se poate intdmpla ca organismele s[-gi reduc[ limitele de toleranld gi pentru a$ factori de mediu; organismele care se gisesc in diferite stadii de dezvoltare pot manifesta grade diferite de tolaran!6, limite diferite, fa![ de factorii ecologici; mai mult, se poate int0mpla ca anumite stadii de dezvoltare sd inregistreze sensibilitate pentru un anumit factor de mediu iar alte stadii fa1[ de a$ factori de mediu; frecvent limitele de toleranfi ale adullilor pot mai inguste fali de a formelor

-

fi

larvare/juvenile (sau invers); astfel este explicat[ mrgra$a anghilelor, a sturionilor qi multor specii de pdslri, rlspdndirea speciilor de p[sdri qi mamifere-care este dictat[ de influenll climatului asupra oullor qi a puilor gi nu asupra adullilor. ^ conformitate cu cele enunfate anterior s-a introdus termenul de valen{i ecologici In care sd evidenlieze reaqia diferit[ a organismelor la acliunea aceluiaqi factor ecologic; explicalia comportamentului diferit a organismelor la variaf;ile factorilor ecologici are la bazd diversitatea mecanismelor de adaptare; aceste mecanisme sunt determinate de varialiile factorilor de mediu in cursul evoluliei speciei (perspectiva istoricd a dezvolt5rii acestor mecanisme), fatl de cerinlele speciei in toate stadiile sale de dezvoltare gi determinate de amploarea adapthnlor (istoric, vorbind) ca urmare a apantgei unor limite de variafe apropiate de valorile extreme-specia reuqind s[ supravieluiasci, s[ se reprodtibd, sl se dezvolte in condif,ile date. Terminologia de specialitate definegte organismele cu limite laryr - eurioice, utrhzdnd prefixul ,,euri-" -larg, iar pentru cele cu limite inguste, sufixul ,,steno-,,-stenoice (euribionte/stenobionte). Psntru speciile stenoice valorile minime, maxime gi intervalul de optim sunt foarte apropiate iar varialii chiar qi foarte mici a unui factor ecologic pot deveni varialii critice-factorul respectiv devenind un factor limitant; in cazul speciilor eurioice, intervalele de valori intre maxim qi minim gi intre acestea gi optim sunt largi astfel incdt varialiile valorilor unui factor ecologic trebuie s[ fie semnificativ de mari pentru ca acesta s[ devini factor limitativ. In conformitate cu acestea speciile euribionte au o r[spdndire limitatd la scar[ geografic[ (ex. recifurile de corali sunt rispdndili in limitele mirilor tropicale: 20o latitudine la N qi S de Ecuator), astfel c[ ele pot fi,,indicatorl'pentru complexul de factori ecologici ?n care tr[iesc.

3. Legea ac{iunii combinate a factorilor ecologici Aceasti lege, enunlath de Mitscherich, arath, cd, organismele in mediul lor de viald sunt supuse acliunii globale a tuturor factorilor (oricare dintre ei in anumite condif;i put0nd deveni limitativi); efectul combinat produs de interacliunea a 2 sau mai mu{i factori de mediu are ca unnare de cele mai multe ori modificarea limitelor de toleran{i (ex. unele specii de orhidee in sere se dewolt6, foarte bine in condilii de insolafe puternici, in timp ce in mediul lor natural ele Fu*lfctres (le Sliintc ole Nctftrii si $fiitte Agrit'ofe: .\1.tft'. {..ictht'ialu Put"ctst.ltit' 6 -l { h r iye r,si tt tc u " { ){ LX ( lS " (' ot r,ttg t tutr

Note de uarc: A' I' N{aster 1: L'{anagenrentnl Intpactelor cle h,{ediu - Factori antropici de irnpact cresc ?n condilii de urnbr6; experimental s-a dovedit c6 acest lucru este posibil deoarece in mediul naturai plantele se dezvolt[ in condiliile unei concentralii sc[zute de zinc; un alt exemplu este oferit de marea majoritate a animalelor care suportd destul de greutemperaturile crescute ale aerului cdnd acesta inregistreazb o umiditate mare spre excesivd).

Adaptarea organismelor la condi{iile de mediu Cdnd indiviLi unei pop"lato se reproduc, se dezvoltd in condiliile particulare ale unui mediu de via16 dat, se spune cd ei sunt adaptali la acele condifi sau mai mult (in cazul stenobionlilor) sunt indicatori pentru complexul de factori ai mediului dat (cerinlele biologice de desfiqurare a ciclului vital sunt indeplinite de mediul lor de via![) Adaptarea este rezultatul tuturor schirnbirilor structurale, func.tionale qi comportamentale ale- organismelor, schimbiri care le permite supravieluirea, reproducerea qi dezvoltarea in condiflile ecologice date. Suma caracteristicilor unui organism care iiintr-un habitat. se numesc adaptdri. Adaptarea este o componenti a procesului de evo$e filogeneticd, prin aceasta orgamzarea generall a organismelor (fie plante, fie animale) se transformi in concordanp cu modut mediul de .ttra!6. Mecanismele adaptative constau in inducerea unor transform6ri (ppdrute prin seleclie natura16) la nivelul individual dar qi populaf;onal; este vorba de o schimb ure a frecvenlei genotipurilor prin avanlajarea fenotipurilor mai bine adaptate noilor condilii qi in paralel conservarea acelor mutaf;i care conduc la o mai bun[ supiavieluire, dentokare in condiliile date. Seleclia opereazd la nivelul de organzare al individului insl succesul ei este asigurat atunci cdnd mecanismele selecliei au un grad de reproductibilitate la nivelul populaliei in care este integrat individul. Trebuie insi menlionat faptul c[ anumite caracteristici considerate ,,neadaptabile" nu sunt de valoare egall, pot fi nici ddunltoare nici folositoare (la un moment dat); unele au fost utile indivizilor dintr-o specie in perioade trecute a evolufei ei qi sau plstrat fiind transmise ?n continuare tocmai datoriti importantei lor in supravieluirea la un momeot dat, altele pot fi corelate indirect cu caracteristici adecvate pentru condiliile actuale in care indivizii sunt obliga,ti s[-qi desfrgoare ciclul vital qi...nu se gie ake caracteristici ce importan![ ar putea avea in viitor pentru supravieluirea gi pelpetuarea uneia sau a altei

ll

specii.

r o o

Fazele adaptlrii sunt:

Acomodarea, Achmalizarea, Naturalizarea.

Conceptul de ecotip, este definit prin suma adaptdrilor care apar la nivelul populalional in cadrul speciei ca rlspuns la condifile particulare de habitat in arealul speciei respective; ecotipul reprezint[ o subunitate ecologic[ a speciei este definit de particularitdlile adaptbrilor care apar in rdndul populaliei sub acf;unea factorilor ecologici particulari habitatului ocupat de populalie, astfel s-ar putea spune c[ ecotipurile ar fi reprezerfiate de populalii locale, insi nu intotdeauna o populalie locald este qi ecotip. In practicl, termenul se refer[ la acele populalii din cadrul arealului speciei care prezinl!diferenlieri morfologice, fiziologice gilsau comportamentale, diferenlieri determinate de condiliile de habitat strict ocupat de populafe, care se transmit qi la descendenf qi totodat[ 7 Frrcultttfca t{e $tiiilta alc Nttnrii ;i $riitna Agt'ic*lc: SI.dt'. {hhriclo f'uruscltir " ( ){ 7 L)I ( 5 " {' o t t,t ttt t t tu { I t iva r,s i lorattt

Note da tarc: O.l. I,'Iaster 1: IMauageureutul Inipactelor de Mediti * Factori antropici de impactfard a fi constituite ca semnificative pentru ah rangtaxonomic (rasI" subspecie). Ecotipurile unei specii sunt inter-fecunde qi numai izolarea geografic[ sau ecologic[ poate impiedica schimbul de gene intre ele. Cuza apariliei ecotipurilor este consideratf, a fi in primul rdnd acliunea combinati a factorilor locali de mediu care determin[ rispunsuri diferite in rtndul populaliilor unei specii func{ie de gradienlii de mediu, de asocierile dintre diferilii factori, r[spunsuri ce se constituie in adaptiri fiziologice, comportamentale cu manifestdri sau nu morfologice la nivel individual. Dac[ un organism supravieluiegte sub aqiunea factorilor de stres ai mediului de viap, el se acomodeazdprtn modificlri fiziologice cu sau fIr[ aparilia celor morfologice, asigur0nd premisele unei aclimatizdi (a 2 a fazl a adaptirii) in habitatul dat; aclknatizarca la nivel de populalie facrhteazd, apaftia de ecotipuri qi totodati reprezintd o condilie necesit6 pentru supravieluirea speciei in condiliile particulare locale ale habitatului ocupat dar qi in funcf;e de speciile coabitante din biocenoz[ (nivel de rang superior pentru o populalie), deci este vorba de o aclimatizxe ce asiguri convieluirea indivizilor populaliei in cadrul biocenozei (in prezenla mai multor populalii coabitante din specii diferite) din care face parte ?n condiliile locale de habitat ocupat. Importanla aclimatizdrn in aceste condif;i prezintl" o importan![ majord deoarece astfel este posibil[ compensarea variat'ilor brugte a factorilor de mediu ceea ce determin[ - o ratd mai bun[ de supravieluire a indivizjlor, - o suportare mai bun[ a acestor variafii, - o repetare a ciclurilor vitale in timp astfel inc0t s[ poatd fi exploatate cele mai bune condilii pentru fiecare fazl a ciclului.

Convergenfa este un fenomen care apare in rindul organismelor care aparfin unor grupe taxonomice diferite dar care conviefuiesc (coabiteazd) intt-un habitat in care aSoneazd selectiv o anumitd combinat'e de factori ecologici; evo$a sau mai bine zis coevolufia acestor organisme (taxonomic diferite) in condiliile de via{i specifice determinl aparrt4a unor tr[sdturi care le conferd o seam[ nare foarte mare deqi ta: