Planul de afaceri alfirmeiS.C. Milk S.R.L ...CAP 1. SINTEZA PLANULUI DE AFACERI1. Descrierea succinta a firmeiFerma de vaci de lapte S.c. Milk .S.R.Leste arnplasata in regiunea S-Ea tarii in apropiereaorasulul Bucuresti judetul llfov, sat Lipia .'Ferma este construita dupa normele sanitar-veterinare privind arnplasarea, prolectareaslsistematizarea fermelor zootehnice. Amplasarea fermei urmareste valorificarea resurselor. . .furajere ~i a conditillor naturale pe care Ie detine acesta zona. In acest scop, ferma va fpopulate cu vaci din rasa Bruna de Mararnures2. Prezentarea succinta a produselor si serviciilor .LAPTELEva fi recoltat si imbuteliat de compania Danone, ce va reprezenta firma de recoltarea tancurilor puse la dispozitie de firma noastra. Imbutelierea se va face in sticle de 1Ldecarton sau plastic.Calitatea laptelui obtinut de la rasa Bruna este mai buna, avand 0 valoare adaugata datoritacontinutului mare in grasime (4- 4,5%) si de proteina (3,5- 4,8%). De asemenea, calitateaproteinei este una foarte buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din totalulproteinei din lapte), in special k-caseina. Vacile din rasa Bruna produc un lapte care continecu 7-8% mai mult calciu si fosfor, mai multa lactoza (zaharul din lapte), dar mai putinec1oruri, ceea ce face ca acest lapte safie mai gustos.3. Sumarul obiectivelor generale si specificObiectivul general al firmei noastre este calitatea produselor obtinute. Oferim marilorprocesatori lapte de la cele mai bune rase de vaci, in cele mai sigure conditii de obtinere sipastrare.Obiectivele specifice petru urmatoarea perioada sunt urmatoarele:-trecerea la pasuni si fanete ecologice in 2 ani-trecerea la comercializarii carnii ecologice de vita in 18 luni-trecerea la comercializarea laptelui de vaca ecologic in 6 luni-extinderea pe term en lung prin achizitia a 50 capre pentru comercializarea laptelui decapra pentru care exista 0 mare cerere de piata neacoperita.4. Prezentare succinta a pietei potentia Ie, a cocurentilor si a strategiei de marketingSegmentul de piata catre care ne orientam este cel.al marilorprocesatori de lapte sibranzeturi. Laptele obtinut in ferma noastra va fi destinat exclusive vanzarii catre acestiprocesatori, pentru procesare si ambalare.In zona IIfov si Bucuresti acolo unde ne desfasuram activitatea, nu exista concurenti rnajoripe piata. Majoritatea fermelor de vaci pentru lapte sunt de dimensiuni reduse, destinateconsumului individual sau vanzarilor directe, in piete agroalimentare.Strategia de marketing adoptata de firma noastra este una indreptata catre dezvoltare, si -catre calitatea produselor pe care Ie oferim.S. Avantajul competitive al produselor sau serviciilorDin punctul nostru de vedere factorii cheie de succes al afacerii noastre, sunt calitateaprodusului oferit, unicitatea pe plata, din zona unde ne aflam, a fermei noastre, clientiifoarte importanti pe care ii avern, standardele ridicate la care operam in cadrul fermei.-concurenta scazuta pe piata producatorilor de lapte.6. Sinteza previziunilor financiare pe 3-S ani

TABEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEL

7. Oferta adresata potentialilor investitoriDorim sa obtinem un parteneriat in vederea obtinerii de profit din partea ambelor parti, incare partenerul nostru va primi anuala cota parte din venituri ,De asemenea, propunem un contract pe 5 ani, in care se va recupera investitia in primi 3 siin.ultirnli 2 ani profitul va fi impartit.CAP2 Amplasarea si.descrlerea fermeiFerma de vaci de lapte s.c. Milk .S.R.L este arnplasata inapropierea orasului Bucuresti [udetul llfov, sat Lipia . Cod inregistrare Registrul Comertului j40/1098/2012 CUI/cod fiscal ro 21863284 Anul infiintarii:2012 Nrangajati:13 Adresa firmei : strada Marginei, nr 80, comuna Gruiu,sat Gruiu,judetuillfov Adresa email: milkhealthy@gmail.com Persoana de contact: Uca Anita 0743 547 879regiunea S-E a tarii in. Firma cu raspundere limitata,are un capital social de 44000 RON, aporturileasociatilor./a capitalul social fiind de 50 % din total. Sc. MILK .S.R.Ldetinute un cont in lei la banca VOLKSBANK,filiala Aviatiei cu IBAN R0342749110372.

ORGANIGRAMA

MANAGEMENTUL FIRMEI :Din structura de conducere a firmei fac parte urmatoarele persoane: Lica Anita si Bordeencu Andreea reprezinta asociatii firmei si formeaza AGA Administratorul firmei este lonescu Marius Managerul Viorel CartarescuPersonalul firmei este campus din:a) Contabilb) Specialist resurse umanec) Specialist Marketingd) Sef zootehnist, avand in subordine:(1) Veterinar(2) 3 Ingrijitori adapost 1(3) 3 lngrijitori adapost 2:~,--: .Ferma este construita dupa normele sanitar-veterinare privind arnplasarea, proiectarea ~isistematizarea fermelor zootehnice care prevad, printre altele ~i urmatoare: terenul sa fie salubru, neinundabil, cu structura uniforrna ~i cu pante line (de preferatcu Inclinare spre sud, sud-est sau sud-vest), avand acces usor, catre calle decornunicatii, catre pasuni ~i catre culturile furajere; adaposturile sa fie orientate in directia opusa celei din care bat vanturile dominante,astfellncat sa fie protejate de efeetul daunator ale eestora; luminozitatea sa fie buna ~i sa evite supralncalzirea in perioada de vara: pentru a prevenii scurgerea dejectlilor ~i sau a apelor uzate In exteriorul adaposturilor,cat ~i pentru ca apele meteorice sa nu patrunda In interior, constructllle vor fiamplasate pe temelii inaltate la minim20-25 em fata de sol, avand 0 pardosealaspecifics care sa reziste la uzura fizica ~i chimica: pardoseala va avea 0 inclinatle de 1,5 pana 3 %, trebuie sa fie neteda ~i nealunecoasa: usile trebuie amplasate In partea opusa vanturilor dominante, iar pragurile vor fi lanivel cu pardoseala In interior si la 5-6 cm deasupra solului In exterior; amplasamentul oricarei ferme zootehnice, trebuie sa permita In toate cazurile,posibilitatea dezvoltarii In perspectiva, cu conditia sa pastreze anumite distante fata dezonele protejate (200 m fata de case de locuit, surse de apa, statil de prelucrare aapei), de drumurile locale (18 m), de sosele ~i cai ferate (20-22 m). normele sanitar veterinare prevad suprafetele utile minime necesare fiecarui animal incadrul fermelor nou construite. Astfel la bovine, se au In vedere urmatoarelesuprafete: 0,73 mp pentru tineret; 2,10 mp pentru vacile de lapte; 2,30 mp pentruvacile aflate In maternitate.Amplasarea fermei urrnareste valorificarea resurselor furajere sl a conditiitor naturale pecare Ie detlne acesta zona. In acest scop, ferma va fi populate cu vaci din rasa Bruna deMararnures.PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE ALE ORGANIZATIEI:SC.MILK S.R.L. isi propune sa dezvolte activitatea firmei sale.cu 0 amortizare pe 3 ani, inurmatorul fel :-trecerea la pasuni si fanete ecologice in 2 ani-trecerea la comercializarii carnii ecologice de vita in 18 luni-trecerea la comercializarea laptelui de vaca ecologic in 6 luni-extinderea pe termen lung prin achizitia a 50 capre pentru comercializarea laptelui decapra pentru care exista 0 marecerere de piata neacoperita.ANALIZA PIETEILAPTElUIPiata laptelui de consurn din Romania este de aproape 1,5miliarde litri. Eaoferatrei mari tipuride 'produse: lapte ultrapasteurizat (UHT);lapte pasteurizat, care impreuna cu cel ultrapasteurizattotalizeazaaproximativ 10010 din cantitatea de lapte de consum vanduta in Romania; lapte neprocesatindustrial,riscant pentru sanatatea consumatorului dar preferat in mod traditional si avand inca 0uriasa pondere(90010) in laptele vandut in Romania. Ultirnul produs are 0pondere importanta in comertul desubzistentaal producatorilor individuali, fiind cutotul strain de comertului modem de azLIn Romania, exista267 de fabrici producatoare de lactate, care proceseaza peste 1,8 milioane detone delapteanual.Conform studiuluidecercetareazonelor defavorizate din P.N.D.R., judetuilifov esteconsiderat favorabil datorita caracteristicilor solului si a situatiilor meteorologice dincursul anului.

CAP3 Produsele si serviclile firrnel:Caracterizarea rasei: Rasa Bruna de MaramuresOrigine ~i mod de formare. S-a format In l:lrmalncrucisarilor de absorbtie a rasei Sura de Stepa ~i Mocanitacu rasa Schwyz adusa In zona Slghetului din 1880, df:!.catremuncitorii forestieri din Austria sl Gerrnanla. -;_ ""Insuslrl morfologice ~i productive. Este 0 rasa rnultmai ornogena dedit Baltata romaneasca, Se Inc~dreaza intipul mixt de productie lapte-carne. Talia -este de 124-130ern, cu 0 rnasa corporala de 450-550 kg la vaci, 800-900 kgla tauri.Calita~i. Rasa are numeroase calitat], dintre care amintim: prolificitate buna,tineretul putandu-se manta la 18-20 luni cand ajunge la 3?0-380 kg; rezistenta. ~iadaptabilitate; a productie buna de lapte ~i de carne, daca se asigura : conditiicorespunzatoare de intretlnere ~ifurajare.Defecte. Cornparata cu rasa Schwyz, are 0 masa corporals mai mica cu cca. 100 kg,precocitate ~i procent.de graslrne mai scazute, lungimi sl larglrne mai reduse, unele defectede conforrnatie ~i de aplomb (jaret deschis, chi~ita scurta etc.) rnostenite de la rasele localecare au contribuit la forma rea ei.PRODUSELE OBTINUTE Lapte Branza laurt Smantana CascavalLAPTELEva fi recoltat si imbuteliat de campania Danone, ce va reprezenta firma de recoltarea tancurilor puse la dispozitie de firma noastra. Imbutelierea se va face in sticle de 1 Ldecarton sau plastic.Campania Danone a alesprodusele noastre deoarece considera ca ne vom ridicam lastandardele impuse pentru comercializarea de lapte, iaurt si smantana.Calitatea laptelui obtinut de la rasa Bruna este ma) buna, avand a valoare adaugata datoritacontinutului mare in grasime (4- 4,5%) si de proteina (3,5- 4,8%). De asernenea, calltateaproteinei este una foarte buna, cu un continut foarte crescut de cazeina (78% din totalulproteinei din lapte),)n special k-caseina. Vacile din rasa Bruna produc un lapte care continecu 7-8% mai mult calciu sifosfor, mai rnulta lactoza (zaharul din lapte), dar mai putinecloruri, ceea ce face ca acest lapte sa fie mai gustos.Aceste standarde calitative ale laptelui folosit in productia de branzeturi, asociate.cu volumulde lapte, fac rasa productiva , cu performante remarcabile si cu adevarat fara rival, dau acombinatie care nu poate fi gasita la nicio alta rasa de lapte din lume.Branza si Branzeturi( Cascaval)De asemenea, firma Delaco este interesata de colaborare in vederea obtinerii de branza sicascaval ce vor urma a fi etichetate si comercializate sub sigla sa.Cap4. Programul de marketing siplanul de vanzaria) Segmentul de piata tintitSegmentul de piata catre care ne orientam este cel al marilor procesatori de Iaptesl "branzeturi. Laptele obtinut in ferma noastra va fi destinat exclusive vanzarii catre acestiprocesatori, pentru procesare si ambalare. Pe langa cei doi mari producatori pecare ii averndeja in portofoliul de clienti (Dannone si Delaco), dorim sa extindem acest portofoliu prinsemnarea de contracte si cu alte firme la fel de mari, care activeaza pe piata din Romania. Inprezent pe piata autohtona de lapte si branzeturi activeaza un numar redus de procesatorlde produse lactate la 0 scara industriala. Acestia ar f companiile Napolact, Albalact.,LaDorna, Brailact si Danone, care detin, cumulat, 77 la suta din piata totalaa laptelui. . .procesat.b) Concurentii firmeiIn zona IIfov si Bucuresti acolo unde ne desfasuram activitatea, nu exista concurenti majoripe piata. Majoritatea fermelor de vaci pentru lapte sunt de dimensiuni red use, destinateconsumului individual sau vanzarilor directe, in piete agroalimentare. Pe acest segment depiata nu exista 0 concurenta mare, acesta fiind un mare avantaj competitiv pentru firmanoastra.c) Strategia de marketingStrategia de marketing adoptata de firma noastra este una indreptata catre dezvoltare, sicatre calitatea produselor pe care Ie oferim.d) Situatia vanzarilor in viitorIn viitor, pe termen mediu si lung (3-5 ani) ne asteptam la 0 crestere a vanzarilorsemnificativa, datorata maririi portofoliului de client deja existent. Intrarea pe piata caprincipali furnizori a doi mari procesatori de lapte si lactate, ne creaza posibiliatea deatragere a noi client, fapt ce va duce la cresterea vanzarilor.e) Politica de preturiPreturile practicate de catre noi, sunt preturile medii stabilite de piata producatorilor delapte. Astfel pretul pe un Iitru de lapte va fi de 1.7 RON. Petermen mediu pretul va ramaneconstant, pana la atragerea de noi clienti. Ulterior vom reanaliza piata laptelui la momentulrespectiv si vom hotara daca se impune 0 majorare de pret.f) Politica de productietfProductia in cadrul fermei noastre este prevazuta sa fie maxima, fata de potentialul deproductie pe care il avem.g) Conditiile de vanzare a produselorLaptele obtinut in ferma noastra, va fi pastrat in tancurispeciale, dupa standardele europene,. urrnand ca procesatcrii, c1ientii nostrii, sa se prezinte cu cisterne speciale pentru transportullaptelui, la ferma noastra pentru a prelua laptele. Astfel vanzarea se face in incinta firmehnoastre.h) Condltiile de plataC ' Datorita volumului mare de lapte achizitionat, si a contractului pe term en lung semnat cuclientiii nostrii, am decis ca plata sa se poata efectua in termen de 15 de zile calendaristicede la achizitia produsului, prin ordin bancar. Data fiind si periodicitatea cumpararii, de 2 oripe luna, am convenit ca termenul de 15 zile este unul rezonabil.i) Programul de reclama si promovare al produselorPentru segmentul de piata pe care dorim sail abordam, nu este necesar un plan agresiv depromovare. Pentru a ne face cunoscuta oferta vorn apela la alte metode decat cele clasice depromovare in media. Vom avea produse de prezentare, sub forma de mostre, care vor fiprezentate potentialilor c1ienti, la sediul acestora, de catre specialistii nostril in marketing sivanzari. Mostrele vor fi insotite de mape de prezentari personalizate cu toate informatiiledespre produsul nostru. In acelasi timp cei [nteresatl vor putea accesa site-ul nostruspecializat unde pot gasi toate informatiile de care au nevoie, avand posibilitatea sa ialegatura cu noi direct pentru 0 intalnire de prezentare. Vom avea si carti de vizita pe carec1ientii Ie vor gasi in mapele de prezentari personalizate.CAP 5 Programul de dezvoltare al produselor si serviciilorIn urmatorii 3 ani ne propunem :-trecerea la pasuni si fanete ecologice in 2 ani-trecerea.la comercializarii carnii ecologice de vita in 18 luni-trecerea la comercializarea laptelui de vaca ecologic in 6 luni-extinderea pe term en lung prin achizitia a 50 capre pentru comercializarea laptelui decapra pentru care exista 0 mare cerere de piata neacoperita.Viitoarea generatie de produse va cuprinde : Comercializarea de carne de vita pe segmente sau pentru clientii interesati .chiarsi 0 bovina intreaga pentru intreprinderile cu macelarii proprii. Lapte de vaca ecologic conform standardelor existente deoarece Credem totusi.'.ca produsele bio vor reprezenta in 3-5 ani 10-15% din piata lactatelor Lapte de capraActiunile proprii de cercetare si dezvoltare prevazute pt perioadaurmatoare cuprecizarea produselor care vor rezulta ..In vederea cercetarii si dezvoltarii laptelui de capra ce dorim a comercializa pe viitor vorf efectuate lucrari precum :controlul lunar al productiei de lapte la populatiile de capre din cadrul proiectului; stabilirea indicilor de calitate ai laptelui; stabilirea productiei de lapte si a duratei lactatiei la capre; pregatirea caprelor din rasa materna ~ia tapilor ameliotatori din rasa Saanen Invederea organizarii reproductiei; proiectarea planului de menta si efectuarea dirijata a montelor; stabilirea greutatii corporale si a dimensiunilor caprelor la data montei; efectuarea determinarilor privind polimorfismul proteinelor din lapte la populatiile decapre.

TABEEEELCAP 6 Programul activitatilor operationaleProgramarea productiei -PROGRAMAREA PRODUqlEI DE LAPTEProductia de lapte este influentata de 0 multitudine de factori, dintre care mentionarn :rasa, structura de varsta a efectivului de vaci, sistemul de fatari adoptat, durata unei lactatii,conditiile de Intretinere, etc. Deoarece productia de lapte este neuniforrna in decursulperioadei de lactatie, programarea pe luni ~i trimestre se poate face utllizand diferitemetode cum ar fi : metoda curbei de lactatie, metoda productiel medii zllnice pe luni delactatie ~i metoda bazata pe folosirea unitatil conventionale vaca unitate ipotetlca . Teateaceste metode se bazeaza pe stabilirea in prealabil, a efectivului devaci pe luni de lactatie ~ipe luni calendaristice. In cazul nostru vom opta pentru metoda curbei de lactatie fiindcea mai reala ~ifrecvent folosita in practica,Metoda curbei de lactatie are ca element specific de calculatie, productia medie peun animal, repartlzata pe luni de lactatie, determinate cu ajutorul curbei de lactatie. Curbade lactatle reprezinta ponderea procentuala a productlei de lapte pe luni de lactatle, Inraport cu productia medie pe Intreaga lactatie.Aferent celor expuse vom prezenta estimarea productiei de lapte. Avand In vedere faptulca rasa care va fi importata, are performanta rnedie tnceprlveste productiade Iapte.vornavea ca 'pond de plecareo productiemedtepe lactatienormala de 3800Kg lapte. Bineinteles,anirnalele lmportate- vor aveanevoie de a perioada de acomodare sl adaptareIanolla .", . .conditii de mediu ceea ce neface sa ccnsideram valabila aceasta productle pe perioadade :'cinci ani, pentru care se va face estirnarea, iar-rnajorareacantltatii totale de -lapteln.urmatorii ani 'seva face pe searna cresterli efectivului.Organizarea rnulsulul.. :: ,:Mulgerea rnecanlca asigura a eflcienta economica mult sporita, reduce considerabilefortul fizic ;;i deterrnlna obtlnerea unui lapte cantitativ ;;i calitativ superior. Pentru reusitamulgerii mecanice, sub aspect tehnologic ;;i al eficientei economice, se impune ca In ferma sase asigure anumite condltil: calificarea mulgatorilor prin scolarizare: vacile sa se preteze lamulsul mecanic resp.etiv sa aiba ugerul bine dezvoltat, cu a simetrie functionala ;;i vlteza demuls buna: dotare tehnicacorespunzatoare,efective mai mari de vaci pe ferrna ;;irespectarea cerintelor privind aplicare mulsului mecanic.Mulgerea In sali de muls se practica la lntretlnerea nelegata ;;i se reallzeaza intr-oconstructle speciala, prevazuta cu mai multe incaperi: sala de muls proprtu-zlsa, padocul deasteptare, sala de racire ;;i pastrarea laptelui, locul cu generatorul de vacuum. Padocul deasteptare comunica direct sau prin culoare cu sala de muls ;;i adapostul de vaci. Pardosealaacestei sali are suprafata rugoasa, pentru a evita alunecarea ;;i asigura cca.l,5 m2 pe vaca.Sala de muls se arnplaseaza la distanta de cel mult 18 m fata de adapostul vacilor.Tnsallle In care mulgerea vacilor se face In grup poate sa existe un aparat de muls lafiecare stand sau un aparat la doua standuri. Numarul de standuri care revine pe un aparatde muls influenteaza eficienta muncii, valoarea investitiilor initiale ;;i calitatea mulgerii.Intensitatea ilurnjnarl! In sala de muls va fi de 5,6 W/m2.Mentionarn ca In condltiile noastre este nevoie ;;i de un generator de curent In caz de avariepentru a evita eventualele probleme In timpul mulsului.Gestiunea stocurilor de materii prime, semifabricate, piese de schimb aferentefiecarui produs tinand cont de cerintele clientilor si programarea aprovizionarii cu materiiprime in functie de structura productiei si esalonarea fabricatiei.STABIUREA NECESARULUI DE FURAJEStabilirea necesarului de furaje pentru vaci de lapte

TABEEEELNutreturlle indicate. Se prefera fanurlle de leguminoase (lucerne, trifoi) sauamestecuri de leguminoase ~i graminee (borceaguri) recoltate sl conservate In conditfoptime, in cantitate de:4-7 kg/cap/zl fan leguminoase2-4 kg/cap/zi fan de graminee20-30 kg siloz de porumb cu peste 30% SUnutret combinat cu:,35 % porumb--IS % orz15 % srot defloarea soarelui15 % srot soia15 % tarate grau5 % amestec.mineral:40 % carbonat Ca30 % faina oase17 % sare13 % premix pentru vaciConcentratele trebuie sa acopere 60-70 % din valoarea 'nutritlva a ratlei..oi- .Calcularea rafiei:Este indicat sa se faca pe baza programelor asistate de calculator, necesitand:estimarea valorii nutritive a nutretului:calculul normelor de hrana:calculul optimizat al ratillor individuale sau colective;analiza ~istabilirea eficientei ratillor.Norme de hrana pentru taurine

TABEEEL

Tehnologia de lntretlnere ~i exploatareSistemul deintretinereliberaConditille principale necesare pentru reuslta exploatarli: dimension area fermelorla.;ohlarimeoptima(rrHnrnl'35 vaCidepr'efer'aflOO-400vaei}in functie rde conditiHe'lqcale;:',:,:'fOrmareagfup'eldr tehnologiee de vaci de maximum 50 eapete, in functle vde=stareafifiologid ~iMlJeluTpr6ductiv (recornandarn: vaci in primasuta de'zllede Ji3ctatie; vaci,lnadoua suta deAle de lactatie, vaci eu peste 200 zile de lactatie, vaei tnrep'aus rnamar);"idlvidualizarea, vacllor prin sistemul unitar codlflcat de individualizare; ecomareavitellor.inprimele dou'ai~ni de lafatare cu eleetrocauterul; popularea fermei eu material biologiccorespunzator s~b aspectul potentlalului produetiv, aptitudinilor pentru rnulsul rnecanic ~i .rezistenta la imholnaviri; dotarea tehnica cu utilalesi lnstalatii specifice, cu.rnareflabilitate..evitand improvizatiile: personal muncitor calificat prin scolarizare: cantitati suficiente defuraje de calltate "corespunzatoare: organizarea [udicloasa a reproductie] astfel tncatnatalitatea sa.fie de peste 85%, vaei eu gestatie confirmats 55% ~ivaci in lactatie de 85%;reforrna anuala la vaei sa nu depaseasca 20% tncat dupa prima lactatie sa seelimine vaeilecare nu se preteaza aeestui sistem de intretinere: rnanlfesfarea competentei.fermierului,care trebuie sa urmareasca in permanents modul de desfasurare a proeeselor tehnologiee, arespectarli disciplinei tehnologice deoarece deficientele de aceasta natura au consectnteneplacute asupra eficientel fermei.Vaeile vor fi distribuite in doua adaposturi, in functie de performanta productiva, cate 50-55 eapete in fieeare adapost. La demaraj, cele 35 de eapete pot fi eazate intr-un adapost.Fiecare adapost este prevazut eu eei patru peretl ~i usi largi glisante eare cornunica cupadocul. Aecesul vacilor In padoe este permis numai pe timp favorabil ~i pentru a avea aeeesla sala de muls. In adapost se desting trei zone functionale : de odlhna, de furajare ~i declrculatle (mlscare).Zona de cdlhna este prevazuta eu spatlu individualizat de odlhna. Ea este arnplasatain lungul unuia din peretii longitudinali ai adapostului, Zona de odihna este reprezentata deun pat continuu din earamida acoperita cu un strat de ciment sau din ciment cu granulit.Patul de odihna este compartimentat prin grilaj metalic In cusete individuale, ale carerdimensiuni sunt de 2,1-2,3 m lungime ~i 1,1-1,15 m latime. Lungimea cusetei poate fi reglataIn functie de varsta ~i rasa, pe 0 distanta de pana la 60 em, eu 0 bara metalica rnontata lapartea anterioara a cusetelor (greban], astfel incat vacile din cuseta sa fie obligate sa defecepe zona de mlscare, Se rnentlne, astfel, curat patul de odihna. Ca asternut se vor folosicovoare de cauciuc. De rnentlonat, ca In aceasta zona vor fi amenajate ~i doua boxe folositeca maternitate sau la necesitate, ea izolator. 0 a treia boxa, cu acees liber pentru animale, vaasigura distribuirea dozata a concentratelor dupa perforrnantele productive a vacilor.Buncarul pentru dozarea automata a concentratelor va fi amplasat In exterior, Indreptulboxei respective.Zona de furajare este arnplasata opus zonei de odihna, peun perete longitudinal aladapostului, cu 0 latime de 3,5-4 m. In zona de furajare este delimitat prin vopsire un spatlu,pentru administrarea furajelor de volum, direct pe pardoseala de ciment a zonei de furajare.Aecesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalie, care individualizeaza locul defurajare, evitand deranjul reeiproc. In timpul furajarll vacile pot fi contention ate la iesleprintr-un sistem de blocare colectiva. Transportul furajelor In adapost se va face cu remorcatehnologica astfel incat In maximum 0 ora toate animalele vor fi furajate.Zona de miscare este situata intre zona de odihna ~i cea de furajare, mal jos cu 20 em 'decat prima, Zona de .miscare va avea 0 i~time de 3,S m, cu pardosea continua din beton,care rnlcsoreaza incldenta afectiunilor podale ~i reduce umldltatea din adapost: Tn zona demiscare se amplaseaza.jgheabul de adapare.cu nivel constant,unul !a50vaci,.respectiv~, 'dlspozitlvul.deautopansa] (~i1-2 arnplasate In padoe). Padocul va aslguraun.spatlu deS m~pe cap de animal ~i va avea ocopertma pentru prodectia animalelor In cazdeintempenl]: ," ""