PLAN DE AFACERI - Cupru Min SA Abrud · PDF fileministerul economiei, comerȚului Și...
Transcript of PLAN DE AFACERI - Cupru Min SA Abrud · PDF fileministerul economiei, comerȚului Și...
MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI RELAȚIILOR CU
MEDIUL DE AFACERI
SOCIETATEA CUPRU MIN SA ABRUD
PLAN DE AFACERI
2016 - 2018
2
I. Misiunea companiei şi strategia de marketing
Cupru Min SA Abrud a fost înfiinţată la data de 01.04.2002 prin desprindere din CN
Minvest Deva fiind succesoarea Combinatului Minier al Cuprului Roşia Poieni, înfiinţat
la data de 1 mai 1977.
Societatea a fost infiinţată pentru punerea în valoare a zăcământului de la Roşia Poieni
fiind concepută a fi cea mai mare exploatare de cupru la suprafaţă din România datorită
rezervei de minereu cuprifer. Înfiinţarea acestei societăţi a avut drept obiectiv asigurarea
necesarului de cupru pentru economia românească. Unitatea a fost proiectată pentru o
capacitate de prelucrare de 9 milioane de tone, care nu a fost atinsă niciodată datorită
fiabilităţii reduse a utilajelor şi instalaţiilor, unele fiind prototip şi care au suferit
modificări substanţiale în cursul anilor.
Piaţa a fost tot timpul asigurată, necesarul de cupru al României nefiind asigurat
niciodată, iar în momentul actual producţia europeană este deficitară, fiind necesare
importuri pentru acoperirea cererii.
Problema principală care s-a pus şi se pune în continuare este preţul cuprului pe piaţă şi
costurile necesare pentru realizarea acestei producţii.
Fluctuaţia preţului cuprului rafinat pe piaţa mondială a fost foarte mare de la cca 1.500-
1.800 $/t în anii 2000 - 2005 şi până la 9.000 $/t în anul 2010 şi prima parte a anului
2011. În prezent preţul cuprului se situeaza în jurul valorii de 4.300 $/t.
Având în vedere criza europeană şi mondială nu se poate prevedea evoluţia
preţului cuprului deoarece o încetinire sau stagnare a creşterii economice va avea
ca efect reducerea consumului şi deci reducerea preţului cuprului şi implicit
închiderea unităţilor de producţie nerentabile.
II. Viziune şi valori
Plecând de la situaţia actuală, în care societatea şi-a desfăşurat activitatea în condiţii de
eficienţă şi de la situaţia activelor societăţii, a rezervei deschise şi pregătite, a
problemelor de mediu pe care le generază activitatea minieră, s-a întocmit un plan de
investiţii minimal care să asigure dezvoltarea activităţii societăţii şi creşterea eficienţei
economice.
Prin crestera randamentului de extractie, a minereului extras si prelucrat, cantitatea de
cupru produsa va creste de la 7600t/an, in 2015 pana la 7900 t/an in 2018.
3
Retehnologizarea procesului de producţie este necesară deoarece activele societăţii sunt
achiziţionate în anii 1979-1985, fiind de producţie românească şi sovietică cu fiabilitate
scăzută şi depăşite fizic si moral.
Având în vedere piaţa actuala în domeniul utilajelor şi instalaţiilor miniere societatea îşi
propune o retehnologizare a fluxului tehnologic pentru activitatea din carieră şi uzina de
preparare prezentat la capitolul investiţii.
III. Analiza situaţiei curente
Mod de constituire: Societatea Cupru Min S.A. este constituită conform Legii
nr.31/1990 – Legea societăţilor comerciale, a HG 808/1998 şi a Hotărârii A.G.A. a
C.N.CAF MINVEST Deva nr.25/20.03.2002, de externalizare şi transformare în
societate comercială independentă.
Este înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul de ordine J01/64/15.02.99, Cod
fiscal 11551757, având un capital social de 24.184.5oo lei, iar structura acţionariatului
este integral de stat.
3.1. ELEMENTE DE ORGANIZARE ÎN TIMP
Cupru Min S.A. Abrud a fost înfiinţată la data de 01.04.2002, prin desprindere din CN
MINVEST Deva, şi preluarea activului şi pasivului de la Filiala Avram Iancu SA Abrud,
fiind succesoarea de drept a Combinatului Minier al Cuprului Roşia Poieni, înfiinţat la
data de 1 mai 1977 şi apoi transformată în exploatare minieră, sucursală, filială din
cadrul C.N. MINVEST S.A. Deva.
Combinatul Minier al Cuprului Roşia Poieni a fost înfiinţat în baza Decretului
130/21.05.1977, la data 01.05.1977, cu sediul în oraşul Abrud, judeţul Alba, în
subordinea Centralei Minereurilor Deva şi sub îndrumarea şi controlul Ministerului
Minelor, Petrolului şi Geologiei.
Prin H.G. 1287/1990 Combinatului Minier al Cuprului Roşia Poieni i se transformă
denumirea în Exploatarea Minieră Roşia Poieni Abrud, în subordinea Regiei Autonome
a Cuprului Deva.
În anul 1992, prin Hotărârea Regiei Autonome a Cuprului Deva nr. 26/25.11.1992,
Exploatarea Minieră Roşia Poieni Abrud se transformă în Sucursala Minieră Abrud, iar
prin Hotărârea nr. 58/29.06.1995 Sucursala Minieră Abrud se transformă în Exploatarea
Minieră Abrud, tot în subordinea Regiei Autonome a Cuprului Deva.
4
Prin H.G. 808/13.11.1998 Regia Autonomă a Cuprului Deva se reorganizează şi se
înfiinţează Compania Naţională CN CAF MINVEST Deva care are în subordine filiale
cu personalitate juridică, din cadrul Filialei Avram Iancu făcând parte şi Sucursala
Minieră Abrud, fosta Exploatare Minieră Abrud.
La data de 16.08.2001, prin hotărârea nr. 2 a Filialei S.C. Avram Iancu S.A. Abrud se
desfiinţează sucursala şi se transformă în filială, Sucursala Minieră Abrud devenind
astfel Filiala S.C. Avram Iancu S.A. Abrud.
Prin Hotărârea Extraordinară nr. 25/20.03.2002 a Adunării Generale a Acţionarilor a CN
CAF MINVEST Deva, Filiala S.C. Avram Iancu S.A. Abrud a fost externalizată şi
transformată în societate comercială independentă cu denumirea de CUPRU MIN S.A.
Abrud.
Pe toată durata acestor transformări societatea îşi păstrează obiectul de activitate, sediul,
activele şi pasivele.
Din data de 01.04.2002 CUPRU MIN S.A. Abrud, a preluat activele şi pasivele de la
Filiala Avram Iancu din cadrul Companiei CN CAF MINVEST Deva prin protocolul de
predare primire nr. 3368/11.07.2002 şi funcţionează în subordinea directă a Ministerului
Economiei şi Comerţului și Turismului având acelaşi obiect de activitate, pentru care a
fost înfiinţată unitatea.
3.1.1.PROTOCOLUL DE PREDARE – PRIMIRE
În baza Hotărârii nr. 25/20.03.2002 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor
Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST S.A. Deva, prin care s-a
hotărât externalizarea şi transformarea Filialei „Avram Iancu” S.A. Abrud în societate
comercială cu denumirea de CUPRU MIN S.A. Abrud, la data de 11.07.2002 s-a
încheiat Protocolul de Predare – Primire.
Protocolul de Predare – Primire dintre Compania Naţionala a Cuprului, Aurului şi
Fierului MINVEST S.A. Deva şi CUPRU MIN S.A. Abrud este înregistrat cu numărul
3368/11.07.2002 şi cuprinde un număr de 9 anexe după cum urmează:
1. Situaţia patrimoniului încheiat la 31.03.2002 a Filialei „Avram Iancu” S.A.
Abrud;
2. Balanţa de verificare la 31.03.2002 cu conturile care rămân la CUPRU MIN
S.A. Abrud;
3. Balanţa de verificare la 31.03.2002 cu conturile care rămân la C.N.C.A.F
MINVEST S.A. Deva;
4. Situaţia patrimoniului preluat de CUPRU MIN S.A. Abrud la data de
01.04.2002;
5
5. Situaţia cu personalul;
6. Precizări ale conturilor 401; 411; 451.1; 461; 462 care privesc relaţiile S.C.
CUPRU MIN S.A. Abrud cu unităţile aparţinătoare ale C.N.C.A.F MINVEST S.A.
Deva;
7. Listele analitice ale datoriilor nominale şi nenominale care rămân la C.N.C.A.F
MINVEST S.A. Deva;
8. Dreptul C.N.C.A.F MINVEST S.A. Deva privind concesionarea directă a
activităţii din perimetrul de exploatare Roşia Poieni localizat administrativ teritorial în
comunele Lupşa, Bucium, Bistra, Roşia Montană, se transferă către CUPRU MIN S.A.
Abrud conform articolului 14 din Legea Minelor 61/05.03.1998;
9. Se preia creditul global de exploatare, contractat cu BCR Filiala Alba în sumă
de 400 milioane lei ROL inclusiv dobânzile aferente.
Din analiza balanţei de verificare la 31.03.2002, rezultă o datorie totală de 980,39
milioane lei ROL, din care rămâne la C.N.C.A.F MINVEST S.A. Deva suma de 397,26
milioane lei ROL, iar la S.C. CUPRU MIN S.A. Abrud suma de 583,13 milioane lei
ROL.
3.1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE
Obiectul principal de activitate al societăţii este extracţia minereurilor metalifere
neferoase din zăcământul Roşia Poieni, cu valorificarea concentratului cupros, cod
CAEN 0729, iar activităţi secundare sunt activitati de servicii anexe pentru extractia
mineralelor, extracţia pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei
calcaroase, etc.
Activitatea de producţie se desfăşoară conform următoarelor acte normative:
- licenţa de exploatare nr.660/22.07.99 aprobată cu HG 73/28.01.2000 publicată
în Monitorul Oficial nr.50/1.02.2000, cu o valabilitate de 20 de ani;
- studiul de fezabilitate privind valorificarea rezervelor de minereu sărac din
perimetrul de exploatare Roşia Poieni;
- programul general de exploatare;
- studiul de fezabilitate privind retehnologizarea unor activităţi;
- DDE privind continuarea exploatării în carieră în condiţii optime.
3.1.3. LICIENŢA DE EXPLOATARE
În baza Protocolului de Predare - Primire nr. 3368/11.07.2002 şi conform articolului 14
din Legea Minelor 61/05.03.1998 se transferă dreptul C.N.C.A.F MINVEST S.A. Deva
privind concesionarea directă a activităţii din perimetrul de exploatare Roşia Poieni
localizat administrativ teritorial în comunele Lupşa, Bucium, Bistra, Roşia Montană,
către S.C. CUPRU MIN S.A. Abrud.
6
Licienţa de exploatare este înregistrată cu numărul 660/22.07.99 şi aprobată prin HG
73/28.01.2000 publicată în Monitorul Oficial nr.50/1.02.2000, cu o valabilitate de 20 de
ani.
Prin Ordinul M.I.- ANRM nr. 203/4.12.2002 s-a făcut transferul licenţei de exploatare
de la C.N. MINVEST S.A. Deva la Cupru Min S.A.. Abrud.
3.1.4. STADIUL PRIVATIZĂRII LA S.C. CUPRU MIN S.A. ABRUD
Interesul multor firme faţă de potenţialul de rezerve al unităţii noastre a fost manifestat
prin scrisori de intenţie pentru privatizare, începând cu anul 1990, dar care nu au putut fi
materializate din cauza lipsei legislaţiei în domeniu.
Începând cu luna iunie 2004 Cupru Min a declanşat procesul de privatizare, în
confomitate cu Nota 3890/11.06.2004 a O.P.S.P.I, privind aprobarea publicării unui
anunţ în vederea atragerii de investitori pentru crearea unor forme de asociere şi/sau
societăţii comerciale cu capital mixt la CUPRU MIN S.A. Abrud. În urma publicării
acestui anunţ au fost depuse scrisori de intenţie de către firme din Australia Chile,
S.U.A. şi India, iar pe parcursul anilor 2005 - 2006 firme din Elveţia, Australia, Canada,
Anglia şi România.
În anul 2006 s-a emis HG 590/03.05.2006 pentru aprobarea „Strategiei de restructurare,
privatizare şi atragere de investiţii la următoarele societăţii cu capital de stat din sectorul
minier - exploatări minereuri metalifere (necarbonifere/altele decât exploatarea
cărbunelui): CUPRU MIN S.A. Abrud, Compania Naţională a Cuprului Aurului şi
Fierului S.A. Deva; S.C. Băiţa S.A. Ştei; Compania Naţională a metalelor preţioase şi
neferoase REMIN S.A. Baia Mare; S.C. MIN Bucovina S.A Vatra Dornei, precum şi la
filialele acestora” prin care se stabileşte modalitatea de privatizare a societăţilor mai sus
menţionate.
În vederea încheierii Contractului de cooperare pentru atragere de investiţii la Cupru
Min Abrud, conform HG 590/2006 au depus scrisori de intenţia următoarele firme: SC
Metanef SA România în consorţiu cu MINECO AG Elveţia şi Rudnik G Milanovac
Serbia, Glencore Internaţional AG Elveţia, MRI Resources Elveţia, First Copper Plc
Canada şi Cuprom SA în consorţiu cu Energo Mineral SA România şi IPRONEF SA. În
urma adjudecării licitaţiei de către consorţiul format din Cuprom SA, Energomineral SA
şi IPRONEF SA a fost încheiat Contractul de cooperare nr.1/2007 cu SC Cupru Min SA
Abrud, în baza căruia consorţiul a desfăşurat activitatea de bază, respectiv exploatarea şi
valorificarea zăcământului de cupru de la Roşia Poieni. Activitatea s-a desfăşurat până
în luna iulie 2008 când consorţiul a denunţat unilateral contractul, care apoi a fost
desfiinţat de către SC Cupru Min SA Abrud, în luna august 2008.
7
Conform Memorandumului iniţiat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de
Afaceri, avizat de Ministerul Finanţelor Publice şi aprobat în şedinţa Guvernului
României din data de 12.01.2011, privind mandatul special acordat de MECMA pentru
administrarea, atragerea de investiţii şi valorificarea de acţiuni până în anul 2012 la
operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestuia, în cazul Cupru Min SA Abrud, se
are în vedere iniţierea procesului de privatizare prin vânzare de acţiuni.
Procesul de privatizare s-a realizat prin aplicarea metodei licitaţiei cu strigare,
competitivă, transparentă, nediscriminatorie şi necondiţionată, la cel mai bun preţ oferit,
superior valorii preţului de ofertă. Privatizarea viza întregul pachet de acţiuni deţinut de
instituţia publică implicată şi trebuia să se realizeze prin respectarea prevederilor
legislaţiei în vigoare în domeniul protecţiei mediului.
Procesul de privatizare a început în anul 2011, cu publicarea anunţului de privatizare, cu
toate etapele prevăzute de lege, iar în data de 26.03.2012 s-a desfăşurat licitaţia de
vânzare cu strigare a întregului pachet de acţiuni, la sediul MECMA.
În data de 27.03.2012 s-a declarat câştigătorul licitaţiei, însă negocierea dintre părţi,
având ca finalitate semnarea contractului la data de 6.04.2012 nu s-a mai realizat.
În şedinţa Guvernului din 27 februarie 2013 a fost aprobat Memorandumul cu tema „SC
Cupru Min SA Abrud”.
Prin acesta s-a hotărât ca din profitul net rămas după constituirea rezervei legale şi
acoperirea pierderilor din anii precedenţi să se verse ca dividende 50% iar diferenţa de
35% să fie utilizată de societate pentru realizarea lucrărilor de mediu. Având în vedere
că suma rezultată ca sursă de finanţare pentru lucrări de mediu este total insuficientă,
societatea a hotărât constituirea de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli în
conformitate cu prevederile Ordinului MF 3055/2009, pct. 221, al. 1 şi 3 şi pct. 227,
al.1.
De asemenea în baza Memorandumului a fost elaborată şi aprobată Strategia de atragere
de investiţii, care presupunea încheierea unui contract de vânzare a concentratului de
cupru, cu plata în avans a unei sume de 40.000.000 euro de către investitor, necesară
realizării următoarelor investiţii:
- 12.000.000 euro – utilaje carieră
- 13.500.000 euro – protecţia mediului
- 4.500.000 euro – modernizare/retehnologizare uzină
- 10.000.000 euro - descopertă
Utilajele de carieră necesare realizării cantităţilor de masă minieră programate pe durata
derulării contractului de vânzare a concentratului de cupru sunt următoarele:
- 5 buc. autobasculante de mare capacitate
8
- 2 buc. foreze
- 1 buc. excavator
- 2 buc. încărcătoare frontale
- 2 buc. buldozere
- 1 buc. autogreder
Pentru realizarea lucrărilor de mediu s-au constituit provizioane în sumă de 35.000.000
lei până la finele anului 2014.
Strategia de atragere de investiţii la Cupru Min SA Abrud nu s-a finalizat.
3. 2. CAUZELE CARE AU DETERMINAT EVOLUTIA SOCIETĂŢII
3.2.1. Prezentare generala
3.2.1.1. Prezentare obiectiv
Zăcământul cuprifer este dispus sub forma unui corp vertical cu înălţimea de 1200 m şi
cu secţiune eliptică a cărei dimensiuni oscilează între 600 şi 800 m. Mineralele de cupru
sunt cantonate în roci andezitice şi în subsidiar în roci sedimentare, particulele minerale
fiind fin diseminate în toată structura zăcământului .
Rezerva este constituită din minerale de cupru şi fier, din care preponderente sunt
calcopirita, pirita şi subordonat: bornitul, covelina şi calcozina.
Deschiderea zăcământului în vederea exploatării a început în 1978, iar exploatarea în
carieră şi prepararea acestuia la nivel industrial a început în 1983 în uzina
semiindustrială şi în 1985 în uzina industrială.
Proiectul de execuţie al obiectivului industrial prevedea extracţia în carieră şi
prelucrarea clasică a minereului la o capacitate de 9 mil. tone/an, în prima etapă, şi 15
mil. tone/an, în etapa a II-a. Raportul de diluţie la extracţia în carieră era menţinut la un
raport de 2,1 ÷ 3 părţi steril/părţi minereu.
Instalaţiile industriale aferente extracţiei şi prelucrării s-au realizat cu utilaje de mare
capacitate şi echipamente prototip, de producţie indigenă. Excepţie au făcut: concasorul
giratoric, forezele, excavatoarele, o parte din autobasculante şi buldozere, care sunt de
provenienţă CSI.
Tehnologia aplicată constă din următoarele faze:
9
1.Extracţia masei minere (steril de carieră şi minereu) în carieră, descendent, în trepte de
15 m, prin forare cu utilaje de forare Φ250 mm, împuşcare cu explozivi, încărcare cu
excavatoare cu cupă de 5,6 si 8 mc, încărcătoare frontale pe pneuri cu cupa de 9 – 12 mc
şi transport cu autobasculante tip DAC 55 t și KOMATSU 91 t.
Masa minieră este dirijată după cum urmează:
- minereul este dirijat la staţia de concasare primara
- sterilul este dirijat la haldele de steril poziţionate în afara perimetrului carierei.
Unitatea deţine 3 halde de steril: Geamăna, Cuibarului şi Obârşia Muntari, a căror
suprafaţă însumează peste 150 ha şi în care s-au depus până în prezent peste 140
milioane tone steril de carieră.
2. Prepararea clasică a minereului constă în: concasarea primară într-un concasor
giratoric tip KKD 1500/180, transportul minereului concasat pe un releu de benzi de 2,5
km, măcinarea umedă în două trepte (moară semiautogenă şi moară cu bile),
hidrociclonare, flotare secvenţial selectivă în celule pneumomecanice de producţie
indigenă şi filtrare în filtru presă.
Uzina de preparare este formată din 4 linii de măcinare - flotare identice cu capacitatea
proiectată de 7.500 tone/zi şi linie.
În urma procesului de preparare rezultă două categorii de produse:
- concentratul cuprifer, cu un conţinut de 18÷20 % Cu şi 9-11% H2O
- sterilul de flotaţie, este dirijat gravitaţional la iazurile de steril ale obiectivului
minier. Unitatea deţine trei iazuri de decantare: Vl. Ştefancei 1, Vl. Ştefancei 2 şi Vl.
Şesei. Iazul în exploatare curentă Vl Sesei, în care până în prezent s-au depus cca. 53
milioane tone de steril. Apa limpezită se evacuează din iaz prin intermediul sistemelor
de sonde inverse şi a deversorului de coastă în pârâul Valea Şesei şi de aici în râul Arieş.
3.2.1.2. PREZENTAREA REZERVEI GEOLOGICE
Zăcământul Roşia Poieni a fost conturat pe o distanţă de peste 1.200 m, între cotele 1046
m şi -154 m, dezvoltat sub forma unui cilindroid vertical cu secţiuni aproximativ
eliptice, cu dimensiuni crescând de la 660/750 m la cota + 956 m, la 840/ 820 m la cota
+551 m.
Mineralizaţia îmbracă două aspecte, care se dezvoltă în paralel, după cum urmează: a –
diseminări de minerale metalice şi b – fisuri, vinişoare şi filonaşe cu 0,02 ÷ 3,00 cm
grosime, cu minerale metalice şi de gangă care se întretaie dezordonat, fapt care conferă
zăcământului un aspect de volbură.
10
Mineralizaţia cupriferă fin diseminată este constituită din calcopirită predominant,
bornit, covelină, calcozină, tetraedrit, sporadic enargit, cărora li se asociază pirită,
magnetit, hematit, moilbdenit, foarte sporadic aur, argint, blendă şi galenă. Toate aceste
minerale sunt însoţite de o mare varietate de minerale de gangă, dintre care amintim
cuarţ (predominant), feldspat, biotit, anhidrit, baritină, apatit, vivianit, clorit şi calcit.
3.2.1.3. EXPLOATAREA REZERVELOR
Calcularea şi omologarea rezervelor geologice de minereu s-a făcut având în vedere
modelul de carieră Z2 EXTINS, model care are vatra carierei la cota +760 m.
PRODUCŢIA REALIZATĂ
Producţia realizată pe perioada 2005 - 2015 este prezentată în tabelul 3.2.1.4. şi graficul
3.2.1.4
Tabel 3.2.1.4. Evoluţia producţiei pe perioada 2005-2015
An Cupru
(tone)
Descoperta
(mii tone)
Nr. Persoane
(persoane)
Concentrat de cupru
(tone)
Minereu prelucrat
(mii tone)
2005 5.340 845 1.062 28.325 2.230
2006 5.209 728 832 27.590 2.090
2007 2.532 193 210 12.462 885
2008 4.686 1.165 148 23.018 1.762
2009 427 0 203 2.220 127
2010 5.074 225 431 25.160 1.670
2011 6.366 355 490 31.776 2.056
2012 5.772 593 491 27.963 1.789
2013 6.839 675 504 32.223 1.990
2014 7.264 1.400 509 34.633 2.299
2015 7.612 1.800 537 37.620 2.665
Notă: Menţionăm că în perioada august 2007- iunie 2009 activitatea de extragere şi
preparare a minereului cuprifer s-a făcut de către Energo Mineral Bucureşti, în baza
contractului de cooperare nr.1/06.06.2007.
11
PROGRAMUL DE PRODUCŢIE 2016 - 2018
Programul de producţie pentru anii 2016, 2017 si 2018 este redat în tabelul 3.2.1.4.1
Tabelul 3.2.1.4.1
SPECIFICATIE UM PRODUCTIE PE ANII
2016 2017 2018
1 DESCOPERTA din care: t 1.700.000 2.200.000 2.400.000
- din deschidere t 1.000.000 1.000.000 1.000.000
- din pregatiri t 700.000 1.200.000 1.400.000
2 MINEREU EXTRAS t 2.600.000 2.650.000 2.650.000
3 MINEREU PRELUCRAT t 2.600.000 2.650.000 2.650.000
4 Continut Cu in minereu % 0,38 0,36 0,36
5 Concentrat Cupru t 40.500 41.000 41.600
6 Cupru t 7.700 7.800 7.900
7 Nr. de persoane 537 537 537
8 Valoare produse miniere lei 127.300.000 131.000.000 133.000.000
Notă: Pentru anul 2016, valoarea produselor miniere s-a calculat la cotatía de 5000
UDS/tona de cupru si un curs de schimb de 4,00 lei/USD. Pentru anul 2017
valoarea produselor miniere s-a calculat la cotatía de 6000 UDS/tona de cupru si un
curs de schimb de 4,00 lei/USD. Pentru anul 2018 valoarea produselor miniere s-a
calculat la cotatía de 6200 UDS/tona de cupru si un curs de schimb de 4,00 lei/USD.
3.2.2. CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE PROIECTATE ŞI REALIZATE
3.2.2.1. CAPACITĂŢI PROIECTATE
Cupru Min SA Abrud îşi desfăşoară activitatea de bază, de extracţie şi prelucrare a
minereului, în două mari subunităţi, Cariera Roşia Poieni şi Uzina de Preparare Dl.
Piciorului, iar ca activitate secundară societatea are o secţie de producere a agregatelor
de carieră, ateliere de întreţinere şi reparaţii, depozite de carburanţi şi explozivi.
Proiectul iniţial prevedea o capacitate de producţie de 9 milioane t pe an minereu extras
şi prelucrat şi o producţie de 16.700 t Cu în concentrat, iar în etapa II-a o extindere de
capacitate la 15 milioane t minereu extras şi prelucrat pe an.
Prin valorificarea complexă a zăcământului s-a estimat funcţionarea eficientă şi de
durată a obiectivului.
12
Uzina de Preparare Dl. Piciorului a fost proiectată la o capacitate de 9 milioane tone
minereu prelucrat pe an, fiind dotată cu 4 linii tehnologice de măcinare – flotare care să
prelucreze 7.500 t minereu pe zi.
Profilul de producţie pe sortimente al obiectivului proiectat iniţial prevedea obţinerea
următoarelor produse:
- concentrate cuprifere cu conţinut de minim 16,5% Cu, care se valorifică în
metalurgia neferoasă pentru Cu, Au, Ag şi S;
- concentrate de pirită cu minim 40% S, cu valorificare în industria chimică pentru
fabricarea acidului sulfuric.
Dotarea cu utilaje a societăţii s-a făcut după cum urmează:
-utilajele de forare, excavare, o parte din utilajele de transport, o parte din utilajele
de împingere masa minieră la haldă sunt de provenienţă import CSI;
- o parte din utilajele de transport masă minieră şi o parte din utilajele de împins
masă minieră la haldă sunt de fabricaţie românească în loturi prototip, neomologate.
- Instalaţia de sfărâmare primară este un concasor giratoric tip KKD 1500/180 de
provenienţă CSI;
- Sistemul de transport minereu de la insatalaţia de sfărâmare la uzina de
preparare şi restul utilajelor din cadrul uzinei de preparare sunt de provenienţă indigenă,
unele în fază de prototip neomologat nici pina in prezent.
3.2.2.2. CAPACITĂŢI REALIZATE
Obiectivul Roşia Poieni nu a avut un precedent în ţară, ca anvergură şi complexitate
tehnică.
În aceste condiţii, după punerea în funcţiune, au apărut o serie de probleme în procesul
tehnologic din carieră, la instalatiile de transport şi în uzina de preparare, care au generat
şi generează încă dificultaţi în atingerea capacitaţii de producţie şi realizarea
parametrilor proiectaţi.
În anul 1987 s-a realizat cea mai mare cantitate de masă minieră extrasă (minereu şi
descopertă) de 14.000 mii tone, iar în anul 1988 s-a preucrat în uzina de preparare cea
mai mai mare cantitate de minereu 3.500 mii tone, din care s-au obţinut 5.600 tone cupru
în concentrat, în restul perioadei de funcţionare, producţia realizată a fost de cca. 2
milioane tone pe an minereu extras şi prelucrat cu cca. 4.000 - 4.500 t Cu în concentrat
13
pe an. În perioada 2002÷2005 se constată o creştere a cantităţii de cupru la o medie
anuală de 5.328 t, la aceeaşi cantitate medie de minereu dar cu creşterea randamentelor
de extracţie.
Cantitatea maxim transportată într-un an pe releul de transport minereu a fost de 3.500
mii tone, releul de transport fiind considerat principalul loc îngust al unităţii.
Capacitatea maximă de prelucrare a unei linii de macinare flotare proiectată este de
7.500 tone/zi adică 9 milioane tone minereu prelucrat pe an pentru cele 4 linii din care s-
a realizat maxim 5.250 tone/zi/linie.
Întrucât în ultimii 15 ani nu s-a găsit piaţa de desfacere pentru pirită, majoritatea
fabricilor de acid sulfuric din industria chimică românească fiind închise, s-a renunţat la
obţinerea şi valorificarea piritei, deşi acest concentrat este dintre cele mai bune din tară.
După începerea exploatării o serie de parametrii tehnici au suferit modificări ca:
- unghiurile taluzelor finale ale carierei au fost modificate în sens nefavorabil
datorită fracturilor şi zonelor de alterare ale masivului mineralizat şi a rocilor
înconjurătoare (studii şi încercări de laborator; situaţia reală în exploatare), ajungând de
la 40° la 32° ceea ce a dus la creşterea raportului steril/util;
- performanţele tehnice ale utilajelor (carieră şi uzina de preparare) s-au realizat
numai în proporţie de 40-70 %, având ca urmare scăderea volumului excavat de minereu
şi steril şi creşterea consumului de carburanţi, neatingerea productivităţilor orare, etc.
3.2.2.3. CAUZE PENTRU CARE NU S-A REALIZAT CAPACITATEA
PROIECTATĂ
După montarea şi punerea în funcţie a utilajelor din fluxul de producţie o serie întreagă
dintre acestea nu au dat rezultatele scontate, determinînd dese întreruperi ale fluxului
tehnologic cu consecinţe deosebite.
Încă din 1988 s-a iniţiat un program de fiabilizare şi reabilitare a utilajelor, iar în 1989 s-
au aprobat şi proiectat completări la proiectul iniţial, care nu s-au mai finalizat din cauza
schimbării sistemului politic, şi a lipsei surselor de finanţare din actualul sistem.
În concluzie se poate spune că nu s-a atins capacitatea proiectată din următoarele
motive:
- Fiabilitatea scăzută a utilajelor din dotarea inţială;
- Performanţele tehnologice scăzute a utilajelor;
14
- Lipsa din fluxurile tehnologice a utilajelor de monitorizare şi control automat a
fluxului tehnologic;
- Lipsa surselor de finanţare pentru lucrările de investiţii.
IV. ANALIZA SWOT
Punctele tari:
● volumul mare al rezervei de minereu de cupru (circa 1 miliard de tone)
reprezentând circa 58% din rezerva de cupru a ţării;
● forţa de muncă de bună calitate din punct de vedere al calificării profesionale;
● calitatea deosebită a concentratului ceea ce asigură desfacerea pe piaţa;
● demararea acţiunilor de modernizare/retehnologizare (instalaţia de filtrare tip
Larox, autobasculante de mare capacitate tip Komatsu, staţia de tratare a apelor acide
colectate de pe haldele de steril – în domeniul reducerii impactului negativ asupra
mediului, etc.);
● existenţa unei pieţe de desfacere;
● element social relativ stabil, lipsa conflictelor de muncă;
● cîştiguri salariale relativ scazute;
● la 31.12.2015, personalul unităţii era de 537 persoane, care acoperă necesarul de
forţă de muncă pentru funcţionarea cu o linie de preparare şi asigurarea personalului
pentru producerea agregatelor de carieră, pază şi sediul administrativ ;
● asigurarea unor raporturi corespunzătoare între dinamica activităţii economice,
justificată de respectarea unor corelaţii fundamentale între principalii indicatori
economici;
● personal competent in posturile de conducere şi execuţie, în pofida greutăţilor
întâmpinate în ceea ce priveşte asigurarea necesarului de specialişti (ingineri cu
specializarea în exploatări miniere la zi, prepararea substanţelor minerale utile).
Punctele slabe:
● conţinutul scăzut al concentraţiei de cupru în zăcământ 0,25 ÷ 0,45%
● slaba fiabilitate a utilajelor de carieră şi depăşirea duratei de viaţă a acestora
(utilajele de la prima dotare 1979 – 1985) precum şi slaba fiabilitate a utilajelor de pe
fluxul de preparare, mari consumatoare de energie (marea lor majoritate prototipuri)
● uzura fizică şi morală avansată a echipamentelor de producţie, mari
consumatoare de energie şi care conduce implicit la menţinerea unui număr relativ
ridicat de salariaţi, raportat la volumul şi dinamica producţiei;
● grad relativ redus de utilizare intensivă şi extensivă a capacităţilor de producţie;
Ameninţări:
15
datorită caracterului uşor leşiabil al zăcământului, in care rocile îşi pierd calităţile
mecanice apărând instabilităţi ale haldelor, apare fenomenul de trecere, sub
influenţa bacteriilor, a ionilor metalici din rocile mineralizate în apele ce se scurg
peste acestea, determinând fenomenul de poluare cu ape acide ale râului Arieş;
in condiţiile opririi activităţii, aceste fenomene se amplifică, necesitând un
volum foarte mare de cheltuieli de închidere din care ponderea o vor deţine
cheltuielile de ecologizare a perimetrului carierei şi conservare a iazurilor de
decantare a sterilului;
scaderea cotatiilor sub pragul „breakeven”, conduce la pierderi importante
in perioade scurte de timp;
cotatia leu/USD influienteaza direct asupra incasarilor companiei,etc.
Oportunitati:
in prezent, cel mai mare impediment in valorificarea concentratului este
modul de valorificare. Datorita disparitiei metalurgiei neferoase din tara,
suntem nevoiti sa vindem concentrat. Dupa cum se cunoaste, profitul cel
mai mare se obtine din producerea Cu electrolitic regasit in semifabricate.
Cea mai mare oportunitate o constituie repornirea metalurgiei nemetalifere
la Zlatna, profitind de facilitatile ramase de la fosta uzina „Ampelum”;
majorarea capitalului actual. In prezent, capitalul Cupru Min este de 24,2
mil lei, o valoare nesemnificativa pentru accesarea de credite pentru
investitii. O evaluare facuta la nivelul anului 2012, ne arata ca valoarea de
piata a companiei este de cca 259 mil. Lei. S-a inceput o actiune de
reevaluare si majorare de capital constind printre altele din cuprinderea in
acesta a terenurilor din perimetrul de exploatare( cca 30 mil. Lei), etc.
16
V. Piata
5.1. Analiza de piata
5.1.1. Definirea produsului si a pietii
Produsul comercializat de către CUPRU MIN S.A. Abrud este un produs industrial
(definit ca produs minier prin Legea minelor nr. 85/2003), respectiv concentrat cupros
cu următoarele caracteristici fizico - chimice:
- greutatea specifică: 2,95 - 3,2 t/m3;
- umiditatea: 11% (conf. STAS 1269/28 – 89);
- fineţea de măcinare: 74 – 76% clasă granulometrică - 0,074 mm;
- compoziţia granulometrică: de minim 80%, clasă granulometrică – 0,25 mm;
- conţinutul de metal în concentrat: 18 – 20% Cu.
Între anii 2006 – 2014, Cupru Min SA Abrud a comercializat concentratul de cupru doar
pe piaţa românească.
Pentru perioada de timp analizată piaţa efectivă – formată din consumatori persoane
juridice, include următorii utilizatori (achizitori):
- S.C. RONEFER S.R.L. Bucureşti;
- S.C. Energomineral S.A. Bucuresti
- S.C. CUPROM S.A. Bucureşti;
Consumatorii/utilizatorii cărora li se adresează produsul industrial este grevat astăzi în
principal de inexistenţa unei unităţi specializate autohtone care să permită realizarea
operaţiunilor de metalurgie extractivă şi de rafinare şi coroborat cu acest lucru
consumatorii/utilizatorii sunt de fapt firme comerciale care acţionează în calitate de
comercianţi ai acestui produs industrial.
5.1.2. Principalii concurenti
5.1.2.1. Principalii producători de concentrat cupros pe piaţa românească
În afară de CUPRU MIN Abrud, pe piaţa românească NU mai operează nici un
producător autohton de concentrate cuproase. Exista posibilitatea aparitiei in
urmatorii 3 ani a unor noi producatori ( Rovina si Certej).
Producţia de concentrat de cupru si cupru metal in concentrat realizată în perioada
2005 -2015 este prezentată în tabelul 5.1.2.1 şi în graficul 5.1.2.1.
17
ANUL CONCENTRAT de CUPRU CUPRU
[t] (t)
2005 28.330 5.340
2006 27.590 5.210
2007 12.467 2.530
2008 23.018 4.685
2009 2.220 427
2010 25.160 5.074
2011 31.776 6.366
2012 27.963 5.772
2013 32.223 6.839
2014 34.633 7.264
2015 37.620 7.612
Tabel 5.1.2.1
Grafic 5.1.2.1 Evolutia producţiei de cupru la Societatea CUPRU MIN S.A.
5.1.2.2. Principalii producători de concentrat cupros pe piaţa comunitară europeană
18
Dacă încercăm să poziţionăm România la nivelul pieţei eurpene, putem afirma faptul că
ea reprezintă un producător mai mult decât modest dar intră în concurenţă‚ cu
producătorii externi de concentrate miniere de cupru.
Comparând producţia de cupru în concentrate miniere ale tărilor europene, putem
observa că România are o producţie mică şi ceea ce este de remarcat, este faptul că în
ultimii ani producţia acestor ţări a fost pe o pantă crescătoare, în timp ce România şi-a
redus-o constant reprezentând aprox. 1 % din producţia de cupru europeană.
La nivel comunitar pentru perioada 2011 - 2014, producţiile de cupru din concentratul
cupros, cu ponderile fiecărui producător, sunt redate în graficul 5.1.2.2.1.
Graficul 5.1.2.2.1. Ponderea pe piaţă a concurentilor comunitari, EU
5.1.2.3. Principalii producători de concentrat cupros pe piaţa mondială
Principali producători de cupru în concentrat din lume pe continente pentru perioada
2011-2014 sunt prezentati in tabelul 5.1.2.3.1. şi în graficul 5.1.2.3.1.
Tabelul 5.1.2.3.1. Situatia productiei de cupru in concentrat pe continente pentru
perioada 2011 – 2014.
[mii t]
CONTINENTUL 2011 2012 2013 2014
AFRICA 1.311,70 1.458,30 1.843,80 1.938,30
AMERICA 8.968,80 9.343,80 9.953,50 10.156,30
ASIA 3.063,30 3.229,10 3.618,20 3.803,00
EUROPA 1.626,60 1.700,70 1.752,60 1.771,10
OCEANIA 1.089,90 1.046,20 1.103,60 1.045,40
TOTAL 16.060,30 16.778,10 18.271,70 18.714,10
19
Graficul 5.1.2.3.1. Situatia productiei de cupru in concentrat pe continente pentru
perioada 2011 – 2014.
Principalele 10 de ţări producătoare de cupru în concentrat la nivelul anului 2014 pe plan
internaţional şi producţiile acestora sunt prezentate în graficul nr.
5.1.2.3.2.
Graficul 5.1.2.3.2. Principalele 10 de tări producătoare de cupru în concentrat pe plan
mondial pentru anul 2014
20
5.1.3. Evolutia cotei de piata
CUPRU MIN S.A. Abrud activează pe piaţa românească de concentrat cupros
reprezentând, un segment de piaţă de 42% în anul 2006 şi 100% pentru perioada 2007-
2014, evoluţia acesteia fiind arătată în graficul 5.1.3.1.
Volumul ofertei pe piaţa românească pentru produsul industrial analizat - plecând de la
situaţia economică, tehnică şi tehnologică dificilă a producătorilor autohtoni -, este de
aşteptat să cunoască, în lipsa unor investiţii de capital, o stagnare.
Aceasta se datorează restructurării industriei miniere din România prin închiderea
capacitaţilor de producţie, mai ramânând în funcţiune doar CUPRU MIN S.A. ABRUD.
Datorită calităţii foarte bune a concentratului, produs de societatea noastră,
(lipsesc elementele nocive proceselor metalurgice), produsul este solicitat pe piaţă
unde s-a comercializat la preţul bursei de la Londra. Acesta este şi motivul pentru
care societatea a încheiat contracte cu mai mulţi beneficiari.
Graficul 5.1.2.3.3. Principalele 20 de companii producătoare de cupru în concentrat pe plan mondial pentru anul 2013
21
În anul 1992, la Madrid, concentratul produs de societatea noastră a fost medaliat cu
medalia de aur pentru calitate.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
120%
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
10.000
11.000
12.000
13.000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Cupru Min
Altele
total
Cota de piata
Graficul 5.1.3.1. Evoluţia cotei de piaţa a Societății CUPRU MIN SA Abrud în perioada
2006 – 2011
5.1.4. Evaluarea capacitatii de productie si de piata
Dacă analizăm graficul 5.1.4.1. din punct de vedere al producţiei de cupru în concentrat
în raport cu consumul de cupru se constată o diferenţă foarte mare între producţia de
cupru în concentratul cupros şi consumul de cupru. În acelaşi timp se constată
posibilitatea procesării a unor cantităţi mult mai mari de concentrat în raport cu
concentratul care se produce în tările europene.
Dacă ne referim la piaţa comunitară europeană, situaţia este prezentată în tabelul 5.1.4.1.
şi în graficul 5.1.4.1., de unde se constată o ofertă mică de cupru în concentrat în
comparaţie cu consumul (utilizarea) de cupru, piaţa fiind acoperită de cupru în
concentrat doar în proporţie de 41,38% în 2014, ceea ce arată că acest produs este un
produs deficitar.
Analizând capacitaţile de rafinare şi topire se constă o diferenţă de cca 500 mii tone in
favoarea rafinării, cantităţi ce provin din reciclarea deşeurilor de cupru.
Din datele prezentate se constată o diferenţă foarte mare între cantităţile utilizate şi
capacităţile de rafinare. Aceste cantităţi sunt cantităţi care se importă sub diferite forme
de produse semifabricate sau finite din restul lumii.
22
Tabelul 5.1.4.1. Situaţia productiei de cupru din concentrat, topire, rafinare, utilizare din
Europa pe perioada 2010 – 2014. (Sursa International Copper Study Group)
[mii t]
2010 2011 2012 2013 2014
Mine (Cu în
concentrat)
1581 1623 1701 1752 1771
Topitorii 3167 3226 3282 3125 3325
Rafinare 3649 3797 3820 3676 3798
Utilizare 4225 4495 4200 4150 4280
% acop. din conc 37,42012 36,1068 40,5 42,2169 41,3785
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
2010 2011 2012 2013 2014
Mine (Cu în concentrat)
Topitorii
Rafinare
Utilizare
% acop. din conc
Graficul 5.1.4.1.
La nivel mondial producţia de cupru în concentrate cuproase, topire, rafinare, utilizare,
pe perioada 2010– 2014 exprimată în mii tone, este prezentată în tabelul 5.1.4.2. şi în
graficul 5.1.4.2.. Făcând o analiză a gradului de satisfacere a pieţei cu cupru provenit din
concentratul cupros putem constata ca aceasta este satisfăcută pe perioada analizată în
medie de 82,94%.
23
Diferenţa de cupru dintre rafinare si utilizare este foarte mică. Se pune întrebarea de
unde provine diferenţa de cupru dintre rafinare si producţia minireră sub formă de
concentrat. Există două surse: o sursă este producerea directă prin procedee
hidrometalurgice şi a doua sursă este recuperearea şi rafinarea cuprului din deşeuri.
Tabelul 5.1.4.2. Situaţia productiei de cupru din concentrat, topire, rafinare, utilizare din
lume pe perioada 2010 – 2014. (Sursa International Copper Study Group)
[mii t]
2010 2011 2012 2013 2014 MEDIA
MINE (Cu
în conc)
16051 16056 16778 18271 18714 17.174,00
TOPITORII 15649 15847 16538 16993 17965 16.598,40
RAFINARE 18987 19600 20186 21042 22479 20.458,80
UTILIZAR
E
19137 19705 20441 21370 22886 20.707,80
% acop. din
conc.
83,87417 81,48186 82,08013 85,49836 81,77051 82,941007
6
Graficul 5.1.4.2. (Sursa International Copper Study Group)
79
80
81
82
83
84
85
86
5000
10000
15000
20000
2010 2011 2012 2013 2014
MINE (Cu în conc)
TOPITORII
RAFINARE
UTILIZARE
% acop. din conc.
Primele 20 de tări din lume, care produc cupru prin rafinare sunt aratate în graficul
5.1.4.3. unde sunt aratate şi producţiile fiecăreia exprimată în mii tone.
24
Graficul 5.1.4.3. Topul primelor 20 de ţări din lume care produc cupru rafinat (Sursa
International Copper Study Group 2013)
Societăţile comerciale care produc cupru rafinat (top 20) sunt aratate în graficul 5.1.4.4.
cu producţiile lor exprimate în mii tone şi ţările unde funcţionează
Graficul 5.1.4.4. Cele mai mari 20 de societăţi de rafinare din lume. (Sursa International
Copper Study Group 2013)
25
5.1.5. PREVIZIUNI PRIVIND TENDINŢA CERERII, A OFERTEI ŞI PREŢURILOR `
5.1.5.1. Previziuni privind piaţa românească
România făcând parte din Uniunea Europeană urmează acelaşi trend de dezvoltare ca şi
aceasta.
5.1.5.2.1. Previziuni privind piaţa comunitară europeană
Tabelul 5.1.5.1
( mii tone)
2010 2011 2012 2013 2014
Mine (Cu în
concentrat)
1581 1623 1701 1752 1771
Topitorii 3167 3226 3282 3125 3325
Rafinare 3649 3797 3820 3676 3798
Utilizare 4225 4495 4200 4150 4280
% acop. din conc 37,42012 36,1068 40,5 42,2169 41,3785
Daca analizăm datele din tabelul 5.1.4.1. vom vedea ca piaţa europeană este acoperită în
proporţie de 41,38 % cu cupru din concentratul cupros. Încă cca 1,5 milioane de tone
sunt importate si topite în U.E., cca 500 mii de tone sunt obtinute prin reciclare şi cca
1,5 milioane de tone sunt importate ca semifabricate sau produse finite (tevi, table,
conductori, bare, etc).
5.1.5.3. SITUAŢIA PREŢURILOR
CUPRU MIN S.A. în perioada 2006 – 2015 a vândut cupru din concentratele cuproase la
preţul bursei de la Londra LME, din care s-au scăzut cheltuielile de comercializare,
transport, topire şi rafinare. Acestea au fost stipulate în contractele comerciale valabile
pentru fiecare perioadă de activitate.
26
0,00
1.000,00
2.000,00
3.000,00
4.000,00
5.000,00
6.000,00
7.000,00
8.000,00
Jan
uar
y 2
01
4
Feb
uar
y 2
01
4
Mar
ch 2
01
4
apr.
14
May
20
14
Jun
e 2
01
4
Jun
e 2
01
4
aug.
14
Sep
tem
be
r 2
01
4
Oct
ob
er
20
14
No
vem
be
r 2
01
4
De
cem
ber
20
14
Jan
uar
y 2
01
5
Feb
uar
y 2
01
5
Mar
ch 2
01
5
apr.
15
May
20
15
Jun
e 2
01
5
Jun
e 2
01
4
aug.
15
Sep
tem
be
r 2
01
5
Oct
ob
er
20
15
No
vem
be
r 2
01
5
De
cem
ber
20
15
Pret LME
Pret LME
După EIU Economic and Commodity Forecast, din decembrie 2015 preţul viitor al
cuprului de grad A, are o uşoară tendinţă de crestere dar se menţine între 6000-5000
USD/t. Aceasta este arătat în graficul 5.1.5.3.
Graficul 5.1.5.3. Prognoza pretului la cupru pe perioada 2016-2019
Sursa: EIU Economic and Commodity Forecast, December 2015
Europa se află în momentul de faţă intr-o situaţie dificilă din punct de vedere economic
cu implicaţii în scăderea consumului, implicit a celui de cupru, avînd ca şi consecinţă
directă un preţ mai mic la cupru.
Graficul 5.1.5.3.2. Variaţia preţului mediu la LME în perioada 2014-2015
27
5.2. Comercializarea concentratului de cupru
5.2.1.Situația pieței metalelor
Cuprul ca si celalalte metale neferoase sunt produse comercializate pe plan international,
iar pretul lor este determinat in mod eficient de schimburile metalelor majore : London
Metal Exchange (LME), New York Commodity Exchange (COMEX) și Shanghai
Futures Exchange (SHFE). Prețurile de pe aceste schimburi reflectă in general echilibru
mondial din piata neferoaselor si deci implicit de cupru, al ofertei și a cererii, dar din
cand in cand, ele sunt, de asemenea, influențate in mod semnificativ de fluxurile de
investiții și ratele de schimb valutar, ce pot induce speculatii masive la bursele de
metale.
Contractele dintre furnizorii de concentrat de cupru si tertii si/sau topitorii / rafinarii sunt
de regula pe termen lung (de la 2 la 12 ani), unele condiții comerciale putind fi negociate
si anual. Aceste contracte pe termen lung, se incadrează in două largi categorii: contracte
"legate de finanțe" (reprezentand aproximativ 25-35% din piata) contracte care asigura
fluxul de venituri garantat si permite băncilor să finanțeze proiecte miniere și contractele
"non-legate de finanțe" (aproximativ 55-65% din piata).
Topitoriile / rafinăriile pot obține, de asemenea, concentrat de cupru la "fața locului"
(pe termen scurt); 10% -20% din piața mondială este reprezentata de astfel de vanzări.
Acești factori indica faptul că există o piață distinctă pentru vanzarea de cupru stabila la
terți pentru topitorii / rafinării. Această piață include de obicei vanzările efectuate in
conformitate cu contracte și vanzări pe termen lung efectuate pe piața spot. Nivelul
prețurilor de pe piața spot tinde să fie volatil, functie de cerere si oferta.
Astfel, piața este disciplinata de prețul cuprului la LME: cererea de concentrat de cupru,
depinde in cele din urmă de cererea de cupru rafinat tinind cont de rata topire /
capacitatea de rafinare existenta.
5.2.2. Concluzii
Consumul de cupru este strans asociat cu producția industrială, și, prin urmare, tinde să
urmeze ciclurile economice. In perioadele de dezvoltare economica, cererea de cupru
tinde să crească, astfel incat conduce la marirea prețului, in timp de declin, cererea de
cupru este mai mica, ceea ce conduce la scaderea pretului. Ca urmare, prețurile de cupru
sunt volatile și ciclice. Din acest motiv este in interesul societatii noastre sa avem un
contract de livrare concentrat cuprifer pe o perioada mai lunga (2-3 ani), tinând cont și
de timpul în care poate fi construită o uzină metalurgică.
Deoarece în România nu există uzină metalurgică de procesare a concentratului
cuprifer si toate incercarile noastre de valorificare prin metalurgie au eșuat până la
această dată, strategia actuală de vânzare a concentratului de cupru, propusă de
conducerea societății, este in aceasta etapa, licitația internațională.
28
Propunem ca vanzarea concentratului de cupru sa se realizeze printr-o procedura
deschisa, competitiva, transparenta, nediscriminatorie si neconditionata, pe baza
criteriilor de eligibilitate prevazute, in detaliu, in anuntul privind Oferta de Vanzare si in
Caietul de sarcini (Document de ofertare) ce va fi aprobat de CA si pus la dispoziția
viitorilor ofertanților interesați.
VI. Plan strategic de dezvoltare a companiei
Strategia pentru următorii ani (2016 și 2017) a societății Cupru Min SA Abrud are
în vedere consolidarea activității de producție prin realizarea investițiilor prin care se
obtine un randament de extracție mai mare, o reducere a consumului de energie și de
combustibil. Totodată se va analiza posibilitatea de diversificare a gamei de produse de
cariera ( andezite, calcare).
6.1. Evoluţia personalului
Activitatea se desfăşoară în două subunităţi de producţie: Cariera Roşia Poieni şi Uzina
de preparare Dealul Piciorului, care împreună formează fluxul de producţie. Cariera are
ca obiect de activitate extragerea si transportul masei miniere, iar uzina de preparare are
ca obiect de activitate prepararea minereului şi depozitarea sterilului în iazurile de
decantare. Activităţile fiind redate detaliat în structura normativului de personal pe
fluxul tehnologic, pentru anul 2015.
La începutul anului 2016 organizarea sindicală din cadrul SC CUPRU MIN SA Abrud,
se prezintă astfel:
- Sindicatul Andezitul Roşia Poieni 483 persoane;
- salariaţi nesindicalişti 54 persoane;
Total 537 persoane;
Forţa de muncă a societăţii este asigurată din oraşele Abrud, Cîmpeni, precum şi din
comunele limitrofe obiectivului Roşia Poieni.
Începând cu anul 1985 a început producţia industrială a concentratului de cupru prin
punerea în funcţiune a primei linii de macinare – flotare.
Efectivul de personal în 1985 a fost 2.100 persoane. În perioada 1986 – 1989 au fost
puse în funcţiune alte trei linii de măcinare – flotare, având ca rezultat creşterea
numărului de personal muncitor la 2800 persoane în anul 1989.
29
În anul 1988 s-a iniţiat şi proiectat un program de fiabilizare utilaje care, după anul
1990, nu a putut fi pus în practică din lipsa resurselor financiare.
Aceasta a avut drept consecinţă reducerea volumelor de masă minieră extrasă, obţinerea
de concentate cuproase cu costuri ridicate, unitatea neîncadrându-se în parametrii
economiei de piaţă.
Ca efect personalul a scăzut la 1.500 persoane la finele anului 2001. În anul 2006
societatea avea un efectiv de 832 persoane care în ianuarie 2007 au fost disponibilizate.
Pentru activitatea de ecologizare şi pază obiectiv au fost încadrate un număr de 210
persoane, începând cu februarie 2007.
În iunie 2007 s-a încheiat contractul de cooperare cu SC Energo Mineral SA Bucureşti,
care prevedea ca activitatea de producţie să fie realizată de aceasta, societatea efectuând
lucrări de prestări servicii pentru Energo Mineral SA (operaţii de împuşcare,
supraînălţare iaz de decantare, etc.) şi producere de agregate de carieră.
În iulie 2009 contractul de cooperare a fost denunţat unilateral de către Energo Mineral
SA, iar ulterior a fost desfiinţat de către Cupru Min SA Abrud.
În perioada septembrie – noiembrie 2009 societatea a desfăşurat activităţi privind
ecologizarea perimetrului minier, iar începând cu luna decembrie 2009 s-a reluat
procesul de producţie, efectivul mediu crescând la 431 persoane în anul 2010, iar în
anul 2015 efectivul mediu a fost de 534 persoane.
Situaţia personalului pe subunităţi în perioada 2010 – 2015 este prezentată în tabelul
urmator
(număr mediu personal)
PERSONALUL
CUPRU MIN 2010 2011
2012
2013
2014 2015
TOTAL din care: 431 476 494 491 509 534
CARIERĂ 149 160 165 164 170 188
UZINĂ 204 219 219 215 223 225
TESA ŞI
ACTIVITĂŢI LA
NIVEL UNITATE 78 97
110
112
116 121
Prin noua organigramă propusa se urmărește reducerea personalului auxiliar și creșterea
numărului de personal direct productiv, prin demararea unor programe interne de
școlarizare și calificare
30
NORMATIV DE PERSONAL PE FLUX - Anul 2015
TOTAL PERSONAL - 537
CARIERA ROŞIA POIENI
MUNCITORI 167 MAIŞTRII 10 TESA 12 TOTAL 189
CARIERA ROŞIA POIENI SECŢIA EXTRACŢIE
DESCOPERTĂ 11 FORARE MASĂ MIN. 7 DEROCARE MASĂ MIN. 5 EXCAVARE 8 ÎNTREŢINERE DRUM 4 REPARAŢII UTILAJE 11 MAISTRII 4 TESA 1 TOTAL 63
ACTIVITĂŢI LA NIVEL DE SOCIETATE
COMP. CTC-LAB. 17 DEPOZIT 2 COMP.PAZĂ OBIECTIV 50 ADTIV.MUNCITORI 5 MAISTRII 1 TESA 48 TOTAL 123
CARIERA ROŞIA POENI SECŢIA TRANSP.PE BANDĂ SFĂRÂMARE KKD 10 TRANSPORT RELEU 22 MAISTRII 2 TESA 1 TOTAL 35
CARIERA ROŞIA POIENI SECŢ.PROD AGREGATE DL.JGHEABULUI 15 DL. TICHILEU 0 ÎNTREŢINERE UTILAJE 5 MAISTRII 1 TESA 1 TOTAL 22
CARIERA ROŞIA POIENI SECT.TRANSPORT AUTO TRANSP.TEHNOLOGIC 18 TRANSP. AUXILIAR 15 ATELIER REPARAŢII 25 MAISTRII 2 TESA 1 TOTAL 61
CARIERA ROŞIA POIENI DEPOZIT EXPLOZIVI FORM.MANIPULARE 2 FORM.TRANSPORT 5 TOTAL 7
CARIERA ROŞIA POIENI ALIMENTARE CU EXPLOZIV FORM.ALIMENTARE 5 TOTAL 5
UZINA DE PREPARARE
MUNCITORI 207 MAIŞTRII 10 TESA 8 TOTAL 225
UZINA DE PREPARARE SECŢIA PRODUCŢIE MĂCINARE 15 FLOTAŢIE 20 REACTIVI VAR 14 ALIM.BENZI SUBTERAN 12 MAISTRII 6 TESA 1 TOTAL 68
UZINA DE PREPARARE SECŢIA ELECTROMECANICĂ ATELIER MECANIC 36 ATELIER ELECTRIC 21 TURBOSUFLANTE 6 ALIMENTATOARE 5 POD RULANT 5 ALIM.CU ENERG.EL. 5 MAISTRII 3 TESA 1 TOTAL 77
UZINA DE PREPARARE SECŢIA FILTRARE FILTRARE LAROX 19 INGROŞĂTOARE 11 DECANTOR V. ŞESEI 17 STAŢIA POMPE I 11 STAŢIA POMPE II 10 MAISTRII 1 TESA 1 TOTAL 70
31
6.2. Evoluţia procesului de restructurare managerială
În perioada 2006-2015 CUPRU MIN SA Abrud a fost supusă unui proces de
restructurare, având ca scop încadrarea activităţii în rigorile economiei de piaţă.
Principalele direcţii de reformă ale CUPRU MIN S.A. sunt parte integrantă a strategiei
sectorului minier din România.
În baza Programului de restructurare încheiat în ianuarie 2007 personalul societăţii a fost
disponibilizat.
În anul 2007 efectivul mediu al societăţii a fost de 210 persoane, activitatea societăţii
constând în ecologizare, pază obiectiv, prestări servicii conform contractului de
cooperare şi producere agregate de carieră.
VII. RESTRUCTURAREA TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ
PREZENTAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC
Potrivit proiectului de execuţie, tehnologia de bază aplicată la obiectivul Roşia Poieni
cuprinde exploatarea la zi a minereului cuprifer sărac şi concentrarea acestuia, prin
măcinare - flotaţie, în uzina de preparare amplasată în incinta Dealul Piciorului.
Principalele operaţii tehnologice ale procesului de producţie sunt:
a. În carieră: - derocarea minereului şi sterilului cu explozivi, pe trepte de carieră cu înălţimi de
15 m, prin detonarea găurilor de sondă, săpate cu foreze tip SBS 250, importate din CSI;
- încărcarea masei miniere derocate în mijloace auto, cu excavatoare electrice cu
cupă de 5 m3 , 6 m3 şi 8 m3, toate din import;
- transportul sterilului la halde şi a minereului la staţia de concasare primară,
autobasculante de 55 de fabricaţie indigenă si autobasculante de 91 t fabricate in
Japonia.
b. În uzina de preparare:
- sfărâmarea minereului extras din carieră, de la dimensiunea de maxim 1.200 mm
la dimensiuni cuprinse între 0 ÷ 300 mm, într-un concasor giratoric tip KKD
1.500/1.800, import CSI;
- transportul minereului sfărâmat la depozitul uzinei de preparare prin intermediul
unui releu de benzi cu lungimea de 2.432 m şi lăţimea de 1.400 mm, prevăzut la capătul
de descărcare, cu o instalaţie de repartiţie tip Stocker;
32
- măcinarea minereului în două trepte (moară semiautogenă Φ8500 x 3800mm şi
moară cu bile Φ5200 x 8000mm) şi clasarea acestuia în baterii de hidrocicloane Φ 500
mm, la fineţea de 80 ÷ 85% clasa -74 µ;
- flotaţia colectivă a minereului în celule pneumomecanice de 17m3, urmată de
flotaţia selectivă a concentratului colectiv, în celule de 5,7m3, în scopul separării
acestuia într-un concentrat de cupru şi unul de pirită şi îmbogăţirea acestora;
- îngroşarea concentratelor în îngroşătoare mecanice Φ 25m, cu recircuitarea în
proces a apei limpezite;
- desecarea concentratelor îngroşate în filtre de vid şi depozitarea acestora pe
platforme deschise în vederea expedierii la beneficiari;
- îngroşarea sterilului de flotaţie în îngroşătoare mecanice cu acţionare periferică
de Φ 80 m, la o diluţie de 2,1/1 lichid/solid cu recircuitarea în fluxul tehnologic a apei
limpezite recuperate;
- transportul hidrauluic gravitaţional al sterilului îngroşat prin conducte de oţel Φ
600 mm, la iazul de decantare Valea Şesei, sau la iazul de avarie Valea Ştefancei II;
- decantarea şi depozitarea sterilului în iazul Valea Şesei, cu evacuarea apelor
limpezite.
MODERNIZAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC
În programul de investiţii sunt prezentate lucrările și dotările propuse pentru
retehnologizarea fluxului de producţie, pe ani de desfăşurare şi valori aferente acestor
lucrări.
Prin dotarea cu utilaje performante a capacităţilor de producţie se are în vedere creşterea
productivităţii muncii, reducerea numărului de persoane care deservesc aceste utilaje,
creşterea randamentelor de extracţie în procesul de preparare, creşterea timpilor de
utilizare, reducerea consumurilor specifice, acestea ducând la creşterea veniturilor,
reducerea cheltuielilor şi desfăşurarea activităţii în condiţii de eficienţă economică.
PROGRAM DE INVESTIŢII 2016
Cap. INVESTITII Valoare
Total din care: 21.860.000
A Constructii montaj din care: 14.871.050
2
Suprainaltare baraj iaz de decantare Vl.Sesei de la cota 700mdM la cota 705
mdM 1.700.000
3
Conducta transport suspensie var din incinta Dl.Piciorului pina la statia de
neutralizare ape acide din Vl.Cuibarului 800.000
4
Variator de turatie pentru motorul electric de actionare a morii autogene
(4MW) 1 buc. (inclusiv amenajare sala echipamente) 2.270.000
33
Cap. INVESTITII Valoare
5 Decoperta in cariera 10.101.050
B Dotari 4.644.450
1 Analizor in flux continuu 4.050.000
2 Grup electrogen CT sediu 5.000
3 Electropalan 1000 kg 2 buc. 15.300
4 Electropalan 500kg 8.000
5 Pod bascul 240 t 360.000
6 Motocompresor 27.000
7 Explozor nonelectric 6.750
8 Explozor inductie 5.400
9 Invertor sudura 9.000
10
Sistem telecomanda (protectie) LEA 110KV statie Dl.Piciorului - Statie
Dl.Tofului 45.000
11 Pompe distributie carburanti 3 buc. 90.000
12 Instalatii ungere coroane mori 4 buc 23.000
C Alte cheltuieli 2.344.500
1 Reactualizarea documentatiilor tehnice pentru Licenta de exploatare 20.000
2
Proiect - pentru captarea si canalizarea ape neutre de pe vaile Obirsia si
Cuibarului 34.500
3 PT Lesiere 2.050.000
4 Cercetare preparare 25.000
5 Proiect pentru instalatia de recircuitare apa de la iazul Vala Sesei la uzină 15.000
6 Alte studii, proiecte, avize, autorizaţii 200.000
EFICIENTA INVESTITII 2016
Nr.Crt Denumire
investitii Cantitate
Valoare
[Euro]
Valoare
econom/an
[Euro]
Observatii
1
Supraînălțare
baraj la iazul de
decantare Valea
Șesei
377.800,00 Asigurarea capacitații de
depunere a sterilului în iazul
de decantare
2 Analizor in flux
continuu 1 1.000.000 398.000,00
Urmărirea în timp real a
conținuturilor de metale din
fluxul tehnologic cu
posibilitatea includeri intr-un
sistem automat de conducere
a fluxului tehnologic. Crește
randamentul cu cca 1%,
respectiv 80 Cu în plus.
34
Nr.Crt Denumire
investitii Cantitate
Valoare
[Euro]
Valoare
econom/an
[Euro]
Observatii
3
Variator de turatie
pentru motorul
electric de
actionare a morii
autogene (4MW)
1 buc. (inclusiv
amenajare sala
echipamente)
linia 3
1 704.444 337.400
Se realizează un control mult
mai bun a sistemului de
măcinare pe moara
semiautogenă;
Eliminarea defectiunilor date
de ambreiaj si a stationarilor
pentru remedierea acestora,
cca 41.400 Euro/an
Protejarea instalatiilor
electrice din amonte si
implicit a motorului la
socurile date de pornirea
directa a uni motor de 4 MW
Pornirea lina a motorului
Reducerea valorii consumului
de energie cu cca 296.000
Euro/an
PROGRAM DE INVESTIŢII 2017
Cap. INVESTITII Valoare [lei]
Total din care: 60.120.000
A Constructii montaj din care: 55.248.000
1 Celule de flotatie 20.250.000
2 Instalatia de recuperare metale 9.900.000
3 Sistem de recircuitare apa din iazul Vl Sesei la uzina de preparare 4.500.000
4 Prelungire conducta de steril cu descarcare pe iaz 6.528.000
5
Conducta transport suspensie var din incinta Dl.Piciorului pina la statia de
neutralizare ape acide din Vl.Cuibarului 800.000
6
Variator de turatie pentru motorul electric de actionare a morii autogene
(4MW) 1 buc. (inclusiv amenajare sala echipamente) 2.270.000
7 Decoperta in cariera 11.000.000
B Dotari 4.672.000
1 Autobasculanta 91 t 4.050.000
2 Autoutilitara mixta 3 buc 202000
14 Instalatie de sudura conducte de plastic 190.000
15 Soft integrat conducere flux 230.000
C Alte cheltuieli 200.000
1 Studii si proiecte 200.000
35
EFICIENTA INVESTITII 2017
Nr.
Crt Denumire investitii Cantitate
Valoare
[Euro]
Valoare
econom/an
[Euro]
Observatii
1
Linie de flotație
dotată cu
echipamente de
automatizare
1 4.500.000 1.376.776
Inlocuirea celulelor existente
cu durata de utilizare depasita
Cresterea randamentului de
recuperare cu 3%, ceea ce
duce la obtinerea unei
productii suplimentare de 234
tCu/an cu o valoare de
1.164.800 EURO.
Economie de energie electrica
de cca 3.347,00 MWh in
valoare de 211.976,00
EURO/an.
2
Instalație de
recuperare a
metalelor din apele
acide provenite de
pe haldele de steril 1 2.200.000
Demineralizarea și
neutralizarea apelor acide
provenite de pe haldele de
steril cu recuperarea
metalelor valorificabile, în
vederea încadrării apelor
evacuate din iaz în limitele
prevăzute în legislație
3
Prelungire
conductă de steril
cu descarcare pe
iaz
1 1.450.000 1.500.000
Crește gradul de umplere al
iazului de decantare Valea
Șesei cu cca. 7.000.000,00
tone
4
Autobasculanta 91
t
1 900.000 225.611,00
Va inlocui 4 autobasculante
DAC 55t. Consumul specific
de motorina realizat de DAC
55 este 0,35 l/tmmt, iar la
KOMATSU este de 0,28
l/tmmt. Raportat la 1000000 t
cat poate duce intr-un an o
auto KOMATSU economia
de motorina este de
0,07l/tmmtx1000000tx4,7419
lei/l/4,5=73763 EURO/an.
Eliminarea reparatiilor a 4
autobasculante DAC.
Valoarea reparatiilor unei
autobasculante DAC/an esete
de 37962 EUROx4=151848.
In total economie 225611
EURO/an
36
Nr.
Crt Denumire investitii Cantitate
Valoare
[Euro]
Valoare
econom/an
[Euro]
Observatii
5
Variator de turatie
pentru motorul
electric de
actionare a morii
autogene (4MW)
1 buc. (inclusiv
amenajare sala
echipamente)
Linia 4
1 704.444 337.400
Se realizează un control mult
mai bun a sistemului de
măcinare pe moara
semiautogenă;
Eliminarea defectiunilor date
de ambreiaj si a stationarilor
pentru remedierea acestora,
cca 41.400 Euro/an
Protejarea instalatiilor
electrice din amonte si
implicit a motorului la
socurile date de pornirea
directa a uni motor de 4 MW
Pornirea lina a motorului
Reducerea valorii consumului
de energie cu cca 296.000
Euro/an
PROGRAM DE INVESTIŢII 2018
Cap
. INVESTITII Valoare [lei]
Total din care: 81.918.000
A Constructii montaj din care: 77.600.000
1 Instalatie de filtrare 4.500.000
2 Instalatia de recuperare metale 57.600.000
3 Sistem de recircuitare apa din iazul Vl Sesei la uzina de preparare 4.500.000
4 Decoperta in cariera 11.000.000
B Dotari 4.118.000
1 Autobasculanta 91 t 4.050.000
2 Autoutilitara mixta 1 buc 68000
C Alte cheltuieli 200.000
1 Studii si proiecte 200.000
EFICIENTA INVESTITII 2018
Nr.
Crt Denumire investitii Cantitate
Valoare
[Euro]
Valoare
econom/an
[Euro]
Observatii
1
Instalație de
recuperare a
metalelor din apele
acide provenite de
1 12.800.000
Demineralizarea și
neutralizarea apelor acide
provenite de pe haldele de
steril cu recuperarea
37
Nr.
Crt Denumire investitii Cantitate
Valoare
[Euro]
Valoare
econom/an
[Euro]
Observatii
pe haldele de steril metalelor valorificabile, în
vederea încadrării apelor
evacuate din iaz în limitele
prevăzute în legislație
2
Sistem de
recircuitare apa din
iazul Vl Sesei la
uzina de preparare
1.000.000 355.000,00
Reutilizarea apei în fluxul
tehnologic.
Economie de energie de cca
5.700,00 MWh/an
3
Autobasculanta 91
t
1 900.000 225.611,00
Va inlocui 4 autobasculante
DAC 55t. Consumul
specific de motorina realizat
de DAC 55 este 0,35
l/tmmt, iar la KOMATSU
este de 0,28 l/tmmt.
Raportat la 1000000 t cat
poate duce intr-un an o auto
KOMATSU economia de
motorina este de
0,07l/tmmtx1000000tx4,741
9 lei/l/4,5=73763 EURO/an.
Eliminarea reparatiilor a 4
autobasculante DAC.
Valoarea reparatiilor unei
autobasculante DAC/an
esete de 37962
EUROx4=151848. In total
economie 225611
EURO/an
4
Instalație de filtrare
cu filtru presa 1 1.000.000
Asigură filtrarea producției
realizată cu 2 linii de
producție cca 50.000,00 t
concentrat
Notă: La calculul valorii investiţiilor s-a avut în vedere un curs de 4,5 lei/euro.
Realizarea acestor investii asigură creşterea capacităţii de producţie la 2,650 milioane
tone de minereu extras şi prelucrat. De asemenea se asigură o creştere a producţiei de
cupru în concentrate la 7900 tone.
38
PROGRAMUL DE PROTECTIE A MEDIULUI
Având în vedere faptul că autorizaţia integrată de mediu SB 79/30.10.2007, actualizată
la 01.03.2010 avea valabilitate până la 31.12.2011 s-a făcut solicitarea în vederea
emiterii unei noi autorizaţii integrate de mediu, depunerea documentaţiei de solicitare
făcându-se în două exemplare la Agenţia de Protecţia Mediului Alba cu adresa
8929/15.11.2011, în vederea analizei preliminare.
Agenţia de Protecţia Mediului Alba ne-a comunicat prin adresa nr.9870/21.12.2011 că a
fost acceptată documentaţia depusă şi că aceasta îndeplineşte condiţiile necesare pentru
parcurgerea etapei de analiză detaliată a solicitării, ca urmare documentaţia a fost
înaintată Agenţiei Regionale de Protecţia Mediului Sibiu în vederea continuării
procedurii de reglementare.
Ca urmare a reorganizării ministerului Mediului s-a desființat Agenţia Regională de
Protecţia Mediului Sibiu, procedura fiind continuată de Agenţia pentru Protecţia
Mediului Alba.
Dupa parcurgerea tuturor etapelor, în data de 23.07.2014 cu adresa nr. 10484 ni s-a
comunicat decizia de emitere a autorizației de mediu pentru desfășurarea activității
conform cod CAEN 0729 - Extracția altor minereuri metalifere neferoase, pentru
obiectivul minier Roșia Poieni.
In data de 16.06.2014 a fost emisă autorizația nr. 172 valabilă până la data de
16.09.2019.
Problema care apare în ceea ce privește conformarea la prevederile autorizației de mediu
în vigoare, constă în necesitatea realizării la termenele stabilite în Programul de măsuri
aferent Planului de gestionare a deșeurilor din industria extractivă, plan ce face parte
integrantă din autorizația de mediu. Măsurile stabilite împreună cu termenele de
finalizare sunt următoarele:
1.Realizarea instalaţiei de recuperare a metalelor din apele acide provenite de pe
haldele de steril – termen de finalizare trim.III 2017
2.Neutralizarea apelor acide prin dozare var, în instalaţia realizată la uzina de
preparare - Permanent, funcţie de necesităţi, până la realizarea instalaţiei de recuperare a
metalelor.
3.Captarea apelor de la baza haldelor de steril, în vederea asigurării stabilităţii
haldelor.- termen de finalizare trim.III 2017
4.Urmărirea stabilităţii şi evacuarea permanentă a apelor de pe haldele de steril, în
vederea asigurării stabilităţii haldelor – termen permanent.
39
Valoarea totală estimată a acestor lucrări este de 23 milioane euro, cu precizarea că
poate suferi modificări după realizarea Proiectului tehnic de execuție pentru Realizarea
instalaţiei de recuperare a metalelor din apele acide provenite de pe haldele de steril și
pentru Captarea apelor de la baza haldelor de steril, în vederea asigurării stabilităţii
haldelor.
Termenele de realizare a acestor două măsuri au fost negociate cu Agenția Națională
pentru Resurse Minerale și acceptate de către Agenția pentru Protecția Mediului Alba.
De asemenea aceste termene de finalizare au fost asumate de către societatea noastră și
prin Programul de Etapizare aferent autorizației de gospodărire a apelor nr.
141/11.06.2014, iar prin adresa nr.6113/19.05.2015 Administrația Bazinală de Apă
Mureș ne-a informat că aceste lucrări vor fi cuprinse și în Planul de Management al
Bazinului Hidrografic Mureș.
În ceea ce privește lucrările efectuate, în perioada 2014 – 2015 s-au realizat
următoarele:
• Studiul de fezabilitate pentru realizarea instalației de recuperare a cuprului din
apele acide evacuate de pe haldele de steril Valea Cuibarului și Geamăna
• Achiziționarea conductei de transport și a elementelor de îmbinare (mufe, coturi,
etc.), pentru transportul soluției de var de la uzina de preparare Dl.Piciorului la
amplasamentul viitoarei stații de recuperare
• Studiul privind Analiza tehnologiilor de extracție a cuprului din apele acide pe
plan mondial.
Sunt comandate la CEPROMIN Deva, urmând a fi finalizate în scurt timp, următoarele
proiecte:
• Realizarea aducțiunii apelor acide din văile Steregoi și Cuibarului până la
viitoarea instalație de recuperare
• Separarea apelor neutre de cele acide din Valea Cuibarului. Apele acide vor fi
tratate în instalația de recuperare, iar apele neutre vor fi folosite pentru consumul de apă
proaspătă din instalație
• Realizarea documentației de execuție a traseului conductei de var de la secția de
preparare a varului, din cadrul uzinei de preparare Dl.Piciorului, la stația de recuperare.
Necesitatea realizării instalației de recuperare a metalelor se datorează cheltuielilor
foarte mari ce se înregistrează pentru neutralizarea apelor acide provenite de pe haldele
de steril, fiind oportună găsirea unei soluții de recuperare a metalelor grele din apele
acide, care prin valorificare ar acoperi, chiar și parțial, cheltuielile de neutralizare.
40
ASPECTE POZITIVE ALE RESTRUCTURĂRII TEHNICO -TEHNOLOGICE
Prin realizarea proiectului de recuperare a cuprului din minereul sărac prin procedee
biotehnologice s-ar obţine următoarele avantaje:
- se realizează ecologizarea zonei Văii Şesei prin utilizarea în circuit închis a
tuturor apelor acide scurse de pe halde, ca materie primă în instalaţia de recuperare;
- se obţin produse finite de calitate superioară uşor valorificabile pe piaţă, întrucât
piaţa cuprului este deficitară.
Retehnologizarea fluxului tehnologic ar aduce un plus de venituri astfel:
- creşterea cantităţilor de minereu extras şi prelucrat la cca. 2,65 milioane tone în
2018
- scăderea consumului energetic cu cca. 10% ;
- scăderea consumurilor specifice de motorină din procesul de transport masă
minieră cu cca. 5%;
VIII. Management financiar
Rezultatele financiare în perioada 2012 – 2015
[mii lei]
Indicatori 2012 2013 2014 2015
1. Venituri totale din care: 157.330 162.668 151.668 144259
- venituri din exploatare din
care:
155.258 159.929 150.741 143665
a. producţia vândută 154.154 151.980 145.035 140758
c. alte venituri de exploatare 1.104 7.949 5.706 2907
- venituri financiare 2.072 2.739 927 594
- venituri extraordinare
2. Cheltuieli totale din care: 140.736 150.570 143.988 140103
- cheltuieli de exploatare din
care:
140.575 150.389 143.780 139985
a. cheltuieli cu materii şi
materiale
52.282 54.079 56.192 52966
b. cheltuieli cu energie+apă 26.144 26.804 27.373 25991
c. cheltuieli cu personalul 22.903 24.705 27.642 28370
d. cheltuieli cu lucrări
executate de terţi
12.477 13.735 11.467 11816
e. amortizare 4.896 4.815 7.066 8394
- cheltuieli financiare 161 181 208 118
41
- cheltuieli excepţionale
Profit/pierderi totale +/- brut 16.594 12.098 7.680 4156
Profit/pierderi totale +/- net 11.369 7.945 5.586 3406
În anul 2012:
Veniturile totale realizate au fost de 157330 mii lei.
Veniturile din exploatare au fost de 155258mii lei din care: venituri din producţia
vândută 154154 mii lei.
Cheltuielile totale au fost de 140736 mii lei din care cheltuieli de exploatare 140575
mii lei.
Rezultatul brut profit : 16594 mii lei.
În anul 2015:
Veniturile totale realizate au fost de 144259 mii lei.
Veniturile din exploatare au fost de 143665 mii lei din care: venituri din producţia
vândută 140758 mii lei.
Cheltuielile totale au fost de 140103 mii lei din care cheltuieli de exploatare 139985
mii lei.
Rezultatul brut profit : 4156 mii lei.
IX. BILANŢURI
In tabelul de mai jos. este prezentată forma simplificată a bilanţurilor contabile în
perioada 2012– 2015, din analiza cărora rezultă că:
- Activele imobilizate au crescut de la 45378 mii lei în anul 2012 la 58058 mii lei
în anul 2015, activele circulante, respectiv datoriile curente nete au scazut de la 64561
mii lei în anul 2012 la 42124 mii lei în anul 2015;
- Capitalurile proprii au crescut de la 43670 mii lei în anul 2012 la 49882 mii lei
în anul 2015;
- În anul 2012 s-a realizat profit brut în sumă de 16594 mii lei , iar în anul 2015
s-a preliminat un profit brut de 2150 mii
Bilanţurile simplificate pe perioada 2012 – 2015
[mii lei]
SPECIFICAŢIE 2012 2013 2014 2015
Active imobilizate 45.378 51.528 57.091 58058
Active circulante respectiv
datorii curente nete
64.561 65.440 53.362 42124
Total active – datorii curente 109.939 116.968 110.453 100182
Subvenţie pentru investiţii 13.147 12.174 11.201 10275
Datorii ce trebuie platite peste
un an
36.122 24.122 12.122 -
42
SPECIFICAŢIE 2012 2013 2014 2015
Capital şi rezerve 39.954 42.012 45.637 48086
Rezultatul reportat -7.653 - - -
Rezultatul exerciţiului 11.369 7.945 5.586 3406
Total capitaluri proprii 43.670 49.957 51.223 51607
Contul de profit şi pierdere pe perioada 2012 - 2015
[mii lei]
2012 2013 2014 2015
A A 1 2 3 4 1.Cifra de afaceri netă (rd. 02 la
04)
01 154.154 151.980 145.035 140.758
Producţia vândută (ct.
701+702+703+704+706+708)
02 154.154 151.980 145.035 140.758
Venituri din vânzarea mărfurilor (
ct.707)
03
Venit.din subv. de
exploat.aferente cifrei de afaceri
nete (ct. 7411)
04
2.Varianta stocurilor (ct. 711)
Sold C
05 2.341 2.534
Sold D
06 4.822 620
3.Producţia imobilizată
(ct.721+722)
07 4.692 4.976 2.112 1.253
4.Alte venituri din exploatare
(ct.7417+758)
08 1.234 632 1.060 2273
VENITURI DIN EXPLOATARE
– TOTAL (rd.01+05-06+07+08)
09 155.258 159.929 150.741 143.664
5.a.Cheltuieli cu materiile prime
şi materiale consumabile
(ct.601+602-7412)
10 50.730 52.524 53.969 50649
Alte cheltuieli materiale
(ct.603+604+606+608)
11 1.552 1.555 2.223 2.317
b. Alte cheltuieli din afară (cu
energie şi apă) (ct. 605-7413)
12 26.144 26.804 27.373 25.991
c. Cheltuieli privind mărfurile
(ct. 607)
13
6. Cheltuieli cu personalul
(rd.15+16)
14 2.903 24.705 27.642 28.370
a. Salarii (ct. 621+641-7414) 15 16.683 17.783 20.508 21.023
b. Cheltuieli cu asigurările şi
protecţia socială (642+641-7414)
16 6.220 6.922 7.134 7.347
7. a. Amortizări şi provizioane
pentru deprecierea imobilizărilor
corporale şi necorporale (rd.18-
17
4.896
4.815
7.066
8.394
43
2012 2013 2014 2015 19)
a.1. Cheltuieli (ct.6811+6813) 18 4.896 4.815 7.066 8.394
a.2. Venituri (ct.7813+7815) 19
b. Ajustarea valorilor activelor
circulante (rd 21-22)
20 10 -20 1206
b.1. Cheltuieli (ct.654+6814) 21 81 129 1212
b.2. Venituri (ct.754+7814) 22 71 149 6
8. Alte cheltuieli de exploatare
(rd.24 la 26)
23 17.340 26.307 20.325 20.666
8.1 Cheltuieli privind prestaţiile
externe
(ct.611+612+613+614+621+
622+623+624+625+626+627+62
8-7416)
24
12.477
13.735
11.467
11.816
8.2 Cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vârsăminte asimilate
(ct.635)
25 1.093 2.020 3.399 2.992
8.3 Cheltuieli cu despăgubiri,
donaţii şi activele cedate (ct.658)
26 3.770 10.552 5.459 5.858
Ajustări privind provizioanele
pentru riscuri şi cheltuieli (rd.28-
29)
27 17.000 13.715 5.193 2.392
- Cheltuieli (ct.6812) 28 17.000 13.715 5.907 5.000
- Venituri (ct.7812) 29 715 2.608
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE – TOTAL
(rd.10 la 14+17+20+23+27)
30
140.575
150.389
143.779
139.985
REZULTATUL DIN
EXPLOATARE – Profit (rd.
09-30
31 14.683 9.540 6.962 3.679
- Pierdere (rd. 30-09) 32
9.Venituri din interese de
participare
(ct.7613+7614+7615+7616)
33
- din care, în cadrul grupului 34
10.Venituri din alte investiţii
financiare şi creanţe care fac parte
din activele imobilizate
(ct.7611+7612)
35
- din care, în cadrul grupului 36
11.Venituri din dobânzi (ct.766) 37 1.624 2.368 652 342
- din care, în cadrul grupului 38
Alte venituri financiare
(ct.762+763+764+765+768+788+
7617)
39 448 371 275 253
VENITURI FINANCIARE -
TOTAL (RD.33+35+37+39)
40 2.072 2.739 927 595
44
2012 2013 2014 2015 Ajustarea valorii imobilizărilor
financiare şi a investiţiilor
financiare deţinute ca active
circulante (rd.42-43)
41
- Cheltuieli (ct.686) 42
- Venituri (ct.786) 43
13. Cheltuieli privind
dobânzile(ct.666-7418)
44
- din care, în cadrul grupului 45
Alte cheltuieli financiare
(ct.663+664+665+667+668)
46 161 181 209 118
CHELTUIELI FINANCIARE -
TOTAL (rd.41+44+46)
47 161 181 209 118
REZULTATUL FINANCIAR
– Profit (rd. 40-47)
48 1.911 2.558 718 477
- Pierdere (rd.47-40) 49
14. REZULTATUL CURENT
- Profit (rd. 09+40-30-47)
50 16.594 12.098 7.679 4.156
- Pierdere (rd.30+47-09-40) 51
15.Venituri extraordinare
(ct.771)
52
16. Cheltuieli extraordinare
(ct.671)
53
17. REZULTATUL
EXTRAORDINAR - Profit (rd.
52-53)
54
- Pierdere (rd.53-52) 55
VENITURI TOTALE (rd.
09+40+52)
56 157.330 162.668 151.668 144.259
CHELTUIELI TOTALE
(rd.30+47+53)
57 140.736 150.570 143.988 140.103
REZULTATUL BRUT
- Profit (rd. 56-
57)
58 16.594 12.098 7.680 4.156
- Pierdere (rd.57-
56)
59
IMPOZITUL PE PROFIT
(rd.61+62-63)
60 5.225 4.153 2.094 750
- Cheltuieli cu impozitul pe
profit curent (ct.6911)
61 5.225 4.153 2.094 750
- Cheltuieli cu impozitul pe
profi amânat (ct.6912)
62
- Venituri din impozitul pe
profit amânat (ct.791)
63
19. Alte chelt cu impozite care nu
apar în elem.de mai sus (ct.698)
64
REZULTATUL NET AL 65
45
2012 2013 2014 2015 EXERCITIULUI FINANCIAR
- Profit (rd.58-59-
60-64)
11.369 7.945 5.586
3.406
- Pierdere
(rd.59+60+64-58)
66
21. Rezultatul pe acţiune – de
bază
67
- diluat 68
SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE (pe anii 2012 - 2015)
[lei]
Nr
rd.
Explicaţii Realizări
an 2012
Realizări
an 2013
Realizari
an 2014
Realizari
prelim
2015 A Fluxuri de numerar
din activităţi de
exploatare: (1+2-
(3+4+5)
18.522.846
-2.258.106
2.2493.630
-2.828.917
1.Încasările în numerar
din vânzarea de bunuri
şi prestarea de servicii;
195.361.561
189.177.742
188.222.953
174.730.162
2.Încasările în numerar
provenite din
redevenţe,onorarii,
comisioane şi alte
venituri;
-
-
-
3. Plăţi în numerar
către furnizori de
bunuri şi servicii
156.453.188 167.828.473 142.917.264 155.092.382
4.Plăţile în numerar
către şi în numele
angajaţilor
16.682.906
17.783.227
20.508.084
21.023.366
5. Plăţile în numerar
sau restituiri de impozit
pe profit, doar dacă nu
pot fi identificate în
mod specific cu
activităţile de investiţii
şi de finanţare
3.702.621
5.824.148
2.303.975
1.443.331
B Fluxuri de numerar
din activităţi de
investiţii : (2+4+6-
(1+3+5)
-1.801.836
-6.982.120
-13.042.705
-9.981.206
1.Plăţile în numerar
46
Nr
rd.
Explicaţii Realizări
an 2012
Realizări
an 2013
Realizari
an 2014
Realizari
prelim
2015 pentru achiziţionarea
de terenuri şi mij.fixe,
active necorporale şi
alte active pe termen
lung;
1.801.836
6.982.120
13.042.705
9.981.206
2.Încasările în numerar
din vânzarea de
terenuri şi clădiri,
instalaţii şi
echipamente, active
necorporale şi alte
active pe termen lung;
-
3.Plăţile în numerar
pentru achiziţia de
instrumente de capital
propriu şi de creanţă
ale altor întreprinderi;
4.Încasările în numerar
din vânzarea de
instrumente de capital
propriu şi de creanţă
ale altor întreprinderi;
5.Avansurile în
numerar şi
împrumuturile
efectuate către alte
părţi;
6.Încasările în numerar
din rambursarea
avansurilor şi
împrumuturilor
efectuate către alte
părţi.
C Fluxuri de numerar
din activităţi de
finanţare : 1+3+4-
(2+5)
1.Veniturile în numerar
din emisiunea de
acţiuni şi alte
instrumente de capital
propriu;
2.Plăţile în numerar
către acţionari pentru a
achiziţiona sau a
47
Nr
rd.
Explicaţii Realizări
an 2012
Realizări
an 2013
Realizari
an 2014
Realizari
prelim
2015 răscumpăra acţiunile
întreprinderii;
3.Veniturile în numerar
din emisiunea de
obligaţiuni, credite,
ipoteci şi alte
împrumuturi;
4.Rambursările în
numerar ale unor sume
împrumutate;
5.Plăţile în numerar ale
locatarului pentru
reducerea obligaţiilor
legate de o operaţiune
de leasing financiar.
D Fluxuri de numerar –
total : A+B+C
16.721.010
-9240226
37.370.075
-12.810.123
1.Numerar la începutul
perioadei
29.889.291 46.610.301 9.450.925 46.821.000
2.Numerar la finele
perioadei
46.610.301 37.370.075 46.821.000 34.010.877
PREVEDERI ECONOMICO – FINANCIARE pentru perioada 2016-2018
Pentru anul 2016 societatea si-a propus realizarea :
Venituri totale dc: 140.000 mii lei
Venituri din exploatare 139.400 mii lei
Cheltuieli totale dc: 136.900 mii lei
Cheltuieli de exploatare 136.700 mii lei
Profit brut 2016 3.100 mii lei
Pentru anul 2017 societatea si-a propus realizarea :
Venituri totale dc: 171.000 mii lei
Venituri din exploatare 170.400 mii lei
Cheltuieli totale dc: 140.900 mii lei
Cheltuieli de exploatare 140.700 mii lei
Profit brut 2017 30.100 mii lei
Pentru anul 2018 societatea si-a propus realizarea :
Venituri totale dc: 180.000 mii lei
Venituri din exploatare 179.400 mii lei
Cheltuieli totale dc: 142.700 mii lei
48
Cheltuieli de exploatare 142.500 mii lei
Profit brut 2018 37.300 mii lei
Aceste prevederi au fost stabilite in conditiile scăderii prețului la cupru pe plan mondial
la un preț mediu LME de 5.000 $/tona Cupru și un curs mediu de 4,00 lei/$,pentru anul
2016....................6000 $/t.............An 2017...........6200$/t..............an 2018
Indicatorii economico-financiari prognozaţi pentru anii 2016 -2018
[mii lei]
Nr
.
crt
.
INDICATORI
Propuneri
2016
Propuneri
2017
Propuneri
2018
1 VENITURI TOTALE 140000 171000 180000
2 1. Venituri din exploatare 139400 170400 179400
5 2. Venituri financiare 600 600 600
6 3. Venituri excepţionale
7 CHELTUIELI TOTALE 136900 140900 142700
8 1. Cheltuieli de exploatare total
d.c.
136700 140700 142500
9 a. Cheltuieli cu bunuri si servicii 82722 87900 90300
10 b. cheltuieli cu impozite, taxe si
varsaminte asimilate
8078
8100
8100
11 d. Cheltuieli privind personalul
d.c.
30900 30900 30900
12 C0 cheltuieli de natura salariala 23200 23200 23200
13 C1 chelt. cu salariile 20144 20144 20144
14 C2 bonusuri 3056 3056 3056
15 C3 alte chelt cu personalul 300 300 300
16 C4 ch. Af. Contract de mandat,
alte comisii si comitete
620
620
620
17 C5 Chelt cu asigurările si
protectiasociala
6780
6780
6780
18 f. Alte cheltuieli de exploatare 15000 13800 13200
19 2. Cheltuieli financiare 200 200 200
20 3. Cheltuieli excepţionale
21 Profit brut 3100 30100 37300
23 Numar mediu scriptic 540 540 540
49
Situaţia fluxului de trezorerie pe anii 2016-2018 [mii lei]
Nr
rd. EXPLICAŢII
2016 2017 2018
A Fluxuri de numerar din activităţi de
exploatare : 1+2-(3+4+5)
-9920
30746
65460
1.Încasările în numerar din vânzarea de
bunuri şi prestarea de servicii;
139400
170400
179400
2.Încasările în numerar provenite din
redevenţe, onorarii, comisioane şi alte
venituri( fonduri europene pt. mediu)
5940 34560
3.Plăţile în numerar către furnizorii de
bunuri şi servicii;
117800
109800
111600
4.Plăţile în numerar către şi în numele
angajaţilor; 30900 30900 30900
5.Plăţile în numerar sau restituiri de
impozit pe profit,doar dacă nu pot fi
identificate în mod specific cu activităţile
de investiţii şi de finanţare.
620
4900
6000
B Fluxuri de numerar din activităţi de
investiţii: 2+4+6-(1+3+5)
-21860
-60120
-81918
1.Plăţile în numerar pentru achiziţionarea
de terenuri şi mijloace fixe, active
necorporale şi alte active pe termen lung;
21860
60120
81918
2.Încasările în numerar din vânzarea de
terenuri şi clădiri, instalaţii şi
echipamente, active necorporale şi alte
active pe termen lung;
3.Plăţile în numerar pentru achiziţia de
instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor întreprinderi;
4.Încasările în numerar din vânzarea de
instrumente de capital propriu şi de
creanţă ale altor întreprinderi;
5.Avansurile în numerar şi împrumuturile
efectuate către alte părţi;
6. Încasările în numerar din rambursarea
avansurilor şi împrumuturilor efectuate
către alte părţi.
C Fluxuri de numerar din activităţi de
finanţare: 1+3+4-(2+5)
50
1.Veniturile în numerar din emisiunea de
acţiuni şi alte instrumente de capital
propriu;
2.Plăţile în numerar către acţionari pentru
a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile
întreprinderii;
3.Veniturile în numerar din emisiunea de
obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte
împrumuturi;
4.Rambursările în numerar ale unor sume
împrumutate;
5.Plăţile în numerar ale locatarului pentru
reducerea obligaţiilor legate de o
operaţiune de leasing financiar.
D Fluxuri de numerar – total : A+B+C -31780 -29380 -16458
1.Numerar la începutul perioadei 34011 2231 -27149
2.Numerar la finele perioadei 2231 -27149 -43607
X. CONCLUZII
Pentru anul 2016 societatea își propune realizarea indicatorilor tehnico-economici
stabiliți și aprobați prin Programul general de exploatare și Bugetul de venituri și
cheltuieli aprobat precum și realizarea investițiilor propuse.
Având în vedere volumul mare de investiții necesar rezolvării problemelor tehnologice
și de mediu, precum și evoluția pieței cuprului în ultima perioadă (scăderi semnificative
a prețului cuprului) societatea a solicitat ajutor de stat pentru realizarea instalației de
recuperare a metalelor din apele acide provenite de pe haldele de steril.
DIRECTOR GENERAL
NICOLAE TURDEAN
DIRECTOR ECONOMIC EUGEN COLDA
DIRECTOR COMERCIAL STEFAN DAVID
DIRECTOR PRODUCȚIE MIRCEA GOIA OFICUL JURIDIC