Plan de dezvoltare locala GAL Muntii Maramuresului - vol 1

DOSARUL DE CANDIDATURĂ AL TERITORIULUI

GAL MUNŢII MARAMUREŞULUI LA PROGRAMUL LEADER

______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 1

Material realizat în cadrul proiectului: „GAL Munţii Maramureşului” – ediţia 2012 revăzută şi adăugită

Proiect derulat de Asociaţia pentru Dezvoltare Locală „Ivan Krevan”,

cu sprijinul financiar al Uniunii Europene şi a Guvernului României, prin

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

AXA 4 - Promovarea iniţiativelor locale de tip LEADER

Măsura: 431 - „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”

Sub – măsura: 431.1 – Construcţie parteneriate public private,

Faza 3 - Sprijin financiar pentru pregătirea dosarelor pentru selecţia GAL

Editorul materialului:

Asociaţia pentru Dezvoltare Locală „Ivan Krevan”

Adresa: strada Principală, nr. 320, localitatea Repedea, judeţul Maramureş,

cod 437240, România

Telefon/fax: 0262366414

E-mail: [email protected]

www.galmm.ro

www.turismhutsul.ro

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.


STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A TERITORILUI

GAL MUNŢII MARAMURESULUI

VOLUM I


Sumar

Sumar________________________________________________________________________4

PARTEA I:___________________________________________________________________7

PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC________________________7

1. PREZENTAREA GEOGRAFICA SI FIZICA_____________________________________71.1 Amplasarea teritoriului:_________________________________________________________________71.2 Prezentarea principalelor caracteristici geografice________________________________________101.2.1 Caracteristici geografice ale teritoriului_________________________________________________101.2.2 Relieful teritoriului GAL Muntii Maramuresului__________________________________________101.2.3 Reteaua hidrografica________________________________________________________________111.2.4 Bogatiile subsolului_________________________________________________________________121.2.5 Suprafata teritoriului_________________________________________________________________131.2.6 Clima_____________________________________________________________________________131.2.7 Caracteristici ale cursurilor de apa:____________________________________________________151.2.8 Topoclimatele intilnite in zona GAL MM________________________________________________151.2.9 Principalele tipuri de sol predominante_________________________________________________171.2.10 Resursele naturale:________________________________________________________________171.2.11 VEGETAȚIA______________________________________________________________________221.2.12 Potențial turistic___________________________________________________________________29

2. HARTI – PLANUL LOCALIZARII TERITORIULUI___________________________________332.1 Harta teritoriului GAL Munţii Maramureşului______________________________________________332.2 Aşezare la nivel naţional:______________________________________________________________342.3 Harta aşezării teritoriului în cadrul judeţului Maramureş____________________________________362.4 Harta principalele cai de acces in teritoriul GAL Muntii Maramuresului_______________________37

1.3 Populatie – demografie________________________________________________________381.3.1 Populatia teritoriului GAL MM – principali indicatori ai evolutiei populatiei___________________381.3.2 Populatia totala - la 1.VII.(stabila) in GAL MM, 8 comunitati pentru perioada 2004-2007______391.3.3 Populatia la 1.VII. – femei in GAL MM_________________________________________________421.3.4 Nou Nascuti (vii)____________________________________________________________________431.3.5 Decese 2004-2008__________________________________________________________________451.3.7 Emigranti__________________________________________________________________________461.3.8 Imigranti___________________________________________________________________________461.3.9 Concluzii privind tendintele demografice in zona GAL MM:_______________________________471.3.10 Somaj in Ianuarie 2010, cf. Date AJOFM MM__________________________________________481.3.11 Tendinte demografice______________________________________________________________481.3.12 Grad de saracie/Saracia____________________________________________________________49

1.4 Patrimoniu de mediu__________________________________________________________511.4.1 Rezervatii naturale categoria a IV - a IUCN_____________________________________________521.4.2 PARCUL NATURAL MUNTII MARAMURESULUI - categoria a IV - a IUCN_________________521.4.3 Situri Natura 2000:__________________________________________________________________531.4.4 Caracteristicile generale ale sitului____________________________________________________571.4.5 Evaluarea economica a produselor oferite de ecosistemele din cadrul teritoriului GAL Muntii Maramuresului__________________________________________________________________________62

1.5 Patrimoniu arhitectural si cultural______________________________________________66


1.5.1 Harta: Componente culturale_________________________________________________________691.5.2 Lista monumentelor din teritoriul GAL Muntii Maramuresului:_____________________________701.5.3 Evenimente culturale /Lista/ 9 evenimente in zona (20, 5% din Total Maramures)___________731.5.4 Turism /tipuri de turim practicate______________________________________________________76

2. Economia locala_______________________________________________________________84

2.1 Repartizarea populatiei active__________________________________________________842.2 Salariati - total - numar mediu in GAL MM 2004-2008_____________________________________842.3 Număr mediu salariati in agricultura, silvicultura si pescuit GAL MM 2004-2008_______________852.4 Salariati in Industrie GAL MM: 2004-2008________________________________________________862.5 Numar mediu salariati in industria prelucratoare GAL MM 2004-2008________________________872.6 Numar mediu salariati in constructii_____________________________________________________872.7 Salariati in Comert 2004-2008__________________________________________________________872.8 Salariati in servicii____________________________________________________________________882.9 Numar mediu salariati in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat________________________________________________________________________882.10 Numar mediu salariati in adminstratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public_892.11 Numar mediu salariati in invatamant___________________________________________________892.12 Numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala____________________________________892.13 Numar mediu salariati in activitati de spectacole, culturale si recreative_____________________90

3. Agricultura___________________________________________________________________913.1 Structura fondului funciar pe teritoriul GAL Muntii Muntii Maramuresului_____________________913.2.Numar capete animale impartite pe tipuri:________________________________________________913.3 Suprafata agricola dupa modul de folosinta - ha__________________________________________923.4 Suprafata arabila - ha_________________________________________________________________923.5 Suprafata - livezi si pepiniere pomicole - ha______________________________________________923.6 Suprafata - finete - ha_________________________________________________________________923.7 Suprafata - pasuni - ha________________________________________________________________933.8 Efective de animale la 01.01.2010______________________________________________________933.9 Evolutii efective animale 2004-2010/localitati_____________________________________________933.10 Tabel sumar suprafete /Localitati/Agricole/Silvice_______________________________________1003.11 Concluzii generale agricultură:_______________________________________________________100

4. Industrie – IMM – Micro-intreprinderi__________________________________________1024.1 Comert si sector de servicii___________________________________________________________104

5. Servicii pentru populatie si infrastructuri medico-sociale_________________________1105.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii______________________1105.2 Structura de invatamint actuala________________________________________________________1105.3 Sanatate___________________________________________________________________________113

6. Activitati sociale si institutii locale______________________________________________1166.1. Primarii____________________________________________________________________________1166.3 Organizatii neguvernamentale:________________________________________________________1216.3.1 Asociaţia pentru Dezvoltare Locală Ivan Krevan_______________________________________1216.3.2 Asociatia Tinerilor Antreprenori Crestini (A.T.A.C.)_____________________________________1256.3.3 Asociatia pentru Dezvoltare Locala Ruscova__________________________________________1256.3.4 Asociatia Dascalilor Ucraineni din Romania___________________________________________1266.3.5 Asociatia Crescatorilor de Animale si a Detinatorilor de Terenuri Forestiere Valea Ruscovei_127

7. BILANTUL POLITICILOR INTREPRINSE IN TERITORIU____________________________________128


7.1. Proiecte de dezvoltare comunitara implementate la nivelul teritoriului GAL Muntii Maramuresului__________________________________________________________________128

7.2 Cereri de finantare elaborate in parteneriat public-privat (ong, APL, firme) pentru dezvoltarea durabila a teritoriului GAL________________________________________________________________1337.2.1. Cereri de finantare depuse spre evaluare si finantare la POSDRU, DMI 6.1. Dezvoltarea Economiei Sociale:_____________________________________________________________________1337.2.2 Proiecte depuse spre finantare in cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013 CBC HUSKROUA:____________________________1377.2.3 Alte proiecte depuse spre evaluare de către partenerii din cadrul GAL Munţii Maramureşului:_______________________________________________________________________________________142


PARTEA I:

PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

1. PREZENTAREA GEOGRAFICA SI FIZICA

1.1 Amplasarea teritoriului:

Teritoriul GAL Muntii Maramuresului, denumit in continuare GAL MM, este asezata in partea central-nordica a judetului Maramures, la granita cu Ucraina (se invecineaza cu raioanele Verchovena si Rahiv). Este o zona muntoasa, cuprinzand cele mai inalte varfuri din Muntii Maramuresului iar 6 localitati din cuprinsul teritoriului GAL Muntii Maramuresului se gasesc in totalitate in curpinsul Parcului Natural Muntii Maramuresului care este situat in nordul judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor Maramuresului pana la frontiera romano-ucraineana. Teritoriul acoperit de Muntii Maramuresului este situat la granita de nord a tarii, intre paralele de 47°35'5'" si 47°58'20" latitudine nordica si intre meridianele de 24°8'12" si 25°2'38" longitudine vestica. Se intind spre nord de valea Viseului si a Bistritei Aurii pe o lungime de peste 100 km, insumand o suprafata de circa 1500 de kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-Est, Regiunea Carpatii Orientali, Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan, Districtul Muntii Maramuresului.

Principalele cai de acces in teritoriul GAL Muntii Maramuresului sunt: - DN 18 ce face legatura intre orasul Sighetu-Marmatiei si judetul Suceava;- DJ 186, DJ 187 ce leaga DN 18 de localitatile Bistra respectiv Repedea, Ruscova si Poienile de sub Munte.- Calea ferata Salva-Sighetu-Marmatiei cu gari in localitatile: Leordina, Petrova si Bistra.

Punctele de trecere a frontierei in imediata vecinatate Gal MM si in GAL MM (Valea Viseului-Dilove)

Localităţi Tipul Trecerii Structura trecerilor

Rangul

pietonal călători PMT


Câmpulung la Tisa –Teresva *

feroviar călători PMT

feroviar călători+mărfuri PTF

Valea Vişeului-Dilove *

feroviar călători PMF

Sighetu MarmaţieiSolotvino

pietonal şirutier

călatori+mărfuri PTF

pietonal şirutier

călatori+mărfuri PTF

PMT-punct de mic trafic; PTF-punct de trecere a frontierei

Obs. Desi exista cca. 88KM de granita in GAL MM exista doar un singur punct de trecere a frontierei, la Valea Viseului(Bistra)-Dilove (care in acest moment este nefuncţional), lucru care accentueaza izolarea comunitatilor multietnice existente de ambele parti ale frontierei.

Obs. Desi granita in GAL MM este in acest moment probabil cea mai complexa (si neacoperita ) zona de granita a Romaniei (ca si relief natural Tisa si zona Montana, si ca importanta geostrategica: Granita Transfrontaliera : EU –NATO si posibil din 2012 Schengen) , istorica – granita cu evolutii multiple si complexe in timp si spatiu, existenta unui singur punct de frontiera este greu de explicat, atit la nivel strategic dar si la nivelul locuitorilor (familii divizate artificial in timp, cu trame sociale si culturale deschise), dar mai ales la nivelul dezvoltarii unor zone periferice atit in Romania cit si in Ucraina.

Pozitionarea teritoriului la granita cu Ucraina desi considerata pPunct tare in analiza SWOT, ea este practic un Punct Potential Tare, lipsa de puncte de trecere a frontierei duce la Nevalorificarea punctului tare, ba chiar la transformarea acestuia in Punct Slab si chiar pericole/riscuri (prin generarea de trafic ilegal de marfuri si persoane samd).

Viziunea realizarii unui EcoTON in teritoriul GalMM dar si cu teritoriiile invecinate prin Animare, Adecvare, Armonizare si atractivitate include si zonele imediat invecinate, zone din Romania dar si din Ucraina, cu care prin alte programe si proiecte decit PNDR vor trebui stabilite Strategii, Planuri si proiecte comune pentru deizolarea zonei si valorificarea pozitionarii strategice a teritoriului.

Cai navale:In acest moment nu exista cai navale/navigabile in zona, desi in istoricul acesteia se mentioneaza utilizarea raului Viseu pentru transport lemn/busteni/plutarit.

Practic chiar la iesirea din GAL MM apele Viseului odata cu varsarea in Tisa devin internationale, regimul acestoar devenind un regim de granita naturala, regim care obliga la acorduri Romania-Ucraina pentru utilizarea in eventuala scopuri de transport al riurilor Tisa si implicit Viseu.

Obs. Din Istoricul infrastructurilor de transport (anii 1930-interbelic), prezentat in continuare, se pot observa schimbari NESEMNIFICATIVE ale sistemului de transport in zona GAL MM .Cu exceptia caii ferate Salva-Viseu, nu exista schimbari majore, explicindu-se astfel si pozitionarea inferioara a Maramuresului in Regiunea de Nord-Vest ca si „codasa” la densitatea de drumuri/suprafata.


Cele mai importante orase din apropierea teritoriului GAL Muntii Maramuresului sunt:- orasul Viseu de Sus: aflat in vecinatatea estica a teritoriului la circa 20 km;- municipiul Sighetu Marmatiei: aflat in vecinatatea vestica a teritoriului, la circa 30 km;- municipiul resedinta de judet Baia Mare, aflat la circa 125 km de centrul teritoriului;- municipiul Cluj-Napoca, aflat la circa 210 km de centrul teritoriului GAL Muntii Maramuresului.

Cel mai apropiat aeroport se gaseste la circa 125 km de centrul teritoriului (orasul Baia Mare). Cel mai apropiat punct de trecere a frontierei, cu Ucraina, se gaseste in orasul Sighetu-Marmatiei – la 60 km de centrul teritoriului GAL Muntii Maramuresului

Teritoriul GAL Muntii Maramuresului” inglobeaza 8 unitati administrativ teritoriale recunoscute legal la nivelul NUTS IV, dupa cum urmeaza: comuna Ruscova, comuna Repedea, comuna Poienile de sub Munte, comuna Leordina, comuna Petrova, comuna Bistra, comuna Rona de Sus, comuna Rona de Jos.

Aceste comune se afla asezate in Depresiunea Maramuresului pe valea raurilor Viseu de Sus, Ruscova, Ronisoara si a afluentilor sai.

Teritoriul GAL este bazat pe principiul continuitatii si omogenitatii, conform hartilor atasate si a descrierilor. Nici o localitate din acesta nu este inclusa pe teritoriul unui alt GAL.


1.2 Prezentarea principalelor caracteristici geografice

(amplasament, relief, altitudine)1.2.1 Caracteristici geografice ale teritoriului: Morfostructural, teritoriul

GAL Muntii Maramuresului cuprinde localitați de tip rasfirat, cu gospodariile permanente situate in general in lungul principalelor cai de acces, iar cele sezoniere risipite pe versanți, pana la o altitudine medie de 900-1000 m.

1.2.2 Relieful teritoriului GAL Muntii Maramuresului este variat, constituit din culmi lungi in lungul carora se remarca numeroase varfuri ce trec de 1600 m altitudine (Tomnatecu - 1618 m, Paltinu - 1711 m, Mica Mare - 1815 m, Farcau - 1957 m, Rugașu –1816 m, ș.a.), dezvoltat pe un complex litologic alcatuit din roci cristaline și flișoide (șisturi cristaline, calcare cristaline, gresii, șisturi argiloase etc.). In nord-estul micro-regiunii Valea Ruscovei, in aria Farcau - Mihailecu apar roci eruptive bazice (tufuri bazaltice și bazalte) intercalate cu gresii, brecii calcaroase și șisturi argiloase și grezoase. In aria de confluența a raului Repedea cu raul Ruscova apar depozite paleogene, alcatuite indeosebi din gresii, marne și șisturi argiloase.

Muntii Maramuresului1 ocupa intreg spatiul de pe dreapta Viseului, pana la granita tarii, din defileul Tisei (din aval de localitatea Valea Viseului) si pana la vaile Carlibaba si Bistrita Aurie.

Sunt alcatuiti dintr-o singura culme principala inalta, orientata NV - SE, care urmareste destul de fidel cumpana de ape dintre bazinul Tisei superioare si cel al Ceremusurilor, inscrisa pe aliniamentul Pop Ivan (1937 m), Vf. Micu Mic (1718 m), Stogu (1651 m), Copilasu (1611 m), Ludescu (1580 m), Budescu (1679m), Suligu (1683 m), Lastun (1642 m), Comanu (1723 m). Un afluent de ordinul II al Tisei, Vaserul, care se varsa in Viseu in localitatea Viseu de Sus, a strapuns culmea principala morfologica, trecand dincolo de ea. Exista si a doua strapungere a Cumpenei (bazinul superior al Ruscovei), aceasta fiind efectul eroziunii diferentiale si regresive, care pornea de la nivelul de baza local mai coborat din Depresiunea Ruscovei. De aici rezulta intinderea depresiunii sculpturale peste zona cristalina spre est (Vf. Mihailecu, 1963 m). Sunt constituiti din sisturi cristaline strapunse de eruptiv (bazalte mezozoice din zona Mihailecu-Farcau sau andezite neogene din Toroioaga) si roci sedimentare (conglomerate, gresii, sisturi argiloase, sisturi bituminoase, marne, argile) si doua mari golfuri de paleogen, unul al Ruscovei, ce merge pana la Poienile de sub Munte si altul al Borsei. Pe aceasta constitutie petrografica, culmea principala morfologica, ridicata la o altitudine de peste 1900 m, este fragmentata in mai multe masive (Pop Ivan, Farcau-Mihailecu, Pietrosul Maramuresului, Toroiaga). Formele muntilor sunt foarte domoale si masive, ele se prelungesc mult spre vest prin culmi mai scunde ce coboara la 900-1200

1 Sursa: Parcul Natural Muntii Maramuresului: www.muntiimaramuresului.ro/index.php?cmd=geomorfologie ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 11

m. Culmea principala se prezinta ca un podis cu o suprafata de nivelare situata la 1800-1600 m. Cea mai frumoasa zona, ca infatisare, o intalnim in Muntii Prelucile Cerbului, Cornu Nedeii, din apropierea pasului Prislop si in zona Pietrosul Maramuresului. Ea are o inclinare generala spre Muntele Stogu (Vf. Sarcu, 1971 m). Cea mai bine reprezentata este o suprafata de paduri si poieni care cuprinde spinari largi si ramificate intre 800-1200 m (Vf. Mihailecu, 1963 m). A treia suprafata se gaseste la 400-450 m.

Relieful dezvoltat pe roci cristaline are ca nota dominanta rezultata din aspectul de cupola al masivelor, forma prelunga si relativ domola a culmilor. Cele mai reprezentative vai care traverseaza acesti munti sunt adancite in formatiuni cristaline (Vaser, Ruscova), cu versanti abrupti, formand defilee.

Relieful structural este prezent in partea nordica (Barsanescu, Copilasu, Budescu), unde intalnim relief selectiv si inversiuni de relief pe conglomerate si clipe calcaroase. Aceste formatiuni apartin triasicului, jurasicului si cretacicului, iar fiind mai dure s-au mentinut in relief. intalnim creste formate in relief monoclinal, frecvent in stratele de Borsa (alternante de gresii cu marno-argile, menilite bituminoase). De remarcat adaptarea retelei hidrografice la structura geologica, a fundamentului cristalin (defilee).

Relieful dezvoltat pe calcare. Morfologia de suprafata (lapiezuri, doline, polii) nu este caracteristica Muntilor Maramuresului. Mentionam totusi abrupturile calcaroase din Mihailecu si Petriceana si relieful selectiv pe calcare in baziniil vaii Repedea, la vest de Farcau.

Relieful vulcanic. Eruptivul de varsta mezozoica din Farcau, Rugasu si Mihailecu este reprezentat prin bazalte. Ca urmare a rezistentei mari la coroziune, Farcaul atinge cea mai mare inaltime din acesti munti. in Mihailecu, orizonturile de bazalte alterneaza cu cele de calcar.

Relieful glaciar este reprezentat de mici circuri glaciare in varful Pietrosul Maramuresului (Bardau) si in Farcau-Mihailecu. Relieful periglaciar s-a format in pleistocen, cand teritoriul Romaniei se gasea intr-un climat rece si cand solul se afla pe mari suprafete intr-un regim de inghet permanent (permafrost), in care actioneaza puternic si frecvent procesele de inghet si dezghet. Astfel, procesele crionivale au dus la formarea niselor de nivatie, la degajarea unui bogat material detritic (gelifracte), pe versantii abrupti, neacoperiti de zapada. Pe pantele aflate sub nivelul zapezilor permanente, materialul detritic alcatuia cuverturi intinse de grohotisuri care, ulterior, odata cu incalzirea climei, au fost fixate de padure. Alte forme de relief periglaciar sunt determinate si de gradul de inclinare a reliefului, asa s-au format: raurile de pietre, blocurile glisante, solifluxiunea, movile inierbate etc. Asocierea acestor procese periglaciare in regiunile inalte permite considerarea unui etaj bine definit - etajul crioplanatiei sau al dezagregarilor periglaciare.

La altitudini mai mici de 1000-1200 m, versantii au fost prelucrati mai ales de procese de solifluxiune.

La inaltimi mai mari de 1850 m, procesele crionivale constituie principalul agent actual al reliefului din zona inalta (Atlasul R.S.R, 1974-1978).

1.2.3 Reteaua hidrografica s-a extins si s-a adancit, datorita activitatii intense a eroziunii asupra rocilor sedimentare mai moi, si au format in cristalin defilee (Ruscova, Frumuseaua). Rețeaua hidrografica este reprezentata de raul Viseu cu afluenții sai (Rica, Ruscova, Repedea, Frumuseaua), rauri care au generat vai adanci și inguste, sectoarele de defileu alternand uneori cu bazinete depresionare formate in ariile de ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 12

confluența. In aria Farcau - Rugașul apar doua lacuri cantonate in circuri glaciare - Vinderel și Livia, situate la aproximativ 1650 - 1700 m altitudine.

Depresiunea Ruscova, la confluenta Ruscova-Viseu si contactul eocen-oligocen-miocen, are versantul vestic abrupt, iar cel estic cu terase. Este incadrata intre latura vestica a Muntilor Maramuresului si culmea joasa, de flis, a Viseului, taiata in numeroase curmaturi peste care se poate trece usor in Depresiunea propriu-zisa a Maramuresului.

Teritoriul Muntii Maramuresului se incadreaza din punct de vedere geologic in trei domenii structurale: - domeniul cristalino-mezozoic care cuprinde masivul cristalin si cuvertura permo-mezozoica- domeniul flisului, extern fata de masivul cristalin maramuresan si cuprinde in cea mai mare parte formatiuni cretacice apartinand flisului intern al Carpatilor Orientali, cutate si sariate in faza austrica- domeniul transcarpatic sau maramuresan panonic, ce corespunde depresiunii Maramures. Majoritatea seriilor depuse in axul geosinclinalului au termeni transgresivi, care marginesc flancul sud-vestic al masivului cristalin maramuresan, formand doua golfuri cu depozite paleogene-neogene: Ruscova si Borsa.

1.2.4 Bogatiile subsolului cuprind sulfuri polimetalice la Novicior, Magura Cataramei, Toroioaga, Burloaia. La poalele muntilor vulcanici sunt izvoare minerale folosite pe plan local si mai nou in circuitul comercial.

Date pedologiceDistributia solurilor este caracteristica in principal unitatilor montane cristaline.Solurile zonale sunt formate din trei grupe si fiecare grupa cu tipurile si subtipurile

de baza:- grupa solurilor brune montane;- grupa solurilor brune acide montane;- grupa solurilor podzolice montane;Solurile intrazonale cu principala grupa a solurilor aluviale

Carstul Principalele caracteristici al carstului din muntii Maramuresului sunt urmatoarele:

- exista mai multe formatiuni carstificabile, de varste diferite (mai multe complexe de calcare metamorfice, dar si calcare triasice si eocene);- rocile carstificabile apar pe suprafete restranse, cu fenomene exocarstice reduse, dar sunt raspandite pe intreaga suprafata a masivului;- se remarca existenta a cel putin doua etape de carstificare, legate de etapele de adancire a retelei hidrografice;- sunt frecvente si cavitatile tectonice formate in roci necarstificabile (bazalte mezozoice, gresii, cuartite metamorfice);


Fenomenele carstice din muntii Maramuresului prezinta importanta stiintifica, arheologica si turistica, selectarea cavitatilor destinate turismului ramanand un obiectiv important pentru protectia mediului subteran.Studiul fenomenelor carstice din Muntii Maramuresului a inceput abia in anii 1978-1980 cand sunt explorate primele pesteri in zonele Salhoi, Mihailec si Poienile de sub Munte, de catre Cluburile de speologi amatori Lanterna Magica Halmeu si Flacara Iasi. Ulterior, dupa 1987, Clubul de Speologie Montana din Baia Mare isi extinde explorarile si in muntii Maramuresului, in zonele Pietriceaua, V. Repedea, Bistra, Cearcanul-Podul Cearcanului.In Parcul Natural Muntii Maramuresului se cunosc in prezent 48 de cavitati (pesteri si avene) cu o dezvoltare totala de 1491, 74 m m si o denivelare cumulata de +107, 6 m si –280, 84 m. Raportand dezvoltarea totala la numarul cavitatilor, rezulta o medie de 31, 08 m, ceea ce arata ca pesterile din muntii Maramuresului sunt in general de mici dimensiuni. Faptul ca denivelarea negativa este de peste 2 ori mai mare decat cea poziitva, arata ca sunt putine cavitati de versant ascendente, majoritatea fiind puternic descendente sau avene.

Cele mai importante cavitati cercetate pana in prezent sunt2:Avenul din Pietriceaua (dezvoltare 216 m, denivelare 54, 5 m), sectioneaza

complet calcarele triasice pana in rocile flisului negru, la contact litologic dezvolndu-se o galerie cu o lungime de cca 100 m;

Pestera Vasile Bologa din Geamanu (dezvoltare 120 m, denivelare –17, 5 m, +2, 0 m), frumos concretionata (stalactite, stalagmite, cruste parietale), cu goluri si septe de eroziune, apta pentru vizitare turistica organizata;

Pestera Mare din piatra Molosnaia (dezvoltare 190 m, denivelare –7, 5 m, +22, 2 m) cu depuneri de mondmilch ce se formeaza si acum. Vizitabila pentru turisti;

Pestera cu Monezi din Piatra Molosnaia (dezvoltare 37 m, denivelare –0, 3 m, +2 m) in care au fost gasite 9 monezi austriece, maghiare si romanesti din anii 1812-1952;

Pestera din Piatra Baitei (dezvoltare 32 m, denivelare +2, 5 m), dezvoltata in cuartite metamorfice dar cu interesante coralite si concretiuni parietale calcitice;

Pestera Hotilor din P. Banariei (dezvoltare 58, 27 m, denivelare –29, 1 m), in fond un aven foarte cunoscut de catre localnici datorita legendelor privind existenta aici a unor “comori” haiducesti.

1.2.5 Suprafata teritoriului

Suprafata totala a teritoriului GAL Muntii Maramuresului este de 743, 36 km2

rezultand o densitate a populatiei de 49, 87 locuitori pe km2. Mentionam ca cea mai mare parte din suprafata teritoriului este ocupata de paduri, pasuni alpine si faneturi.

1.2.6 Clima

Inaltimile relativ mari, expozitia diferita a versantilor si prezenta culoarelor de vale determina o distributie neuniforma a principalilor parametrii climatici, cu deosebiri intre vai si treapta montana inalta, impuse indeosebi de diferentele mari de altitudine (500 - 900 m si 1600 - 2000 m).Valorile temperaturilor scad din sudul teritoriului GAL Muntii Maramuresului spre nord si din aria depresionara spre culmile montane inalte, de la cca. 6˚C la 0...2˚C, medii multianuale. Precipitatiile medii multianuale inregistreaza diferentieri, in special in altitudine, cu cantitati de 1 000 - 1 200 mm, pe vai si pe culmile joase, si peste 1 200 mm in cadrul celor mai inalte culmi.

2 http://www.scrigroup.com/geografie/PARCUL-NATURAL-MUNTII-MARAMURE32391.php ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 14

Stratul de zapada se formeaza, de regula, la sfarsitul lunii octombrie, in aria depresionara, si sfarsitul lui septembrie in ariile montane inalte.

Grosimea stratului de zapada are in medie 300 - 350 cm, pe culmile muntilor si in arealele adapostite, iar in rest trece cu putin peste 100 cm sau coboara sub aceasta valoare. Vanturile, formate sub influenta circulatiei generale din vest, a celei din nord si nord-est si a orientarii culmilor muntoase, canalizeaza frecvent masele de aer rece pe culoarele vailor, intretinand un climat racoros. Pe crestele inalte, iarna, viteza vantului poate depasi 45 m/s, in restul anului inregistrand 3, 5 - 4 m/s.


1.2.7 Caracteristici ale cursurilor de apa:

Tab. Caracteristicile morfometrice ale principalelor cursuri de apă şi bazine hidrografice din Depresiunea Maramureşului şi zona montană bazinală aferentă (după Atlasul Cadastral al Apelor României, 1992)

Nr. crt.

Cursul de apă

Date privind cursul de apă Date privind bazinul hidrografic

Lungimea (km)

Altitudinea (m)Panta

medie (‰)

Coeficient de

sinuozitate

Suprafaţa bazinului

(km²)

Altitudinea media a bazinului

(m)

Suprafaţa fondului

forestier (ha)Amonte Aval

1 TISA 61 342 205 2 1.24 3237 835 1440542 Vişeu 82 1535 330 15 1.31 1581 1011 889953 Repedea 11 1700 696 91 1.04 42 1374 15797 Ruscova 38 1480 404 28 1.18 433 1079 280198 Socolău 14 1460 620 60 1.25 73 1204 5811

9Repedea (Chioroi)

19 1500 496 53 1.27 88 1167 6379

10Frumuşeaua (Crasna)

15 1720 381 89 1.15 53 898 2834

11 Rona 23 492 276 9 1.3 90 477 4220

Harta Precipitatii anturale in zona, cf. PNDR 2007-2013, anexa2, pag.19:

http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/Annexe_Related_Chapter_1_2.pdf

1.2.8 Topoclimatele intilnite in zona GAL MM, cf. PATJMM, Vol.1 sunt de 4 x Tipuri, astfel:

Topoclimatele de depresiune (de adăpost). Acest tip de întâlneşte în vetrele depresiunilor, atât în Depresiunea Maramureşului şi în cea a Lăpuşului, unde climatul este mai răcoros şi destul de umed, cât şi în Depresiunea Baia Mare, cu un climat mai cald, dar şi cu precipitaţii mai bogate decât în cele două depresiuni menţionate anterior. De asemenea, aceste topoclimate se remarcă prin frecvenţa ridicată a calmului atmosferic. Principalele fenomene climatice de risc sunt reprezentate de inversiunile de


temperatură, ceaţa, îngheţurile timpurii de toamnă şi târzii de primăvară, minimele termice coborâte, valurile de căldură.

Topoclimate ale văilor cu aspect de culoar şi de defileu. Sunt întâlnite pe văile principale din Depresiunea Maramureşului (Vişeu, Iza, ) şi din cea a Lăpuşului (Lăpuş, Suciu), precum şi a unor afluenţi ai acestora. Au un regim termic mai moderat, umezeala este ridicată, se resimte brizele efectul de canalizare a vântului. Riscurile climatice sunt reprezentate, îndeosebi, de cantităţile mari de precipitaţii căzute pe versanţii văilor şi care pot genera creşteri importante de debite şi de niveluri pe văile respective.

Topoclimate ale culmilor deluroase interfluviale, prezente atât în Depresiunea Maramureşului (de exemplu, interfluviul dintre Iza şi Vişeu), cât şi în Depresiunea Lăpuşului (de pildă, interfluviul dintre Lăpuş şi Suciu). Aceste spaţii sunt mai puţin afectate de inversiunile de temperatură şi se caracterizează printr-o circulaţie mai intensă a aerului.

Topoclimate de versanţi muntoşi. În aceste situaţii este foarte important rolul expoziţiei faţă de circulaţia dominantă, dar şi faţă de punctele cardinale. În acest sens, ca fenomene de risc sunt de remarcat cantităţile mari de precipitaţii care cad pe versanţii cu expoziţie vestică, sud-vestică şi nord-vestică, inclusiv stratul gros de zăpadă care poate să apară în sezonul rece, fenomene prezente în toate masivele muntoase din judeţul Maramureş.

Topoclimate de culmi montane principale şi secundare. Sunt specifice zonelor înalte din Munţii Gutâiului, Ţibleşului, Maramureşului şi Rodnei. Se caracterizează prin temperaturi mai scăzute şi cantităţi însemnate de precipitaţii, iar riscurile climatice sunt asociate mai ales vitezelor mari ale vântului şi prezenţei marcante a fenomenelor de iarnă.


1.2.9 Principalele tipuri de sol predominante

Teritoriul Muntii Maramuresului se incadreaza din punct de vedere geologic in trei domenii structurale: - domeniul cristalino-mezozoic care cuprinde masivul cristalin si cuvertura permo-mezozoica - domeniul flisului, extern fata de masivul cristalin maramuresan si cuprinde in cea mai mare parte formatiuni cretacice apartinand flisului intern al Carpatilor Orientali, cutate si sariate in faza austrica - domeniul transcarpatic sau maramuresan panonic, ce corespunde depresiunii Maramures. Majoritatea seriilor depuse in axul geosinclinalului au termeni transgresivi, care marginesc flancul sud-vestic al masivului cristalin maramuresan, formand doua golfuri cu depozite paleogene-neogene: Ruscova. Termenul cel mai vechi al formatiunilor geologice este reprezentat prin sisturi cristaline care ocupa cea mai mare parte din Muntii Maramuresului. Cu aspect de culme larga si unitara, prelungire a unitatii central-carpatice cu directia nord-vest sud-est, din care se detaseaza dirijandu-se spre sud-vest.

Principalul tip de sol din zona este cel al Aluviosolurile care includ atat solurile aluviale, cat si protosolurile aluviale (aluviosolurile entice) si coluviosolurile (aluvisoluri coluvice). Sunt definite printr-un orizont A urmat de material parental (de cel putin 50 cm grosime), constituit din depozite fluviatile sau fluvio-lacustre recente. Sunt solurile cele mai raspandite in luncile principalelor rauri, avand o fertilitate mai ridicata decat celelalte protisoluri, iar scala pretabilitatii sale este mai larga: pajisti naturale sau culturi furajere, culturi cerealiere mai variate (porumb, grau, orz etc.), plante tehnice si alimentare (cartofi, sfecla de zahar), legume, zarzavaturi.

1.2.10 Resursele naturale:

Resurse naturale din sol:In teritoriul Muntii Maramuresului resursele minerale utile solide3 sau fluide sunt

variate si extinse, situatie nefavorabila pentru o arie ocrotita, caci exploatarea timp de secole a acestora, a dus la degradari ale mediului, care nu se pot remedia numai prin incetarea valorificarii economice a acestora.

Doar o mica parte dintre aceste resurse minerale sunt regenerabile: apele minerale si agregatele de balastiera (nisipuri, pietrisuri), exploatarea celor din urma fiind chiar oportuna pentru decolmatarea temporara a albiei principalelor vai de aluviunile aduse permanent de regimul torential al apelor de munte.Sunt prezente mineralizatii piritoase stratiforme de pirita cu zinc, plumb, cupru, intercalate in sisturile cristaline din zona Baia Borsa (mineralizatii caracteristice intregii zone cristalino-mezozoice a Carpatilor Orientali), mineralizatii filoniene cuprifere +/- aur, dezvoltate in structura intruziva Toroiaga-Tiganu, indicatii de mineralizatii de fier, mangan, uraniu, aur.

Ca roci utile inventariate sunt mentionate sisturi bituminoase, travertine, roci ornamentale, roci de constructie, agregate naturale (nisipuri si pietrisuri). Pe langa acestea sunt descrise si apele minerale, o resursa economica regenerabila importanta si o atractie turistica a Parcului Natural Muntii Maramuresului.

1. Mineralizatii metalifere. Muntii Maramuresului cuprind mineralizatii (zacaminte si iviri) de Pb, Zn, Cu, S, Au, U, Fe, Mn, legate atat de fundamentul metamorfic al

3 http://www.scrigroup.com/geografie/PARCUL-NATURAL-MUNTII-MARAMURE32391.php ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 18

muntilor Maramuresului, cat si de eruptivul neogen intruziv, sau chiar de rocile sedimentare.

In muntii Maramuresului se cunosc mai multe aparitii de mineralizatii de fier si mangan, unele partial exploatate inainte de primul razboi mondial (mineralizatia de mangan de la Glimboaca pe Vaser si cele de fier de la Luhei –Valea Viseului si Preluca Bistrei).

Mineralizatia de fier de la Luhei este constituita dintr-un nivel cu concretiuni de sferosiderite (carbonat de fier ce apare sub forma de nuclee cu dimensiuni centimetrice, rar decimetrice) situat in baza calcarelor priaboniene, cu grosime redusa (mai mica de un metru) si extindere redusa pe directie, de asemenea fara importanta economica.

Alte indicatii de mineralizatii de mangan sunt cunoscute pe V. Vinisoru –Baia Borsa si pe V. Tomnatic la Repedea (silicati si carbonati de mangan).In ansamblu, indicatiile de mineralizatii de fier-mangan din Parcul Natural Muntii Maramuresului nu se preteaza exploatarii industriale, ci doar celei artizanale, de tipul mineritului mic, care nu exista inca in Romania desi este extins in alte tari cu minerit dezvoltat (in Chile de exemplu), unde mineritul de subzistenta tine locul agriculturii de subzistenta din Romania.

2. Mineralizatii disperse auriferAu fost identificate in zona Pop Ivan in anul 1994. Aurul apare sub forma de

granule micronice localizat in cuart si pe fisurile din cuart, asociat cu cantitati foarte mici de pirita, calcopirita, pirotina, marcasita (Daniel Radu, 1997). Nu prezinta importanta economica din cauza dimensiunilor reduse a granulelor de aur si a gradului redus de mineralizare, dar trebuie mentionat ca in Ucraina la Delovoe (la cca 3 km nord de frontiera romano-ucraineana), va intra in exploatare zacamantul aurifer Saulyak, ce va exploata un pachet de 50 m grosime de cuartite metamorfice cu continut de aur, localizat in roci similare celor din zona Pop Ivan.

3. Roci combustibileSisturile bituminoase – sunt roci sedimentare cu o proportie ridicata de material organic de origine sapropelica (maluri organice) si contin dispersata o substanta organica solida denumita kerogen, care prin distilare la 650 °C da un gudron (ulei de sist) asemanator titeiului. Sunt prezente in special in sisturile disodilice din stratele de Valea Carelor (V. Vinului, V. Pestilor-Viseu de Sus, V. Crasnei, V. Ruscovei). Probarile efectuate au aratat ca desi grosimea complexelor de sisturi disodilice este de pana la 20 m, continuturile de carbon organic sunt reduse, sub 4-5 %, mai mici decat in alte arii din Carpati.

4. Substante nemetalifere Travertin. Sunt roci carbonatice formate prin depunerea carbonatului de calcar in zona unor izvoare minerale sau exurgente carstice. Se cunosc pe un afluent stang al V. Budeascu la Poienile de sub Munte, necercetate, par prea friabile (fiind actuale) pentru a fi exploatate si prelucrate.

5. Roci ornamentaleSunt roci intruzive mezozoice de culoare cenusiu-verzuie. Se utilizeaza ca roci ornamentale, dar si ca piatra sparta si criblura. O cariera in astfel de roci este la Poienile de sub Munte pe V. Socolau, roci similare extinzandu-se si pe V. Rika.

6. Roci de constructieCalcare comune. Calcarele eocene sunt prezente in zona marginala a

depresiunii Maramuresului, fiind exploatate in cariere la Luhei (Valea Viseului), Senderschi, Scorodnai ( Bistra), Strampuc-Prislop, Fantanele si Salhoi (Borsa). Sunt utilizate ca piatra sparta pentru drumuri si cai ferate si pentru fabricarea varului. S-au obtinut rezultate bune si in confectionarea placajelor pentru interioare. Reprezinta o resursa locala importanta.

6.1 Gresii ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 19

Se exploateaza ocazional din carierele Hajmaru Mare (Borsa-Fantana) si Miclusa (Repedea), fiind utilizate in constructii si pentru intretinerea drumurilor. Dincariera Miclusa s-au extras blocuri mari pentru indiguirile si gavioanele efectuate in zona Repedea-Poienile de sub Munte dupa inundatiile din anul 1998.

6.2 Agregate naturale (nisipuri si pietrisuri) Se exploateaza intens din balastierele amplasate in albiile principalelor rauri ce strabat Maramuresul pe Viseu la Bistra, Petrova. Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus. Alte balastiere sunt situate pe V. Ruscovei (Repedea, Poienile de sub Munte), V. Taslei (Borsa).

7. Ape mineraleSunt o mare bogatie a muntilor Maramuresului, cu o raspandire larga si

compozitie chimica variata. Au fost inventariate 185 de izvoare minerale in Parcul Natural Muntii Maramuresului, dintre cele 256 surse minerale ale Maramuresului. Este probabil cel mai „dotat” Parc din Romania in acest sens, poate si din alte continente, n-ar fi exclus sa fie vorba de un record mondial, sau de o situare in apropierea acestuia.

Principalele categorii de ape minerale sunt cele carbogazoase-feruginoase (fierul determinand o anumita prelucrare suplimentara a apei minerale inainte de a fi imbuteliata), dar sunt prezente si apele sulfuroase-sulfatate, ca si cele oligominerale (cu o mineralizatie mai mica de 1 gram/litru). Unele surse au caracteristici mixte, ceea ce le sporeste valoarea terapeutica. Dintre acestea, doua surse se imbuteliaza ca apa de masa (Vinisoru si Izvoru Rosu –Baia Borsa), 3 surse se utilizeaza in scop balnear (Valea Vinului –Viseu de Sus, Cvasnita –Poienile de sub Munte si Scorodnai –Repedea). S-a mai utilizat in scop balnear si pentru imbuteliere si izvorul mineral de la Suligu (inainte de primul razboi mondial).Ca densitate de izvoare pentru tot Maramuresul, se remarca zonele Viseu de Sus-Valea Vinului cu 42 surse hidrominerale si V. Vinisoru (Baia Borsa) cu 26 surse hidrominerale.

Distributia pe localitati este urmatoarea:- Valea Viseului – 3 izvoare oligominerale sulfuroase pe V. Luhei- Ruscova – un izvor oligomineral sulfuros pe V. Drahmirov- Crasna Viseului – 2 izvoare oligominerale carbogazoase, unul pe V. Hututeanca (recent reamenajat) si altul pe v. Pop Ivan (rezultat duntr-un foraj executat in anul 1996)- Repedea – 3. izvoare (unul carbogazos pe v. Tomnatic, 2 oligominerale sulfuroase pe V. Scorodnai si V. Pentaia).

Alte resurse naturale:Padurile de foioase si rasinoase:

Tab.Repartitia fondului forestier la nivelul unitatilor admistrativ-teritoriale (2008), Date cf. DS Baia Mare 2008Nr. crt. U.A.T. Suprafata totala

U.A.T. (ha)Suprafata fondului forestier (ha)

% forestier total

1 Petrova 4205 1617 38, 452 Poienile de Sub Munte 29336 19194 65, 433 Repedea 11370 7191 63, 254 Rona de Jos 2273 735 32, 345 Rona de Sus 6830 4241 62, 096 Ruscova 4099 1613 39, 35

Total GAL MM 71342 43007Comentarii:


- fondul forestier existent si administrat in Gal Muntii Maramuresului este de 43007 ha, ocupand o pondere importanta din fondul forestier din judetul Maramures, administrat de RA Romsilva Maramures precum si de ocoalele private si composesoratele ).- in total, padurile ocupa 29% din suprafata Romaniei, adica sub media europeana de aproape 42%. Maramuresul prin cele 4.329% din suprafata impadurita a Romaniei detine locul 5 in tara(per judete) si locul 1 in regiunea de Nord Vest (BN. BH, CJ, MM, SJ, SM) iar teritoriul GAL Muntii Maramuresului are o pondere foarte buna a padurilor pe intreaga suprafata, aflandu-se in media europeana. - este in continuare necesara aplicarea strategiei si Programului forestier national pentru mentinerea suprafetelor si ponderilor actuale.

Din punct de vedere al Strategiei Gal MM, EcoTONul insemna mentinerea echilibrelor si introducerea de eco_procese cu prioritate in acest sector, sectorul cel mai important din punct de vedere economic si ecologic al zonei

Vanatul – care resursa naturalaTab. Fondurile de vanatoare din Judetul Maramures, cd. Date DS Baia Mare 2008Nr. Crt. Fond de vanatoare Suprafata Etaj

(m=munte, d=deal)

Adminis-

Numar Denumire (ha) Trator

1 5 Rica 16.026 M DS2 6 Socolau 10.001 M DS3 7 Repedea 11.492 M DS4 8 Ruscova 14.001 M AJVPS5 9 Bistra 16.6 M AJVPS6 27 Ronisoara 9.977 D AJVPSTotal 102.57

Comentarii: - procentul de fond de vanatoare din GAL Muntii Maramuresului este apropiat procentului de suprafata teritoriala din Maramures, ceea ce semnifica faptul ca potentialul produselor si serviciilor din acest sector ar putea ocupa unul important din categoria EcoProduse si chiar produse traditionale (Produse din vanat ), produse inexistente in acest moment in gama de produse traditionale in judet si in zona.

Tab. Specii de fauna salbatica vanate (capturate) in sezonul de vanatoare 2007-2008 in jud. MaramuresNr. crt. Denumire populara Denumire stiintifica Numar

exemplare1 urs Ursus arctos 62 lup Canis lupus 133 ras Lynx lynx 74 pisica salbatica Felis silvestris 75 rate salbatice Anas crecca 5856 gaste salbatice Anser anser 25 7 vulpe Canis vulpes 905 8 caprior Capreolus capreolus 126 9 cerb comun Cervus elaphus 31 10 porumbel salbatic Columba palumbus 205 11 cioara griva Corvus corone cornix 7.925 12 prepelita Coturnix coturnix 220 13 becatina comuna Gallinago gallinago 50 14 gaita Garrulus glandarius 5.495


15 iepure Lepus europaeus 825 16 jder de copac Martes foina 16 17 jder de piatra Martes martes 3 18 viezure Meles meles 26 19 nevastuica Mustella nivalis 40 20 dihor Mustella putorius 73 21 hermelina Mustella erminea 8 22 bizam Ondatra zibethica 25 23 fazan Phasianus colchicus 546 24 cotofana Pica pica 5.775 25 sitar Scolopax rusticola 18026 gugustiuc Streptopelia turtur 50

27 graur Sturnus vulgaris 8028 mistret Sus scrofa 236 29 cocos de munte Tetrao urogallus 22 30 sturz Turdus iliacus 20

Sursa datelor: Agentia de Protectie a Mediului Maramures, 2008Observatii: Tinand seama ca nu exista statistica pe zona GAL MM putem

presupune ca cca. 25 % din speciile vinate sunt in zona Muntilor Maramuresului. Valorificarea acestora insa este inexistenta in zona de la nivelul valorificarii valorii educationale (in scoli, biblioteci, zone de tip Gradini zoologice, botanice sau parcuri dendrologice) pina la nivelul realizarii de produse ecologice sau traditionale.

Pentru acest motiv in lista de proiecte de referinta (pilot) s-au propus si retelele educationale orientate catre meserii eco (greenjobs) respectiv retele educationale pentru adulti (Documentare la retelele de Biblioteci actuale –Eco(bio)Teci si sisteme de invatare pe parcursul vietii a meseriilor „verzi”, pe linga promovarea meseriilor traditional certificate prin sistemele de invatamint locale ). (Adecvare socio-culturala la sursele si resursele zonei .)Zacaminte de sare

Alte resurse naturale:In depresiunea Maramuresului sunt

cunoscute acumulari de substante minerale nemetalifere de origine sedimentara. Acestea sunt reprezentate prin zacaminte de sare (Ocna Sugatag, Costiui si Vad) si de zeoliti (Barsana).Zacamintele de sare sunt de geneza sedimentara fiind dezvoltate la nivelul Badenianului superior in cadrul unor depozite evaporitice cu sare si gipsuri. Sarea este cunoscuta in trei sectoare diferite ale depresiunii Maramuresului: Ocna Sugatag, Costiui si Vad din care Costiui se afla pe teritoriului comunei Rona de Sus.

Alte resurse naturale importante din zona sunt:- fanetele;- pasunile pretabile pentru cresterea oilor, vacilor, cailor etc.- terenuri pretabile pentru cultivarea arbustilor fructiferi:afin, mur, zmeur etc.


1.2.11 VEGETAȚIA

In teritoriul GAL Muntii Maramuresului se constata o diferentiere a invelisului vegetal in altitudine, in stransa legatura cu configuratia reliefului, particularitatile climatice si edafice.

Astfel, etajul forestier este foarte bine reprezentat si imbraca pana la 1 500 - 1700 m altitudine toate culmile montane. In cadrul sau, pe baza formatiunilor vegetale dominante, se diferențiaza: subetajul padurilor de foioase, care este bine reprezentat in sud si in lungul principalelor vai și are in componența gorun, carpen si indeosebi fag; subetajul padurilor de amestec, caracterizat prin prezenta padurilor de fag in amestec cu brad si/sau molid și subetajul padurilor de rasinoase, individualizat prin prezenta aproape exclusiva a padurilor de molid. La altitudini mai mari se contureaza etajul subalpin, cu intinse pasuni in cadrul carora apar palcuri de ienupar si tufarisuri de afin si merisor și etajul alpin, care apare insular, pe varfurile cele mai inalte, caracterizat prin prezenta pajistilor alpine, unde gramineele se asociaza cu tufarisuri de afin si, sporadic, cu tufarisuri de salcii pitice.

In lungul cursurilor principale de apa apare vegetația azonala, fitocenozele prezente fiind constituite in principal din aninul negru, rachita roșie și salcie capreasca.

Flora4

Conditiile fito-istorice ale Parcului Natural Muntilor Maramuresului, sunt determinate de pozitia geografica, structura geologica, clima temperata, complexitatea geomorfologica zonala, expozitiile diferite, marea amplitudine a inclinatiei versantilor, de evolutia diferitelor tipuri de sol a favorizat dezvoltarea unei flore bogate si diversificate, precum si instalarea unui covor vegetal variat.Primele investigatii botanice au fost efectuate in secolul al XIX, perioada in care s-au inceput primele intinerare botanice in acesti munti, facandu-se si primul conspect al florei Maramuresului cuprinzand 967 plante. Cercetarile botanice intreprinse pana in prezent evidentiaza incadrarea acestui teritoriu in complexul general al florei Carpatilor, avand o flora caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata.In urma centralizarii informatiilor din diferite studii s-a ajuns la concluzia ca flora investigata in PNMM prezinta 1521 taxoni. Stiind ca flora Romaniei cuprinde un numar de 3759 de specii de cormofite, dintre care 3136 sunt specii spontane (Ciocarlan, 2000), cormofitele identificate in Parcul Natural Muntii Maramuresului reprezinta 4 Sursa: Parcul Natural Muntii Maramuresului: http://www.muntiimaramuresului.ro/index.php?cmd=flora


aproximativ un sfert (24%) din flora de cormofite spontane aflate la nivel national, rezultind astfel importanta conservarii speciilor din Parcl Natural Muntii Maramuresului, ca esantion reprezentativ pentru regiunea biogeografica alpina. Pe langa bogatia specifica mare, flora acestei zone este valoroasa si prin elementele floristice ce au diferite statute de conservare cum ar fi: Arnica montana -specie prezenta pe ANEXA Nr. 5 (Specii de plante si de animale de interes comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management)din legea 426/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.Trollius europaeus - specie cu statut de conservare la nivel national.Leontopodium alpinum - specie prezenta pe lista rosie a plantelor la nivel national, declarata monument al naturii.Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica - relict glaciar, specie rara pentru Romania, prezenta ei fiind semnalata numai in judetele: Maramures, Suceava, Bistrita-Nasaud, Valcea. Campanula serrata – specie amenintata in Europa, endemit carpatic.Cypripedium calceolus – specie inclusa pe lista rosie nationala ca fiind vulnerabila, rara.Ligularia sibirica – specie rara, inclusa pe lista rosie.Poa granitica ssp.disparilis – specie endemica rara, inclusa pe lista rosie Drosera rotundifolia si Pinguicula alpina sunt doua dintre speciile de plante carnivore semnalate in Romania si sunt reprezentate aici prin populatii cu efective mari.

In total au fost identificati pana in prezent un numar de 1521 taxoni, apartinand la 252 familii, reprezentati prin:

Grupa sau clasa Familii Taxoni IUCN red list Romanian red list

Endemic

Macromicete 34 109 5 23 1 Licheni 47 123 0 0 0Briofite 80 476 47 2 0Cormofite 90 752 7 102 27

Mycobiota in prezent sunt cunoscuti 169 taxoni de macromicete, incadrati in 2 clase - Ascomycetes si Basidiomycetes, apartinand la 34 familii. Evidentiem semnalarea unor specii comestibile, cu valoare alimentara ridicata, dintre care unele sunt intalnite frecvent in cantitati apreciabile. Dintre ciupercile comestibile semnalam prezenta urmatoarelor specii mai insemnate: Amanita rubescens, Armillaria mellea, Boletrus aestivalis, Boletus edulis, Calvatia utriformis, Hydnum repandum, Laccaria laccata, Russula virescensXerococum badius. Dintre ciupercile toxice amintim: Amanita citrina, Amarita muscaria, Anellaria semiovata, Hypholoma filamentosus, Lactarius vellerus, Paxillus involutus, Russula foetens, Tricholoma saponaceum.

Licheni.Lichenii fac parte din categoria plantelor inferioare, cu rol hotarator in formarea solului in zonele stancoase erodate si isi gasesc conditii ecologice favorabile in habitatele umbrite, umede ale Muntilor Maramuresului. Lichenii sunt plante cu mare amplitudine ecologica, bine reprezentati atat in zonele forestiere cat si in golul alpin, vegetand pe diferite substraturi (pe sol, stanci, scoarta arborilor, muschi, lemne). Lichenoflora cunoscuta cuprinde 123 taxoni care apartin la 68 genuri si 47 familii. Familiile cele mai bogate la numar de specii sunt: Parmeliaceae, Verrucariaceae, Peltigeraceae, Cladoniaceae. in arealul parcului sunt prezenti lichenii foliacei (in masivul Kuzi), crustosi (in masivul Pop Ivan) si fruticulosi.Briofite


Datorita alcatuirii geologice si a conditiilor pedoclimatice favorabile, Parcul Natural Muntii Maramuresului, asigura dezvoltarea si mentinerea unei bogate flore briologice.Conspectul briofitelor cuprinde 476 taxoni, apartinand la 80 familii din care 89 taxoni sunt noi pentru teritoriul cercetat (Raport I. Goia, 2007).Cel mai bine reprezentate in teritoriul cercetat sunt familiile Dicranaceae (36 taxoni), Amblystegiaceae si Sphagnaceae (cu cate 22 taxoni), Lophoziaceae (21 taxoni), Bryaceae (20 taxoni), Pottiaceae si Grimmiaceae (17 taxoni) Brachytheciaceae (16 taxoni), Hypnaceae (13 taxoni), Polytrichaceae (14 taxoni) si Scapaniaceae (12 taxoni). 112 taxoni apartina clasei Hepaticatae, restul apartinand clasei Bryatae (Musci).Cormofite

Cele mai multe date floristice se refera la flora si vegetatia de cormofite. in Parcul Natural Muntii Maramuresului sunt semnalati pana in prezent un numar de 752 taxoni de cormofite. in flora bogata a Muntilor Maramuresului exista numeroase specii cu o raspandire foarte larga, insa cuprinde si un numar insemnat de raritati floristice (Carex capillaris, Carex strigosa, Cardaminopsis neglecta, Crepis jaquinii, Festuca stricata, Gentiana kochiana, Juncus castaneus, Lysimachia nemorum, Phyteuma spicatum, Ranunculus thora, Rhinanthus alectorolophus, Saxifraga carpathica, Sedum sexangulare, Sisyribchium bermudiana, Symphyandra wannerii). Au fost de asemenea identificate 27 de specii de plante care sunt endemite ale Carpatilor Romanesti: Achillea schurii, Aconitum moldavicum, Armeria pocutia, Campanula carpatica, Campanula serrata, Cardaminopsis neglecta, Centaurea carpatica, Centaurea melanocalathia, Chrysosplenium alpinum, Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica, Dentaria glandulosa, Dianthus tenuifolius, Doronicum carpaticum, Festuca carpatica, Festuca porcii, Heracleum carpaticum, Hieracium kotschyanum, Melamphyrum saxosum, Phyteuma tetramerum, Phyteuma vagneri, Poa granitica ssp.disparilis, Ranunculus carpaticus, Scabiosa lucida, Silene nutans ssp. dubia, Symphytum cordatum, Trisetum fuscum.

Ecositeme si habitate - in ceea ce priveste diversitatea tipurilor de habitate caracterizate prin tipuri diferite de vegetatie, cele mai bine reprezentate sunt: fanetele, padurile de fag, padurile de amestec fag-molid, padurile de molid, tufarisurile cu jneapan, tufarisurile cu amestec de ienupar si jneapan, tufarisurile de ienupar, padurile de arin, zonele umede ripariene, zonele umede create de izvoare de coasta, mlastinile eutrofe, mlastinile mezo-oligotrofe, mlastinile oligotrofe (turbarii), stancariile, pajistile alpine, izvoarele reofile, taurile, etc. Cea mai mare parte a habitatelor se afla intr-un stadiu foarte bun de conservare, este mentinuta stratificarea firesca a tipurilor de vegetatie pe gradient altitudinal pornindu-se de la fagete si fanete si ajungandu-se la pajistile alpine. O particularitate deosebita este prezenta mlastinilor mezo-oligotrofe si oligotrofe la altitudini marii peste 1700 m. Bine reprezentat si intr-un stadiu excelent de conservare se afla habitatul "Tufaris cu Pinus mugo si Rhododendron myrtyfolium habitat prioritar, prezent in ANEXA Nr. 2 TIPURI de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare, din legea 426/2001.Clasificarea si acoperirea terenului conform sistemului Corine lancover, cat si harta principalelor tipuri de ecosisteme bazate pe o analiza a acoperirii terenului, etajelor de vegetatie si a expozitiei sunt prezentate mai jos.

Tipuri de vegetatie - in functie de factorii determinanti, conditiile climatice, altitudinea, panta si expozitia, tipul de sol, substratul litologic si vegetatia forestiera existenta au fost identificate urmatoarele etaje de vegetatie:


Etajul deluros de gorunete si fagete – gorunete situat in zona de deal, la altitudini cuprinse intre 300-700m. Vegetatia forestiera din acest etaj este formata din gorunete (Quercus petraea), gorunete-fagete (Fagus sylvatica) de dealuri ca specii lemnoase principale si o serie de specii de amestec specifice sleaului: Tilia cordata, Prunus avium, Acer pseudoplatanus, Carpinus betulus. in vaile cu expozitie nordica apar fagetele Fagus sylvatica, iar pe pantele insorite domina Quercus petraea. Pe langa aceste specii debaza mai intalnim: Populus tremula, Acer plataniodes, Crataegus monogyna. La marginea padurilor apar asociatii cu porumbar si paducel. Din categoria arbustilor cele mai des intalinte specii sunt: Coryllus avelana, Salix caprea, Betula pendula, Rosa canina, Cornus mas, Sambucus nigra. De-a lungul vailor se intalnesc frecvent Alnus glutinosa, Salix alba.

Etajul montan-premontan – face trecerea de la deal la munte, la altitudini cuprinse intre 700-1200m. Vegetatia forestiera din acestetaj este reprezentata de specii ca: Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Ulmus glabra, Larix decidua, Betula pendula, Carpinus betulus. Din categoria arbustilor cele mai raspandite specii sunt: Coryllus avelana, Salix caprea, Rosa canina, Vaccynium myrilutus.

Etajul montan de amestecuri – este situat la limita superioara a muntilor, la altitudini cuprinse intre 1000-1400m. Vegetatia lemnoasa din acest etaj este formata din amestecuri de Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior. Ca arbusti avem: Coryllus avellana, Rosa canina, Salix caprea, Vaccynium myrtilis, Alnus viridis pe culoarele de avalansa de pe valea Repedea.

Etajul montan de molidisuri - este situat la limita superioara a padurii, la altitudini de peste 1300m. Vegetatia lemnoasa este formata in general din molidisuri pure (Picea abies). Ca arbust mai semnificativ ca prezenta este afinul (Vaccynium myrtillus).

Etajul montan numit si etaj de limita joaca un rol foarte important pentru protectia impotriva eroziunii solului si viiturilor. Aici exista bazinete cu potential tornetial ridicat – Valea Repedea (Vinderel), Valea Socolau. Din punct de vedere peisagistic are o importanta deosebita mlastina Taul Baitiei, aflata sub muntele Baita.

Etajul subalpin incepe cu braul de jnepeni de la limita superioara a padurilor. Cel mai


important rol pe care il au jnepenisurile este oprirea eroziunilor provocate prin pasunat, prin precipitatii, regleaza regimul hidrologic si au o importanta peisagistica si sanitar-recreativa. Cele mai intinse jenpenisuri se intalnesc pe urmatoarele masive: Pop Ivan, Serban, Poloninca, Paltin, Pietrosu Bardaului, Pecealu, Bucovina. in compozitia fitocenozelor edificate de Pinus mugo se intalnesc alte specii alpine ca: Cetraria islandica, Cetraria cucculata, Calamagrostis villosa, Geum montanum, Gentiana lutea, Gentiana punctata, Gentiana verna, Gentianella lutescena, Ligusticum mutellina, Anemone narcissfolia, Huperzia selago, Homogyne alpina, Scabiosa lucida, Phyteuma vagneri.

Printre tufisurile caracteristice etajului subalpin se evidentiaza si smardarul, care formeaza pajisti intinse in Muntii Pop Ivan, Serban, Poloninca, Plai si palcuri pe Vf. Farcau. O importanta deosebita prezinta stancariile calcaroase, cu flora caracteristica calcofila. Dintre speciile mai valoroase amintim: floarea de colt - Leontopodium alpinum pe Farcau, Socolau. Pe aceste stancarii au mai fost semnalate: Pedeicularis verticillata, Achillea schurii, Carduus kerneri, Festuca amethystina, Silene dubia, Festuca saxatilis.Etajul alpin apare doar fragmentar, ocupand varfurile muntilor celor mai inalti si stancariile, abrupturile, indeosebi cele orientate spre nord. Datorita vanturilor puternice, a temperaturii scazute, numeroase plante sunt lipite pe stanci, pe sol, stranse in grupuri de indivizi: Campanula alpina, Pulsatila alba, Primula minima.Fitocenozele stancariilor au slaba coeziune cenotica, cele mai cunoscute plante din aceste grupe sunt: Woodsia ilvensis ssp. alpina si ssp. ilvensis, Asplenium septentriolnale, Valeriana tripteris, Aster alpinus, Silene dubia, Rhodiola rosea, Sedum alpestre, Saxifraga bryoides, Saxifraga aizoides.

Ecosistemele acvatice din Parcul Natural Muntii Maramuresului sunt reprezentate de: zone umede ripariene, de-a lungul cursurilor de apa ce brazdeza parcul, cu diversitate relativ ridicata. Sunt prezente atat specii indicatoare de umezeala cat si specii ruderale: Caltha laeta, Caltha palustris, Carduus crispus, Cirsium oleraceum, Digitalis grandiflora, Epilobium montanum, Epilobium parviflorum, Euphorbia villosa, Filipendula ulmaria, Impatiens noli-tangere, Stachys palustris, Typha latifolia; izvoare reofile – vegetatia prezenta ca specie dominanta Caltha laeta alaturi de Cardamine impatiens, Saxifraga cuneifolia, Sedum acre, Sedum fabaria, Valeriana officinalis, Valeriana montana; mlastini mezo-oligotrofe – prezinta in proportii relativ egale speciile tipice de tinov Sphagnum sp., Eriophorum vaginatum, E. latifoluim, Vaccinium oxicoccos, V. myrtillus V. vitis idaea si cele de caricet Carex rostrata, C. curta. De asemenea sunt prezente si specii tipice de pajiste alpina: Nardus stricta, Festuca drymeia, Festuca rubra. in starul arboricol ponderea exemplarelor de Picea excelsior este mult mai mare decat a celor de Pinus mugo. Aceste mlastini prezinta o mare diversitate in startul muscinal. mlastini ologotrofe (turbarii) – edificate de Sphagnum sp. si Eriophorum vaginatum, Drosera rotundifolia, Vaccinium oxicoccos si Andromeda polifolia.

Fauna. Padurile adapostesc elemente valoroase ale faunei, multe de interes cinegetic: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), lupul (Canis lupus), rasul (Lynx lynx), mistretul (Sus scrofa) etc. In cursurile de apa se intalnesc specii valoroase din familia salmonide: pastravul indigen (Salmo trutta fario) si patravul curcubeu (Salmo gairdneri) și, in unele zone, lipanul (Thymallus thymallus).


Un element important il constituien fauna Muntilor Maramuresului5 care este caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variata este imbogatita de o serie de specii endemice, rare in Romania sau in Europa. Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali (Calinescu, 1968). Nevertebrate.Dintre diptere, familiile Dolichopodidae si Empididae s-au identificat 74 de specii dintre care 7 specii pentru prima data in Romania: - Rhaphium ensicome (Memgen 1824) - Repedea – Smereceni;- Rhaphium rivale (Loew, 1869) - Repedea – Smereceni;- Argyra spoliata (Kowarz 1878) - Repedea – Carligatura;- Diaphorus halteralis (Loewl869) – Repedea;- Hilara albitarsis von Roser, 1840 - Repedea (Poiana Smereceni);- Empis (s.str.) nuntia Meigen 1838 - Bistra – Paltin;- Empis (s.str.) planetica Collm 1927 - Repedea - (Smereceni).

In 1997, se colecteaza in aceasta zona 15 specii de Coccinellidae si 35 de Cerambycidae (Coleptera), intre care si specia foarte rara in Romania - Nivellia sanguinosa (Gyllenhal 1827) - pe valea Carligatura, 17 km amonte de Repedea. Rhopalopus femoratus (Linnaeus 1758) si Chlorophorus varius (Muller 1766) sunt semnalate pentru prima data in Maramures.

Lepidopterele au fost studiate in zona, rezultatele fiind urmatoarele: s-au identificat 136 specii din 29 de familii. Au fost preluate si date din monografia rezervatiilor invecinate - Pop Ivan si Cuzii din Ucraina. in rezervatia Pop Ivan au fost identificati 65 de taxoni, iar in rezervatia Kuzii 86, cifre care dovedesc diversitatea lepidopterelor din zona. Ihtiofauna in cursurile superioare ale raurilor si paraielor este saraca in specii dar datorita conditiilor ecologice sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastrav indigen (Salmo trntta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (PhoxiriLis phoxinus), babete (zglavoc) (Cottus gobio), babete(Cottus poecilopus). In partea inferioara a raurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, numarul speciilor de pesti este mai mare datorita speciilor de pesti care intra din raul principal pentru depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma nasus) si chiar specia monnment al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures.

Dintre amfibieni 8 specii sunt identitlcate cu siguranta: salamandra (Salamandra salamandra), salamizdra de munte (Triturus alpestris), salamazdra carpatica (Triturus montandoni) - specie endemica pentru Carpatii Orientali si Sudeti, buhai de balta (Bombina variegata), broasca raioasa (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), broasca rosie de padure (Rana dalmatina), broasca rosie de munte (Rana temporaria). Reptilele sunt reprezentate pana in prezent prin 6 specii care sunt: soparla de camp (Lacerta agilis), soparla de munte (Lacerta vivipara), naparca (Anguis fragilis), sarpele lui Esculap (Elaphe longissima), sarpe de casa (Natrix natrix), vipera(Vipera berus), dintre care, doua specii sunt trecute in lista losie (Anguis fragilis) si (Elaphe longissima). Dintre reptile cea mai frecventa si cea mai caracteristica golurilor de munte si fanetelor montane este soparla de munte (Lacerta vivipara). 5 Sursa: Parcul Natural Muntii Maramuresului: www.muntiimaramuresului.ro/index.php?cmd=fauna ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 28

Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice pentru Romania - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de munte(Tetrao urogallus), ierunca(Tetrastes bonasia) – cat si prin ornitofauna tipica din zona montana a fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte. Langa cursurile de ape sunt instalate specii caracteristice ca: mierla de apa (Cinclus cinclus), fluierar de munte (Tringa hypoleucos), codobatura dc munte (Motacilla cinerea) si codobatura alba (Motacilla alba). In fagete speciile caracteristice sunt: ciocanitoarea spate alb (Dendrocopos leucotos), muscar gulerat (Ficedula albicollis), etc. in padurile de amestec apar si speciile specifice paduirilor de rasinoase ca: alunarul (Nucifraga caryocatactes), pitigoiul de bradet (Parus ater), etc. In padurile pure de molid speciile cele mai caracteristice sunt: cocosnl de munte (Tetrao urogallus). ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), forfecuta (Loxia curvirostra), scatiu (Carduelis spinus), etc. Acvila de munte (Aquila crysaetos) apare pe langa alte specii de pasari rapitoare care cuibaresc in padurile de limita, ca: sorecarul (Buteo buteo), uliul (Accipiter gentilis), uliul pasarar (Accipiter nisus), vanturel rosu (Falco tinnunculus), etc. Dintre speciile de pasari inca prezente in zona cu populatii viabile unele figureaza in lista rosie ca Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Lyrurus tetrix, Bubo bubo, Pieoides tridactylus, Corvus corax, etc.

Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu lipsesc specii trecute in Cartea Rosie a Europei ca rasul (Lynx lynx), nurca (Mustela lutreola), lupul (Canis lupus). ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au disparut sau au devenit specii foarte rare, cu un areal restrans, in fauna Europei.

In gospodariile localnicilor sunt crescute animale precum: vaci, oi, capre, porci iar in gradini se cultiva in special cartofi.


1.2.12 Potențial turistic

Relieful prezinta o varietate mare de forme si peisaje, prin imbinarea lor diferentiata de la un loc la altul, in functie de particularitatile de ordin geologic.

Diversitatea de peisaje, prin specificul si modul de asociere confera originalitate si atractivitate turistica in orice anotimp. Aceasta rezulta din aspectele majore ale reliefului, fragmentat in culmi, in care o serie de varfuri prezinta, in ansamblul lor, un relief cu evidente trasaturi alpine (Pop Ivan, Farcau, Mihailecu). Culmile alterneaza cu vaile si sunt frecvente plaiurile largi cu spinari netede, ce joaca un rol insemnat atat in accesibilitatea reliefului, cat si in posibilitatea unor amenajari turistice. Pe teritoriul regiunii ținta se gaseste si Parcul Natural Muntii Maramuresului, cel mai mare parc natural din Romania, este situat in nordul județului Maramureș, in zona localitaților Borșa, Moisei, Vișeu de Sus, Vișeu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova și Bistra, incluzand masivul Munților Maramureșului pana la frontiera romano-ucraineana.

Cele mai importante rezervatii naturale sunt:1. Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu

Localizare: Aceasta rezervatie este situata in localitatea Repedea si are suprafata de 100 ha. Categorie: Rezervatie naturala, categoria a IV-a UICNScop: Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de conservare a statiunii cu narcise aflata la cea mai inalta altitudine din judet.Descriere: A fost propusa in anul 1994 ca rezervatie floristica-peisagistica (poiana cu narcise) administrarea se face de catre Parcul Natural Muntii Maramuresului, deoarece este instituita ca zona speciala de conservare.Poiana Sehleanu se afla in partea sudica a Vf. Tomnatec care are inaltimea de 1618 m, iar de sub acesta izvoraste valea omonima. Vegetatia acestei zone este tipica golului de munte, aici intalnim o statiune compacta de narcise - Narcius radiiflorus (numite de localnici aiut de munte) in asociatie cu ghintura - Gentiana clusii. si degetarut - Soldanella hungarica.Fauna reprezentativa este ursul brun - Ursus arctos, corbul - Corvus corax, cerbul carpatin - Cervus elaphus si mistretul - Sus scrofa.


2. Vf. Farcau - Lacul Vinderel - Vf. MihailecuLocalizare: Aceasta arie naturala protejata este situata pe teritoriul administrativ al localitatilor Repedea si Poienile de sub Munte si are suprafata de 150 ha si se afla la altitudinea de 1700 m.Categorie:Rezervatie naturala, categoria a IV-a UICNScop: Scopul principal al ariei naturale protejate este cel de conservare a diversitatii biologice.Descriere:Aceasta a fost propusa in anul 1994 ca rezervatie geologica, faunistica, peisagistica si administrarea rezervatiei se face de catre Parcul Natural Muntii Maramuresului, deoarece este instituita ca zona speciala de conservare.Rezervatia este o creasta montana cu doua varfuri proeminente (Farcau, Mihailecu), cu relief glaciar in versantul nordic (Farcau) si estic (Groapa Julii, Groapa Bologhii, Groapa

Lupilor). Lacul Vinderel este situat in saua dintre Farcau si Mihailec, aceasta fiind o zona plata, usor inclinata spre vest, ce gazduieste si alte foste lacuri. Acesta are o lungime de 155 m, latimea maxima de 85 m, suprafata 0, 90 ha, adancime maxima de 5, 5 m.Vegetatia acestei zone este reprezentata prin urmatoarele specii: floarea de colt - Leontopodium alpinum, bumbacarita - Eriophorum angustifolium, rogoz - Carex pauciflora, Carex rostrata, Carex canescens, afin vanat - Vaccinium uliginosum, vulturica - Hieracium alpinum, branduse de primavara - Crocus heufellianus, ochiul boului - Aster alpinus, barba ungurului - Dianthus carthusianorum. in apa lacului se gasesc si alge din specia Mallomonas actinoloma var. Maramuresensis si tritoni - Triturus alpestris, Triturus montandoni.

Cele mai importante trasee turistice din zona sunt6: Traseu 1Traseu turistic marcat

Statia Bardau - Vf. Pietrosu Bardau - Vf. Pecealu - Cabana silvica Cosnea - Poienile de Sub Munte

Marcaj Banda rosie Durata 10-11 ore Traseu 2Traseu turistic marcat

Statia Suligu – Valea Suligu – Borcut (izv. mineral)

Marcaj Punct rosu Durata 45 minute

6 Sursa: Parcul Natural Muntii Maramuresului - http://www.muntiimaramuresului.ro/index.php?cmd=trasee ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 31

Traseu 3Traseu turistic marcat

Cabana Cosnea – Stanisoara – Vf. Mihailecu – Lacul Vinderel

Marcaj Banda rosie Durata 4-5 ore Traseu 4Traseu turistic marcat

a) Repedea – Chicera – Laba – Runea – Lacul Vinderel b) Valea Repedea – Canton silvic Repedea – Petriceaua – Lacul Vinderel

Marcaj Banda albastra Durata 5-6 ore

Obiceiuri si traditii:Venind pe teritoriul Maramuresului, ucrainenii aduc cu ei obiceiuri si traditii

proprii, insa aceasta migrare s-a facut in perioade diferite si din zone diferite, astfel ca, satele ucrainene au cunoscut o dezvoltare puternic individualizata la unele fata de altele. Acest fapt se poate constata atat la nivelul obiceiurilor, portului, culturii spirituale sau materiale, cat si la nivelul limbii, graiurile ucrainene diferind de la o localitate la alta. Astfel ca, transmiterea traditiilor populare s-a realizat prin memoria colectivitatii comunei, obiceiurile fiind pastrate pana astazi si repetate ciclic, dar mai ales respectate de comunitate.

Multe din obiceiurile comunitatii au fost conditionate de unele evenimente marcante din viata societatii, cum ar fi: nasterea, nunta, inmormantarea, dar si de cele religioase precum Craciunul, Botezul, Duminica Floriilor, Pastele si Sfantul Ilie.

Craciunul este sarbatorit dupa ritul vechi (dupa calendarul Iulian, pe 6-7 ianuarie). Locuitorii celor 5 comune cu populatie majoritara ucraineana, ca de altfel toti maramuresenii, sunt foarte credinciosi si respecta foarte riguros sarbatorile.Obiceiul colindelor este respectat din batrani, nelipsitele cete de colindatori (copii si adulti) vestesc nasterea Domnului Isus Hristos la fiecare casa. Cea mai de seama ceata de colindatori este Viflaimul, acesta interpretand scena nasterii Mantuitorului.

De Boboteaza s-a pastrat obiceiul

sfintirii caselor si a intregii gospodarii.

De Paste se merge la biserica cu pasca, oua incondeiate, diferite preparate


culinare traditionale, unde sunt sfintite de preot, existand si un adevarat ritual de preparare a bucatelor.

Sarbatoarea Sf. Ilie constituie un motiv pentru localnici de a se reuni in sanul comunitatii. Acestia revin an de an pe meleagurile natale, avand parte si de o vreme insorita, deoarece aceasta sarbatoare este pe data de 2 august. Hramul bisericii este de asemenea o mare sarbatoare a comunitatii ucrainene. Aceasta este de fapt sarbatoarea bisericii, biserica fiind sarbatorita prin multe rugaciuni facute nu numai de catre preotul bisericii, ci si de catre alti preoti veniti din satele

vecine. Aceasta sarbatoare se sarbatoreste in funcție de hramul pe care il poarta fiecare biserica.


2. HARTI – PLANUL LOCALIZARII TERITORIULUI

2.1 Harta teritoriului GAL Munţii Maramureşului


Teritoriul GAL Muntii Maramuresului este asezate in partea central Nordica a judetului Maramures la granita cu Ucraina. Este format din 8 localitati: Repedea, Ruscova, Poieniel de sub Munte, Leordina, Petrova, Bistra, Rona de Sus şi Rona de Jos. Localitatile sunt situate in cuprinsul Muntilor Maramuresului in cea mai mare parte suprapunandu-se cu Parcul Natural Munţii Maramureşului.Principalele rauri: Viseu, Ruscova, Repedea, Rica, Frumuseaua, Tisa.Reteaua de comunicare: DN 18 Sighet-Borsa, DJ 187 Ruscova-Poienile de sub Munte, DJ 186 Petrova-Valea Viseului. Cai Ferate: Ruta Salva-Sighetu-Marmatiei cu 3 gari: Leordina, Petrova si Bistra;Cel mai apropiat oras: Viseu de Sus la circa 25 de km;Cel mai apropiat aeroport: Baia Mare la circa 120 km;Cel mai apropiat punct de trecere a frontierei: Sighetu-Marmatiei: la circa 50 km;

2.2 Aşezare la nivel naţional: În Nordul României la granita cu Ucraina, Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, judetul Maramures, zona etnografica Valea Viseului si Valea Ruscovei (8 lolacalitati) situate in PN Muntii Maramuresului.


2.3 Harta aşezării teritoriului în cadrul judeţului Maramureş

GAL Munţii Maramureşului – harta aşezării teritoriului în cadrul judeţului Maramureş şi principalale reţele de drumuri naţionale.

Harta a localizarii teritoriului in cadrul judetului Maramures si in raport cu marile orase din apropiere si cu alti vecini importanti din punct de vedere geografic, economic, social etc.


2.4 Harta principalele cai de acces in teritoriul GAL Muntii Maramuresului


1.3 Populatie – demografie

1.3.1 Populatia teritoriului GAL MM – principali indicatori ai evolutiei populatiei

PopulatieAn de referința 2002

Soldul migrarii

Soldul natural

Sub 20 ani2008

Peste 60 ani2008

Populatia activa

Somaj

Total 37070 -481 +167 12400 5930 285201076

% 100 33,45 15,98 76,93 2,90

Observaţii:- în prezent sporul natural al populaţiei din GAL MM este pozitiv;- soldul migrării faţă de anul 2002 a început să se îmbunătăţească şi in urma crizei economice care i-a determinat pe tinerii care lucreaza in strainatate sa se intoarca acasa, revenind cu resurse financiare şi cu experienţa unor lucrări executate în afara ţării;- populaţia tanara din teritoriu are o pondere ridicata;- datele despre somaj nu sunt relevante deoarece exista foarte multe persoane care nu au un loc de munca – sunt someri neinregistrati. Numarul acestora este foarte greu de aflat;- acest teritoriu are perspective de dezvoltare durabila deoarece populatia este putin imbatranita. - tinerii au tendinţa de a pleca la muncă în străinătate dar circa 75% din ei se intorc in regiune si isi investesc banii in proprietati imobiliare (locuinte, terenuri);- există deja tineri care au acumulat sute de mii de euro din muncile prestate in strainatate (sunt multi care deja au si firme in strainatate, in special in domeniul constructiilor) si care asteapta momentul propice pentru a investi si in zona.

Date globale la nivelul jud. Maramures, pentru referinte si comparatii cu GAL MM

Jud. Maramures 2004 2005 2006 2007Maramures, Populatie /2008

Populatia totala - la 1.VII.(stabila)

516562.00 515610.00 515313.00 513000.00 511828.00

Populatia la 1.VII. - femei 261870.00 261566.00 261581.00 260606.00 260161.00Populatia cu domiciliul inlocalitate la 1.VII.

518889.00 518116.00 517319.00 515582.00 514409.00

Populatia totala - la 1.I.(stabila)

518093.00 515648.00 516456.00 513903.00 512560.00

Populatia la 1.I. - femei 262611.00 261517.00 262063.00 260983.00 260439.00Nascuti vii 5689.00 5660.00 5552.00 5283.00 5491.00Nascuti morti 32.00 29.00 23.00 29.00 43.00Decedati - total 5720.00 5734.00 5607.00 5408.00 5233.00Decedati sub un an 86.00 72.00 62.00 55.00 99.00Casatorii 3722.00 3693.00 3650.00 4185.00 3553.00Divorturi 1019.00 902.00 806.00 1016.00 956.00Stabiliri de domiciliu in localitate

5465.00 4704.00 5395.00 6431.00 6004.00

Plecari cu domiciliul din 6711.00 5347.00 6660.00 7743.00 7150.00 ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 39

localitateStabiliri de resedinta in localitate la 31.XII.(pana in 2000 la 1 iulie)

1804.00 1743.00 2320.00 2335.00 2568.00

Plecari cu resedinta din localitate la 31.XII.(pana in 2000 la 1 iulie)

4781.00 3169.00 4977.00 4996.00 5135.00

Emigranti 346.00 278.00 329.00 195.00 259.00Imigranti 44.00 37.00 69.00 121.00 139.00

1.3.2 Populatia totala - la 1.VII.(stabila) in GAL MM, 8 comunitati pentru perioada 2004-2007

Localitate din GAL MM 2004 2005 2006 2007Populatie totala stabila 2008

1 Bistra 4361 4315 4287 4269 42272 Leordina 2586 2569 2564 2532 25424 Petrova 2666 2642 2590 2540 25435 Poienile de Sub Munte 10230 10252 10299 10282 102476 Repedea 4880 4889 4896 4904 48957 Rona de Jos 2090 2070 2071 2055 20498 Rona de Sus 4725 4701 4670 4640 46339 Ruscova 5186 5184 5221 5190 5211

Total in GAL MM 36724 36622 36598 36412 36347


Prognozele europene pentru Romania prognozeaza evolutii negative : 0-1% intre 2000-2030, nivele depasite deja in zona GAL intre 2004-2008:

Cu 0.227% declin anual (2004-2008) zona Gal MM nu pare a fi leaderul declinului in Maramures, repozitionarea insa a Maramuresului in ansamblu pune multe intrebari vs. Satu Mare si Bistrita Nasaud (judetele invecinate).

Tendintele intre 1996-1999 (balanta naturala pozitiva ) in Maramures vs. Nord Vest nu au fost atit de dramatice ca in perioada 2001-2005

1996-1999NUTS NAME TotPerc/Year MigPerc/Year NatPerc/Year DemTypeRO111 Bihor -0.36 -0.01 -0.35 6RO112 Bistrita-Nasaud 0.03 -0.19 0.22 3RO113 Cluj -0.66 -0.32 -0.34 6RO114 Maramures -0.06 -0.15 0.09 4RO115 Satu Mare -0.21 0.04 -0.25 5RO116 Salaj -0.33 -0.03 -0.31 6


2001-2005NUTS_2006 NAME TotPerc/Year MigPerc/Year NatPerc/Year DemTypeRO111 Bihor -0.82 -0.52 -0.30 6

RO112Bistrita-Nasaud -0.50 -0.58 0.07 4

RO113 Cluj -0.92 -0.58 -0.34 6RO114 Maramures -0.57 -0.53 -0.05 6RO115 Satu Mare -1.09 -0.82 -0.27 6RO116 Salaj -0.76 -0.42 -0.34 6

Cu 0.227% declin anual (2004-2008) zona Gal MM nu pare a fi leaderul declinului in Maramures, repozitionarea insa a Maramuresului in ansamblu pune multe intrebari vs. Satu Mare si Bistrita Nasaud (judetele invecinate).

Cf. PATJMM 2008, ratele par a fi mai atenuate totusi decit in perioada 1992-2002. Evolutii demografice cf. PATJ MM intre 1992-2002, respectiv 2002-2008Evoluţia demografică în perioada 1992-2002

Evoluţia demografică în perioada 2002-2008


1.3.3 Populatia la 1.VII. – femei in GAL MM

Localitate 2004 2005 2006 2007 Populatie/ Femei /2008

Bistra 2096 2071 2070 2052 2033

Leordina 1287 1287 1285 1276 1292

Petrova 1335 1327 1303 1272 1284

Poienile de Sub Munte 4956 4949 4963 4942 4927

Repedea 2362 2357 2355 2353 2346

Rona de Jos 1018 1014 1023 1021 1019

Rona de Sus 2311 2309 2292 2288 2297

Ruscova 2502 2501 2517 2519 2524

Total femei 17867 17815 17808 17723 17722


Obs. In 4 localitati Leordina, Petrova, Rona de Sus, Ruscova, se observa o crestere (in 2007-2008) a ponderii femeilor in total populatie, localitati in care ar fi bine de pregatit proiecte cu grup tinta principal femeile, incepind cu pregatirea Calificarilor/ Meseriilor din scoala (daca fenomenul e datorat real cresterii numarul de femei, sau altor fenomene ex. nasteri fetite, decese barbati )

1.3.4 Nou Nascuti (vii) 2004 2005 2006 2007 2008Bistra 65 56 68 53 62Leordina 26 15 23 27 27Petrova 31 31 23 22 20Poienile de Sub Munte 199 185 172 162 179

Repedea 57 77 83 79 82Rona de Jos 20 15 17 16 13Rona de Sus 43 37 39 32 49Ruscova 75 66 90 61 77Total Nou Nascuti in GAL MM:

516 482 515 452 509 ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 44

2004-2008


1.3.5 Decese 2004-2008 2004 2005 2006 2007 Decese in 2008

Bistra 66 42 51 42 33Leordina 34 33 30 31 26Petrova 48 39 39 27 33Poienile de Sub Munte 89 89 67 82 92Repedea 42 28 32 32 21Rona de Jos 32 30 24 20 20Rona de Sus 50 62 53 44 53Ruscova 62 50 51 44 23Total Gal MM, 2004-2008 423 373 347 322 301


Obs. Scaderea in zona a numarului de decese este un factor pozitiv, exista citeva localitati in care acesta tendinta este in crestere: Poienile de sub Munte, partial Petrova, Rona de Sus.

In Poienile de sub Munte exista unitati spitalicesti mai mari, posibil de realizat proiecte de catre acestea pe domeniul imbunatatirii sanatatii /calitatea vietii, eco_sanatate ) in retea cu alte unitati sanitare din comunitatile cu probleme similare (Rona de Sus/Costiu de ex. unde ar putea fi revitalizata statiunea balneo-turistica istorica).

1.3.7 EmigrantiDenumire 2004 2005 2006 2007 Imigranti in

2008Bistra 2 1 2 1 0Leordina 0 1 2 0 0Petrova 2 0 0 0 0Poienile de Sub Munte 1 3 4 3 1Repedea 2 1 3 0 0Rona de Jos 0 0 2 0 0

Rona de Sus 0 0 2 1 2Ruscova 3 4 4 6 2Total emigranti GAL 10 10 19 11 5

1.3.8 ImigrantiDenumire 2004 2005 2006 2007 Imigranti in 2008Bistra 0 0 1 0 0Leordina 0 0 1 0 0Petrova 0 0 0 1 0Poienile de Sub Munte 0 0 0 2 2

Repedea 0 0 3 0 0Rona de Jos 0 0 0 0 0Rona de Sus 3 0 0 3 0Ruscova 2 0 6 2 4Total imigranti GALMM 5 0 11 8 6

Emigranti minus Imigranti 5 10 8 3 -1

Obs. Numarul de emigranti/imigranti este nesemnificativ statistic.


1.3.9 Concluzii privind tendintele demografice in zona GAL MM:La prima vedere nu par a fi fenomene ingrijoratoare in zona in ansamblu, la

nivelul fiecare localitati in parte se pot evidentia fenomenele cu tendinte mari/grele. La nivelul intregului GAL se evidentiaza un declin relativ constant de cca. 0.227 %/an, ceea ce este ingrijator ca si tendinta pe termen lung, tendinta care se explica probabil prin 2 cauze: - Parasirea zonei (motive economico-sociale), plecari in tara si strainatate pentru castigarea unui trai mai bun dar cu tendinte de a investi in imobiliare in zona GAL MM.- Declin natural al populatiei (scaderea numarului de copii/familie ) fenomen legat de evolutia zonei in general (celula de baza-familia).

Pe acest fond/trend general si cel al crizei accentuate in 2009-2010, odata cu cresterea somajului (tabel de mai jos) sunt de asteptat fenomene accelerate in depopularea zonei, mai ales ca economia locala nu da semne de reinvigorare ci dimpotriva, iar populatia prin sondajul efectuat mentioneaza ca si CREEREA de locuri de munca – Cea mai importanta problema/prioritate a zonei, parasirea localitatilor de catre tineri considerind-o o probleme relativ minora.Locuri demunca=82.2% Neadaugare de Valoare Produselor Locale=66.8%, Izolare=66.2%Inchiderea intreprinderilor mari=56.7%Migrarea populatiei=42.2%, Mutarea tinerilor la Oras=40.4% Investitii neadecvate =39.4%


66.2%56.7%

82.2%

42.2% 40.4%49.0%

66.8%

39.4%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%80%

90%

izol

area

fata

de r

estu

l tar

ii

inch

ider

eain

trep

rinde

rilor

mar

i

lipsa

locu

rilor

de m

unca

mig

rare

apo

pula

tiei

preg

atite

stab

ilirea

tiner

ilor

la o

ras

si m

utar

ealip

sa u

nor

met

ode

debu

na p

ract

ica

prel

ucra

rea

sim

pla

apr

odus

elor

exis

tent

a un

orpe

rsoa

ne c

upo

tent

ial

Ierarhie a PROBLEMELOR pentru varianta de raspuns: "FOARTE IMPORTANTA"

foarte importanta

1.3.10 Somaj in Ianuarie 2010, cf. Date AJOFM MM someriinregistrati

din carefemei

pondereasom pop stab.

pondereafemeilor

pop. Stabila18-62 ani

femei18-62 ANI

JUDETUL MARAMUREStotal judet ianuarie 2010 13755 5615 4.1 3.4 332724 165429 MEDIUL URBAN 8164 3631 4.0 3.5 203941 103581MEDIUL RURAL(Jud.MM) 5591 1984 4.3 3.2 128783 61848BISTRA 66 28 2.6 2.5 2533 1141LEORDINA 91 16 5.9 2.2 1530 729PETROVA 86 33 5.6 4.5 1548 730POIENILE DE SUB MUNTE

280 117 4.7 4.2 6016 2799

REPEDEA 299 108 10.2 7.9 2933 1365RONA DE JOS 55 14 4.2 2.2 1299 627RONA DE SUS 57 26 2.0 1.9 2898 1382RUSCOVA 142 58 4.4 3.9 3209 1489Total in GAL MM 1076 400 287273 328356 21966 10262

1.3.11 Tendinte demografice


1.3.12 Grad de saracie/Saracia

Conform cu datele prezentate de: www.apdrp.ro/content.aspx?item=1696&lang=RO rata Saraciei pe localităţi, in ordinea alfabetica - comunitatile din GAL MM sunt printre cele mai sarace din Maramures, astfel:

Localitate Rata Saraciei Profunzimea saraciei

Severitatea saraciei

Bistra 47.5 15 7Leordina 34.8 10.7 4.9Petrova 37.5 11.7 5.4Poienile de sub Munte 57.8 19.7 9.5

Repedea 51.3 17 8.1Rona de Jos 34.4 10.5 4.8Rona de Sus 40.6 12.4 5.7Ruscova 47.1 15.4 7.3

Observatii:- se pot face la o prima segmentare 2 grupuri de comune: comune sarace: Poienile de sub Munte, Repedea, Ruscova, Bistra (cele care nu au acces la DN 18 si la cale ferata);Comune mai putin sarace: Leordina, Petrova, Rona de Jos, Rona de Sus, - conform principiului Abordarii de “jos in sus” de la comunele cele mai sarace ar trebui facute primele initieri de proiecte LEADER+, tinind seama si de conditiile locale ale acestora (puncte tari si oportunitati) dar si de dorinta lor de a participa in parteneriate /colabotare pentru dezvoltarea de proiecte.

O reprezentare in diagrama RADAR relevanta pentru cum ar trebui abordate proiectele, de jos un sus, de la „poalele muntelui” in sus :


Viziune de Sus in Jos

Virful Muntelui "Eradicarea Saraciei" prin Dezvoltare Economica Durabila

Baza "Muntelui" -Saracia

In chestionarul adresat propulatiei intrebarile legate de perceptia gradului de saraciei urmareau confirmarea individuala pozitionarii fiecarei comunitati intr-un clasament al dezvoltarii, raspunsurile la chestionar confirmind pozitionarea din studiul APDRP, ca si din alte studii publicate la :http:\\dumitru.sandu.googlepages.com

Exista si o legatura clara intre saracie si densitatea populatiei in Poienile de sub Munte, Repedea, Bistra (mai putin Ruscova), dar nu se pot face corelari cu resursele naturale existente in zona, doar cu faptul ca acestea nu sunt exploatate in acest moment in mod economic, fie din lipsa de tehnologii fie din lipsa finantarii unor capacitati de administrare eficienta, administrare care s-ar putea realiza prin parteneriate cu alte comune care au si ele potential natural nevalorificat. (ex. Poienile de sub Munte-Bistra-Costiu un potential consortiu pentru exploatare zacaminte subsol- sare, calcar argila).


1.4 Patrimoniu de mediuPrezentarea zonelor existente sau propuse pentru reteaua Natura 2000*:*Daca este cazul, adaugati randuri suplimentareSe vor afisa detalii sintetice privind principalele elemente prezentate in cadrul patrimoniului de mediu (suprafata, altitudine, relatii stabilite intre acestea, potentialul pentru economia comunitatii locale, avand in vedere specificul sitului Natura 2000, aspectele ce pot conduce la o identitate locala, potentialul turistic, produsele care provin din aceste situri (neafectate de fertilizanti chimici sau pesticide), potentialul de promovare a agroturismului, posibilitatile de sustinere a mediului prin diferite forme de compensatii atribuite fermierilor, asupra habitatelor naturale etc.).

Numele zoneiSuprafata in ha

Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Pasari, Habitate si Pasari)

Padurea Ronisoara 62, 00 Rezervatii naturale categoria a IV - a IUCNPadurea de larice Costiui

0, 72 Rezervatii naturale categoria a IV - a IUCN

Vf. Farcau -L. Vinderel-Vf. Mihailecu


Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu


Zece zone de conservare speciala Ord. 552/2003

8045, 00Rezervatii naturale categoria a IV - a IUCN cuprinse in parcul Natural Muntii Maramuresului

Parc Natural Muntii Maramuresului - Bistra (80%), Leordina (2%), Petrova (1%), Poienile de Sub Munte (88%), Repedea (81%), Ruscova (26%), Viseu de Jos (1%)

148850, 00

Situri Natura 20001x SCI-uri – sit de importanta comunitara (desemnate prin Ordin nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania):www.muntiimaramuresului.ro

Sursa: http://strategia.ncsd.ro/docs/sndd-final-ro.pdf, pag.19

In Romania se afla 54% din lantul Muntilor Carpati, de o altitudine mijlocie (in medie 1.136 metri), doar cateva piscuri depasind 2.500 m. Muntii reprezinta portiunea cea mai putin modificata antropic, cu o densitate redusa a populatiei stabile si localitati mici, aflate in curs de depopulare datorita migratiei interne si externe in urma disparitiei unor indeletniciri tradiionale. Aceasta explica si amplasarea in regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri nationale si 9 din cele 14 parcuri naturale.


http://www.muntiimaramuresului.ro/

http://www.apmmm.ro/index.php?cod=31&ce=poiana_cu_narcise


http://www.apmmm.ro/index.php?cod=31&ce=farcau_vinderel


http://www.apmmm.ro/index.php?cod=31&ce=padurea_de_larice_costiui


http://www.apmmm.ro/index.php?cod=31&ce=padurea_ronisoara

1.4.1 Rezervatii naturale categoria a IV - a IUCN

Rezervatii naturale categoria a IV - a IUCNCod Denumire Localizare Suprafata

(ha)Tipul Custode/

administrator 2573 Padurea

RonisoaraRona de Sus

62 forestiera Directia Silvica Baia Mare

2576 Padurea de larice Costiui

Costiui 0.72 forestiera Directia Silvica Baia Mare

2586 Vf. Farcau -L. Vinderel-Vf. Mihailecu

Repedea, Poienile de Sub Munte

100 mixta Administratia Parcului Natural Muntii Maramuresului

2588 Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu

Repedea 100 botanica Administratia Parcului Natural Muntii Maramuresului

Total 2 in GAL MM 262.72 ha

1.4.2 PARCUL NATURAL MUNTII MARAMURESULUI - categoria a IV - a IUCN este o rezervatie mixta, avand o suprafata de 148850 ha si care cuprinde zece zone de conservare speciala conform Ord. 552/2003 si anume:

Nr. crt.

Denumire: ha

1 Naclovadati 2372 Zaslau - Runc - Hliubochi 7453 Serban - Pop Ivan - Hututeanca - Tomnatec-Sehleanu 10504 Farcau - Vinderel - Mihailecu - Petriceaua - Carligatura 19205 Piatra Socolau 6136 Tarnita - Bosotin - Budescu 8907 Lutoasa - Pecealu - Baita 9308 Comanu Mic 3009 Baita - Bardau - Tunel - CFF - Terchila 109510 Izvorul Boului - Jupania 265

Total 3 in GAL MM 8045












1.4.3 Situri Natura 2000:

- 1x SCI-uri – sit de importanta comunitara (desemnate prin Ordin nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania):- Muntii Maramuresului - Bistra (80%), Borsa (49%), Leordina (2%), Moisei (1%), Petrova (1%), Poienile de Sub Munte (88%), Repedea (81%), Ruscova (26%), Viseu de Jos (1%), Viseu de Sus (81%);

Extrase de pe: www.muntiimaramuresului.ro/index.php?cmd=localizare

Asezare: Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat in nordul judetului Maramures, in zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, Petrova si Bistra, incluzand masivul Muntilor Maramuresului pana la frontiera romano-ucraineana. Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui. Muntii Maramuresului sunt situati la granita de nord a tarii, intre paralele de 47°35'5'" si 47°58'20" latitudine nordica si intre meridianele de 24°8'12" si 25°2'38" longitudine vestica. Se intind spre nord de valea Viseului si a Bistritei Aurii pe o lungime de peste 100 km, insumand o suprafata de circa 1500 de kilometri patrati. Fac parte din Provincia Carpatica, Subprovincia Carpatii de Sud-Est, Regiunea Carpatii Orientali, Subregiunea Muntii Cristalino-Sedimentan, Districtul Muntii Maramuresului.

Limite. Limitele au fost stabilite si aprobate prin H.G. 2151/2004. Parcul Natural Muntii


http://www.muntiimaramuresului.ro/pics/hartamm.jpg

Maramuresului include terenuri silvice, pastorale si cu alte utilizari situate in judetul Maramures, respectiv in Ocoalele Silvice Borsa, Viseu, Ruscova si Poienile de Sub Munte. Ca urmare, referirile de mai jos au in vedere borne silvice, unitati de productie si parcele din aceste ocoale silvice, precum si alte elemente din structura geografica si infrastructura zonei.

Limita nordica este data de Culmea Jupaniei, trece prin varfurile Ciungii Balasanii (1800 m), Jupania (1850 m), urmarind limita Ocolului Silvic Viseu pana la frontiera de stat cu Ucraina. in continuare, limita nordica este data de frontiera de stat, care trece prin varfurile Ignateasca, Comanu, Budescu Mare, Stogu, Holovaciu, Pop Ivan, Poloninca, Muncelu si coboara pe paraul Narita in localitatea Valea Viseului. De aici limita parcului natural este raul Tisa pana la borna silvica 284. Limita estica urca pe paraul Sesuri pana in Pasul Magura, coboara pe valea Banarii pana in Salhoi (canton silvic), incluzand rezervatia Stancariile Salhoi si micro-rezervatia botanica de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urca in varful Salhoi (borna silvica 107), trece prin bornele silvice 102, 149 si coboara la borna silvica 196 din Izvorul Ursului, urca pe drumul forestier pana la borna silvica 237. De aici urca pe muchie in Culmea Sarata la borna silvica 236. Limita sudica este data de Valea Viseului, incluzand perimetrele localitatilor Valea Viseului, Bistra, Petrova, Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus, Moisei si Borsa pana in Pasul Prislop (1416 m), de aici pe D.N. 18 pana la Sesuri, borna silvica 162 (Unitatea de Productie VII Izvoarele Bistritei). Limita vestica porneste din borna silvica 284 (Unitatea de Productie I Bistra) aflata pe malul stang al vaii Tisa, la circa 2, 3 km de centrul localitatii Lunca la Tisa coboara spre sud, trece prin varful Tocarnea, include Defileul Viseului dintre localitatile Bistra si Valea Viseului.


Din punct de vedere al zonarii interne, conform OUG 57/2007, suprafata Parcului Natural Muntii Maramuresului cuprinde trei zone: - zona de protectie integrala - zona de management durabil - zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane

In interiorul parcului exista, de asemenea, patru arii naturale protejate declarate prin Legea nr. 5/2000, acestea fiind: - Stancariile Salhoi-Zambroslavile – 5 ha – categoria IV IUCV; - Cornu Nedeii - Ciungii Balasanii – 800 ha – categoria IV IUCV; - Varful Farcau - Lacul Vinderel – Varful Mihailecu – 100 ha – categoria IV IUCV; - Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu – 100 ha – categoria IV IUCV.

Aceste arii protejate sunt asimilate zonei de protectie integrala. Suprafetele date de lege sunt aproximative insa vor fi cartate cu exactitate in procesul de elaborare a hartilor parcului.

Zonarea interna a Parcului Natural Muntii Maramuresului este realizata tinand cont de nevoia de conservare a biodiversitatii si peisajului dar si de dezvoltare economica a zonei prin activitati cu impact redus asupra mediului.

Zona de protectie integrala - 18.769 haLa delimitarea zonelor de protecþie integralã s-a avut in vedere necesitatea

conservãrii unor esantioane reprezentative ale ecosistemelor din aceastã regiune biogeograficã, reprezentativitate datã in principal de criteriul valorii diversitãþii biologice a ecosistemelor.

Zona de management durabil - 79.585 haFace trecerea intre zonele de protectie integrala si zonele de dezvoltare durabila a activitatilor umane. ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 56

http://www.muntiimaramuresului.ro/pics/zonare_big.jpg

Zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane - 35.000 ha Cuprinde intravilanul localitatilor din parc, suprafetele ocupate de caile de

comunicatii permanente (drumuri nationale, drumuri judetene, drumuri comunale, drumuri auto forestiere, cai ferate, cai ferate forestiere cu terasamentele aferente), pasunile montane din afara zonei de protectie integrala, precum si suprafetele din extravilanul localitatilor care au suferit modificari antropice prin desfasurarea de activitati traditionale sau prin exploatarea resurselor naturale neregenerabile, indiferent daca sunt sau nu incluse in circuitul agricol sau silvic.

Extras din Planul de management la PNMM, cu acordul autorilor:- Poiana cu narcise Tomnatec Sehleanu – rezervatia este cuprinsa in Parcul Natural Muntii Maramuresului si cuprinde pasunea Sehleanu si zona cu vegetatie forestiera din jurul varfului Tomnatic. La Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu se ajunge din localitatea Leordina.- Vf. Farcau – Lacul Vinderel – Vf. Mihailecu - arie naturala protejata cuprinde zona dinjurul lacului Vinderel si cele doua varfuri Farcau 1957 m, cel mai inalt din Muntii Maramuresului si Mihailecu 1918 m, in suprafata de 100 ha, constituita in scopul protectiei si conservarii habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Este o rezervatie naturala, categoria a IV-a IUCN (Uniunea Internationala de Conservare a Naturii), situata pe teritoriul administrativ al comunelor Repedea si Poienile de Sub Munte.- Lacul Vinderel, lac cu nume de soim, este situat in saua dintre Farcau si Mihailecu, laaltitudinea de 1645 m, luciul de apa are o suprafata de 0, 71 ha, cel mai mare lac din Parcul Natural Muntii Maramuresului.


1.4.4 Caracteristicile generale ale sitului

Categoria Tip Codul sitului Suprafata (ha)

Altit. min. Altit. max.

IV IUCN E ROSCI0124 103391 330 1951

In cadrul sitului sunt prezente urmatoarele: a. Tipuri de habitate:Tufarisuri uscate europene (cod 4030);Tufarisuri alpine boreale (cod 4060);Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium (cod 4070);Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios (cod 6150);Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase (cod 6230);Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) (cod 6410);Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin (cod 6430);Fanete montane (cod 6520);Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancarii silicioase (cod 8230);Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane (cod 3220);Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix (cod 4080);Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase (cod 8210);Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase (cod 8220);Turbarii active (cod 7110);Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane (cod 3240);

b. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1. Rhinolophus hipposideros (cod 1303) 2. Rhinolophus ferrumequinum (cod 1304) 3. Myotis blythii (cod 1307) 4. Myotis myotis (cod 1324) 5. Canis lupus (cod 1352) 6. Ursus arctos (cod 1354) 7. Lynx lynx (cod 1361)

c. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1. Bombina variegata (cod 1193) 2. Triturus montandoni (cod 2001) d. Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1. Hucho hucho (cod 1105) 3. Gobio uranoscopos (cod 1122) 4. Leuciscus souffia (cod 1131) 5. Barbis meridionalis (cod 1138) 6. Sabanejewia aurata (cod 1146) 7. Cottus gobio (cod 1163) 8. Eudontomzyon danfordi (cod 9903)


e. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1. Rosalia alpina (cod 1087) 2. Pseudogaurotina excellens (cod 4024) 3. Pholidoptera transylvanica (cod 4054) 4. Lycaena dispar (cod 1060) 5. Carabus hampei (cod 4012) 6. Carabus zawadszki (cod 4015)

f. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: 1. Dicranum viride (cod 1381) 2. Ligularia sibirica (cod 1758) 3. Eleocharis carniolica (cod 1898) 4. Cypripedium calceolus (cod 1902) 5. Liparis loeselli (cod 1903) 6. Agrimonia pilosa (cod 1939) 7. Campanula serrata (cod 4070) 8. Tozzia carpathica (cod 4116)

e. Alte specii importante de flora si fauna:

Tab. Caracteristicile generale ale situluiNr. crt.

Cat. Specia Nr. crt.

Cat. Specia

A Bufo bufo A Rana temporariaA Salamandra salamandra A Triturus alpestrisB Aquila chrysaetos B Aquila pomarinaB Bubo bubo B Circus aeruginosusB Circus cyaneus B Dendrocopos leucotosB Ficedula albicollis B Fringilla coelebsB Grus grus B Motacilla albaB Motacilla cinerea B Phoenicurus ochrurosB Picoides tridactyllus B Tetrao tetrix tetrixB Tetrao urogallus B Troglodytes troglodytesF Cottus poecilopus I Parnassius mnemosyneM Capreolus caprelous M Cervus elaphusM Crocidura suaveolens M Microtus agrestisM Muscardinus avellanarius M Myoxus glisM Neomys anomalus M Neomys fodiensM Pipistrellus pipistrellus M Sorex minutusP Achillea oxyloba ssp. schurii P Aconitum lycoctonum ssp.

moldavicumP Aconitum moldavicum P Allium victorialisP Alopecurus pratensis ssp.

laguriformisP Anacamptis pyramidalis

P Andromeda polifolia P Anemone narcissfloraP Angelica archangelica P Anthemis carpaticaP Armeria pocutica P Armoracia macrocarpap Campanula carpatica p Campanula patula ssp.

Abietina


P Campanula polymorpha P Crex curtaP Carex echinata P Carex limosap Carex pauciflora p Carex piluliferaP Carex rostrata P Centaurea carpaticaP Centauria kotschyana P Cephalanthera

damasoniumP Cephalanthera longifolia P Cerastium transsilvanicumP Cochlearia borzaeana P Coeloglossum viridep Corallorhiza trifida p Dactylorhiza cordigeraP Dactylorhiza incarnata P Dactylorhiza maculataP Dactylorhiza sambucina P Deschampsia cespitosap Deschampsia flexuosa p Dianthus tenuifoliusP Doronicum carpaticum P Drepanocladus sp.P Drosera rotundifolia P Empetrum nigrumP Empetrum nigrum ssp.

HermaphroditumP Empetrum nigrum ssp.

nigrumP Epilobium palustre P Epipactis atrorubensp Epipactis helleborine P Epipactris palustrisP Epipactis sessilifolia P Erigeron alpinusP Eriophorum vaginatum P Erysimum witmanniiP Festuca carpatica P Galanthus nivalisp Galium palustre P Genista tinctoriaP Gentiana punctata p Goodyera repensP Gymnadenia conopsea P Hedysarum hedysaroidesP Heracleum carpaticum P Heracleum palmatumP Herminium monorchis p Hesperis matronalis ssp.

Moniliformisp Juniperus communis P Leucorchis albidaP Lilium bulbiferum P Linum perenne ssp. axillareP Listera cordata P Listera ovatap Lychnis nivalis P Lycopodiella inundataP Melamphyrum saxosum p Menyanthes trifoliataP Molinia caerulea P Narcissus poeticus ssp.

RadiiflorusP Nardus stricata P Nardus strictaP Onobrychis montana ssp.

transsilvanicap Orchis coriophora

p Orchis laxiflora ssp. elegans P Orchis militarisP Orchis morio P Orchis ustulataP Phyteuma tetramerum P Phyteuma vagnerip Pinus mugo P Pinus nigraP Platanthera bifolia P Poa rehmanniiP Primula elatior ssp.

leucophyllaP Pulmonaria filarszkyana

P Ranunculus carpaticus P Ranunculus thoraP Rhododendron myrtifolium P Salix bicolorP Scheuchzeria palustris P Scheuchzeria palustrisP Silene nutans ssp. Dubia p Silene zawadzkiip Soldanella montana P Sphagnum cuspidatum


P Sphagnum sp. P Spiranthes spiralisP Streptopus amplexifolius p Swertia perennisP Symphyandra waneri P Traunsteinera globosap Typha shuttleworthii P Vaccinium microcarpumP Vaccinium uliginosum P Valeriana dioicassp.

SimplicifoliaP Veronica fruticans R Anguis fragilisR Lacerta agilis R Vipera berus

Din punct de vedere strategic, ocuparea/administrarea a peste 80% din teritoriul GAL MM de catre Administratia Parcului Natural Muntii Maramuresului (PNMM), insemna un ROL MAJOR al acestuia, si o cerinta de aliniere strategica a strategiei GAL MM .

SWOT Parc MM vs. GAL

MM

Factori Pozitivi.Interni Factori Negativi

F. Interni S:Existenta Parcului, Unicitate si o „Nisa” creata in piata eco_servicilor pentru locuitori protejare valori ale teritoriului: Padure, Peisaj, Valori ecologice –biodiversitate

W:Interdictii legate de activitatile umane permisibile in PNMM, atit pe termen scurt cit mai ales pe termene lungi (Investitii ingreunate/restrictionate in zona protejata)

Factori Externi

O: Oportunitati legate de tendintele mondiale de protejare a naturii, a zonelor de protectie –patrimoniu verde-natural

T:Distorsiuni ale vietii umane in favoarea biodiversitatii si protejarii naturiiBlocaje/Obstructionari ale posibilelor investitii mai ales in infrastructuri mari, necesare dezizolarii zonei

Observatii: Din punct de vedere al analizei strategice un factor care se regaseste in tot tabloul SWOT se defineste ca un factor „greu” –de influenta majora si este un factor Cheie decisiv in orice actiune strategica.

In cazul nostru, atit prin amploarea-dimensiunea fizica a parcului dar mai ales prin obiectul activitatii sale, este obligatorie alinierea strategiei GAL MM la strategia parcului si reciproc, pentru a realiza un EcoTON –institutional intre cele doua Unitati de Implementare a 2 strategii care trebuie sa fie sinergice si complementare, Ecositemul natural administrat in cea mai buna parte de PNMM si ecosistemul uman care prin parteneriatul comunitatilor isi fundamenteaza o strategie pe termen lung, cu elementele strategice deschise catre un echilibru Om-Natura.Extras. Plan management PNMM (PM-PNMM), pag.63:3.2.3. StrategiiEste foarte important ca parcul sa nu se prezinte ca fiind impotriva tuturor activitatiloreconomice, viitorul sau depinzand de imaginea folositoare, valoroasa pe care acesta o promoveaza in randul comunitatilor locale, a mediului de afaceri si a factorilor de decizie.Parcul va avea un punct de vedere pozitiv referitor la utilizarea durabila a resurselor natural care:- Este in concordanta cu zonarea interna a parcului si cu regulamentul acestuia (Anexa_11);


- Sustine mijloacele de existenta locale si aduce beneficii directe comunitatilor. Investitiile sidezvoltarea care nu aduc beneficii locale sunt putin probabil a fi sustinute. De exempluculegerea ciupercilor si a fructelor de padure cu folosirea muncitorilor din afara comunitatilor din parc nu va fi sustinuta, de asemenea nici utilizarea de operatori de turism din afara parcului, in detrimentul celor din zona.- Are impact minim asupra mediului sau, daca este posibil, impact pozitiv asuprabiodiversitatii, ecosistemelor si peisajului parcului si zonelor inconjuratoare;- Promoveza tehnologii noi si curate si le inlocuieste pe cele poluatoare.Toate formele de exploatare intensiva sau in scop comercial a resurselor naturale trebuie sa faca subiectul unor reglementari adecvate si trebuie aprobate de Consiliul Stiintific. Aditional, dezvoltarile majore precum redeschiderea activitatilor miniere sau instalarea turbinelor eoliene trebuie sa faca subiectul reglementarilor nationale si europene referitoare la evaluarea impactului asupra mediului.”


1.4.5 Evaluarea economica a produselor oferite de ecosistemele din cadrul teritoriului GAL Muntii Maramuresului

Extras. PM _PNMM, pag.62, produsele oferite de PNMM locuitorilor Gal MM:Apa Curata afluentilor riului Viseu Fin in cantitati suficiente si acoperitoare (in

2010) pentru toate animalele din zona (Grad de incarcare a pasunilor subcapacitati in 2010 )

Lemn, conform Legislatiei Silvice Produse accesorii ale padurii (fructe padure, etc)Vinat .Pe aceste surse de materii prime-naturale se poate conta cert intr-o strategie

durabila (resurse regenerabile ), unul dintre motivele deciziei de promovare ca si produse de nisa ale zonei Eco_Produsele si Produsele Traditionale .

Extras. PM _PNMM, pag.62, EcoServiciile oferite de PNMM.

Aceste eco_servicii mentionate sunt incluse in elementele strategiei GALMM, cit si in proiectele pilot propuse ca si referinte pentru eco_retele, pp7-pp11.


Ce apare in plus la Strategia GAL MM si nu este inclus in Planul PNMM sunt legaturile cu Mostenirile Traditionale privind mediul de afaceri (Traditii, Tehnologii, Locatii Traditionale de Afaceri ), precum si mecanisme de retele sociale de moderare (ex.Sfatul Batrinilor) .

Validarea strategiei GALMM va duce probabil si la o imbunatatire a PNMM prin actualizarea obiectivelor acceptate ca si concurind la EcoTONUL propus de comunitatea umana .

Din punct de vedere al turismului, avantajele aduse de PNMM ca si capital natural, nu sunt echilibrate si de capitalul antropic, astfel incit potentialul turistic al localitatilor nu este ridicat la nivel competitiv, cel putin in acest moment :

UAT Resurse Naturale

Resurse Antropice

Punctaj Resurse Turistice

Infrastructura specific turistica

Infra tehnica

Punctaj Infra th

Punctaj total potential dezv.

turistica

Bistra 15 8 23 0 7.5 7.5 30.5Leordina 14 0 14 0 10 10 24Moisei 15 9 24 0.03 12.5 12.53 36.53Petrova 10 7 17 0 10 10 27Poienile de sub Munte

15 8 23 0 7.5 7.5 30.5

Repedea 15 0 15 0 5 5 20Rona de Jos 10 16 26 0.09 10 10.09 36.09

Rona de Sus

14 8 22 0 12.5 12.5 34.5

Ruscova 15 0 15 0 10 10 25

Oricum tabelul de evaluare al potentialului turistic e bine de studiat in detaliu /comunitate si comparind si cu alte localitati din afara Gal MM in vederea dezvoltarii unor proiecte care sa produca evolutie in punctaje, tinind seama ca toate localitatile din GAL MM tintesc domeniul turismului in general dar si cel de nisa al ecoturismului. in acesta perspectiva probabil toate localitatile vor dori ca in anii urmatori sa primesca statut de statiune turistica, si/sau statiune balneo-climaterica (in cazul Rona de Sus –Costiu). In harta urmatoare se poate observa clasificarea zonei spre un potential mare, respectiv pentru Viseu de Sus ca f. Mare, dar cu PROBLEME si de infrastructuri specific turistice dar si de infrastructuri tehnice.


Date sintetizate din PATN / Turism :

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn


Produse locale

Din pacate in acest moment doar 4 produse locale, certificate si care provin din toata zona GAL MM au fost identificate. Unul dintre argumentele de baza pentru propunerea ca si proiect pilot reteaua de tirguri traditionale adecvata pentru eco_produse si produse traditionale a fost identificarea lipsei ofertei de produse de catre producatoriii din zona Gal MM, lipsa unor piete functionale pentru aceste produse, respectiv lipsa unor consumatori permanenti (locuitorii) si mai ales Turistii care vin in zona, uneori special pentru a achiziona produse ecologice din Maramures (Un Brand National, rezistent de sute de ani in Romania.)


Elementele din studiul produselor traditionale si a proceselor de eco_inovare care pot genera depasirea pragului de 3.31% de produse certificate existente in zona.

1.5 Patrimoniu arhitectural si cultural

Se vor mentiona edificiile principale, monumentele arhitecturale remarcabile, cunostintele despre teritoriu si competentele specifice, elementele de identitate locala:- biserici si manastiri: Manastirea Ucraineana de la Ruscova, Manastirea Ucraineana de la Bistra (pasul Hera), Biserica din lemn din secolul XVI din Poienile de sub Munte, Biserica din lemn din secolul XVII din Ruscova;


- muzee, case memoriale: Muzeul de etnografie ucraineana din cadrul Asociatiei Ivan Krevan, Muzeul de etnografie de la Biserica Ortodoxa din Poienile de sub Munte- mestesuguri specifice: port specific pentru fiecare localitate din zonă – fiecare sat are elementele sale specifice de port- tipuri de turism practicate: turism montan, drumetii, vizitare parc natural, poiana cu narcise, turism de vanatoare.

Obiective turisticeUn interes turistic deosebit este dat de principalele culmi montane uşor accesibile în tot cursul anului, de lacul Vinderel, de văile râului Repedea şi a afluenţilor acestuia, cât şi de întinsele păduri sau pajişti alpine. La sărbătoarea de Sfântul Ilie, turiştii urcă la lacul Vinderel, care impresionează atât prin întindere, cât şi pentru legenda pe care o poartă: se spune că la sărbătoarea de Sfântul Ilie, fetele de măritat trebuie să urce şi să se spele în lac, rostind diferite incantaţii, lucru care le va ajuta să se căsătorească curând, cel mai probabil până la sfârşitul acelui an şi vor avea parte de un soţ bun. Spre lac se poate ajunge şi cu maşinile de teren. Traseul porneşte din centrul comunei fiind marcat cu bandă alb-albastră. Lacul Vinderel este situat la poalele vârfului Farcău, la o altitudine de 1615 m. Culmea Tomnatecu, de pe versantul stâng al vâii Repedea, este deosebită prin flora subalpină, în care se remarcă POIANA NARCISELOR (a doua ca mărime din ţară). De vizitat, în special, la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie atunci când înfloresc narcisele şi când are loc la Repedea şi Sărbătoarea Narciselor, în ultima dumunică din luna mai. De asemenea, tot aici vă puteţi bucura de ospitalitatea şi simplitatea vieţii ciobanilor prezenţi în aşezarea pastorală din apropiere. Accesul se poate face pe un traseu marcat ce porneşte din centrul comunei şi se continuă în lungul văii pârâului Tomnatic. Pe această vale puteţi poposi lângă un izvor de apă minerală („borcut"). Un alt punct de exploatare turistică este Vârful Farcău, cel mai înalt vârf din munţii Maramureşului, cu o altitudine de 1957. Acesta constituie un punct de belvedere, de pe care se poate admira o parte din regiunea montană a judeţului (M-ţii Gutâi; M-ţii Ţibleş, Munţii Rodnei), dar şi regiunile care aparţin "Maramureşului Ucrainean" din apropierea frontierei de stat (vf. Ciorna Gora). Pe acest vârf se găseşte, dar într-un număr redus, floarea de colţ, aceasta fiind monument al naturii. Culmea Rugaşu, din apropierea Vf. Farcău, se remarcă prin extinderea peisajului subalpin şi prezenţa unor mici circuri periglaciare.Creasta Pietriceaua este deosebită prin abruptul versanţilor şi existenţa unor peşteri şi avenuri. Aici se poate practica alpinismul.Vârful Pop Ivan, situat la graniţa cu Ucraina, este spectaculos prin masivitate şi extinderea peisajului alpin şi subalpin.Valea râului Repedea, cu aspect de defileu şi înconjurată de păduri, constituie un loc ideal pentru drumeţie. Un obiectiv turistic de natură antropică este reprezentat de biserica ortodoxă ucraineană, edificată în anul 1901.De asemenea, pe Valea Ruscovei se găsesc două biserici ortodoxe din lemn (una în comuna Ruscova şi una în comuna Poienile


de sub Munte). Biserica de lemn din Poieni este trecută în patrimoniul naţional fiind ocrotită prin lege.

Obiceiuri şi tradiţiiVenind pe teritoriul Maramureşului, ucrainenii aduc cu ei obiceiuri şi tradiţii

proprii, însă această migrare s-a făcut în perioade diferite şi din zone diferite, astfel că, satele ucrainene au cunoscut o dezvoltare puternic individualizată la unele faţă de altele. Acest fapt se poate constata atât la nivelul obiceiurilor, portului, culturii spirituale sau materiale, cât şi la nivelul limbii, graiurile ucrainene diferind de la o localitate la alta. Astfel că, transmiterea tradiţiilor populare s-a realizat prin memoria colectivităţii comunei, obiceiurile fiind păstrate până astăzi şi repetate ciclic, dar mai ales respectate de comunitate.

Multe din obiceiurile comunităţii au fost condiţionate de unele evenimente marcante din viaţa societăţii, cum ar fi: naşterea, nunta, înmormântarea, dar şi de cele religioase precum Crăciunul, Botezul, Duminica Floriilor, Paştele şi Sfântul Ilie. Crăciunul este sărbătorit după ritul vechi (după calendarul Iulian, pe 6-7 ianuarie). Locuitorii comunelor ucrainene , ca de altfel toţi maramureşenii, sunt foarte credincioşi şi respectă foarte riguros sărbătorile. Obiceiul colindelor este respectat din bătrâni,

nelipsitele cete de colindători (copii şi adulţi) vestesc naşterea Domnului Isus Hristos la fiecare casă. Cea mai de seamă ceată de colindători este Viflaimul, acesta interpretând scena naşterii Mântuitorului. De Bobotează s-a păstrat obiceiul sfinţirii caselor şi a întregii gospodării. De Paşte se merge la biserică cu pască, ouă încondeiate, diferite preparate culinare tradiţionale, unde sunt sfinţite de preot, existând şi un adevărat ritual de preparare a bucatelor. Sărbătoarea Sf. Ilie constituie un motiv pentru localnici de a se reuni în sânul comunităţii. Aceştia revin an de an pe meleagurile natale, având parte şi de o vreme însorită, deoarece această sărbătoare este pe data de 2 august. Hramul bisericii din fiecare localitate este de asemenea o mare sărbătoare a comunităţii ucrainene. Aceasta este de fapt sărbătoarea bisericii, biserica fiind sărbătorită prin multe rugăciuni făcute nu numai de către preotul bisericii, ci şi de către alţi preoţi veniţi din satele vecine. Această sărbătoare se sărbătoreşte în funcție de hramul pe care îl poartă fiecare biserică.


1.5.1 Harta: Componente culturale

Harta: Patrimoniu Construit/Monumente in toate cele 8 localitati exista Camine Culturale si Biblioteci - Sursa: http://www.bibliotecamm.ro/?s=1&f=7Dintre aceste biblioteci 5 sunt integrate in reteua informatica judeteana finantat prin finantarea Fundatiei “Bill Gates” prin programul BiblioNET

Tab.Lista Biblioteci, Camine Culturale, MuzeeNr. crt.

Orasul/Comuna Biblioteci Camine culturale

Muzee/ Colectii muzeale

2 Bistra 5 3 13 Leordina 3 1 -5 Petrova 2 1 -6 Poienile de sub Munte 3 1 17 Repedea 2 1 18 Rona de Jos 2 1 -9 Rona de Sus 3 1 -10 Ruscova 3 1 - Total 23 10 23

Starea actuala a Caminelor Culturale si a Bibliotecilor, precum si perspectiva lor de finantare dat fiind dependenta de bugetele locale fiind precara, ar fi de dorit interconectarea acestora tot in retele zonale si gasirea unor surse de finantare pentru dezvoltarea capacitatilor si capabilitatilor in directia sustinerii strategiei de


dezvoltare GAL MM: Retea de Centre de Educatie Continua, Formare si Reconversie Profesionala pentru adulti, in parteneriate cu Retelele Scolare, asa cum de altfel si Legea nr. 292 din 27 iunie 2003 privind organizarea si functionarea asezamintelor culturale, publicata la: http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=34, mentioneaza:Art. 2(1)Asezamintele culturale, in sensul prezentei legi, sunt institutiile publice de cultura care desfasoara activitati si in domeniul educatiei permanente, organizate in afara sistemului national de invatamant formal, in colaborare cu acesta, avand drept scop pastrarea si promovarea culturii traditionale.(2)Asezamintele culturale sunt: caminul cultural, casa de cultura, universitatea populara, scoala populara de arte si meserii, centrul de cultura, formatia si ansamblul profesionist pentru promovarea culturii traditionale, centrul zonal pentru educatia adultilor, centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, Centrul National pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale.”In acest moment in cadrul Caminului Cultural Repedea exista infiintat un Centru cultural ca si furnizor autorizat de educatie in domenii legate de pastrarea si promovarea culturii traditionale.

1.5.2 Lista monumentelor din teritoriul GAL Muntii Maramuresului:

Sursa Informare: www.cultura.ro/sectiuni/Patrimoniu/Monumente/lista/maramures.pdf Nr. crt.

Localitati GALMM Monumente clasificate

Muzee

1 Bistra 0 12 Leordina 0 04 Petrova 1 05 Poienile de sub Munte 1 16 Repedea 0 17 Rona de Jos 1 08 Rona de Sus (Costiu) 5 1

9 Ruscova 0 0Total in GAL MM 8 4


http://www.cultura.ro/Laws.aspx?ID=34

Tab.Muzee si a colectiilor muzeale din GalMM Nr. crt.

Localitatea Denumirea muzeului Profil

1 RepedeaMuzeu de etnografie ucraineana

etnografic

2Poienile de sub Munte

Muzeu etnografic etnografic

3 Bistra Casa memoriala Clempus memorial4 Rona de Sus Muzeu local etnografic etnografic

Situatia reala de pe teren nu reflecta acest raport scriptic, in zona existind inca multe valori de patrimoniu contruit (Cultural, Religios, Industrial Traditional, Industrial modern/minerit/prelucrarea lemnului, instalatii taranesti traditionale, sisteme tehnologice - Instalatiile din Costiu /Galerii de mine) care ar trebui cercetate si documentate pentru inscrierea in listele corespunzatoare.


1.5.3 Evenimente culturale /Lista/ 9 evenimente in zona (20, 5% din Total Maramures)

MANIFESTARILE CULTURAL – ARTISTICE PROGRAMATE PE ANUL 2010 1 Evenimente culturale promovate prin Centrul Judetean de

Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures

Localitatile din GAL MM

2 “Spectacol de colinde ucrainene”:, Repedea Repedea 1 3 Tabara Nationala de Fotografie: Repedea 4

Festivalul cantecului si dansului Hutul „Obiceiuri de primavara la uraineni”, comuna Bistra si satele Crasna si Valea Viseului.Festival interjudetean cu ansambluri de amatori.

Bistra

1

5 Sarbatoarea “Narciselor”: Repedea 1 6 “Hai Mari' la Sanzaiene”, Rona de Jos. Rona deJos 1 7

“Cantec, joc si voie buna pe Valea Ronisoarei”: Rona de Jos. Intalnirea Fiilor Satului.

Rona de Jos

1

8

Festivalul de cantece si dansuri ucrainene Repedea 1

Sursa:www.cultura-traditionala.ro

Observatii: Desi avand doar sub 10% din populatia judetul Maramures, ponderea evenimentelor culturale in zona GAL MM este de foarte buna, fiind zona cea mai activa de fapt dupa Mun. Baia Mare si Sighet.Tab. Personalitati marcante din zona GAL MMNr. crt.

Personalitate Localitatea Perioada/Activitate

1 CLEMPUS, Havrelo Bistra - scriitor2 KORENIUK, Dmytro - scriitor3 LUTAC, Vasile - muzician4 BILASCU, Gheorghe Petrova -medic5 FILIPASCU, Alexandru -scriitor6 ROMANIUC, Pavlo Rona de Sus - n. 1953; poet, prozator

Concluzii:Desi pare un patrimoniu arhitectural si cultural mai sarac decAt in restul judetului

Maramures, fara obiective de patrimoniu UNESCO, patrimoniul in GAL MM este prea putin investigat si pus in valoare in acest moment.

Exista 2 concentrari de monumente de tip rural:- Rona de Jos + Rona de Sus (Costiu)- Poienile de sub Munte

Nelegate ca in celelalte zone de patrimoniu religios foarte vechii, exista elemente valoroase ale patrimoniului industrial (, Minele de Sare + Baile Costiu) unice in zona, la fel si alte elemente din Industriile Traditionale care ar trebui identificate si cartate ca si obiective protejate.

Dintre toate cele neinventariate/neclasificate consideram pentru valoarea strategica cele 2 mosteniri de patrimoniu arhitectural si cultural extrem de importante :Reteaua de evenimente culturale, retea vie a zonei, cea mai active din maramures


http://www.cultura-traditionala.ro/

Reteaua de Tirguri Traditionale –reteau de afaceri traditionale specific rurale, care poate produce o reinvigorare a zonei, concentrind toate alementele necesare unei retele strategice

Existenta unei infrastructuri traditionale;Surse potentiale locale: agricultura, zootehnie, lemn, industria alimentara; Consumatori locali si mai ales potentiali consumatori ai eco_produselor locale. Pentru studiul Targurilor traditionale s-a realizat un studiu de caz, din care

extragem: In total in jud. Maramures se organizeaza tirg in 36 de localitati din care 6 in GAL MM, adica 22, 22%!


GAL nr.

Nr.crt Localitatea Zile obisnuite de:

Piata Agroalimentara

Tirg Saptaminal

Tirg Lunar Tirg Traditional

3 26 Petrova x Luni si simbata

x x

4 27 Poienile de sub Munte

Miercuri, Duminica

Miercuri x x

5 28 Repedea Marti x x x

6 29 Rona de Sus Marti x x x

7 31 Ruscova Joi x x x

Mesterii locali existenti – dintre ei o parte sunt promovati doar prin site-ul:http://agroturism-maramures.ro/index.php?option=com_content&task=section&id=6&Itemid=42Repedea Benzar Hafia http://agroturism-maramures.roRuscova Liber Ana, Bumbar

Anahttp://agroturism-maramures.ro

Preparate Traditionale:- Mamaliga pe cartofi - Friptura ucraineana cu ciuperci - Coltunasi cu branza

Din arhitectura locala se remarca casele din lemn, traditionale. Casa tradiţională maramureşeană este casa din lemn, cu un singur etaj, cu acoperiş înalt, din şindrilă în patru ape. Forma casei este de regulă dreptunghiulară, destul de mică, dar dimensiunile variază. Casa este alcătuită de obicei din două camere, o tindă şi o prispă (şatră). Stilul tradiţional de construcţie este foarte apreciat de localnici, atât de cei care au case noi cât şi de proprietarii de case în stil tradiţional, fie ei tineri sau bătrâni. Lemnul este considerat un material atât sănătos cât şi estetic. Deşi poate fi mai dificil de lucrat sau chiar mai greu de obţinut, există suficient de mulţi meşteri prin sate care să poată perpetua tradiţia.Lemnul este foarte strâns legat de locuire. Tradiţia caselor de lemn, chiar dacă nu se mai păstrează pe deplin, se adaptează modernităţii datorită locului pe care îl ocupă lemnul în concepţia colectivă despre sănătate şi locuinţă.

Aceste case din lemn pot fi transformate in potentiale locuri de cazare pentru turisti sau cele mai vechi pot fi tranformate in muzee si locuri de vizitat de turisti..


http://agroturism-maramures.ro/index.php?option=com_content&task=section&id=6&Itemid=42

1.5.4 Turism /tipuri de turim practicate

In acest moment in zona Gal MM exista 4 micro-zone de concentrare a turismului, care concentreaza majoritatea atractiilor si activitatilor turistice :

Zona naturala/Arie protejata, Parcul Natural Muntii Maramuresului, Trasee montane www.muntiimaramuresului.roPromotor Asociatia Ivan Krevan Ivan Krevan: http://www.turismhutsul.ro/

Zone rurale montane: Bistra, Petrova, Poienile de sub Munte , Repedea , Ruscova (Turism Montan) Promotori: PNMM: www.muntii-maramuresului.ro Asociatia Ivan Krevan: http://www.turismhutsul.ro/

Zona rurala cu potential Istoric, Balneo-Climateric: Rona de Sus-Costiu Zona Bistra: http://agroturism-maramures.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=31&Itemid=40a) Pensiunea Magyar, tel. 0262-369070, 3 camereb) in satul Valea Viseului situat pe malul raurilor Tisa si Viseu se pot vedea ramasitele unui pod peste raul Tisa, pod distrus dupa al doilea razboi mondial.c) Traseul marcat Bistra - Repedea, marcaj: triunghi rosu; durata: 6-7 ore. Marcajul porneste din centrul localitatii Valea Viseului (gara), dupa circa 250 m traseul coteste spre stanga printre case, ajunge in DJ 185, la intrarea in Defileul Viseului, parcurge spectaculosul defileu lung de 5, 5 km, iar la intrarea in localitatea Bistra, marcajul urca pe terasa Vaii Viseu si coboara in Valea Bistra. Traseul turistic urca pe vale pana la Preluca Bistrei (Preluca lui Glodean), de aici prin poiana si apoi prin padure, ajunge in culmea dintre vaile Bistra si Frumusean in Preluca lui Ionas de unde coboara in Paltinu, la cabana silvica.In continuare marcajul urmeaza drumul forestier de pe valea Hututeanca, pe care-l paraseste urcand in saua din varfurile Tomantec si Vajii, de aici coboara prin poieni, lasand in dreapta Vf. Vajii, ajunge in Certina de unde coboram spre stanga in valea Tomnatecu si de aici in valea Repedea la cantonul silvic. Traseu de o zi: Cosnea - Smereka - Stanisoara - varful Mihailecu - lacul Vinderel - varful Farcau 1§ Traseu turistic marcat cu banda rosie din Poienile de Sub Munte-Luhei - varful Mihailecu § Circuit de aproximativ 20 km lungime care poate fi parcurs in 10-12 ore§ Obiective: varful Stanisoara, varful Mihailecu si caldarile sale alpine apoi lacul Vinderel si varful Farcau.


http://www.turismhutsul.ro/

http://www.muntii-maramuresului.ro/

http://www.turismhutsul.ro/

http://www.muntiimaramuresului.ro/

§ Dificultate: zona montana de dificultate medie§ de aici se pot admira§ spre sud-est Piatra Socolaului, cu vestita floare de colt, apoi, § peste valea Socolau, culmea si varful Pecealu-Grohot-Bucovinca si rotunjitul varf Bardau -1850 m, § iar spre nord-est apar poienile alpine de pe frontiera cu Ucraina, § de la Lutoasa spre Ludescu si Budescu § iar pe o culme inseuata mai apropiata (situata intre valea Rica si valea Socolau)§ poienile splendide, de la Plisca la Boucu, Rachita pana sus pe Copilas.popas Culmea Mihailecu (ora12.00) cu o panorama larga de la Copilas spre Ludescu-Budescu-Barsanescu-Stogu, iar catre nord-vest apar locatiile traditionalelor stane de mioare, Groapa Lupilor, Groapa lui Bologa si-n cele din urma, la poalele stancoase nordice abrupte ale Mihailecului, Groapa Julii. popas lacul Vinderel (ora 12.30) picnic, 2 ore la dispozitie; De la Lacul Vinderel se poate realiza escala-darea varfului Farcau (1956 m), cu o superba panorama asupra intregii vai Ruscova, evidentiindu-se dincolo de valea Repedea, Muntele Pop Ivan (1937 m) cu caldarile nordice (ucrainiene) podite cu nea si Muntele Serban, precum si inaltele piscuri ale Transcarpatiei Ucrainiene-varful Hoverla, Pietros, Pop Ivan de Cernohora, in timp ce spre interior putem admira Tiblesul, apoi vag si cu nea in caldari, Pietrosul Rodnei plecarea de la lacul Vinderel (ora 16.00) cu popas la vacaristea Rugas si degustarea preparatelor traditionale ucrainene din lapte. Coborarea pe la catunul Arsetea si oprire la fantana cu borcut (apa minerala) (ora 18.00).

Zona Petrova - pensiunea Gogu, 0262-363180, 2 camere, 1 baie- horincie la Bilasco Vasile Doca, tel. 0744-924487 (Dunca)- Muzeul Gh Bilasco (in constructie)- Manastirea de pe Hera- Ferma ecologica dl Mihalca.

Zona Ruscova a. Cimitirul evreiesc. Este situati la 500 m. de centrul comunei Ruscova. De pe D.J. 187 din dreptul Postului de Politie Ruscova se face stanga, pe o ulita ce merge spre raul Ruscova, se trece raul Ruscova (peste un pod din ciment) dupa care se face dreapta, urmand firul raului Ruscova. Se merge pe un drum folosit pe vremuri de trenuri pe abur care aducea lemne din padurile Muntilor Maramuresului.Trebuie trecut peste mai mutle proprietati, dar nu sunt probleme din partea riveranilor. Cimitirul este ingrijit de un localnic, fiind si ingradit. b. Biserica din lemn de la Ruscova.Este asezata pe Drumul Judetean 187, pe drumul ce merge spre Poienile de sub Munte, in catunul Oblaz. Biserica de lemna este foarte veche, fiind adusa in zona din comuna Moisei.

Zona Repedea a) Poiana cu Narcise-Vf. Pop Ivan: b) Lacul Vinderel-Varful FarcauPorneste de la podul din centrul comunei Repedea, urca pe drumul forestier de pe cursul vaii omonime, apoi pe Piciorul Gruiului urmand un drum


de TAF, iesind in golul alpin sub varful Pietriceaua (1555 m altitudine). De acolo, pe langa vacaristea Laba si pe sub varfurile Runea si Rugas, ajunge la lacul Vinderel (1670 m alt.), in circa 3-4 ore de la plecare. c) Catunele Jolob-Ciolar-Plaic-Lespedea de Sus: Traseul porneste din centrul comunei Repedea, spre catunul Jolob, aflat la 30 de minute, de mers pe jos de centrul comunei. Este o asezare formata din aproximativ 25 de gospodarii, in care accesul se poate face doar pe jos. Este recomandabil de mers din primavara pana in toamna, cand pot fi observate obiceiurile si munca de zi cu zi a ucrainenilor (hutuli) din aceasta zona. Casele inca sunt vechi, din lemn, iar singura ocupatie a oamenilor este cresterea animalelor. In continuare se poate urma, spre dreapta, un traseu spre Poiana cu Narcise- Vf. Pop Ivan, iar spre stanga se merge spre catunul Ciolar, unul din cele mai bine pastrate din Repedea, continuandu-se traseul spre catunele Plaic si Lespedea de Sus. In ultimele doua catune accesul se poate face si pornind din catunul Miclusa, iar de anul trecut in conditii de vreme buna se poate urca si cu masina. Acest traseu ar fi interesat pentru o drumetie de 2-3 ore pentru a observa obiceiurile si modul de trai al localnicilor.a) - Covaci Vasile (locuieste in centrul comunei Repedea, langa podul peste raul Repedea) are un atelier unde realizeaza potcoave si este singurul potcovar de pe Valea Ruscovei.

Zona Poienile de sub Munte a) Traseu de ciclo-turism de-a lungul vailor Rica, Cvasnita, Bardii, Socolou. Daca se merge pe valea Socolou se poate ajunge pana la drumul strategic construit pe vremea imperiului austro-ungar pe la 1700, pana la granita cu Ucraina (vf. Copilas)Traseul nu este marcat. Se circula pe drumuri forestiere, intr-un peisaj pitoresc. b) Traseu Poieni-lacul Vinderel. Marcat cu o banda albastra pe urmatorul traseu: Cabana Silvica Cosnea-Scarisoara-Varful Mihailecu-Lacul Vinderel. Urca de la cabana silvica Cosnea (aflata in capatul din amonte al comunei Poienile de sub Munte), prin Scarisoara si varful Mihailecu (1918 m altitudine), coborand apoi la lacul Vinderel in circa 5-6 ore de la plecare. c) Dogarul Stefan Cut. Locuieste in catunul Obcina, ascuns in munte. Vara traiesc acolo si alti ucrainieni, totusi inaintea iernii toti parasesc catunul din cauza vremii extreme. Numai familia lui Cut Stefan ramane ca in fiecare iarna pe munte. Ei incearca sa se apere si pe ei dar si animalele lor de lupi, ursi si sa supravietuiasca din putinele alimente produse de ei.

Tipuri de turism practicate

Putin Mediu Ridicat Obs.

Turism de agrement si odihna

√ Grad de incarcare capacitati cazare 15% vs. Zonele invecinate

Alpinism √ Nu exista trasee omologate pentru alpinism

Turism Cultural si Religios

√ Focalizat pe Sarbatorile Traditionale si Religioase

Turism Piscicol √ Cf. Sezon pescuit Turism Ecvestru √ Potential in zona Costiu (cca. 640

cabaline in GAL )Cicloturism √ Neorganizat, nu exista zone amenejate

pentru cicloturism si nici trasee specifice /amenajate/marcate


http://hartimontane.ro/bin/poteci/puncte.php?lng=ro&id=3587




Agroturism √ Nu exista nici o pensiune inregistrata/clasificata la ANTREC.ro Pensiuni clasificate cf. Min.Turism, in continuare


Capacitati de cazare Clasificate mdrl.ro/_documente/turism/unitati_clasificate/unitati_cazare.xls

Tip structura Denumirea structurii

Categoria

Numar camere

Numar locuri

Judet

Localitate Numar certificat clasificare

Pensiune turistica rurala Miraj 3 flori 10 18

MM Leordina 11718

Pensiune turistica rurala

Bora viorica 2 flori 2 4

MM Petrova 10964

Pensiune turistica rurala Ady 2 flori 5 10

MM Rona de jos

7215/5020

Pensiune turistica rurala Any 2 flori 3 5

MM Rona de jos

7214/5019

Pensiune turistica rurala Marin 2 flori 5 10

MM Rona de jos

7210/5017


Rusucu 2 flori 4 9

MM Rona de jos

7208/5013


Vasilica 2 flori 3 6

MM Rona de jos

7205/5016

Camere de inchiriat

Viktoria 2 stele 2 4

MM Rona de jos

7212/5015

Rezumat Stele Flori Camere LocuriBistra 0 0 0 0Leordina 0 3 10 18Moisei 2 0 3 8Petrova 0 2 2 4Poieni 0 0 0 0Repedea 1 0 0 16Rona de Jos 2 10 22 44Rona de Sus 0 0 0 0Ruscova 0 0 0 0

Potential EcoTurism, cf. Strategiei nationale de dezvoltare a ecoturismului in Romania. NOV2009 :Sursa: http://mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf, pag.71


Proiecte cf.EcoTurism / Strategie, pag.82 :


Concluzie:/Patrimoniu arhitectural si cultural &turism:Conform legii turismului 755/2001, unde se precizeaza:

“Resursele turistice pot fi:- naturale: elemente geologice, geomorfologice, de clima, de flora si de fauna, peisaje, zãcãminte de substante minerale si alti factori;- antropice: monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansamblurimemoriale, monumente tehnice si de arta, muzee, elemente de folclor si arta popular” ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 83

- Aceste Resurse natural si antropice exista din abundenta in zona GAL MM- Patrimoniul arhitectural si cultural este bogat si foarte diversificat .Valorificarea acestuia este coborita, suferind in esenta de acceasi izolare (logica) ca si restul teritoriului.- Ideea de realizare de retele si in acest segment este una din putinele constructive care ar putea duce la realizarea altor mase critice pentru a permite o valorificare eficienta si eficace a acestora, cu resursele locale existente.- Inclusiv segmentul turism sufera de o izolare/lipsa promovarea atit din interior (resurse indogene) cit si din exterior: strategiile judetene (CJMM), regional (ADR NV) dar si nationale (Master Plan Turism, Min.Dezv.Regionale si Turismului) cu exceptia Mocanitei din Viseu si Partial al Parcurilor PNMM si PN Rodnei) nu promoveaza alte obiective ale zonei.- Potentialul major in domeniul eco_turismului, bazat pe PNMM si PNMR combinat cu potentialul –atractia elementelor Traditionale (Tirguri, Evenimente, Patrimoniu antropic) reprezinta factorii majori de dezvoltare in domeniul turismului si a serviciilor.


2. Economia locala

2.1 Repartizarea populatiei active

(industrie, comert, servicii, constructii, agricultura etc.) in ultimii 5 ani.

2008Populatia activa/Personal Salariat

Sector agricol

Sector industrial si de artizanat

Sector de comert

Sector privind serviciile

Total 4400 39 1185 420 2756

% 100 0.89 26.93 9.55 62.64

Observatii: S-au luat in calcule datele din 2008 pentru completarea tabelului sinteza, pentru descrieri detaliate anii 2004-2008 la care exista date certe statistice .

1. Sectorul agricol in sine nu are peste 1% salariati, neexistind de fapt angajatori in sector, dominanta fiind agricultura de subsistenta in special cresterea animalelor (Oi, Bovinet, Porci, Pasari )

2. Sectorul Silvic ca pondere in numar de salariati nu exista in statisticile INSEE ca si angajati locali, ci ca angajati in localitate de rezidenta (raportare fiscala) a Regiei Silvice, in cazul nostru Directia Silvica Maramures.- Ambele observatii plus analizele detaliate in continuare, confirma obiectivele strategice de creere a noi locuri de munca locale in sectorul agricultura-silvicultura-piscicultura, pe produse din gama ecoproduse si produse traditionale .- Sectorul serviciilor este dezvoltat, probabil in anul 2010 o parte din angajati si angajatori vor fi obligati catre reorientarea catre alte servicii, probabil eco_servicii (eco_turism, ind. Farmaceutica_eco_ sanatate, etc) daca se va reusi dezvoltarea unei piete in acest segment.

2.2 Salariati - total - numar mediu in GAL MM 2004-2008 (Cf. Date Dir.Statistica/Fise Localitati )Localitate 2004 2005 2006 2007 2008

Salariati total GAL MM=1576, 1, 67% din jud.MM (94.017)

Bistra 245 243 293 285 283Leordina 98 99 99 89 131Petrova 107 121 121 120 108Poienile de Sub Munte 426 427 437 415 468

Repedea 143 145 145 185 181Rona de Jos 64 70 70 75 73Rona de Sus 151 152 160 160 157Ruscova 193 195 195 175 175

Observatii: Tendinta de pierdere continua de locuri de munca 2004-2009, cu accentuare sigur in 2009 este o tendinta grea, confirmata si de prioritatea selectata ca nr.1 a zonei=Locurile de Munca .2x Exceptii: Poienile de sub Munte si Leordina, unde nu regasim la firme private aceste cresteri de numar de locuri de munca, probabil sunt angajati in sectorul silvic .


2.3 Număr mediu salariati in agricultura, silvicultura si pescuit GAL MM 2004-2008

Localitate 2004 2005 2006 20072008, Salariati in sector primar(agric.silv.piscic.)=142 in GAL 10.7% din jud.MM

Bistra 1 1 1 1 1Moisei 1 1 0 0 0Leordina 1 1 1 1 0Petrova 0 1 0 0 0Poienile de Sub Munte

1 1 0 0 40

Repedea 1 1 0 0 10Rona de Jos 1 1 1 0 0Rona de Sus 1 1 1 0 0Ruscova 1 2 2 0 35Viseu de Jos 1 1 1 10 0Viseu de Sus 5 5 5 0 56

GAL MM (2004-2008) 14 16 12 12 142MM: Numar mediu salariati in agricultura, silvicultura si pescuit 661 656 435 322 1327Procent GAL in MM 2.12 2.44 2.76 3.73 10.70


2.4 Salariati in Industrie GAL MM: 2004-2008

Localitate 2004 2005 2006 20072008

Bistra 80 80 130 130 130Leordina 0 0 0 0 20Petrova 0 0 0 0 20Poienile de Sub Munte 40 40 50 50 50Repedea 3 3 3 3 9Rona de Jos 0 0 0 0 0Rona de Sus 28 28 28 28 28Ruscova 23 23 23 23 23


2.5 Numar mediu salariati in industria prelucratoare GAL MM 2004-2008

Localitate 2004 2005 2006 2007 2008Bistra 80 80 130 130 130Leordina 0 0 0 0 20Petrova 0 0 0 0 20Poienile de Sub Munte 40 40 50 50 50Repedea 0 0 0 0 9Rona de Jos 0 0 0 0 0Rona de Sus 28 28 28 28 28Ruscova 22 22 22 22 22

2.6 Numar mediu salariati in constructii

Denumire 2004 2005 2006 2007 2008

Bistra 22 22 22 25 25Leordina 8 8 8 14 14Moisei 20 20 20 20 20Petrova 13 13 13 13 13Poienile de Sub Munte 32 32 32 32 32Rona de Jos 0 6 6 6 6Rona de Sus 0 0 0 0 0Ruscova 12 13 13 13 13Viseu de Jos 8 8 8 3 3Viseu de Sus 156 156 170 160 0Total GAL MM 271 278 292 286 126Numar mediu salariati in constructii 4382 4709 5012 5682 7993

Procent GAL MM din Maramures 6.18 5.90 5.83 5.03 1.58

2.7 Salariati in Comert 2004-2008

2004 2005 2006 2007 2008,

Bistra 10 10 10 12 12Leordina 10 10 10 10 10Petrova 11 11 11 11 11Poienile de Sub Munte 39 39 39 39 39

Repedea 10 10 10 10 10Rona de Jos 17 17 17 17 17

Rona de Sus 17 17 17 17 17Ruscova 12 12 12 12 12


2.8 Salariati in servicii

Numar mediu salariati in informatii si comunicatiiLocalitate 2004 2005 2006 2007 2008,

Leordina 0 0 0 0 3Moisei 0 0 0 0 4Poienile de Sub Munte 0 0 0 0 3

Rona de Sus 0 0 0 0 2Total GAL MM 12

2.9 Numar mediu salariati in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat

Denumire 2004 2005 2006 2007 2008

Ruscova 1 1 1 1 0Numar mediu salariati in distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareDenumire 2004 2005 2006 2007 2008Ruscova 0 0 0 0 1Numar mediu salariati in transport si depozitareDenumire 2004 2005 2006 2007 2008Bistra 19 19 15 15 10Leordina 18 18 18 18 15Petrova 15 15 15 15 11Poienile de Sub Munte 17 17 17 17 17Rona de Jos 3 3 3 3 3Rona de Sus 8 8 8 8 6Ruscova 3 3 3 3 3

Numar mediu salariati in intermedieri financiare si asigurariLocalitate 2004 2005 2006 2007 2008Moisei 1 1 1 1 0Petrova 1 1 1 2 0Poienile de sub Munte 1 1 1 1 0Ruscova 1 1 1 1 0

Numar mediu salariati in activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 2004 2005 2006 2007 2008

Leordina 0 0 0 0 13


2.10 Numar mediu salariati in adminstratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public

2004 2005 2006 2007 2008

Bistra 6 6 8 8 11

Leodina 8 8 8 8 11

Petrova 6 6 6 6 11

Poienile de sub Munte 17 17 17 17 17

Rona de Jos 8 8 8 8 12

Rona de Sus 13 13 13 15 13

Ruscova 6 6 6 8 13

2.11 Numar mediu salariati in invatamant

2004 2005 2006 2007 2008

Bistra 88 86 86 86 71Leordina 31 31 31 34 34Petrova 41 54 54 48 48Poienile de sub Munte 168 158 158 162 162Repedea 78 90 90 88 88Rona de Jos 19 14 14 29 29

Rona de Sus 54 55 55 58 63Ruscova 74 74 74 71 58

2.12 Numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala

2004 2005 2006 2007 2008Bistra 8 8 8 8 10Leordina 4 4 4 4 5Petrova 6 6 6 6 6Poienile de sub Munte 89 89 89 90 101



2.13 Numar mediu salariati in activitati de spectacole, culturale si recreative

2004 2005 2006 2007 2008

Bistra 0 0 0 0 1Leordina 0 0 0 0 1Petrova 0 0 0 0 2Poienile de sub Munte 0 0 0 0 1Repedea 0 0 0 0 0Rona de Jos 0 0 0 0 1Rona de Sus 0 0 0 0 1Ruscova 0 0 0 0 1

Observatii: Datele privind economia economia locala si repartitia populatiei active au fost preluate din Fisele Statistice ale localitatilor .

Datele prelevate din sursele Min.Finantelor, www.mfinante.ro arata urmatoarele :In cele 8 localitati din GAL MM exista inregistrate 856 firme conform Legii 31 .

Aceste firme isi desfasoara activitatile conform Cod CAEN si inregistrarii ca activitate principala in 4 x Mari domenii :- Comert - Constructii- Prelucrarea lemnului- Silvicultura

Obs. 1.Fenomenul scaderii cu peste 55% a numarului de salariati in firme cu capital

majoritar privat este cel mai negativ fenomen economico-social din zona, confirmat si de sondajul public (nevoia de locuri de munca ).Nerevenirea in 2009 si nici in 2010 (Trim.1) a sectorului privat, care ar trebui sa fie PRIMUL MOTOR al economiei locale este de natura a produce efecte in avalansa, efecte care sa duca anumite segmente la limite de suportabilitate.Acesta este principalul motiv pentru care recomandam alocarea in zona economica a min. 50% din proiectele /bugetele LEADER+ tintite, si ca domenii economice cele legate de eco_produse

Obs. 2. Conform statisticilor DJS numarul total de salariati public + privati in 2008 a fost de 4400 din care 2745 adica 62.39 in sectorul privat, scaderea sectorului privat cu 55% a dus sigur in 2009 la un raport sub 50% a salaritialor in sistemul privat, deci practic un DEZECHILIBRU major intre numarul de salariati publici vs. Cei din sectorul privat (economic), si un inevitabil colaps al sistemelor micro si macroeconomice /locale si nationale .

Obs. 3. Comparind date din surse oficiale _Dir.Statistica vs. Finante publice apar situatii inexplicabile de ocuparea fortei de munca (ex.2007) in care par a fi mai multi angajati in sectorul privat decit per total zona, date eronate probabil de modurile de clasificare a salariatilor (permanenti, temporari, sezonieri, etc) importante in domeniile de excelenta ale zonei (Silvicultura, Prelucrarea Lemnului, Constructii).


http://www.mfinante.ro/

3. Agricultura

3.1 Structura fondului funciar pe teritoriul GAL Muntii Muntii Maramuresului

Categoria suprafeței agricole Ha %Total fond funciar 72612 100Suprafata agricola totala 28541 39,31d.c. Arabil 8152 11,23Fanete 15364 21,16Pasuni 8962 12,34

Vii si pepiniere viticole 0 0,00

Livezi si pepiniere pomicole 77 0,11

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 44078 60,70

d.c. Paduri 44078 60,70Ape si balti 20 0,03Alte suprafete 0 0,00

Comentarii privind economia localaSe va prezenta o analiza sintetica privind economia agricola (structura – marimea exploatatiilor, modul de exploatare – arendare, privat, asociatii in scopul practicarii agriculturii, agricultura ecologica, culturile dominante, evolutie etc.), procesarea produselor agricole, marcile locale etc.

3.2.Numar capete animale impartite pe tipuri:

Efective de animale la 01.01.2010 Localitatea Bovinet

BubalinePorci Ovine Caprine Pasari Cabaline

1 Bistra 1581 4360 4751 200 4000 2602 Leordina 750 620 1344 175 3910 934 Petrova 1381 1175 3100 410 9140 2305 Poienile de sub Munte 2222 910 6000 139 5450 2956 Repedea 881 820 5318 76 2480 1587 Rona de Jos 300 500 600 90 3000 1628 Rona de Sus 950 500 2000 100 4000 1709 Ruscova 1190 1510 2500 300 5000 200 Total in GAL MM 9255 10395 25613 1490 36980 1568

Total gen 85301


3.3 Suprafata agricola dupa modul de folosinta - ha

Denumire 2004 2005 2006 2007 2008


3.4 Suprafata arabila - ha2004 2005 2006 2007 2008

Bistra 520 520 520 520 520Leordina 345 345 345 345 345Petrova 495 495 495 495 497Poienile de Sub Munte 765 765 765 765 765Repedea 275 275 275 274 274Rona de Jos 595 595 595 595 595Rona de Sus 605 605 605 605 605Ruscova 475 475 475 475 475Total GAL MM 4075 4075 4075 4074 4076

3.5 Suprafata - livezi si pepiniere pomicole - ha

Suprafata - livezi si pepiniere pomicole - ha

2004 2005 2006 2007 2008

Petrova 5 5 5 5 5Rona de Jos 50 50 50 50 50Rona de Sus 8 8 8 8 77

3.6 Suprafata - finete - ha

Suprafata - finete - ha

2004 2005 2006 2007 2008

Bistra 2090 2090 2090 2090 2090Leordina 1298 1298 1298 1298 1298Petrova 1781 1781 1781 1781 1781Poienile de Sub Munte

3910 3910 3910 3910 3910



3.7 Suprafata - pasuni - ha

Denumire 2004 2005 2006 2007 2008Bistra 1830 1830 1830 1830 1830Leordina 96 96 96 96 96Petrova 70 70 69 69 69Poienile de Sub Munte

5115 5115 5115 5115 5115


3.8 Efective de animale la 01.01.2010

Localitatea Bovinet Bubaline

Porci Ovine Caprine Pasari Cabaline

1 Bistra 1581 4360 4751 200 4000 2602 Leordina 750 620 1344 175 3910 934 Petrova 1381 1175 3100 410 9140 2305 Poienile de

sub Munte2222 910 6000 139 5450 295

6 Repedea 881 820 5318 76 2480 1587 Rona de Jos 300 500 600 90 3000 1628 Rona de Sus 950 500 2000 100 4000 1709 Ruscova 1190 1510 2500 300 5000 200

3.9 Evolutii efective animale 2004-2010/localitati

Bistra 2004 20101842 Bovine - total - la sfirsitul anului - capete 1580 1581

1844Bovine in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului 1580 1581

1845 Porcine - total - la sfirsitul anului - capete 1100 1360

1847Porcine in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului 1100 1360

1864 Ovine - total-la sfirsitul anului-capete 2391 4751

1865Ovine in gospodariile populatiei - capete- la sfirsitul anului 2391 4751

1852 Pasari - total - la sfirsitul anului - capete 7170 4000

1854Pasari in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului 7170 4000


Observatii: Bistra: cresterea numar ovine, reducere pasari

Leordina 2004 20101842 Bovine - total - la sfirsitul anului - capete 855 750








Obs.Leordina: Reducere la toate tip. De animale


Petrova Petrova 2004 2010

1842 Bovine - total - la sfirsitul anului - capete 900 1318








Obs.Petrova: Crestere Ovine, Crestere Pasari


Poienile de sub Munte Poieni2004 20101842 Bovine - total - la sfirsitul anului - capete 1983 2222








Obs.Poieni: Crestere Oi, reducere pasari

Repedea 2004 20101842 Bovine - total - la sfirsitul anului - capete 800 881









Obs.Repedea: Revenire Ovine, reducere pasari

Rona de Jos 2004 20101842 Bovine - total - la sfirsitul anului - capete 882 300








Observatii: Rona de Jos: Scadere la toate categoriile


Rona de Sus 2004 20101842 Bovine - total - la sfirsitul anului - capete 1144 950








Obs.Rona de Sus: Crestere Ovine, Reducere celelalte

Ruscova Ruscova2004 20101842 Bovine - total - la sfirsitul anului - capete 950 1190









Observatii: Ruscova: Crestere la toate categoriile mai putin pasari


3.10 Tabel sumar suprafete /Localitati/Agricole/Silvice

Sumar suprafeteSupraf. Totala /ha

Agricola 2008

SilvicaTotal agricola si silvica

Dif.Total minus AS


3.11 Concluzii generale agricultură:

- structura – marimea exploatatiilor – majoritatea exploatatiilor agricole sunt de semisubuzistenta cu mici exceptii in domeniul cresterii oilor si a unor ferme de vaci;- modul de exploatare: este in general individual, doar in ultimi ani au inceput sa apara contracte de arendare a unor terenuri in vederea comasari lor;- exista 5 asociatii agricole in zona dar care nu sunt suficient de bine organizate;- se intreprind demersuri pentru infiintarea unei cooperative agricole de tip 1 in localitatile de pe Valea Ruscovei;- in comuna Petrova sunt peste 100 de beneficiari ai Masurii 141 – ferme de semisubzistenta;- modul de practicare a agriculturii este unul ecologic dar fara ca localnicii sa-si certifice produsele;- nu se folosesc in agricultura ingrasaminte chimice;- culturile dominante sunt cartoful si porumbul;- cresterea animalelor: se constata o specializare in cresterea oilor datorata si unor subventii pe terenurile de pasunat;- procesarea produselor agricole se face in general in gospodarii;- marci locale sunt destul de putine (cu exceptia fermei de vaci de la Petrova) - se observa a revenirii la cresterea animalelor in special ovine si bovine si reducerea semnificativa la cresterea pasarilor si in mai mica masura la porcine.- dat fiind importanta produselor eco si albe (lina) tintite in proiect, aceste tendinte sunt relevante pentru argumentarea directiilor de dezvoltare viitoare.- exploatarea pasunilor si pajistilor naturale din Parcul National Muntii Maramuresului, neincarcate in acest moment la capacitate, reprezinta o oportunitate deschisa pentru cresterea numarului de oi, dar si a capacitatilor de valorificare a produselor acestora (lina, produse lactate, piele ).- este suprinzatoare lipsa activitatilor de procesare a pielor de animale (si a carnii) in conditiiile existentei unui numar ridicat de animale (aproape 100.000 capete) la fel ca si capacitatile de procesare a linii, atit in industria textile cit si ca material izolant in constructii. in cadrul grupurilor de lucru au fost discutate aceste aspecte, raminind ca ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 101

viitoare proiecte sa se dezvolte pe aceste oportunitati, conform unor intentii exprimate de citiva antreprenori.


4. Industrie – IMM – Micro-intreprinderi

Candidatul va scoate in evidenta structura intreprinderilor active din industrie, constructii, comert si alte servicii din zona respectiva asa cum este prezentata in tabelul de mai jos.

2009 Total intreprinderi

Micro-intreprin-deri cu 1 - 9 salariati

Intreprinderi cu 10 - 49 salariati

Intreprinderi cu 50 - 249 salariati

Intreprinderi cupeste 250 salariati

Numar 267 260 7 0 0% 100, 00 98 2, 92 0 0

Localitate Numar firme 2008

2009 2007

1 Poienile de Sub Munte 69 66 802 Rona de Sus 54 52 643 Ruscova 49 47 604 Repedea 32 31 435 Leordina 25 24 406 Rona de jos 20 19 307 Petrova 19 18 248 Bistra 10 10 13 Total firme in GAL MM 278 267 354

Observatii: Ca si numar de firme/locuitor localitatile au o medie de cca. ½ fata de cel mai apropiat oras, si citeva comune Poieni, Repedea si Bistra (cele mai izolate fizic de altfel) sunt in coada clasamentului, urmate de Petrova si Ruscova.

Pentru Bistra exista o compensare prin prezenta unei firme cu 87 de salariati (2009) echivalentul a cca. 20 de microintreprinderi .

Baia Mare (6.903 Firme) 0.0493

Sighetu Marmatiei (1.139 Firme ) 0.0285 Gal MM IMM/Loc

(2008)4 Poienile de Sub Munte 0.00675 Rona de Sus 0.01156 Ruscova 0.00957 Repedea 0.00658 Leordina 0.00979 Rona de jos 0.009710 Petrova 0.007211 Bistra 0.0023


http://membri.listafirme.ro/maramures/ruscova/o1.htm

http://membri.listafirme.ro/maramures/rona-de-sus/o1.htm

http://membri.listafirme.ro/maramures/poienile-de-sub-munte/o1.htm

http://membri.listafirme.ro/maramures/sighetu-marmatiei/o1.htm

http://membri.listafirme.ro/maramures/baia-mare/o1.htm

Comentarii:- din punct de vedere cantitativ firmele de tip antreprenor (fara salariat) sunt dominante 53.04% din total firme, ceea ce poate fi considerat un specific local (dar si national) explicabil prin sistemul de impozitare existent pina in anul 2008, au probabil cel putin 454 de persoane care beneficiaza de un loc de munca in care sunt si antreprenor si lucrator si probabil sunt sustinatorii famiilor (AF, PFA, sau chiar SRL uri cu unic asociat); - ca si pondere /numar de salariati microintreprinderile detin pozitia dominanta, ceea ce confera a stabilitate/flexibilitate sistemului economic, media de salariati a acestora demonstrind o fragilitate a acestora (nedezvoltare);- industriile locale sunt focalizate pe 4 mari domenii, 2 total dependente de resursa locala principala –lemn (Silvicultura, Prelucrare Lemn); 1 x Constructii, legate tot de traditia locuitorilor in industria contructiilor 1x Comert .- tipul de intreprinderi si evolutia lor in timp denota faptul ca microIntreprinderile si Intreprinderile mici care asigura majoritatea locurilor de munca, au fost cele mai afectate de criza economica si de declinul zonei si risca in continuare sa fie “perdantele” si odata cu ele sa asistam la reducerea in continuare a locurilor de munca.- pentru posibila refacere de locuri d emunca ele trebuie sa fie principalul grup tinta al proiectelor din zona, atit pentru partea antreprenorial (noi antreprenori-noi firme), dar si ca mentinere-dezvoltare noi locuri de munca;- aceste deziderate se pot atinge prin consolidarea celor care utilizeaza Resurse locale, respective diversificare catre utilizarea resurselor locale si ecoinovarea pentru obtinerea de eco_produse;- dezvoltarea prin ecoinovare poate fi vazuta ca o strategie de consolidare, poate nu atit pe partea de dezvoltare eco_produse cit pe partea de “ecologizare” a proceselor actuate prin introducerea de noi tehnologii si know how .- exista o slaba preocupare pentru Certificarea Calitatii companiilor (indicator de competitivitate) atit in standarde de management companii (ISO9001) cit mai ales in standarde de mediu (ISO14001-o singura certificare), si pentru Sanatate si securitate ocupationala ( OHSAS 18001- 1 certificare);


4.1 Comert si sector de servicii

In tabelul de mai jos vor fi prezentate principalele tipuri de comert (industrial, agricol, piscicol etc.) practicate in teritoriul respectiv. De asemenea, vor fi enuntate principalele tipuri de intreprinderi care practica prelucrarea tertiara (a treia faza – stadiu – de prelucrare) a produselor.

Distributia pe localitati:Localitatea Firme comert&serviciiBistra 0Leordina 10Petrova 9Poieni 23Repedea 16Rona de Jos 5Rona de Sus 11Ruscova 14Total in GAL MM 88

NrInmatr Jud Localitate Caen domeniu

J24/686/1995 MM LEORDINA 4711

Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse

alimentare, bauturi si tutun

J24/1458/2007 MM LEORDINA 4711



J24/264/2008 MM LEORDINA 4711



J24/711/2002 MM LEORDINA 4711



J24/401/2008 MM LEORDINA 4711



J24/1408/2005 MM LEORDINA 4778 Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate

J24/1597/2008 MM LEORDINA 5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare

J24/1012/2009 MM LEORDINA 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

J24/676/1993 MM LEORDINA 5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor

J24/1058/1994 MM LEORDINA 6920 Activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal

J24/518/2009 MM PETROVA 4613 Intermedieri in comertul cu material lemnos si materiale de constructii

J24/883/2008 MM PETROVA 4673

Comert cu ridicata al materialului lemnos si a materialelor de constructie si

echipamentelor sanitare

J24/277/2009 MM PETROVA 4773 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate

J24/2165/2007 MM PETROVA 5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare

J24/12/2006 MM PETROVA 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

J24/1563/2008 MM PETROVA 5590 Alte servicii de cazare

J24/779/2003 MM PETROVA 5811 Activitati de editare a cartilor

J24/522/2003 MM PETROVA 6209 Alte activitati de servicii privind tehnologia informatiei

J24/78/2008 MM PETROVA 8623 Activitati de asistenta stomatologica

J24/56/2009 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4520 Intretinerea si repararea autovehiculelor

J24/2195/1994 MM POIENILE DE SUB 4673 Comert cu ridicata al materialului lemnos si a materialelor de


MUNTE constructie si echipamentelor sanitare

J24/1681/2008 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4673

Comert cu ridicata al materialului lemnos si a materialelor de

constructie si echipamentelor sanitare

J24/2120/1994 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4711

Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare

predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

J24/1406/1994 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4711



J24/126/1994 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4711



J24/1263/2003 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4711



J24/691/2004 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4711



J24/1118/2006 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4711



J24/923/2007 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4711



J24/2200/2008 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4711



J24/329/2009 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4711



J24/574/1994 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4719


predominanta de produse nealimentare

J24/203/2007 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4754

Comert cu amanuntul al articolelor si aparatelor electrocasnice, in

magazine specializate

J24/459/2007 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4932 Transporturi cu taxiuri

J24/207/2009 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 4941 Transporturi rutiere de marfuri

J24/596/2009 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 5590 Alte servicii de cazare

J24/1679/2007 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 5610 Restaurante

J24/722/2009 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 5610 Restaurante

J24/242/2006 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 6209 Alte activitati de servicii privind tehnologia informatiei

J24/1238/2008 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 6920

Activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul

fiscal

J24/1970/2008 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 9200 Activitati de jocuri de noroc si pariuri

J24/440/2007 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 9603 Activitati de pompe funebre si similare

J24/405/1998 MM REPEDEA 4711



J24/688/2003 MM REPEDEA 4711



J24/54/1995 MM REPEDEA 4711



J24/659/1992 MM REPEDEA 4711 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse



J24/13/2010 MM REPEDEA 4711



J24/48/2007 MM REPEDEA 4711



J24/383/1993 MM REPEDEA 4931 Transporturi urbane, suburbane si metropolitane de calatori

J24/1974/1991 MM REPEDEA 4941 Transporturi rutiere de marfuri







J24/936/2004 MM REPEDEA 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

J24/783/2009 MM REPEDEA 6202 Activitati de consultanta in tehnologia informatiei

J24/904/2004 MM

RONA DE

JOS 4711



J24/44/1997 MM

RONA DE

JOS 4711



J24/583/2007 MM

RONA DE

JOS 4711



J24/259/2006 MM

RONA DE

JOS 4711



J24/1664/2004 MM

RONA DE

JOS 4939 Alte transporturi terestre de calatori n.c.a.

J24/219/1996 MM

RONA DE

SUS 4711



j24/8/2005 MM

RONA DE

SUS 4711



J24/379/1996 MM

RONA DE

SUS 4711



J24/1279/2004 MM

RONA DE

SUS 4771 Comert cu amanuntul al imbracamintei, in magazine specializate

J24/599/2007 MM

RONA DE

SUS 4771 Comert cu amanuntul al imbracamintei, in magazine specializate

J24/394/1998 MM

RONA DE

SUS 4941 Transporturi rutiere de marfuri

J24/1694/2006 MM

RONA DE

SUS 5229 Alte activitati anexe transporturilor

J24/389/1991 MM

RONA DE

SUS 5510 Hoteluri si alte facilitati de cazare similare

J24/97/2003 MM

RONA DE

SUS 5520 Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata

J24/512/1997 MM

RONA DE

SUS 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere

J24/2214/2008 MM

RONA DE

SUS 6820 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate

J24/537/2008 MM RUSCOVA 4532 Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule

J24/904/1996 MM RUSCOVA 4673




J24/489/1991 MM RUSCOVA 4673



J24/283/2001 MM RUSCOVA 4673



J24/73/1993 MM RUSCOVA 4711



J24/294/2004 MM RUSCOVA 4711



J24/917/2005 MM RUSCOVA 4711



J24/900/1993 MM RUSCOVA 4724

Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor zaharoase, in

magazine specializate

J24/2294/1994 MM RUSCOVA 4730 Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule in magazine specializate

J24/1568/2007 MM RUSCOVA 4773 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate

J24/1898/2008 MM RUSCOVA 4773 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate

J24/531/2003 MM RUSCOVA 4931 Transporturi urbane, suburbane si metropolitane de calatori

J24/2196/2008 MM RUSCOVA 4941 Transporturi rutiere de marfuri

J24/2012/2006 MM RUSCOVA 9602 Coafura si alte activitati de infrumusetare

J24/1576/2008 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 1071 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

J24/657/2001 MM VISEU DE SUS 1071 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

J24/924/1995 MM RUSCOVA 1071 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

J24/1406/1991 MM RONA DE SUS 1071 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

J24/1363/2007 MM MOISEI 1073

Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase

similare

J24/2243/2007 MM MOISEI 1073

Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase

similare

J24/1049/1993 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 1413 Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp)

J24/424/1994 MM

POIENILE DE SUB

MUNTE 1610 Taierea si rindeluirea lemnului

J24/274/1996 MM

POIENILE DE SUB


J24/856/1992 MM

POIENILE DE SUB


J24/1902/1994 MM

POIENILE DE SUB


J24/445/2005 MM

POIENILE DE SUB


J24/412/2007 MM

POIENILE DE SUB


J24/656/1996 MM RUSCOVA 1610 Taierea si rindeluirea lemnului

J24/178/1994 MM REPEDEA 1610 Taierea si rindeluirea lemnului

J24/1592/1994 MM RONA DE SUS 1610 Taierea si rindeluirea lemnului




J24/320/2000 MM LEORDINA 1610 Taierea si rindeluirea lemnului

J24/2322/1994 MM PETROVA 1610 Taierea si rindeluirea lemnului





J24/1311/1992 MM BISTRA 1610 Taierea si rindeluirea lemnului

J24/639/2004 MM BISTRA 1610 Taierea si rindeluirea lemnului

J24/571/2002 MM RONA DE JOS 1610 Taierea si rindeluirea lemnului

J24/457/2008 MM RONA DE JOS 1610 Taierea si rindeluirea lemnului

J24/2038/1994 MM REPEDEA 1623 Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie, pentru constructii

J24/525/2004 MM RONA DE SUS 1623 Fabricarea altor elemente de dulgherie si tamplarie, pentru constructii

J24/137/1996 MM LEORDINA 2229 Fabricarea altor produse din material plastic

J24/808/2005 MM RUSCOVA 3109 Fabricarea de mobila n.c.a.

J24/789/2009 MM RUSCOVA 3109 Fabricarea de mobila n.c.a.

Comentarii privind comertul si serviciile- acoperirea cu servicii si comert este destul de buna cu mici exceptii (Bistra)- cele 8 comunitati au acoperire partiala cu comert si servicii, dar sunt descoperite la marea majoritate a serviciilor in special a celor cu adresabilitate resurse umane si activitati /Servicii de inginerie, consultant, expertiza.In acest context trebuie gasite solutii de dezvoltare a serviciilor catre zonele periferice (fizice si logice) prin construirea unor retele prin care sa se poata difuza informatiile si cunostiintele cit mai aproape de consumatorul final.- exista in fiecare comuna sau catun magazine care ofera diverse produse spre vanzare clientilor;- exista o buna acoperire a zonei cu brutarii;- exista in zona o macelarie;- a inceput sa se consolideze sectorul serviciilor de consultanta;- este foarte bine reprezentat sectorul serviciilor de prelucrare a lemnului;- in fiecare localitate exista persoane specializate in oferirea de servicii de proximitate.


5. Servicii pentru populatie si infrastructuri medico-sociale

5.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii

In tabelul de mai jos, se vor completa principalele servicii de sanatate, educatie, recreere etc., care functioneaza pentru populatie si infrastructura medico – sociala existenta.

Medical Invatamant Dotari sportive

Spital Medic Dentist Primar Secundar UniversitateTeren de

fotbalSala de sport

Existenta DA/NU

da da da da da nu da da

Daca NU, indicati distanta in km de la centrul teritoriului pana la cel mai apropiat obiectiv menționat

125 km Orasul Baia Mare

5.2 Structura de invatamant actuala

E1)Invatamint public (sursa: www.isjmm.ro)R E T E A S C O L A R A Nr. crt.

Unitatea de invatamant

personalitate juridica

Arondate/ comasate Mediu (urban/rural)

Comuna Bistra

1 Scoala cu Clasele I-VIII, Bistra

PJ RPost (prescolar) Biserica RPost (IV) Dubruci R

2 Scoala cu Clasele I-VIII, Valea Viseului

PJ RPost (prescolar) Zapoderei RPost (prescolar) Zavesiva R

3 Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 1, Crasna Viseului

PJ RStructura (VIII) Sc. Nr. 2, Crasna Viseului RPost (prescolar, IV) Maidan RPost (prescolar, IV) Nosa RPost (prescolar) Hrihoret de Jos

R

Post (prescolar, IV) Lunci RComuna Leordina4 Scoala cu Clasele I-

VIII Nr. 1, LeordinaPJ RStructura (VIII) Sc. Nr. 2, Leordina RPost (IV) Valea Spinului RPost (prescolar) Dupa Rau R

Comuna Petrova5 Grupul Scolar

"Alexandru Filipascu", Petrova

PJ RPost (prescolar) Hera RPost (prescolar) Chicera R


Post (prescolar) Curti RPost (prescolar, IV) Mociarschi RPost (prescolar, IV) Susani RPost (IV) Valea Neagra Post (IV) Delut R

Comuna Poienile de sub Munte6 Scoala de Arte si

Meserii, Poienile de sub Munte

PJ RStructura (VIII) Sc. Nr. 3, Poienile de sub Munte RPost (IV) Ivancicov RPost (prescolar, IV) Pentaia RPost (prescolar, IV) Soloteanei RPost (prescolar) Knejnei Krai 1 RPost (prescolar) Knejnei Krai 2 RPost (prescolar) Potocina RPost (prescolar) Zacvasnita 2 RPost (IV) Cornatea R

7 Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 2, Poienile de sub Munte

PJ RPost (prescolar) Luhei de Sus RPost (prescolar) Luhei de Jos R

8 Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 4, Poienile de sub Munte

PJ RPost (prescolar, IV) Zacvasnita RPost (IV) Pasisnei RPost (prescolar, IV) Uloha RPost (prescolar) Zarica RPost (prescolar) Horb 1 RPost (prescolar) Horb 2 RPost (prescolar) Putuk Puski RPost (prescolar) Bardi R

Comuna Repedea 9 Grup Scolar Repedea PJ R

Post (prescolar) Zarica RPost (prescolar) Scorodnei 1 RPost (prescolar) Scorodnei 2 RPost (IV) Lujana RPost (prescolar) Lujana 1 RPost (prescolar) Lujana 2 RPost (IV) Arsita RPost (prescolar) Centru 2 RPost (prescolar) Tomnatic RPost (IV) Scorodnei R

10 Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 2, Repedea

RPost (prescolar, IV) Lespedea de Jos RPost (prescolar) Luh RPost (prescolar, IV) Lespedea de Sus RPost (prescolar, IV) Plaic RPost (IV) Ciolar RPost (prescolar, IV) Miclusa R

Comuna Rona de Jos 11 Scoala cu Clasele I- PJ R


VIII "Laurentiu Ulici", Rona de Jos

Post (prescolar, IV) Soliste RPost (prescolar) Capat RPost (prescolar) Lilea R

Comuna Rona de Sus 12 Scoala cu Clasele I-

VIII, Rona de SusPJ RStructura (VIII) Sc. Costiui RPost (prescolar, IV) Mociarnai RPost (prescolar) Hora RPost (prescolar) Jidicea RPost (prescolar) Solonet R

Comuna Ruscova 13 Scoala de Arte si

Meserii, RuscovaPJ RPost (prescolar) Voucii RPost (prescolar) Zarica RPost (prescolar) Peddolena R

14 Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 2, Ruscova

RPost (prescolar) Lazi RPost (prescolar) Bilei RPost (IV) Dragomirov R


5.3 Sanatate

Tab. Reteaua cabinetelor medicale si a dispensarelor din GAL MM

Nr.crt.

Comuna LocuitoriCabinete medicale public/privat

Raportlocuitori/total cabinete

2 Bistra 4227 2 2113, 503 Leordina 2542 1 2542, 005 Petrova 2543 1 2543, 006 Poienile de sub Munte 10247 3 3415, 677 Repedea 4895 1 4895, 008 Rona de Jos 2049 1 2049, 009 Rona de Sus 4633 2 2316, 5010 Ruscova 5211 2 2605, 50

Nr.crt.

Orasul/ Comuna SpitalePaturi in spitale

AmbulatoriiCabinete stomatologice

Farmacii/ depozite farmaceutice

2 Bistra - - - - -3 Leordina - - - - -5 Petrova - - - 1 -6 Poienile de sub Munte 1 15 1 3 27 Repedea - - - 1 18 Rona de Jos - - - - -9 Rona de Sus - - - 1 -10 Ruscova - - 1 1 1

Total 1 15 2 7 4

Tab. Personalul sanitar din sectorul public si privat in GAL MM (2007)

Nr. crt. Orasul/Comuna Locuitori Medici Stomatologi FarmacistiPersonal sanitar mediu

Locuitori/

medic*

2 Bistra 4227 2 - - 5 2113, 503 Leordina 2542 1 - - - 2524, 005 Petrova 2543 1 1 - 3 2543, 00

6Poienile de sub Munte 10247 5 2 1 21 2049, 40

7 Repedea 4895 1 - - 2 4895, 00

8 Rona de Jos 2049 1 - - 2 2049, 00

9 Rona de Sus 4633 2 1 - 5 2316, 5010 Ruscova 5211 3 1 1 7 1737, 00


Sali de Sport / existente in cadrul Scolilor

Nr.crt.

Municipiul/Orasul/ Comuna EleviSali de clasa/Laboratoare/

Cabinete

RaportElevi/sali de

clasa

Sali de sport

standard

Raportelevi/sali de

sport

2 Bistra 465 36 12, 92 - -3 Leordina 203 20 10, 15 - -5 Petrova 430 24 17, 92 - -

6Poienile de sub Munte

1536

42 36, 57 1 1536

7 Repedea 813 24 33, 88 - -8 Rona de Jos 166 10 16, 60 1 166, 009 Rona de Sus 377 38 9, 92 1 337, 0010 Ruscova 656 23 28, 52 - -

Comentarii:- Pentru sistemul educational din GAL MM propunem ca idee un proiect Pilot (Edu_GALMM) cu - Obiectivul principal Pregatirea Calificarilor necesare zonei, prin organizarea unei retele in tot teritoriul.- Pentru o prima faza un microproiect care ar trebui sa introduca in Codul Ocupatiilor din Romania ocupatia principala din Zona: Fermier de subzistenta, urmat de alte proiecte pe toate ocupatiile existente in zona si pe Calificarile care ar trebui toti absolventii din zona. (Pe nivele de invatamint existente si pe nivelele potentiale);- Din acest teritoriu au fost depuse pe POSDRU DMI 61 Economie socială 3 proiecte pentru dezvoltarea de competenţe la persoanele din cadrul GAL Muntii Maramuresului.


Concluzii:- cel mai apropiat centru universitare este la Baia Mare (circa 125 km);- exista inca o natalitate ridicata;- reteaua scolara este destul de deasa;- in ambele extremitati ale teritorilui se gasesc orase cu licee;- reteaua de transport a elevilor este destul de bine organizata (subventii acordate de statul roman);- este evidenta PROBLEMA lipsei de sisteme de formare-calificare-recalificare a adultilor in zona, poate cea mai importanta diagnoza a sistemului de sustinere a dezvoltarii durabile in zona;- au fost depuse spre finanţare şi evaluare 3 proiecte pentru dezvoltarea de competenţe, calificare, recalificare profesională;- sistemul de invatamint public din zona GAL MM are aceleasi probleme de fond decit cele ale invatamintului la nivel regional si national, asa cum sunt prezentate si in proiectul nou de lege a invatamintului (ca si argumentare) (publicata la http://www.isjmm.ro )- lipsa legaturii dintre Invatamint si Economia Reala, la toate nivelele este una din verigile lipsa pentru sustinerea dezvoltarii durabile, problema la care GAL MM poate contribui prin - parteneriatul dintre ADMINISTRATIA LOCALA – MEDIUL DE AFACERI – SOCIETATEA CIVILA si SISTEMUL EDUCATIONAL local, astfel incit CALIFICAREA si Recalificarea FORTEI de MUNCA sa devina prioritatea 1 a zonei. (Dupa depasirea fazei de Criza economica accentuata, cind asa cum arata si sondajul local LOCURILE de MUNCA imediate reprezinta nevoia locala nr.1).- pentru acest lucru sistemul educational trebuie sa devina principalul partener de discutii si de proiecte al GAL MM, astfel incit sa devina posibila reprioritizarea .- imagine de ansablu asupra ideilor de integrare a sistemului de invatamint in Strategia, Planul si Proiectele GAL MM.


6. Activitati sociale si institutii locale

6.1. Primarii

Pe raza teritoriului GAL Muntii Maramuresului se regasesc 8 administratii publice reprezentate de tot atatea consilii locale si primarii, astfel:

6.1.1. Primaria BistraAdresa: Principala, nr. 315Localitatea: BistraJudet: MaramuresTara: RomaniaCod postal: 437045Telefon: 0262-369107, 369195, 369220Fax: 0262

369220Pagina web http://www.primariabistra.roPersoane din primarie: Primar: Bumbar Vasile

Viceprimar: Duciuc VasileSecretar: Traista EmeseContabil: Duiciuc Irina

Numele satelor aflate in administratie:

Crasna-Viseului, Bistra, Vale Viseului

Facilitati oferite investitorilor: Facilitatile sunt legate tot de Parcul NationalProiecte de investitii: Elaborare de studii pentru dezvoltarea

infrastructurii de transport trasfrontaliere in comunele Bistra Romania si Dilove UkraineSunt in curs 3 microhidrocentrale pe paraul Frumuseaua satul Crasna-ViseuluiProgramul de vecinatate Romania-Ucraina "Elaborare de Studii pentru Dezvoltarea Infrastructurii si Divole Ucrainene"Modernizare DC 7 km 1, 4-4, 00Consolidare DC 7 km 4, 00-9, 6Reabilitare scoliReparatii drumrui comunale si podeteAductiune de apa prin Programul "Moisei-Eco-Logic Alimentare cu apa a localitatilor Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Petrova, Leordina si Bistra"

Adresa: Principala, nr. 874

6.2.2 Localitatea: Leordina

Judet: MaramuresTara: RomaniaCod postal: 437180Telefon: 0262-364414, 364471, 364060Fax: 0262-364471, 364060 ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 116

URL: http://www.primaria-leordina.roPersoane din primarie: Primar: Gavriluti Stefan

Viceprimar: Visovan Gheorghe Secretar: Petrovai Alexandru Contabil: Rad Marisca

Facilitati oferite investitorilor: Zona cu potential pentru investitori, avand in vedere faptul ca se afla in zona de legatura a localitatilor situate pe valea Ruscovei cu DN 18 si calea ferata, retele care traverseaza localitatea

Proiecte de investitii: Proiect retea de alimentare cu apa potabila in comuna si statie de epurare a apelor menajere uzateCanalizareCentru local de informare turisticaProiect reabilitare scoalaRezervatie naturala "Codrisor" Constructie sala de sport

6.2.3 Primaria PetrovaAdresa: Principala, nr. 792Localitatea: PetrovaJudet: MaramuresTara: RomaniaCod postal: 437210Telefon: 0262-363136, 363130Fax: 0262-363201URL: http://www.petrova.roPersoane din primarie: Primar: Petrovai Ion

Viceprimar: tehnic. Savu VasileSecretar: jur. Rednic Ristea GheorgheContabil: Filipciuc Rozica

Facilitati oferite investitorilor: Suprafete pentru concesionare, inchiriereZona este prevazuta cu toate facilitatile: CFR, DN, telefonie fixa si mobila, apa, curent

Proiecte de investitii: Canalizare si statie de epurareScoala, gradinite, camin batrani

6.2.4 Primaria Poienile de sub MunteAdresa: Principala, nr. 382Localitatea: Poienile de sub MunteJudet: MaramureTara: RomaniaCod postal: 437220Telefon: 0262-367075, 367017, 367301Fax: 0262-367075, 367017, URL: http://www.poieni.roPersoane din primarie: Primar: Oncea Stefan


Viceprimar: Holdis IoanSecretar: Demianciuc AndreiContabil: Chimsac Gheorghe

Proiecte de investitii: Proiect aductiune apa - SAPARDProiect salubritate - PHAREProiecte paduriConstruirea PrimarieiModernizarea drumurilor auto si forestiere

6.2.5 Primaria Repedea

Adresa: Principala, nr. 98Localitatea: RepedeaJudet: MaramuresTara: RomaniaCod postal: 437240Telefon: 0262-366011, 366065, 366121, 366383Fax: 0262-366065, 366121, URL: http://www.primariarepedea.roPersoane din primarie: Primar: Tudic Pavel

Viceprimar: Bejera PavelSecretar: Popovici PavelContabil: Pop Ileana

Facilitati oferite investitorilor: Distanta de 30 km. fata de Viseu de Sus60 km. fata de Sighetu-Marmatiei118 km. fata de Baia Mare200 km. fata de Cluj NapocaGara CFR Leordina la o distanta de 13 km.

Proiecte de investitii: Alimentare cu apa a comunei Repedea Incalzire centrala la Scoala nr. 1

6.2.6 Primaria Rona de JosAdresa: Principala, nr. 84Localitatea: Rona de JosJudet: MaramuresTara: RomaniaCod postal: 437245Telefon: 0262-361101, 361210Fax: 0262-361210URL: http://www.primariaronadejos.roPersoane din primarie: Primar: Herbil Ion

Viceprimar: Ion RiscoSecretar: Marina Ioan

Facilitati oferite investitorilor: Concesionare terenuri pentru agroturism si turismSpatii pentru activitati economice si turisticeForta de munca calificata si necalificata la preturi convenabile

Proiecte de investitii: Programul "Alimentare cu apa" ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 118

Proiectul "Retea de canalizare menajera si statie de epurare" in comuna Rona de Jos, judetul MaramuresReabilitare drumuri comunale

6.2.7 Primaria Rona de SusAdresa: Principala, nr. 1286Localitatea: Rona de SusJudet: MaramuresTara: RomaniaCod postal: 437250Telefon: 0262-362128, 362308Fax: 0262-362128URL: http://www.primariaronadesus.roPersoane din primarie: Primar: Romaniuc Ioan

Viceprimar: Coposciuc IlieSecretar: Grijac GheorgheContabil: Herbil Gheorghe

Numele satelor aflate in administratie:

Rona de Sus, Costiui

Facilitati oferite investitorilor: Teren pentru constructiiTeren de agrement

Proiecte de investitii: Reabilitare iluminat publicReabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apaRetea de canalizare si a statiei de epurareCentru social multifunctionalPastrarea si cultivarea traditiilor locale din comuna Rona de Sus, judetul Maramures

6.2.8 Primaria RuscovaAdresa: Principala, nr. 903Localitatea: RuscovaJudet: MaramuresTara: RomaniaCod postal: 437260Telefon: 0262-365251, 365040Fax: 0262-365040URL: http://www.ruscova.roPersoane din primarie: Primar: Ing. Ioan Turcsin

Viceprimar: Bumbar CornelSecretar: Simoneac VaselenaContabil: Pasca Maria

Activitati specifice zonei: Exploatarea lemnuluiAgriculturaCresterea animalelor

Activitati economice principale: Cresterea animalelorAgricultura


Exploatarea si prelucrarea lemnuluiObiective turistice: Deschiderea de pensiuni agro-turisticeEvenimente locale: Zilele "Taras Sevcenko"Facilitati oferite investitorilor: Distanta fata de oras: Viseu de Sus 18 km,

Sighetu Marmatiei 40 km, Baia Mare 110 km, Cluj Napoca 190 km

Proiecte de investitii: Reabilitare retele electriceSala de SportCanalizare si statie de epurareReabilitarea scolilorConstruirea a unui miniteren de fotbal


6.3 Organizatii neguvernamentale:

6.3.1 Asociaţia pentru Dezvoltare Locală Ivan Krevan

Cea mai importanta organizatie neguvernamentala din zona este Asociaţia pentru Dezvoltare Locală Ivan Krevan din comuna Repedea

Scurta descriere a Asociatiei Ivan Krevan:Denumire: Asociatia pentru Dezvoltare Locala

Ivan KrevanForma organizatorica a aplicantului: organizatie

neguvernamentala (ONG) la nivel micro-regional, infiintata 08 iunie 2004, Dosarul nr. 4/A/2004 P.J., Sentinta civila nr. 4 din data de 8 iunie 2004, eliberata de Judecatoria Viseu de Sus;

Scopul si activitatile de baza ale organizatiei: Scopul Asociatiei Ivan Krevan il reprezinta dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale de pe Valea Ruscovei din Muntii Maramuresului (comunele Repedea, Ruscova si Poienile de sub Munte, cu o populatie de peste 20000 locuitori din care 97% sunt de etnie ucraineana).

Principalele obiective ale asociatiei sunt:a) - organizarea si coordonarea de actiuni ce promoveaza interesele colectivitatilor locale de pe Valea Ruscovei (localitatile Poienile de sub Munte, Ruscova si Repedea);b) - elaborarea de programe pentru protejarea mediului inconjurator in bazinul raului Ruscova;c) - elaborarea si implementarea de proiecte pentru tineret pentru implicarea tinerilor in activitati educative, sociale, sportive, de petrecere a timpului liber;d) - promovarea eco-turismului pe Valea Ruscovei.

II. Proiecte implementate de asociatia ivan krevan: 2.1. Proiectul: ”Fii activ!”, finantat de ANSIT Bucuresti si implementat in

perioada 15 martie – 31 august 2005;Scopul proiectul: atragerea si implicarea tinerilor in activitatile desfasurate de Asociatia pentru Dezvoltare Locala Ivan Krevan. Obiective specifice:- atragerea si mobilizarea tinerilor in activitati de voluntariat si cresterea vizibilitatii asociatiei la nivel local.Buget: 5.000 lei.

2.2. Proiectul: „Parteneriat pentru un mediu curat pe Valea Ruscovei”, finantat de UE prin Programul Phare si implementat in perioada 01 octombrie 2005 – 31 august 2006;Scopul proiectul: realizarea unei campanii de informare si educare a cetatenilor de pe Valea Ruscovei, privind calitatea mediului si modul de colectare a deseurilor; Buget: 108.960 Euro.

2.3. Proiectul: “Dezvoltarea socio-economica in micro-regiunea Valea Ruscovei-Rahiv”, finantat de U.E. prin Programul Phare CBC Romania-Ucraina si implementat in perioada decembrie 2007-noiembrie 2008;Scop: Dezvoltarea socio-economica a comunitatilor rurale din zona transfrontaliera romano-ucraineana.Valoarea proiectului: 74.806 Euro

2.4. Proiectul: "Voluntariat... in pasi de dans!", finantat de ANSIT Bucuresti si implementat in perioada iunie-octombrie 2008;


Scop: Dezvoltarea durabila a comunitatii locale prin implicarea activa a tinerilor de pe Valea Ruscovei in viata comunitatiiBuget: 20.000 lei.

2.5. Proiect Reabilitarea termica a Centrului de Sanatate Poieni, finantat de ANDZM BORSA si implementat in perioada septembrie 2007 – iunie 2008;Scop: reabilitarea termica a centrului de Sanatate Poienile de sub Munte (inlocuirea tamplariei cu geamuri si usi termopan;Buget: 22.000 lei.

2.6. Proiectul: “Kreuleanka”, finantat de Mecanismul Norvegian prin Fondul ONG si implementat in perioada 1 aprilie 2009 – 30 aprilie 2010;Scopul proiectului il reprezinta promovarea patrimoniului cultural ucrainean din comuna Repedea. Bugetul: 21.420 Euro.

2.7. Proiectul: “Prieteni cu calculatorul”, finantat de U.E. prin Programul Facilitatea de Tranzitie si implementat in perioada ianuarie – noiembrie 2010;Scop: dezvoltarea abilitatilor de folosire a computerului de catre tinerii din catunul Plaic, intr-o perioada de 10 luniBuget: 38.325 Euro.

2.8. Proiectul: „Dezvoltarea a micro-regiunii Valea Ruscovei”, concursul „Social Bussines Ideea 2010” organizat de Fundatia Erste Bank – octombrie 2010. Am castigat

Premiul National pentru infiintarea unei intreprinderi sociale in valoare de 5000 Euro si ne-am calificat in finala europeana;Scop: dezvoltarea unei intreprinderi sociale pe Valea Ruscovei pentru dezvoltarea durabila a zonei (valorizarea resurselor umane si naturale ale zonei).

Buget: 5.000 Euro.2.9. Proiectul: ”DEREVO”, finantat in cadrul competiției naționale „Beneficii

economice din investiții sociale” din cadrul Proiectului „Economia sociala – Model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate” implementat de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin Directia Programe Incluziune Sociala si implementat in perioada iunie-octombrie 2011;Scop: infiintarea unei intreprinderi sociale pe Valea Ruscovei pentru valorificarea superioara a masei lemnoase (realizare in zona de case, casute, cabane din lemn).Buget: 148.800 lei.

2.10. Proiectul: ”Tineri pentru Tineri”, finantat de Asociatia Ateliere fara Frontiere si implementat in perioada iulie 2011 – martie 2012Scop: dezvoltarea abilitatilor de folosire a computerului de catre copiii si tinerii din comunitatea de romi din comuna Ruscova, judetul Maramures, intr-o perioada de 10 luni.Buget: 13.500 lei.

III. Proiecte implementate de Asociaţia Ivan Krevan în care a avut calitatea de partener:

Asociatia Ivan Krevan a contribuit la scrierea de proiecte pentru alte organizatii din zona si a fost partenera in implementarea urmatoarelor proiecte: ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 122

3.1. Proiectul: „Impreuna pentru o scoala mai verde”, finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul Programul de Granturi pentru Dezvoltarea Scolara, implementat de Scoala nr. 2 Ruscova, in perioada iunie - septembrie 2007;Scop: Imbunatatirea procesului de predare-invatare prin implicarea elevilor in activitati extrasco-lare de amenajare a spatiului din jurul scolii si transformarea acestuia in “parc dendrologic”.Buget: 33650 lei.

3.2. Proiectul “Turning to account agrotourism as an alternative resource for the communities in the Maramures Mountains Nature Reserve” (ROM/SGP/OP4/CORE/07/04), proiect finantat de GEF-UNDP – Granturi mici, implementat de Fundatia Pro Viseu in perioada decembrie 2007 - iulie 2009;Scop: dezvoltarea de surse alternative de existenta sustenabile in zona Bistra-Petrova-Ruscova-Repedea-Poienile de sub Munte prin promovarea agro-turismului in Parcul Natural Muntii Maramuresului a si implicarea cetatenilor.

Buget: 28, 725.00 Dolari.3.3. Proiectul: „Stop PET-izarii Vaii Ruscova”, finantat de UE prin Phare

Fondul de Modernizare a administratiei publice locale, implementat de Consiliul Local Ruscova, in perioada ianuarie 2008- ianuarie 2009;Obiectivul general al proiectului il reprezinta dezvoltarea capacitatii autoritatilor publice de pe Valea Ruscovei, judetul Maramures pentru gestionarea eficienta a colectarii selective a deseurilor.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:Dotarea cu bunuri specifice colectarii selective a deseurilor menajere, intr-o perioada de 8 luni;. Informarea si educarea populatiei in domeniul protectiei mediului, timp de 8 luni de derulare a proiectului; Implicarea activa a comunitatii locale in activitati de protejare a mediului inconjurator prin colectarea si valorificarea deseurilor reciclabile, pe toata durata proiectului; Buget: 122.500 Euro.

3.4. Proiectul: „Dotarea Serviciului Voluntar pentru Situatii de urgeta din comuna Rona de Sus”, finantat de UE prin Phare Fondul de Modernizare a administratiei publice locale, implementat de Consiliul Local Rona de Sus, in perioada ianuarie 2008- noiembrie 2008;Scopul proiectului il reprezinta dotarea Serviciului voluntar local pentru situatii de urgenta din comuna Rona de Sus, judetul Maramures. Buget: 100.000 Euro

3.5. Proiectul: „OLIMPIADA UNESCO –editia a II-a”, finantat de U.E. prin Programul Phare CBC Romania-Ucraina, implementat in perioada martie-iunie 2009;Scop: dezvoltarea complexa prin activitati educationale non-formale pentru 60 de tineri supradotati din mediile rurale situate in regiunea transfrontaliera in scopul sensibilizarii tinerei generatii cu potential inalt cu privire la nevoia de implicare activa la nivelul comunitatii.Buget: 47.000 Euro.

3.6. Proiectul: „Calea Poienilor – demersuri pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei pe Valea Ruscovei”, finantat de U.E. prin Programul Phare CBC Romania-Ucraina, implementat de Consiliul Local Poienile de sub Munte in perioada august 2008 – august 2009;Buget: 138.200 Euro

3.7. Proiectul: „Caminul Cultural - liant al cooperarii tranfrontaliere”, finantator U.E. prin Programul CBC HUSKROUA, implementat de Caminul Cultural repedea in perioada decembrie 2010 – decembrie 2011:


Scopul proiectului il reprezinta dezvoltarea relatiilor de cooperare culturala intre institutiile de cultura din comunitatile rurale din zona transfrontaliera romano-ucraineana.Buget: 110.000 Euro.

3.8. Proiectul: „Centrul Cultural Hutul” finantator U.E. prin Programul CBC HUSKROUA, implementat de Consiliul Local Poienile de sub Munte, in perioada decembrie 2010 – decembrie 2011;Scop: valorificarea patrimoniului cultural al hutulilor din zona transfron-taliera romano-ucraineana.Buget: 224.000 Euro.

3.9. Proiectul: „Descoperim impreuna traditiile populare”, depus spre finantare la Centrul Educatia 2000+, in cadrul programului Parteneriat pentru Educatie! - Granturi pentru scoli in dificultate, implementat de Scoala cu clasele I-VIII Suciu de Sus si Asociatia pentru Dezvoltare Speranta din Suciu de Sus .Scop: Imbunatatirea accesului elevilor din mediile sociale defavorizate ale comunei Suciu de Sus la activitati de educatie-nonformala.Obiectivul 1. Intarirea capacitatii cadrelor didactice din cadrul Scolii cu clasele I-VIII Suciu de Sus de a-si identifica si implini nevoile de dezvoltare pentru a promova proiecte adresate comunitatii in vederea depasirii decalajelor sociale, culturale sau economice timp de 8 luni de zileObiectivul 2. Cresterea interesului elevilor din satul Suciu de Sus in privinta valorificarii si promovarii patrimoniului cultural local pe o perioada de 8 luni de zile.Buget: 14.380 lei.

3.10. Proiect “PROIECT INTEGRAT: Modernizare infrastructura rurala in comuna Bistra, jud. Maramures – Modernizare drumuri/Amenajare parcari, terenuri de sport si spatii de recreere/Infiintare si dotare gradinita/Activitati cultural-turistice”, finantator Programul National de Dezvoltare Rurala, Masura 322, implementat de Comuna Bistra (Consiliul Local Bistra), in perioada 2009-2012. Buget: 5.424.802 lei.

IV. Logistica pentru implementarea proiectului: Asociatia pentru Dezvoltare Locala detine si pune la dispozitia proiectului

urmatoarele bunuri:- spatiu pentru birouri primit in comodat din partea Consiliului Local Repedea;- 7 computere;- 1 laptop;- 1 imprimanta laser;- 1 copiator;- 1 aparat foto;- 1 videoproiector;- acces la telefon fix si internet de mare viteza;- telefon mobil.


Alte organizatii neguvernamentale:6.3.2 Asociatia Tinerilor Antreprenori Crestini (A.T.A.C.) din comuna

Poienile de sub Munte, str. Horb, nr. 1362 este o organizatie neguvernamentala non-profit, apolitica care urmares-te dezvoltarea durabila a comunitatilor locale din judetul Maramures. Conform Statutului scopul infiintarii Asociatiei il constituie „dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale din judetul Maramures. Acest deziderat va fi atins prin derularea si stabilirea de relatii de cooperare cu organizatii, institutii, persoane juridice si fizice din tara si strainatate, prin crearea si punerea in practica a unor initiative locale (economice, culturale, de dezvoltare a resurselor umane si interetnice) in contextul dezvoltarii durabile regionale si pentru promovarea managementului pe plan local, a protectiei mediului, protectiei sociale, invatamant, cultura, educatie si dezvoltarea resurselor umane”.

Principalele obiective ale asociatiei sunt: - valorificarea resurselor locale si cresterea gradului de absortie a fondurilor europene;- sprijinirea mediului de afaceri din comunitatile rurale din judetul Maramures;- dezvoltarea resurselor umane din comunitate;-formare profesionala (organizare cursuri de calificare profesionala / recalificare)- organizarea de cursuri de calificare in special pentru integrarea in societate a tinerilor;- crearea infrastructurii necesare desfasurarii de activitati economice, sociale, culturale, educationale, de dezvoltare a resurselor umane in comunitatile rurale din judetul Maramures;- dezvoltarea de activitati sportive in comunitatile rurale din judetul Maramures;- amenajarea unor terenuri de sport in comunitatile rurale din judetul Maramures;- protejarea mediului ambiant;- sprijinirea tinerilor pentru finalizarea/aprofundarea studiilor;- sprijinirea elevilor cu probleme sociale si cu performante scolare;- atragerea persoanelor si in special a tinerilor in diferite activitati de voluntariat.

6.3.3 Asociatia pentru Dezvoltare Locala Ruscova din comuna Ruscova, judeţul Maramureş.

Pentru realizarea scopului Asociatia are urmatoarele obiective:- valorificarea durabila a resurselor locale si cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene de catre factorii interesati din comuna Ruscova;- dezvoltarea resurselor umane din comuna Ruscova;- organizarea de cursuri de calificare, in special pentru integrarea in societate a tinerilor;- dezvoltarea de programe/proiecte de si pentru tineret;- sprijinirea tinerilor pentru finalizarea/aprofundarea studiilor;- sprijinirea elevilor cu probleme sociale si cu performante scolare;- crearea infrastructurii necesare desfasurarii de activitati culturale in comuna Ruscova;- promovarea valorilor culturale locale;- implicarea comunitatii locale in actiuni de valorificare a patrimoniului cultural local;- derularea de programe/proiecte cu caracter interetnic;- dezvoltarea de activitati sportive in comuna Ruscova;- sprijinirea, stimularea si realizarea unor actiuni care sa promoveze imaginea zonei tinta;- stimularea schimbului de informatii, persoane si bunuri materiale cu parteneri din tara si strainatate; - sprijinirea si stimularea diferitelor organisme interne sau internationale, care doresc sa intreprinda actiuni in beneficiul colectivitatilor din comuna Ruscova;- sprijinirea si organizarea de seminarii, simpozioane, colocvii, expozitii, targuri s.a. ; ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 125

- crearea unui site pentru prezentarea si popularizarea bogatiilor naturale din zona tinta;- protejarea mediului ambiant;- sprijinirea mediului de afaceri din comuna Ruscova;- cointeresarea crescatorilor de animale pentru sporirea numerica a efectivelor si a performantelor de productie si reproductie, in scopul cresterii veniturilor proprii; - acordarea de sprijin informational si tehnic pentru valorificare diversificata a productiilor obtinute din cresterea animalelor si cultivarea terenurilor.- atragerea si implicarea persoanelor si in special a tinerilor in diferite activitati de voluntariat.- sprijinirea persoanelor defavorizate fara nicio discriminare. - realizarea de activitati economice care sa genereze venit pentru sustinerea activitatilor curente ale asociatiei;- desfasurarea de activitati generatoare de venit care sa contribuie la valorificarea resursele naturale locale (lemn, fructe de padure, nuiele, pasuni, terenuri agricole etc.)- infiintarea unei societati comerciale cu ajutorul careia sa se deruleze diferite programe de dezvoltare locala si organizationala.

6.3.4 Asociatia Dascalilor Ucraineni din Romania condusa de domnul profesor dr. geo Cureleac Vasile. Aceasta organizatie are urmatoarele obiective:- intocmirea unor programe privind reinfiintarea invatamantului ucrainean in regiunile compact locuite de ucraineni;- stimularea acestui invatamant si promovarea studiilor postliceale si universitare in randul tineretului ucrainean in Romania, Ucraina si in diaspora;- sprijinirea tinerei generatii in dezvoltarea talentului creativ;d) - desfasurarea unor manifestari stiintifice, sesiuni stiintifice, simpozioane, conferinte s.a.;- sprijinirea realizarii schimbului de studenti, doctoranzi si cercetatori conform Protocolului de colaborare dintre Ministerul Educatiei Cercetarii si Ministerul Invatamantului din Ucraina;- colaborarea in domeniul invatamantului si culturii a ucrainenilor din Romania cu populatia romana din Ucraina;- ridicarea nivelului de invatamantului superior in randul populatiei ucrainene;- sprijinirea absolventilor ucraineni din Romania in probleme de recunoasterea si echivalarea studiilor urmate in strainatate ;- editarea manualelor scolare in limba materna, materiale stiintifice, diverse publicatii culturale si educationale;- infiintarea unui post de radio local care sa aiba in program si emisiuni in limba ucraineana;- instituirea unei Sarbatori a limbii si poeziei ucrainene precum mentinerea si sustinerea sarbatorilor existente a poetilor, scriitorilor si a oamenilor de cultura ucraineni;- elaborarea unui site pentru informarea populatie privind activitatea Asociatiei;- mentinerea in permanenta a stranselor legaturi intre dascali si intelectualii ucraineni din Romania;- infiintarea la nevoie a unei societati comerciale cu ajutorul careia sa se deruleze diferite programe.Scopul infiintarii Asociatiei il constituie promovarea si apararea intereselor crescatorilor de animale si a proprietarilor de suprafete forestiere din comunele Repedea, Ruscova si Poienile de sub Munte, de pe Valea Ruscovei.


6.3.5 Asociatia Crescatorilor de Animale si a Detinatorilor de Terenuri Forestiere Valea Ruscovei, din comuna Repedea, judetul Maramures are ca principale obiective:- cointeresarea crescatorilor de animale pentru sporirea numerica a efectivelor si a performantelor de productie si reproductie, in scopul cresterii veniturilor proprii; - aplicarea unor masuri tehnice privind ameliorarea genetica, folosind biotehnici de reproductie, in mod deosebit inseminarea artificiala; - acordarea de sprijin informational si tehnic pentru valorificare diversificata a productiilor obtinute din cresterea animalelor; - sprijinirea crescatorilor pentru import de animale si realizarea de studii de fezabilitate pentru documentatii necesare la proiecte diferite; - sprijinirea crescatorilor in activitati de aprovizionare cu furaje, medicamente si consumabile specifice cresterii animalelor; - organizarea de mese rotunde, conferinte, comunicari si publicatii privind promovarea celor mai noi informatii stiintifice si practice in domeniul cresterii animalelor, promovarea productiilor de la animalele din gospodarii si ferme - asigurari de intermedieri si anunturi intre membrii asociatiei privind schimbul sau vanzarea reproducatorilor masculi si femeli; - apararea drepturilor si intereselor crescatorilor de animale si a proprietarilor de paduri de pe Valea Ruscovei, in raport cu diverse organisme guvernamentale sau neguvernamentale.


7. BILANTUL POLITICILOR INTREPRINSE IN TERITORIU

Pentru ca localitatile din zona Muntilor Maramuresului sa se poata dezvolta durabil, am inteles ca nu putem astepta, mereu, doar initiative din partea institutiilor statului, deoarece intr-o societate democratica cetatenii trebuie sa fie responsabili si activi in rezolvarea propriilor probleme. Iar pentru a se intampla acest deziderat, pe langa idei bune, este nevoie si de institutii/oameni care sa treaca la fapte. Un asemenea demers la constituit infiintarea Asociatiei pentru Dezvoltare Locala Ivan Krevan, in iunie 2004, in urma unui proiect PHARE – „Imbunatatirea calitatii mediului prin implicarea si educarea cetatenilor”.

Unul din obiectele proiectului l-a constituit si infiintarea si dotarea unui ONG local, care sa contribuie atat la dezvoltarea societatii civile in aceasta zona cat si la dezvoltarea socio-economica a comunitatilor din zona.

Consideram ca cel mai important pas in dezvoltarea comunitatilor locale il constituie faptul ca in anul 2009 a fost realizata o strategie de dezvoltare a teritoriului transfrontalier Valea Ruscovei-Verchovina, in baza careia deja au inceput sa se puna in aplicare planuri de actiune si proiecte concrete.

7.1. Proiecte de dezvoltare comunitara implementate la nivelul teritoriului GAL Muntii Maramuresului

Intre timp Asociatia Ivan Krevan a crescut si a constituit liantul cooperarii intre comunitatea locala, agenti economici, autoritati publice locale din zona pentru dezvoltarea durabila a acestui teritoriu, astfel in perioada 2004 si pana in prezent in zona au fost implementate urmatoarele proiecte:

1. Proiectul: ”Fii activ!”, finantat de ANSIT Bucuresti si implementat in perioada 15 martie – 31 august 2005;Scopul proiectul: atragerea si implicarea tinerilor in activitatile desfasurate de Asociatia pentru Dezvoltare Locala Ivan Krevan. Obiective specifice:- atragerea si mobilizarea tinerilor in activitati de voluntariat si cresterea vizibilitatii asociatiei la nivel local.Buget: 5.000 lei.

2. Proiectul: „Parteneriat pentru un mediu curat pe Valea Ruscovei”, finantat de UE prin Programul Phare si implementat in perioada 01 octombrie 2005 – 31 august 2006;Scopul proiectul: realizarea unei campanii de informare si educare a cetatenilor de pe Valea Ruscovei, privind calitatea mediului si modul de colectare a deseurilor; Buget: 108.960 Euro.

3. Proiectul: “Dezvoltarea socio-economica in micro-regiunea Valea Ruscovei-Rahiv”, finantat de U.E. prin Programul Phare CBC Romania-Ucraina si implementat in perioada decembrie 2007-noiembrie 2008;Scop: Dezvoltarea socio-economica a comunitatilor rurale din zona transfrontaliera romano-ucraineana.Valoarea proiectului: 74.806 Euro

4. Proiectul: "Voluntariat... in pasi de dans!", finantat de ANSIT Bucuresti si implementat in perioada iunie-octombrie 2008;Scop: Dezvoltarea durabila a comunitatii locale prin implicarea activa a tinerilor de pe Valea Ruscovei in viata comunitatii ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 128

Buget: 20.000 lei.5. Proiect Reabilitarea termica a Centrului de Sanatate Poieni, finantat de

ANDZM BORSA si implementat in perioada septembrie 2007 – iunie 2008;Scop: reabilitarea termica a centrului de Sanatate Poienile de sub Munte (inlocuirea tamplariei cu geamuri si usi termopan;Buget: 22.000 lei.

6. Proiectul: “Kreuleanka”, finantat de Mecanismul Norvegian prin Fondul ONG si implementat in perioada 1 aprilie 2009 – 30 aprilie 2010;Scopul proiectului il reprezinta promovarea patrimoniului cultural ucrainean din comuna Repedea.Bugetul: 21.420 Euro.

7. Proiectul: “Prieteni cu calculatorul”, finantat de U.E. prin Programul Facilitatea de Tranzitie si implementat in perioada ianuarie – noiembrie 2010;Scop: dezvoltarea abilitatilor de folosire a computerului de catre tinerii din catunul Plaic, intr-o perioada de 10 luniBuget: 38.325 Euro.

8. Proiectul: „Dezvoltarea a micro-regiunii Valea Ruscovei”, concursul „Social Bussines Ideea 2010” organizat de Fundatia Erste Bank – octombrie 2010. Am castigat Premiul National pentru infiintarea unei intreprinderi sociale in valoare de 5000 Euro si ne-am calificat in finala europeana;Scop: dezvoltarea unei intreprinderi sociale pe Valea Ruscovei pentru dezvoltarea durabila a zonei (valorizarea resurselor umane si naturale ale zonei).

Buget: 5.000 Euro.9. Proiectul: ”DEREVO”, finantat in cadrul competiției naționale „Beneficii

economice din investiții sociale” din cadrul Proiectului „Economia sociala – Model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate” implementat de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin Directia Programe Incluziune Sociala si implementat in perioada iunie-octombrie 2011;Scop: infiintarea unei intreprinderi sociale pe Valea Ruscovei pentru valorificarea superioara a masei lemnoase (realizare in zona de case, casute, cabane din lemn).Buget: 148.800 lei.

10. Proiectul: ”Tineri pentru Tineri”, finantat de Asociatia Ateliere fara Frontiere si implementat in perioada iulie 2011 – martie 2012Scop: dezvoltarea abilitatilor de folosire a computerului de catre copiii si tinerii din comunitatea de romi din comuna Ruscova, judetul Maramures, intr-o perioada de 10 luni.Buget: 13.500 lei.

De asemenea Asociatia Ivan Krevan a contribuit la scrierea de proiecte pentru alte organizatii din zona si a fost partenera in implementarea urmatoarelor proiecte:

1. Proiectul: „Impreuna pentru o scoala mai verde”, finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin programul Programul de Granturi pentru Dezvoltarea Scolara, implementat de Scoala nr. 2 Ruscova, in perioada iunie - septembrie 2007;Scop: Imbunatatirea procesului de predare-invatare prin implicarea elevilor in activitati extrasco-lare de amenajare a spatiului din jurul scolii si transformarea acestuia in “parc dendrologic”.Buget: 33650 lei.

2. Proiectul “Turning to account agrotourism as an alternative resource for the communities in the Maramures Mountains Nature Reserve” (ROM/SGP/OP4/CORE/07/04), proiect finantat de GEF-UNDP – Granturi mici, implementat de Fundatia Pro Viseu in perioada decembrie 2007 - iulie 2009; ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 129

Scop: dezvoltarea de surse alternative de existenta sustenabile in zona Bistra-Petrova-Ruscova-Repedea-Poienile de sub Munte prin promovarea agro-turismului in Parcul Natural Muntii Maramuresului a si implicarea cetatenilor.

Buget: 28, 725.00 Dolari.3. Proiectul: „Stop PET-izarii Vaii Ruscova”, finantat de UE prin Phare Fondul

de Modernizare a administratiei publice locale, implementat de Consiliul Local Ruscova, in perioada ianuarie 2008- ianuarie 2009;Obiectivul general al proiectului il reprezinta dezvoltarea capacitatii autoritatilor publice de pe Valea Ruscovei, judetul Maramures pentru gestionarea eficienta a colectarii selective a deseurilor.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:Dotarea cu bunuri specifice colectarii selective a deseurilor menajere, intr-o perioada de 8 luni;. Informarea si educarea populatiei in domeniul protectiei mediului, timp de 8 luni de derulare a proiectului; Implicarea activa a comunitatii locale in activitati de protejare a mediului inconjurator prin colectarea si valorificarea deseurilor reciclabile, pe toata durata proiectului; Buget: 122.500 Euro.

4. Proiectul: „Dotarea Serviciului Voluntar pentru Situatii de urgeta din comuna Rona de Sus”, finantat de UE prin Phare Fondul de Modernizare a administratiei publice locale, implementat de Consiliul Local Rona de Sus, in perioada ianuarie 2008- noiembrie 2008;Scopul proiectului il reprezinta dotarea Serviciului voluntar local pentru situatii de urgenta din comuna Rona de Sus, judetul Maramures. Buget: 100.000 Euro

5. Proiectul: „OLIMPIADA UNESCO –editia a II-a”, finantat de U.E. prin Programul Phare CBC Romania-Ucraina, implementat in perioada martie-iunie 2009;Scop: dezvoltarea complexa prin activitati educationale non-formale pentru 60 de tineri supradotati din mediile rurale situate in regiunea transfrontaliera in scopul sensibilizarii tinerei generatii cu potential inalt cu privire la nevoia de implicare activa la nivelul comunitatii.Buget: 47.000 Euro.

6. Proiectul: „Calea Poienilor – demersuri pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei pe Valea Ruscovei”, finantat de U.E. prin Programul Phare CBC Romania-Ucraina, implementat de Consiliul Local Poienile de sub Munte in perioada august 2008 – august 2009;

Scop deschiderea unui punct de trecere a frontierei in Muntii MaramuresuluiBuget: 138.200 Euro

7. Proiectul: „Caminul Cultural - liant al cooperarii tranfrontaliere”, finantator U.E. prin Programul CBC HUSKROUA, implementat de Caminul Cultural repedea in perioada decembrie 2010 – decembrie 2011:Scopul proiectului il reprezinta dezvoltarea relatiilor de cooperare culturala intre institutiile de cultura din comunitatile rurale din zona transfrontaliera romano-ucraineana Buget: 110.000 Euro.

8. Proiectul: „Centrul Cultural Hutul” finantator U.E. prin Programul CBC HUSKROUA, implementat de Consiliul Local Poienile de sub Munte, in perioada decembrie 2010 – decembrie 2011;Scop: valorificarea patrimoniului cultural al hutulilor din zona transfron-taliera romano-ucraineana.Buget: 224.000 Euro.

9. Proiectul: „Descoperim impreuna traditiile populare”, depus spre finantare la Centrul Educatia 2000+, in cadrul programului Parteneriat pentru Educatie! - Granturi


pentru scoli in dificultate, implementat de Scoala cu clasele I-VIII Suciu de Sus si Asociatia pentru Dezvoltare Speranta din Suciu de Sus .Scop: Imbunatatirea accesului elevilor din mediile sociale defavorizate ale comunei Suciu de Sus la activitati de educatie-nonformala.Obiectivul 1. Intarirea capacitatii cadrelor didactice din cadrul Scolii cu clasele I-VIII Suciu de Sus de a-si identifica si implini nevoile de dezvoltare pentru a promova proiecte adresate comunitatii in vederea depasirii decalajelor sociale, culturale sau economice timp de 8 luni de zileObiectivul 2. Cresterea interesului elevilor din satul Suciu de Sus in privinta valorificarii si promovarii patrimoniului cultural local pe o perioada de 8 luni de zile.Buget: 14.380 lei.

10. Proiect “PROIECT INTEGRAT: Modernizare infrastructura rurala in comuna Bistra, jud. Maramures – Modernizare drumuri/Amenajare parcari, terenuri de sport si spatii de recreere/Infiintare si dotare gradinita/Activitati cultural-turistice”, finantator Programul National de Dezvoltare Rurala, Masura 322, implementat de Comuna Bistra (Consiliul Local Bistra), in perioada 2009-2012. Buget: 5.424.802 lei.

11. Proiect “Modernizarea drumurilor forestiere Bardi si Cvasnita”, finantator Programul National de Dezvoltare Rurala, Masura 125, implementat de Comuna Poienile de sub Munte (Consiliul Local Bistra), in perioada 2012-2013. Buget: 1.500.000 Euro.

12„Local development and preconditions for border pass opening and motorway construction across the Ukrainian-Romanian state border in Shybene, Verkhovyna district Ivano-Frankivsk oblast of Ukraine and Poienile de sub Munte, Maramures county of Romania” - „Dezvoltarea locala din zona de frontiera Poienile de sub Munte (Maramures, Romania) si Shybene (Raionul Verchovina, Ucraina) in vederea deschiderii unui punct de trecere a frontierei romano-ucrainene”Programul (nume) Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina Program ENPI CBC

2007-2013Prioritatea 1. Promovarea dezvoltarii socio-economiceMasura 1.2 Imbunatatirea si crearea de conditii mai bune pentru dezvoltarea IMM sia afacerilor

Lider de Proiect: Agentia pentru Dezvoltarea de Initiative private din Ivano-Frankivsk, Ucraina (Public organization “Agency for Private Initiative Development”)

Valoare totala proiect (EURO):

456823, 00 EUR

Partener din Romania: Buget total eligibil aferent partenerului din Romania (ENPI plus cofinantare) (EURO)

Suma de prevazut in bugetul institutiei (buget total eligibil plus cheltuieli neeligibile) (EURO)

Asociatia „Ivan Krevan” Repedea, Consiliul Local Poienile de sub Munte, judetul Maramures

35.190, 00 EUR 1.759, 50 EUR

Descriere obiective proiect: O1. Cresterea gradului de cooperare intre comunitatile de frontier in in planificarea durabila a dezvoltarii socio-economice din zona tinta a proiectului. O2. Promovarea oportunitatilor de investitii din zonele de frontier a micro-regiunii Ivano-Frankivs Oblast din Ucraina si judetul Maramures din Romania O3. Cresterea gradului de cunoastere a aspectelor sociale, tehnice, economice, de mediu ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 131

si de deschidere a unui punct de frontiera si construirea unui drum auto prin pregatirea specificatiilor de proiectare si estimari pentru constructia drumurilor din partea ucraineana si studierea impactului posibil al acestui proiect asupra mediului inconjurator. O4. Sprijinirea dialogului dintre functionarii publici din guvernele celor doua tari privind deschiderea punctul de frontiera si organizarea unei campanii de lobby in sprijinul acestei, ducand astfel la facilitaera cooperarii intre comunitati, asociatiile de afaceri si agentiile de protectia mediului de pe ambele parti ale frontierei.

13. Proiectul: “Children – our Future: the New Wave in Pre-school Education of the Carpathian region”Titlul Proiectului: “Children – our Future: the New Wave in Pre-school

Education of the Carpathian region”Programul (nume) Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina Program ENPI CBC

2007-2013Priority 4 Sprijinirea cooperarii “people to people”Measure 4.1 Cooperare institutionala

Licitatia (data) HUSKROUA/1001/044Acronim: -Lider de Proiect: Non-Governmental Organization of Velykyy Bychkiv

Community “Zirochka” (Asociatia “Zirochka” din comuna Velykyy Bychkiv, Ucraina)

Valoare totala proiect (EURO):

465420, 00 EUR

Partener din Romania: Buget total eligibil aferent partenerului din Romania (ENPI plus cofinantare) (EURO)


Asociatia „Ivan Krevan” din comuna Repedea,

99861, 00 EUR 5548, 00 EUR

Descriere obiective proiect: Obiectivul general al proiectului este acela de a imbunatati calitatea invatamantului prescolar din zona de frontiera romano-ucraineana si crearea unei retele transfrontaliere ale institutiilor de invatamant prescolar din zona Carpatica. Obiectivele specifice ale proiectului sunt dupa cum urmeaza:O1. Extinderea schimbului de informatii si bune practici intre institutiile de invatamant prescolar din zona Carpatica;O2. Creare metodologii pentru activitati comune ale institutiilor de invatamant prescolar in zona de frontiera romano-ucraineana, pe baza experientei din tarile partenere;O3. Crearea de conditii pentru punerea in aplicare a metodologiilor pilot elaborate in cadrul Gradinitei nr. 5 din Velykyy Bychkiv, Gradinitei nr. 39 din Uzhhorod (Ucraina) si gradinita din comuna Ruscova Romania).


7.2 Cereri de finantare elaborate in parteneriat public-privat (ong, APL, firme) pentru dezvoltarea durabila a teritoriului GAL

7.2.1. Cereri de finantare depuse spre evaluare si finantare la POSDRU, DMI 6.1. Dezvoltarea Economiei Sociale:

De asemenea, intre timp au fost elaborate mai multe cereri de finantare ce se afla in evaluare la diversi finantatori, precum:

Cereri de finantare depuse spre evaluare si finantare la POSDRU, DMI 6.1. Dezvoltarea Economiei Sociale:

I. ID 119650 Titlul proiectului „STUP - Parteneriat pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial in comunitatile locale din micro-regiunea Valea Ruscovei”

Obiectivul principal al proiectului il reprezinta dezvoltarea economiei sociale, in zona a 3 localitati de pe Valea Ruscovei, judetul Maramures, pentru a sprijini dezvoltarea economica si crearea de locuri de munca la nivel local.

Obiective specifice:O1. Dezvoltarea mecanismelor si instrumentelor necesare pentru implementarea

integrala a conceptului de economie sociala in cele trei localitati de pe Valea Ruscovei (programe de formare pentru specialistii implicati, dezvoltarea si promovarea unor activitati si servicii generatoare de profit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune sociala sa se integreze, reintegreze pe piata muncii).

O2. Imbunatatirea capacitatii a 300 de persoane, beneficiari ai venitului minim garantat si membrii ai familiilor cu mai mult de 2 copii in intretinere, inclusiv familii monoparentale, apartinand grupurilor tinta de a ocupa un loc de munca si adaptabilitatea acestora pe piata muncii prin activitati de informare, consiliere, calificare, certificare avand ca rezultat constientizarea importantei formarii profesionale si de dezvoltare a culturii antreprenoriale, intr-o perioada de 18 luni;

O3. Furnizarea unor programe integrate de formare si consiliere destinate dezvoltarii competentelor generale (antreprenoriat, utilizare TIC) care sa permita participantilor sa initieze noi afaceri si sa valorifice oportunitati de ocupare in plan local/regional.

Durata de implemetare previzionata este de 24 de luni.Indicatorii umariti:

Prin activitatile proiectului ne propunem sa contribuim la dezvoltarea spiritului antreprenorial la cetatenii din 3 localitati rurale situate in judetul Maramures, printr-o interventie integrata a urmatoarelor activitati:- informare privind oportunitatile de pe piata muncii/antreprenoriat (300 persoane), - consiliere si orientare profesionala, oferirea de asistenta in planificarea carierei si in cautarea/initierea unui loc de munca (200 pers.), - organizare de cursuri de formare profesionala si oferire de sprijin dezvoltarea culturii antreprenoriale (100) - in demararea unor afaceri locale in domeniul apiculturii (15 planuri de afaceri intocmite), - infiintarea unei structuri ale economiei sociale (organizatie umbrela pentru 15 antreprenori in domeniul apiculturii (1) Activitatile din cadrul proiectului sunt menite sa creeze o intreprindere sociala (STUP) in care sa activeze persoane cu veleitati de antreprenoriat si care sa stimuleze si sa sustina dezvoltarea afacerilor in domeniul apicol din zona tinta. ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 133

STUPUL va deveni suportul pentru breasla apicultorilor, incurajand parteneriatele de afaceri intre producatorii locali, initiind relatii comerciale internationale si deschizand drumul producatorilor locali de miere pe piata nationala si europeana.Prin acest proiect contribuim la indeplinirea obiectivelor stabilite in cadrul Strategiei de la Lisabona, de atragere si mentinerea pe piata fortei de munca a cat mai multor persoane. in perioada 2009-2010 am elaborat la nivel local, in mod participativ: „Strategia de dezvoltare a teritoriului Muntii Maramuresului” si „Strategia de dezvoltare durabila a teritoriului transfrontalier Valea Ruscovei-Verchovina” (Romania-Ucraina), in continutul carora sunt prevazute la nivel micro-regional necesitatea pregatirii resurselor umane din zona pentru cresterea spiritului antreprenorial, contribuind astfel la dezvoltarea durabila a teritoriului nostru. in aceasta zona din N Romaniei (localitatile Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte, cu o populatie de peste 20.000 locuitori) ca urmare a inchiderii marilor intreprinderi (fabrici si mine) somajul a crescut exponential cu repercursiuni asupra traiului cetatenilor (saracie, somaj, ajutoare sociale, lipsa unor initiative private, migrarea tinerilor intreprinzatori la orase sau in Vestul Europei).Valoare proiect:2036700.00 lei

II. ID 119937 Titlul proiectului „Dezvoltarea de intreprinderi sociale pentru servicii energetice in Regiunea Nord-Vest”

Valoare proiect: 2087311.00 leiObiectiv general: Dezvoltarea unui sistem regional, unitar, integrat, functional si

sustenabil de formare profesionala continua si suport comunitar pentru infiintarea unor Intreprinderi sociale pentru Servicii Energetice – cale de incluziune sociala prin ocupare pentru persoane din grupuri vulnerabile in mediile urban si rural.Proiectul isi propune transmiterea de competente practice privind DCA-FISSEN (C-U) si TISSEN la nivelul oraselor si comunelor, prin derularea unor programe de formare profesionala si prin promovarea spiritului antreprenorial cu aplicatie la energia regenerabila. Competentele antreprenoriale si tehnice dobandite vor asigura nucleul de resurse umane de persoane din grupuri vulnerabile de 4 categorii din mediile urban si rural (descris la sectiunea “Contextul proiectului”) necesar infiintarii unor intreprinderi sociale de servicii energetice (ISSEN), de tip cooperativa (C) si respectiv umbrela (U) ce vor furniza energie solara, geotermala, eoliana si termica din deseuri. Acestea vor fi infiintate cu sprijinul unei retele regionale de resurse.

Obiective specifice OS.1. Selectia, instruirea directa si certificarea in DCA-FISSEN (C-U) a 180 de

persoane.Grupul tinta este alcatuit din 180 de persoane din grupuri vulnerabile de 3

categorii din mediile urban si rural.Instruirea in DCA-FISSEN (C-U) va fi facuta de Solicitant.Certificarea in DCA-FISSEN (C-U) adaptata pentru cooperative (C) si respectiv intreprinderi sociale de tip umbrela (U) a celor 180 de persoane presupune elaborarea a 180 planuri de afaceri potentiale pentru mediile urban si rural.OS.2 Crearea unei retele regionale de 12 promotori pentru promovarea oportunitatii oferite de Intreprinderile pentru Servicii Energetice ISSEN de tip C si U si suport comunitar. Cele 12 persoane selectate la nivel judetean de Solicitant vor fi acelea instruite in DCA-FISSEN (C-U) si avand cele mai bune dintre primele 36 planuri de afaceri. Aceste persoane vor avea mai departe in proiect rolul de promotori ai energiei regenerabile (PER) prin intreprinderi sociale de tip C si U la nivel regional. OS.3. Selectia, instruirea directa si certificarea in a 90 de persoane din grupul tinta.Instruirea in TISSEN va fi facuta de Partener cu suportul promotorilor (PER). ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 134

Cele 90 persoane participante vor fi selectate dintre cele 180 persoane instruite in DCA-FISSEN (C-U) pe criteriul celor mai bune planuri de afaceri elaborate la nivelul fiecarui judet. Certificarea in FISSEN a celor 90 de persoane presupune elaborarea a 90 de proiecte in domeniul energiei regenerabile in mediile urban si rural.Dintre aceste lucrari, cele mai bune 18 vor fi premiate.OS.4 Sustinerea a 4 initiative antreprenoriale focalizate pe energie solara termica pentru infiintarea a 3 cooperative ISSEN si a unei intreprinderi sociale de tip umbrela cu un total de 20 de angajati.Cele mai bune 4 dintre proiectele realizate de participantii la cursurile de FISSEN pentru mediile urban si rural vor beneficia de consultanta pentru realizarea si depunerea unor cereri de finantare. Acestea vor fi depuse din partea a 3 ISSEN-C avand impreuna 15 angajati si 1 ISSEN-U avand 5 angajati, rezultand 20 de noi locuri de munca, urmand a fi infiintate.OS.5 Realizarea unui sistem interactiv si integrat de promovare si informare asupra oportunitatilor de dezvoltare a antreprenoriatului in energie regenerabila de tip ISSEN in mediile urban si rural creat la nivel regional.Sistemul va avea o componenta de portal on-line cu servicii de forum si consultanta pentru grupurile tinta si o componenta de realizare a unui Manual de bune practici care va putea fi actualizat in varianta on line pe masura dezvoltarii de initiative antreprenoriale.In final proiectul va contribui la dezvoltarea economiei sociale in mediile urban si rural.

Indicatori:1 - Numarul structurilor economiei sociale infiintate: 32 - Numarul locurilor de munca create de structurile economiei sociale: 203 - Lucratori pe cont propriu, someri (inclusiv de lunga durata) si membrii intretinatori de familii cu 2 sau mai multi copii certificati CNCFPA in DCA-FISSEN (C-U) 180 de persoane;4 - Promotori ai energiei regenerabile regionali certificati CNCFPA in DCA-FISSEN (C-U) 12 persoane;5 - Lucratori pe cont propriu, someri (inclusiv de lunga durata) si membrii intreti-natori de familii cu 2 sau mai multi copii certificati CNCFPA si in TISSEN - 90 de persoane;6. Intreprinderi sociale pentru Servicii Energetice ISSEN de tip cooperativa infiintate – 3 intreprinderi;6 - Angajati la toate ISSEN infiintate – 20 de persoane.

III. ID 118193 Titlul proiectului „DESSAT - DEZVOLTAREA ECONOMIEI SOCIALE si A SPIRITULUI ANTREPRENORIAL in TERITORIUL G.A.L. MUNTII MARAMURESULUI”

Obiective specifice:O1. Dezvoltarea mecanismelor si instrumentelor necesare pentru implementarea

integrala a conceptului de economie sociala (programe de formare pentru specialistii implicati, dezvoltarea si promovarea unor activitati si servicii generatoare de profit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune sociala sa se integreze/reintegreze in muncii) in cadrul teritoriului Muntii Maramuresului, in 20 luni.

O2. Imbunatatirea capacitatii a 400 de persoane, beneficiari ai venitului minim garantat si membrii ai familiilor cu mai mult de 2 copii in intretinere, inclusiv familii monoparentale, persoane care locuiesc in locuri izolate, apartinand grupurilor tinta de a ocupa un loc de munca si adaptabilitatea acestora pe piata muncii prin activitati de


informare, consiliere, calificare, certificare avand ca rezultat constientizarea importantei formarii profesionale si de dezvoltare a culturii antreprenoriale, in 18 luni;

O3. Furnizarea unor programe integrate de formare si consiliere destinate dezvoltarii competentelor generale (antreprenoriat, comunicare in afaceri in limba engleza si limba ucraineana, utilizare TIC, etc.) care sa permita participantilor sa initieze noi afaceri si sa valorifice oportunitati de ocupare in plan local/regional, in 18 luni.

Durata proiectului 24 de luni.Valoare proiect: 2036700.00 leiIndicatori

- Numarul structurilor economiei sociale infiintate - 16 intreprinderi infiintate;- Numarul participantilor la programele de formare dedicate specialistilor in domeniul incluziunii sociale - 20 de persoane;- Numar de persoane care beneficiaza de orientare/consiliere – economie sociala – 300 de persoane;- Numar de participanti la instruire - economie sociala – 120 de persoane;- Numar de participanti FSE – femei: 60 de persoane;- Numar de participanti FSE – persoane de etnie roma 80 de persoane - Numar de participanti FSE – alte grupuri vulnerabile 40- Numar de evenimente de comunicare si promovare – economie sociala: 2 evenimente;- Numarul locurilor de munca create de structurile economiei sociale: 31 de locuri de munca;-Ponderea participantilor la programele de formare pentru specialisti in domeniulincluziunii sociale, care obtin certificare (%) – 100 de persoane- Ponderea participantilor la programele de formare pentru specialisti in domeniul incluziunii sociale, care obŃin certificare (%), din care:30 femei- Numar de participanti la instruire certificati – economie sociala 120


7.2.2 Proiecte depuse spre finantare in cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2007-2013 CBC HUSKROUA:

1. Proiect: „Parteneriat pentru situatii de urgenta”

Titlul Proiectului: „Parteneriat pentru situatii de urgenta”

Programul (nume)Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina Program ENPI CBC 2007-2013

Licitatia (data) HUSKROUA/1001Acronim: -Lider de Proiect: Consiliul Local Poienile de sub MunteValoare totala proiect (EURO): 284900, 00 EURPartener din Romania: Buget total eligibil aferent

partenerului din Romania (ENPI plus cofinantare) (EURO)


Consiliul Local Poienile de sub MunteConsiliul Local RepedeaAsociatia pentru Dezvoltare Locala „Ivan Krevan” din comuna RepedeaConsiliul Judetean Maramures

219960, 00 EUR 12745 EUR

Descriere obiective proiect:Scopul proiectului il reprezinta imbunatatirea capacitatii de interventie in situatii de urgenta a administratiilor publice locale din zona transfrontaliera romano-ucraineana. Obiective specifice: 1. Cresterea capacitatii de interventie in situatii de urgeta a administratiilor publice locale din zona transfrontaliera romano-ucraineana, intr-o perioada de 10 luni de zile.2. Cresterea gradului de calificare profesionale a personalului responsabil pentru interventii in caz de urgenta din zona transfrontaliera romano-ucraineana, intr-o perioada de 12 luni de zile


Descriere activitati proiect, aflate in responsabilitatea partenerului din Romania:A1. Mediatizarea proiectului;A2. Realizarea de achizitii de bunuri pentru interventii in caz de incendii;A3. Organizarea de cursuri de pregatire pentru interventii in caz de urgenta;A4. Organizare de schimburi de experienta;A5. Informarea populatiei cu privire la pericolul reprezentant de incendii;A6. Realizarea raportarii finale.Rezultate:- existenta in comuna Poienile de sub Munte a unei autospeciale pentru interventie in caz de incendii care va deservi comunitatile de pe Valea Ruscovei (Repedea, Ruscova si Poienile de sub Munte);- participarea a 15 persoane la cursul de management pentru situatii de urgenta;- participarea a 15 persoane la cursul de interventii in caz de urgenta;- se va edita un pliant, format A4 indoit in doua (4 pagini A5), in 5000 de exemplare (2500 in limba ucraineana si 2500 in limba romana) privind regulile ce trebuie respectate pentru a preveni aparitia incendiilor. - 2 persoane din administratia publica locala vor capata experienta in implementare de proiecte finantate din resurse nerambursabile (fonduri europene) si care vor forma nucleul echipei de scriere de proiecte din micro-regiunea Valea Ruscovei-Verchovina;Rezultate de termen lung:- intarirea capacitatii institutionale a partenerilor din proiect pentru interventii in situatii de urgenta;- imbunatatirea serviciilor oferite de catre administratia publica locala in situatii de urgenta- reducerea timpului de interventie in cazul situatiilor de urgenta;- diminuarea efectelor provocate de efectul cazurilor de urgenta (inundatii, alunecari de teren, canicula).

2. Proiectul „Infrastructure Health Development In Micro-Region Valea Ruscova –Verchovina”

Titlul Proiectului: INFRASTRUCTURE HEALTH DEVELOPMENTIN MICRO-REGION VALEA RUSCOVA -VERCHOVINA

Programul (nume) Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina Program ENPI CBC 2007-2013Prioritatea 4. Cooperare „people to people”, Masura 4.1. Cooperare institutionala

Licitatia (data) HUSKROUA/1001Acronim: -Lider de Proiect: Consiliul Local Poienile de sub MunteValoare totala proiect (EURO): 280426, 63 EURPartener din Romania: Buget total eligibil aferent



Consiliul Local Poienile de sub MunteConsiliul Local RepedeaAsociatia pentru Dezvoltare Locala „Ivan Krevan” din comuna Repedea

223237, 47 EUR 12521, 33 EUR


Consiliul Judetean MaramuresSpitalul Viseu de SusDescriere obiective proiect:Scopul proiectului il reprezinta cresterea calitatii serviciilor de sanatate pentru cetatenii din micro-regiunea Valea Ruscovei (Romania) - Verchovina (Ucraina) Obiective specifice: O1. Dezvoltarea infrastructurii de sanatate publica locale din zona transfrontaliera romano-ucraineana, intr-o perioada de 10 luni de zile.O2. Cresterea calitatii serviciului medical din zona transfrontaliera romano-ucraineana, intr-o perioada de 12 luni de zile.O3. Cresterea gradului de informare si educare a copiilor din invatamantul prescolar, primar si gimnazial cu privire la educatia pentru sanatate, intr-o perioada de 9 luniDescriere activitati proiect, aflate in responsabilitatea partenerului din Romania:A1. Mediatizarea proiectului;A2. Realizarea lucrarilor de reabilitare a Centrului de Sanatate Poienile de sub Munte;A 3. Achizitia de bunuri pentru dotarea a doua spitale din Poienile de sub Munte (Romania) si Vechovina (Ucraina)A4. Organizare de schimburi de experienta;A5. Informarea tinerilor cu privire la educatia pentru sanatate.A6. Realizarea raportarii finale.Rezultate estimate:- reabilitarea cladirii singurului spital din comuna Poienile de sub Munte (prin amenajarea unei rampe de acces in spital pentru persoanele care se deplaseaza cu carucior; Amenajarea curtii spitalului in care sa fie delimitate spatiile de circulatie auto si pietonala de spatiile verzi, Rezolvarea canalizarii apelor, Realizarea instalatiilor sanitare/grupurilor sanitare; Reabilitarea instalatiilor pentru incalzire; Reabilitarea instalatiilor electrice, achizitia unui generator de current deoarece sunt foarte dese intreruperile de curent electric; Recompartimentarea incaperilor; Refacerea zidariei prin demolari minime, refacerea tencuielilor interioare deteriorate si zugravirea intregului interior cu zugraveli lavabile);- dotarea a doua spitale din zona tranfrontaliera romano-ucraineana (Poienile de sub Munte si Verchovina);- doua schimburi de experienta organizate in domeniul sanatatii;- participarea a 10 persoane la schimburi de experienta; - realizarea unui curs de educatie pentru sanatate pentru invatatorii si profesorii din comunitate;- informarea a 1500 de elevi de pe Valea Ruscovei-Verchovina cu privire la educatia pentru sanatate.

3. Proiectul „Hutsul Mountain biking”

Titlul Proiectului: Hutsul Mountain biking

Programul (nume) Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina Program ENPI CBC 2007-2013Prioritatea 2. Promovare dezvoltarii socio-economice, Masura 1.1. Armonizarea dezvoltarii turismului

Licitatia (data) HUSKROUA/1001Acronim: - ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 139

Lider de Proiect: Consiliul Local RepedeaValoare totala proiect (EURO): 456823, 00 EURPartener din Romania: Buget total eligibil aferent



Consiliul Local RepedeaConsiliul Local Poienile de sub MunteAsociatia pentru Dezvoltare Locala „Ivan Krevan” din comuna RepedeaConsiliul Judetean Maramures

364592, 70 EUR 21314, 15 EUR

Descriere obiective proiect:Scop Dezvoltarea durabila a micro-regiunii transfronteliere Valea Ruscovei (Romania)-Rahiv (Ucraina). Obiective: 1. Dezvoltarea infrastructurii ciclo-turistice in micro-regiunea transfrontaliera Valea Ruscovei-Rahiv, intr-o perioada de 1 an de zile.2. Dezvoltarea unui set de pachete de promovare a cicloturismului din zona transfrontaliera a Muntilor Maramuresului, intr-o perioada de 1 an de zile.3. Cresterea gradului de calificare a resurselor umane din micro-regiunea transfrontaliera Valea Ruscovei-Rahiv, in activitatile de turism, intr-o perioada de 11 luni.

4. Proiectul „Valorification of ucrainian cultural heritage” (in romana: „Valorificarea patrimoniului cultural ucrainean”)

Titlul Proiectului: Valorification of ucrainian cultural heritage(in romana: Valorificarea patrimoniului cultural ucrainean)

Programul (nume) Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina Program ENPI CBC 2007-2013Prioritatea 4. Cooperare „people to people”, Masura 4.1. Cooperare institutionala

Licitatia (data) HUSKROUA/1001Acronim: -Lider de Proiect: Consiliul Local RepedeaValoare totala proiect (EURO): 429839, 00EURPartener din Romania: Buget total eligibil aferent



Consiliul Local RepedeaConsiliul Local Poienile de sub MunteAsociatia pentru Dezvoltare Locala „Ivan Krevan” din comuna RepedeaConsiliul Judetean Maramures

367955, 10 EUR 15491, 95EUR

Descriere obiective proiect: ______________________________________________________________________________________________Planul de dezvoltare locala a teritoriului GAL Munţii Maramuresului” – vs. 2012. Volumul 1. 140

Scopul proiectului il reprezinta valorificarea patrimoniului arhitectural local al hutulilor - ucraineni din zona transfrontaliera romano-ucraineana Obiectivele proiectului:1. Cresterea gradului de valorificare a patrimoniului arhitectural (din lemn) al hutuilor ucraineni din Muntii Maramuresului, intr-o perioada de 10 luni;2. Reabilitarea arhitecturala a Centrului Civic din comuna Repedea, intr-o perioada de 10 luni3. Valorificarea patrimoniului cultural specifice hutulilor din Muntii Maramuresului, intr-o perioada de 10 luni.

5. Proiectul „Maramuresul Istoric – mestesug, traditie si cultura transfrontaliera”

Titlul Proiectului: MARAMURESUL ISTORIC – MESTESUG, TRADITIE si CULTURA TRANSFRONTALIERA

Programul (nume) Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina Program ENPI CBC 2007-2013

Licitatia (data) HUSKROUA/1001Acronim: -Lider de Proiect: Caminul Cultural RepedeaValoare totala proiect (EURO): 100.000, 00 EURPartener din Romania: Buget total eligibil aferent



Caminul Cultural RepedeaConsiliul Local Poienile de sub MunteAsociatia pentru Dezvoltare Locala „Ivan Krevan” din comuna RepedeaConsiliul Judetean Maramures

74.000, 00 EUR 4.500, 00 EUR

Descriere obiective proiect: Scop:Promovarea mostenirii culturale comune, traditionale, in comun-itatilor rurale din zona transfrontaliera romano-ucraineana. O1. Dezvoltarea unui set de pachete de promovare a produselor locale, realizate de 15 de mesteri populari din zona transfronta-liera romano-ucraineana, intr-o perioada de 8 luni O2. Promovarea valorilor culturale din comunitatile tinta intr-o perioada de 12 luni;O3. Promovarea artistica a obiceiurilor si tradiitiilor locale din micro-regiunea Valea Ruscovei-Rahiv intr-o perioada de 12 luni


7.2.3 Alte proiecte depuse spre evaluare de către partenerii din cadrul GAL Munţii Maramureşului:

1. Cererea de finanţare „Tanar rural antreprenor” depusă de către Asociaţia Ivan Krevan la programul Tineret in Actiune al U.E.

Scopul proiectului: Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale la 20 de tineri din comunităţile ucrainene de pe Valea Ruscovei, într-o perioadă de 5 luni. Obiectivele proiectului: O1. Promovarea culturii antreprenoriale în rândul a 20 de tineri de pe Valea Ruscovei, într-o perioadă de 3 luni;O2. Creşterea accesului la informaţiile despre cultura antreprenorială în rândul a 20 de tineri de pe Valea Ruscovei, într-o perioadă de 5 luni.

2. Cererea de finanţare: „Uloha PC”, depusa spre finantare de catre Asociatia Tinerilor Antreprenori Crestini – ATAC la la programul Tineret in Actiune al U.E.

Scopul proiectului: Dezvoltarea abilităţilor de folosire a computerului de către copiii din cătunul Uloha, comuna Poienile de sub Munte, judeţul Maramureş. Obiectivele proiectului: O1. Creşterea accesului la tehnica IT a tinerilor din cătunul Uloha, comuna Poienile de sub Munte, într-o perioadă de 5 luni de zile; O 2. Promovarea educaţiei non-formale în rândul tinerilor din comuna Poienile de sub Munte, într-o periadă de 5 luni. Grup ţintă: 10 copii de etnie ucraineană ce locuiesc în cătunul Uloha din comuna Poienile de sub Munte, copii proveniţi din familii defavorizate cu vârsta cuprinsă între 7-14 ani. Activităţile proiectului: Mediatizarea proiectului; Identificare voluntarilor care să-i inveţe pe tinerii din cătunul Uloha să opereze pe calculator; Instalarea computerelor pentru derularea proiecutului în bune condiţii; Organizarea unei minisesiuni de pregătire a voluntarilor; Oferirea de servicii de operare pe calculator tinerilor din cătunul Uloha. Organizarea unui concurs pentru participanţii la curs; Raportare finală.

3. Cerere de finanţare RURAL MANAGER - informare si consultanta pentru micro-regiunea GAL Muntii Maramuresului, depusa spre finanţare de către S.C. HD CONSULTING MISKUSKI SRL-D la Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineriScop: Dezvoltarea capacitatii intreprinderii astfel incat activitatile economice ale

firmei sa se concentreze pe:I. – oferire de consultanta pentru persoanele din mediul rural din micro-regiunea GAL Muntii Maramuresului, in domeniul accesarii de finantari nerambursabile din cadrul Programului National de Dezvoltare (PNDR) cu accent pe accesarea urmatoarelor finantari Masura 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenta (finantare 100% nerambursabila), Masura 112 - Tineri fermieri (finantare 100% nerambursabila); Masura 221 - Prima impadurire; Masura 313 Activitati turistice; Masura 121 - Exploatatii agricole; Masura 123 Produse agricole si forestiere; Masura 312 MicrointrepprinderiII. Oferire de consultanta (pregatire cerere de finantare, management de proiect, training) in vederea accesarii de finantari din partea POSDRU, cu precadere in cadrul Domeniului Major de Intervetie 5.2. Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale


III. Oferire de consultanta in cadrul Programul de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina (HUSKROUA) gazduit de Agentia Nationala de Dezvoltare din Ungaria care lanseaza anual apeluri pentru propuneri de proiecte in cadrul Programului de finantare nerambursabila Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina Program ENPI CBC 2007-2013.

Unul din avantajele acestui program de finantare il costituie si oportunitatea ca institutii, primarii, scoli, ong-uri, biserici etc. sa colaboreze cu o alta institutie similara din Ucraina avand ca rezultat rezvolvarea unor probleme comunitare asemanatoare din cele doua tari. Unul din avantajele acestui program sunt acelea ca Programul HUSKROUA finanteaza proiectele in limita a 90% din valoarea intregului proiect, Guvernul Romaniei in limita a 5% iar aplicantul urmand a cofinanta proiectul cu doar 5%.IV. Oferire de consultanta pentru pregatirea unor cereri de finantare la alte programe de finantare nerambursabila: precum Programul Adminisratiei Fondului pentru Mediu: - Programul de stimulare a innoirii parcului national de tractoare si masini agricole autopropulsate;- Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire (Programul "Casa Verde") - Persoane Fizice. - Programul privind instalarea sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire (Programul "Casa Verde") - Persoane Juridice. - Programul de imbunatatire a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor agricole degradate

4. Cererea de finanţare „Polyansky atelier auto”, depusa spre finantare de catre S.C. ASER EBEN EZER SRL-D D la Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri.Obiectiv general: Dezvoltarea întreprinderii S.C. ASER EBEN EZER SRL-D din

comuna Poienile de sub Munte, astfel încât aceasta să devină principalul furnizor de reparaţii şi întreţinere auto din micro-regiunea Valea Ruscovei (3 localităţi cu peste 20 mii locuitori), judetul Maramures

Obiectiv specific: O1. Cresterea cifrei de afaceri a S.C. ASER EBEN EZER SRL-D cu 20.000 lei, in termen de 12 luni de la finalizarea proiectului;O2. Cresterea numarului de angajati a S.C. ASER EBEN EZER SRL-D cu 2 persoane, intr-o perioada de 8 luni de la inceperea proiectului.


Plan de dezvoltare locala GAL Muntii Maramuresului - vol 1

Documents

Transcript of Plan de dezvoltare locala GAL Muntii Maramuresului - vol 1