8/12/2019 Piscicultira CRAP

1/9

PisciculturaIhtiologie

Crapul Romanesc

In ceea ce priveste aceasta specie atat de apreciata la noi prin cele doua forme de crap: crap

salbaticsi crap de cultura, putem afirma despre crapul salbatic ca este un adaptat al conditiilor

naturale, capatand forma care ii asigura un maximum de mobilitate, il ajuta la obtinerea hranei

naturale, poate lupta contra valurilor si a curentilor, se poate apara impotriva rapitorilor.

n Romnia, crapul slbatic se ntlnea n toate apele interioare pn la altitudinea de 450 m.

Condiiile cele mai bune pentru reproducere i cretere le ofereau blile permanente din zona

inundabil a Dunrii i Delta Dunrii.

Crapul salbatic de Dunareprezinta trei varietati: gibossus (crapul ghebos) foarte raspandit

in baltile Dunarii; hungaricus (crapul saltaret) capul mic, corpul foarte alungit, mai mult cilindric,

traieste in Dunare si oblongus (crapul lung) capul mare, corpul lung, subtire si ingust, traieste in

ghiolurile Deltei.

Strmoul slbatic al crapului comun i are originea n bazinele mrilor Negre, Caspice i

Aral cu dispersie n est pn n China i n vest pn n Germania.

n Europa, creterea crapului a fost iniiat de ctre romani i dezvoltat mai trziu n cadrul

mnstirilor cretine. n decursul secolelor, ca urmare fireasc a preocuprilor privind creterea

crapului, s-au efectuat i lucrri de selecie soldate cu realizarea celor 3 rase principale de crap de

http://tancabesti.ro/index.php/piscicultura/cycar_ue/

8/12/2019 Piscicultira CRAP

2/9

cultur:Lausitz, Galit iaiAischgrund. La noi sunt denumite popular crap cu solzi, crap

oglindasau Salontasi crap golas.

Primele dou rase sunt importate n Romnia n sec. XIX i populate, iniial la Salonta i

ulterior la Cozmeni (Cernui) i Stuceni (Botoani). n prima jumtate a sec. XX aceste rase sunt

dispersate n toate cresctoriile existente. Datorit ncrucirilor necontrolate, n cresctoriile actualese poate considera c nu mai exist rasele pure Lausitz i Galiia.

Att n Romnia, cat i n alte ri, s-au creat n mod deliberat sau ntmpltor multe rase, linii

i forme locale de crap de cultur cu nsuiri bioproductive diverse.

Crapul de cultura a fost obtinut printr-o selectie, tinandu-se seama de folosirea cu maximum

de randament a hranei suplimentare, de satisfacerea unor pretentii ale consumatorilor, de acumularea

maximului de carnozitate in detrimentul partilor necomestibile, de inregistrarea unor sporuri decrestere maxime.

Rasa Lausitzprovine din Germania (Saxonia) si este caracterizata printr-un cap mic, un profil

drept si un corp acoperit complet cu solzi. Este adaptata la apele mai reci.

Rasa deGaliti aa aparut in sec. XIV de unde s-a raspandit apoi in Bohemia si Germania. Are

ca principala caracteristica existenta unui sir de solzi dispus pe partile laterale ale corpului golas.

Aischgrundeste o rasa originara din Germania (Bavaria) si prezinta un corp ghebos, golas, cu

cativa solzi in apropierea liniei dorsale si la baza aripioarelor anale si ventrale. Are o crestere rapida

si se preteaza cresterii in apele mai calde.

Prin incrucisarea raselor Lausitz si Galitian cu crapul salbatic de Olt a luat nastere rasa

de Dumbrava-Sibiu. Este crescut mai mult in vestul tarii.

Crapul de MoldovaPodul I loaiei este obtinut prin incrucisarea unor rase provenite din

Ungaria, Ucraina si Iugoslavia cu crapul salbatic de Siutghiol. Se creste in special in Moldova.

Crapul de Frasinets-a obtinut prin incrucisarea unor rase importate din Ungaria, Iugoslavia si

URSS cu crapul de Cefa.

Crap de FrasinetCCDP Nucet

Crapul de Frasinet are o forma gheboasa fiind destinat cresterii in sudul tarii in zonele deluroase si

submontane. Crapul de Seleus a fost obtinut din crapul de Ineu prin incrucisari repetate cu diferite

http://tancabesti.ro/index.php/piscicultura/crap/

8/12/2019 Piscicultira CRAP

3/9

rase importate, fiind crescut mai mult in vestul tarii. Metisii obtinuti sunt in general rezistenti la boli,

avand si un indice de crestere superior.

Obtinerea de hibrizi prezinta interes pentru piscicultura insa caracterele obtinute sunt valabile doar

pentru prima generatie si nu sunt stabile ereditar. In conditii naturale, intre diferitele specii si chiar

genuri de pesti se obtin hibrizi viabili, dar hibridarea in mediu natural duce in timp la disparitia

speciilor incrucisate.

Hibrizii care raman fecunzi (cazuri rare) in conditii naturale nu se incruciseaza intre ei, ci cu formele

parentale, deoarece numarul hibrizilor este foarte redus.

Crapul salbatic

n apele naturale crapul slbatic crete relativ repede. Cel mai mare exemplar pescuit la noi n ar a

avut 27 kg i 110 cm lungime. Ritmul de cretere la crapul de cultur este mai rapid datorit

alimentaiei suplimentare cu furaje i condiiilor favorabile de mediu create n heletee.

Crapul slbatic fiind omnivor sehrnete cu hran vegetal: fitoplancton, plante acvatice, resturi de

plante submerse i semine de plante i cu hran animal: zooplancton, bentos (viermi, larve, insecte,molute, icre, pui de pete etc).

Crapul slbatic ncepe s se hrneasc de la 10 12 0C, mai intens la 20 26 0C i se oprete din

hrnit la 7 8 0C. De la 14 15 0C ncepe s se crduiasc, iar la 15 16 0C poate avea loc uneori

chiar reproducerea acestuia, dei n mod normal aceasta se petrece ntre 18 20 0C n lunile mai-

iunie.

Piscicultura

http://tancabesti.ro/index.php/piscicultura/home_1_02/http://tancabesti.ro/index.php/piscicultura/wild-common_carp/http://tancabesti.ro/index.php/piscicultura/home_1_02/http://tancabesti.ro/index.php/piscicultura/wild-common_carp/

8/12/2019 Piscicultira CRAP

4/9

La baza , lacurile Complexului Tancabesti au constituit ferma piscicola in sine, si este normal sa

discutam si despre prima activitate a Complexului si anumePiscicultura.

Productia economica de crap

Metoda clasica de crestere a crapului este in bazine de pamant (helestee, iazuri), productia de peste

fiind diferita in functie de conditiile de mediu pe care le ofera bazinul piscicol si conditiile oferite de

ferma piscicola.

Conditiile geografice, conditiile pedo-climatice in care sunt amplasate bazinele piscicole, dar si

infrastructura existenta a fermei precum si distanta fata de piata de desfacere sunt factori

determinanti in succesul afacerii. Principalele sisteme de crestere a crapului sunt:

1. Productii extensive care se bazeaza doar pe productivitatea naturala a bazinului fara a interveni cufuraje suplimentare. Hrana crapului de bazeaza pe plancton, larve, viermi, vegetatie. La aceasta

metoda nu se pot depasi productii de 250500 kg peste/ha.

Acest sistem de cresterea se preteaza in lacurile cu suprafete mari unde nu este rentabila furajarea si

stimularea cu ingrasaminte a productivitatii naturale si in lacurile de acumulare pentru alimentarea cu

apa a localitatilor unde nu este permisa furajarea pestilor.

2. Productii semiintensive in care se intervine cu ingrasaminte (organice sau chimice) pentru

stimularea productivitatii naturale a bazinului (zooplancton si fitoplancton) si se utilizeaza ca hrana

suplimentara furajele clasiceamestec de cereale cu sroturi de soia sau floarea soarelui.

Acest tip de crestere se preteaza in bazinele piscicole cu suprafete intre 15 100 ha. Productia de

peste poate varia intre 600 si 2,000 kg/ha in functie de sursa de apa, volumul de apa al bazinului si

calitatea furajarii.

Acest sistem de crestere este cel mai des utilizat in tara noastra prezentand mai putine riscuri ale

intoxicatiei pestilor cu amoniac/nitriti datorita productiilor relativ mici pe volumul de apa.

3. Productia intensiva este mai pretentioasa si necesita mai multa atentie in privinta calitatii apei. Nu

se utilizeaza ingrasaminte deoarece calitatea apei se poate degrada rapid. In acest caz hrana pestilor

se bazeaza doar pe furaje granulate cu un nivel adecvat de proteina pentru fiecare specie in parte.

8/12/2019 Piscicultira CRAP

5/9

Un factor deosebit de important este debitul de apa ce primeneste bazinele, dar si aerajul

(oxigenarea) apei pentru a evita astfel intoxicatia cu amoniacul rezultat din metabolismul pestilor si

din degradarea furajelor neconsumate. Debitul de apa se calculeaza in functie de productia pe care

dorim sa o realizam. Productia intensiva se poate realiza in helestee cu dimensiuni mici de pana la 1 -

2 ha deoarece la aceste suprafete se poate controla si interveni usor asupra calitatii apei si a

oxigenului solvit.

O alta varianta a productiilor intensive sunt vivierele sau custile flotante ce pot fi amenajate pe cursul

unui rau sau pe suprafata unui lac. In sistemul intensiv se pot realiza productii intre 2,000 kg /ha

20,000 kg/ha.

4. Productiile superintensive se pot realiza numai in sisteme cu recirculare si termostatare a apei.

Productiile in acest sistem sunt mai mari de 20,000 kg/ha dar necesita o investitie initiala destul demare.

Sistemul superintensiv se realizeaza de obicei in hale cu bazine din fibra de sticla iar sistemul este

foarte complex avand nevoie de pompe pentru recircularea apei, filtre de particule, filtre bilologice

unde se neutralizeaza amoniacul si nitritii rezultati din metabolismul pestilor, filtre cu ultraviolete

pentru distrugerea germenilor patogeni si sisteme de incazire si racire a apei.

Demarajul de crestere este foarte mare datorita mentinerii temperaturii constante a apei, lucru care

mentine metabolismul pestelui in parametri ideali de unde rezulta o digestie buna, o conversie a

furajului buna, deci o crestere rapida.

La noi in tara, tipul de crestere al crapului in policultura, in sistem semiintensiv, in ciclu de 3 ani,

incepe sa devina neprofitabil, iar majoritatea acvacultorilor incep sa acorde o atentie mai mare

furajelor si calitatii apei, scurtand astfel ciclul productiei la 2 ani. Inainte de populare bazinele se tin

o iarna intreaga pe uscat si se administreaza clorura de var in zonele de baltire.

La gura de alimentare se monteaza o sita metalica pentru a impiedica patrunderea altor specii de pesti

care pot prada puietul (biban, ghibort, salau) sau care pot fi concurente la hrana (caras, rosioara etc).

Puietul de crap introdus va fi de rasa sau hibrid cu un demaraj bun de crestere iar furajele

administrate vor fi de tip extrudat cu minim 35% proteina bruta.

8/12/2019 Piscicultira CRAP

6/9

Furajarea trebuie facuta in doua tainuri la interval de 12 ore. Pentru a evita aglomerarea pestilor la

masa de furajare si pentru consumul egal de catre toti pestii sunt necesare 10-15 mese de furajare /ha.

Pe timpul cresterii puietului trebuie prevenita aparitia fenomenului de inflorire a apei datorat

dezvoltarii explozive a algelor si vegetatia submersa si plutitoare.

Este foarte important ca greutatea medie a puietului de o vara sa ajunga la 120 g pentru ca in anul doi

de crestere sa putem realiza crap de consum cu o greutate de 1100 1500 g. La productiile ce

depasesc 2,000 kg/ ha aeratoarele sunt obligatorii.

Productiile difera de la o ferma la alta. In anul doi de crestere se trece de la furajele granulate la cele

de tip clasic din motive economice dar si datorita faptului ca in helesteele de crestere, mai mari de 2

ha, pierderile furajului granulat in masa apei sunt mari. Cresterea crapului pentru consum este mai

economica in bazinele de 1540 ha in care se realizeaza o productie de 2,000 kg/ha.

Administratrarea furajelor in luna aprilie si inceputul lunii mai se face la adancimea de 50 60 cm

deoarece apa este mai calda si consumul furajului este mai bun. De la jumatatea lunii mai se muta

mesele de furajare la adancimea de 150170 cm. Rezultate bune se pot obtine cu o reteta clasica cu

40% srot floarea soarelui,

10% srot soia,

30% grau,

20% porumb adminstrata incepand din luna aprilie pana in luna iulie, apoi se merge pe un procent de

:

25% srot floarea soarelui,

5% srot soia,

30% grau si

40% porumb.

8/12/2019 Piscicultira CRAP

7/9

In concluzie se pot face productii in ciclu de doua veri daca acordam atentie calitatii apei si furajului.

Calitatea apei este un factor foarte important asupra productiilor piscicole.

Orice incarcare a apei cu amoniac si nitriti scade considerabil ritmul de crestere al pestilor iar la

concentratii mari se produc mortalitati in masa.

Amoniacul (in forma NH3) este neurotoxic. Acesta se absoarbe in sange la nivelul branhiilor si

afecteaza creierul. In concentratii mari distruge branhiile si provoaca hemoragii la baza inotatoarelor.

Contrar conceptiei generale, amoniacul rezultat din metabolismul pestelui se elimina in proportie de

aproape 90% prin branhii, si doar restul prin rinichi.

Ca simptome ale intoxicatiei cu amoniac enumeram agitatia, inotul pe o parte, gura si opercule

deschise, branhii de culoare inchisa sau deschisa (la extreme), hemoragii, decolorarea pielii,respiratieaccelerata.

Nitritii (NO2), sunt mai putin toxici decat amoniacul, iar in concentratii mici nu afecteaza vizibil

pestele, dar ii incetinesc ritmul de crestere. Nitritii se leaga de hemoglobina formand

methemoglobina, care nu transporta oxigenul la celule. Ca un prim simptom in aceasta afectiune este

inotul pestilor la suprafata si colorarea branhiilor in brun.

Novacul

Denumirea stiintifica: Arystichtys nobilis. In engleza: bighead carp

http://tancabesti.ro/index.php/piscicultura/92cb985448a5a00bfd74e0bcebb5/

8/12/2019 Piscicultira CRAP

8/9

La noi i se mai spune si sanger datorita culorii pe care o capata dupa ce moare. Poate ajunge la

dimensiuni impresionante, recordul in Asia depaseste 100 kg neoficial si aprox. 80 kg oficial. La noi

in tara, a fost pescuit un exemplar de 68 kg.

Introdus din China si URSS odata cu tenul si fitofagul, novacul este un peste specific crescatoriilor.

Contrar denumirii pe care i-o dau unii de fitofag, novacul este preponderent zoofag, hraninde-se in

special cu organisme si microorganisme de tipul puricilor de balta.

In cazuri in care masa zooplanctonului este redusa, acest peste apeleaza ca supliment dietetic la

bentos- stratul nutritiv de pe fundul apei- fapt ce justifica, cel putin in parte, afirmatiile celor ce

pretind ca ar fi prins sanger la rama.

Introdus in anii 80 in Statele Unite pentru controlul algelor microscopice ce invadasera apeleamericane, novacul este acum un mare inamic al ecologistilor datorita amenintarii aduse speciilor

autohtone pe care le concureaza la hrana si areal.

Desi se spune ca nu se reproduce in stare salbatica la noi in tara, exista totusi marturii ca acest lucru

se intampla atat in lacuri cat si pe rauri, in Delta Dunarii s-au prins exemplare de novac mai mic de

un an care nu aveau de unde sa provina, la fel in lacuri in care nu se mai facusera populari de cativa

ani au aparut generatii de novac mic.

Calitatea carnii este mult mai apreciata decat cea a fitofagului asa ca novacul a castigat mult teren in

piscicultura fata de fitofag. Capul de novac este considerat o mare delicatesa in China si Taiwan.

Ca pescuit are aceasi problema ca toti chinezii, lipsa de apreciere in fata pescarilor sportivi desi,

datorita taliei impresionante poate face deliciul unui pescuit. In Japonia se pescuieste cu momitor si

rig foarte scurt cu carlig mare si momeala flotanta. In momitor se pune paine framantata cu faina de

peste, purici de balta si alte mirodenii.

8/12/2019 Piscicultira CRAP

9/9

Bibliografie :

http://tancabesti.ro/index.php/piscicultura/ilspr101/