@ Editura EIKON

Bucureqti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,

cod poEtal 014606, RomAnia

Difuzare / distribulie carte: tel/fax 02I348 1474mobil: 0733 131 145, 0728 084802e-mail: difuzare@edituraeikon.ro

Redactia: teI: 02L 348 14 7 4mobil: 0728 084 802, 0733 I3l 145

e-mail contact@edituraeikon.roweb: www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nalionalal Cercetirii $tiinfifice din invi{imAntul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nationali a RomAniei

ISBN: 978-60 6-7lI-928-2

Imagine copertl: Na;terea Domnului, acuareli de Maria Pillat-Brateg

Redactor: Claudia Nistasi

Tehnoredactor: Mihiili Stroe

Editor: Valentin Ajder

Monica Pillat Vasile Bi.nescu

ImaginaELasPerangel

Poteci. spre Durnnezeu

Prefati de Ioan Stanomir,

KiloHBucuregti, 2018

MONICA PILLAT . VASILE BANESCU

V.B. Domnul ne invagi ci acolo unde existi iubire nu maiincape moartea.

M.P. De eceea, eu as vedea in invierea lui Iisus dovada su-

premi a dragostei Lui pentru noi. El le promite viito-rilor apostoli ci nu-i va hsa orfani. Iubirea il face siinvie ca si rimAnI impreuni cu cei pe care i-a ales si-Ifie rispAnditori ai invigiturii.

V.B. Vorbim despre iubirea care ne restaureazi liuntric.

M.P. inilgarea Domnului de pe munte nu esce, in fond, o

despirgire. in capitolul 14 al Euangheliei dup,i loan,Elle spune ucenicilor: ,,Mi duc si vI pregitesc un loc" 9ile arati: ,,Eu sunt Calea, Adevirul gi Viaga] indemnAn-du-i si-gi suie sufletele citre un acasd l5untric, in care

vor fi vegheati de Dumnezeu.

V.B. Acest acasd mi se pare extraordinar de semnificativ.Asadar, din perspectiva crestini, adeviratul acasd ne

atteapti la capi.tul unei iniltiri, el presupune smulge-

rea din acel iluzoriu acasd de jos, acela al comodiririlorsi inerdilor noastre morale.

M.P. Ultimul gest al MAntuitorului, care se inalEl la cer, bi-necuvAntdndu-$i ucenicii si suflind Duh Sfbnt asupra

lor, este menit si-i incurajeze gi si-i facl rlspAnditoriiinvigiturilor Sale: ,,Asa cum m-a trimis pe Mine Tatil,agavi trimit si Eu pe voi". Astfel, prin ei, Dumnezeu ne

pecetluiegte cu iubirea Lui gi pe noi gi ne di drumul inlume si-I fim soli.

Cuprins

173t72

Not,i. asupra ediyiei

Alcituirea cirgii de fagd. a avutca puncr de plecare discugi-ile pe care le-am purtar impreuni in cadrul mai mulror emi-siuni cuprinse sub dtlurile Biserica azi gi Credinpa Si culturaazi, difuzate intre anii 2012 gi2016 depostul de televiziuneTlinitas. Rafinatul om de culturi Doru Mugur Popovici a

cranscris cu sagacitate cele 13 dvd-urir, ugurAnd considerabillucrul nostru asupra textelor. Am eliminar repetitiile ineren-te exprimirii orale, am adus clarificiri si compleriri dialo-gurilor noastre si am adiugat note se subsol acolo unde amconsiderat necesare anumite limuriri.

in s.cventa intiruiati ,,Darul de Criciun" am comprimar

I Iati succesiunea cronologici a celor 13 emisiuni: Nobleyea suferinyei(2012), redenumitiin carte,,TAlcurile suferin gei";intllnireareuelatoarecuceldlah (2013), reintirulati,,Pe drumul spre Emaus"; D ernonisrn ideologic

$ corupVie spirituald (2013), redenumiti,,soarta unei cirti condamnate";Puterea reuelatoare a poae;tii ;i parabolei (2014), reintitulari ,,pove;ti;i parabole vindecdtoare"; Poztestea Maicii Dornnului: o uiziune poeticdtradilionali (ZU4), redenumiti,,Imaginatia sperantei"; Creltinisntul- un noa mod de ulay,i;i gindire (2015), reintirulati,,sabia;i pacea";Atingerea reuelatoare (2015), redenumiti,,Misterul atingerii"; A;teptareade tainA (ZOt5), reinticulati ,,Asteptarea ca vegh,e"; S,iminVa Cuuintului(2016), redenumiti ,,Germinarea cea de aind"; Taina Bunei Wstiri(2016), emisiune comprimati. in capitolul ,,Imaginatia sperangei";Abisurile in,ilydrii (2016), tidu neschimbar; CreiinTa ;i iubirea cadrumuri spre libertate (2016), redenumiti ,,Deschideri spre libertate" gii*p Arof io C e ruri I or c a d.ar (20 | 6), reintirulati,,O sirbitoare amAnati'l

11

MONICA PILLAT . VASILE BANESCU

fragmente din doul emisuni pe aceeasi temi, anumeAgeptarea de taind qi impdrdyla Cerurilor ca dar. Am mo-dificat titlurilez, iar la sugestia prietenei mele ClaudiaN5.stasi., care a 9i redactat carrea, am schimbat ordinea con-vorbirilor penrru a face mai armonioasi. trecerea de la coe-renta liturgici la cea subiectivl a pelerinajului nostru prinEuanghelii. Am ales ca reme de meditatie : Buna Vestire,

Nagterea Domnului gi Slrbitoarea Criciunului, parte dinpildele MAntuitorului, Schimb arealaFati, Ristignirea, trl-irile Mariei Magdalena la mormAnt, intXlnirile ucenicilorcu Iisus inviat.

Cu gAndul ci Hristos ni se arati. pe drumul spre Emaus

sub infhgisirilc unor iluminagi suflereste, ne-am conrinuatlc{lcctiilc, dcpinind amintiri legate de suferintele indurate

;i dc rcvelatiile avute de familia Pillat, precum si de priereniprecum Nicolae Steinhardt si Constantin Noica. La unuldinre aceste dialoguri3, anume cel despre romanul lui DinuPillat A;tept,Lnd ceasul de apoi, a participat ca invitat profe-sorul si criticul literar George Ardeleanu. Ne-am oprit inincheiere asupra episodului inilglrii Domnului, cugetAnd larosturile adAnci ale acesrei ultime epifanii.

Cum apropierea noastri de textele sfinte are intensitateaunor triiri personale, nidijduim s5. transmitem 9i cititoriloremotiile, fervoarea si bucuria descoperirilor pe care le-amtriit ahturi, incerci.nd si deslusim cAte ceva din intelesuriletextelor evanghelice si invitirurii desprinse din ele.

2 Cu o singurS. exceptie: Abisurile in,ilydrii.3 Dernonism ideologic ;i coruplie spiritual,i (2013), devenir ulteriorcapitolul ,,Soarta unei cirti condamnate".

L2 T3

Irnaginalia speranyei

V.B. Vi invit, doamnl Pillar, sI meditim asupra apartenen-

tei noastre divine, incepAndu-ne pelerinajul cu epi-

sodul din Euangbelia dupd Laca, capitolul l, in care

Fecioarei Maria i se aratl Arhanghelul Gabriel. [,] i sc

inchini spunXnd: ,,Bucuri-re ceea ce esti plini dc har,

Domnul este cu tine, binecuvAtntatd,egti tu intre femei".

M.P. Pentru ci ea inci nu-si cunoagte menirea, se intreabiin gAnd: ,,Ce fel de inchiniciune poace fi aceasta?". EI

ii rispunde: ,,Nu te teme, Marie, cici ai aflat har de la

Dumnezeu".Tirnilra fecioari e surprinsi de cuvintelesolului ceresc.

V.B. E atit de smeriti, incAt lauda ingerului o contrariazi gi

o face si se intrebe daci nu e cumva vorba de altcineva.

M.P. Mesagerul Domnului ii vestegte: ,,Si iati vei lua inpAntece gi vei nagte fiu si vei chema numele lui Iisus'l

$tiind ci Maria citea Scriptura in fiecare zi, el i se adre-

seazl. ca unei cunoscitoare: ,,Acesta va fi mare 9i FiulCelui Prea inalt Se va chema, Domnul Dumnezeu iiva da Lui tronul lui David, pirintele Siu. $i va impiri-gi peste casa lui Iacov in veci 9i impi.rlgia Lui nu va avea

sfbr;it'l Sunt pomenite nume despre care, daci Marianu le-ar fi auzit niciodati, ar fi cerut limuriri, dar ea

gtie cine a fost David, a citit despre casa lui Iacov si

MONICA PILLAT . VASILE BANESCU

agtepta, ca togi ai ei, venireape lume a lui Mesia, venire

prorociti din vechime.

V.B. Dar ea mai are de suit o treapti a minunarii: ,,Cum va

fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de bi.rbat?'1

M.P. ingerul ii spune ,,Duhul Sfint Se va cobori peste tinegi puterea Celui Prea inah te va umbri...". E vorba de

o inviluire in mister a Mariei, cireia solul ceresc iisugereazi cum se va petrece minunea intrupirii. El iirevelS si miracolul triit de Elisabeta, ruda ei, numiti,,cea stearpi', care urmeazd. si il nasci la bitrAnete pe

SfAntul Ioan, vestitorul lui Iisus.

V.B. Dar taina care o cuprinde pe Maria este de alti naturi.

M.P. Elisabeta se rugase toati viata si aibl copii, Maria insinu-si doreste ceva anume, se afli la inceputul viegii lu-mesti. Fiinga ei e un orizont al pimXntescului deschis

spre divin. Fecioara, la indemnul ingerului, suie firlimpotrivire treptele ascultlrii: ,,Iati roaba Domnului.Fie mie dupi cuvAntul tiu!'1

V.B. Prin cuvAntul ,,fie", Maria primeste misiunea cereasci,

oferindu-se ca receptacol al intrupirii 9i al aduceriiDomnului pe lume. Ea iese astfel in intAmpinarea vo-inEei Lui.

M.P. Da, nu €ste doar o reaclie de supunere ci si de bucuriecurati: ,,Iati roaba lui Dumnezeu'l Ar fi putur spune

,,Iat|-md.pe mine, eu, cea aleasi', si atunci cidea in is-

pita mAndriei.

V.B. Ce alte ispite eviti aici Maria?

M.P. Ispita indoielii. Ea s-ar mai fi putut intreba cu frici,ori cu deznidejde: ,,De ce tocmai eu? Nu e cumvaprea

t4 15

IMAGINATIA SPERANTEI. POTECI SPRE DUMNEZEU

mult pentru mine? Nu mi va deplsi teribila povari?Cum si-L port eu pe Fiul Celui Prea inalt, {bri si mizdrobeasci o asemen€a menire ?".

V.B. indoiala cred ci este ispita cea mai mare cu care ne

confruntim toti. Dar fiind gi noi chemati sI indepli-nim intr-un fel sau altul vrerea Domnului, adesea ne

descurajim ca ezitiride genul: ,,De ce eu? De ce noi ?",

in loc si ne insufleteasci gAndul: ,,Dacd. nu eu/daci nunoi, atunci cine ?'1 Si apoi cine mai crede azi in ingcri ?

Am devenit tot mai opaci la taini.

M.P. Oare ce semnific5. ingerul, in afari de fapcul ci este

sol? Nu este cumva inariparea gAndului ci nu sunrem

fS.cuti numai din lut? Atunci cind Dumnezeu i-a datviaEi primului om, l-a si inaripat prin suflare de uiay,i.

Pierderea stS.rii de grafie nu este iremediabill.

V.B. Nici nu poate fi, deoarece Dumnezeu a venit in lume.Hristos este Tlimisul Lui, iar Maria e mijlocitoareanoastri cea mai inalti si puternici la Domnul.

M.P. Misterul Bunei Vesdri nu poare fi elucidat de logicadovezilor palpabile si a explicariilor ragionale care su-

primi din peisaj exisrenta ingerului. Minunea se sus-

gine prin credingi, dar credinta noastri e pAnditi de

primejdii. Nu ne putem apropia de aceastl taini. decAt

prin imaginagie.

V.B. Care e 9i ea un dar de la Dumnezeu.

M.P. La imaginatie a apelar Iisus cAnd, de pildi, i-a spus

femeii pierdute: ,,De mAine nu vei mai picitui". Ela investit-o in acel moment si cu puterea sperantei.

Cregtinismul, in conceptia lui Soren Kierkegaard, este

MONICAPILLAT . VASILEBANESCU

un scandal al raEiunii, deoarece isi propune gi reugegte

si faci din imposibil o certitudine, fundamentAndu-si

adevirul pe forga mingii creatoare.

V.B. E bine ci aEi adiugat aceasti nuangi, afirmAnd ci ima-

ginagia crestini presupune un efort al sperangei, iz-

vorit din iubirea Mintuitorului pentru fiecare dintrenoi. Dar nu orice apel la fantezie este benefic. Si nuuitlm cI9i demonul ne poate ademeni imaginagia cu

ispite care ne dezbini unii de algii gi ne tulburi adincsufletele.

M.P. Da, imaginalia speranlei este cea la care rrebuie si re-

curgem, daci vrem si pitrundem taina Bunei Vestiri.

V.B. in episodul pe care am inceput si-l comentlm, SfrntaFccioari devine puntea cea mai luminoasi intreDumnezeu gi lume, pe aceasti punte va trece Duhuldumnezeiesc in om gi se va petrece marele mister al

intrupirii. Prin Maria are loc marea implcare huntri-ci din om 9i riscumpirarealui de citre Hristos. La ce

reprezentiri ale Bunei Vestiri v-ar fi drag si ne oprim?

M.P. Mai intAi m-as opri la un mozaic bizantin din secolul

al Xl-lea, aff,atla Catedrala Sfbnta Sofia din Kiev, mo-zaic ce o infhgigeazi pe Fecioara Maria torcAnd in clipa

in care ii apare ingerul.

V.B. Ea toarce 9i firul momentului de gragie in care fiinga

muritoare este binecuvAntatl de Dumnezeu pentruceea ce va aduce pe lume. ingerul este imbricat inlumini, iar vegmintele Sfintei Fecioare sunt de cu-

loare albastri, simbolizAnd fecioria si dumnezeies-

cul. Fondul de aur p€ care sunt proiectate cele doui

t6 I7

-IMAGINATIA SPERANTEI. POTECI SPRE DUMNEZEU

personaje sugereazi c5. scena se petrece in registrulinalt al divinului.

M.P. Remarcim aici ci aureola Fecioarei este mulr mai pu-ternicS. decAt cea a ingerului - pentru ci. Maria este

purti.toare de lumini..

V.B. Da, intrucit ea va fi dupi. Nagterea MAnruitorului ,,maicinstiti decAt Heruvimii si mai mirirl firl de asemi-

nare decit Serafimii". Cum comentati reprezentirilcpicturale ale acestui episod biblic in arra apuseani?

M.P. M-a surprins, prin contrast cu imaginea bizanrinir,viziunea dramatici a lui Simone Martini, din L333,

asupra Bunei Vestiri. Fecioara, inrr-o pelerini de un al-

bastru inchis, acoperindu-i straiul rogu de dedesubt, se

feregte de inger, trlgindu-se intr-o parte, inspiimXnta-td. parcd. de mesajul ceresc. Tine cu mAna dreaptS. car-

tea intredeschisi, iar cu cea stAngi igi trage vesmAntul

spre fati, ca gi cum s-ar apira. ingerul ii aduce o ramu-ri de mislin, semn al picii, vrAnd s-o imbuneze pencruvestea transmisi..

V.B. Maria e, intr-adevir, smeriti gi temitoare in aceasti

versiune iconografici. Fundalul e de aur, ca in mozai-cul bizancin, ceea ce ne aratlci. pictorul situeazS. scena

in acela;i cadru spiritual elevat, impregnat de prezen-

ta nevizuti, a lui Dumn ezetJ, care l-a trimis pe ingerulGabriel si aduci Mariei, si prin ea lumii, cea mai im-portanti veste diruiti vreodati oamenilor.

M.P. in reprezentarea sa din 1450, Fra Angelico aduce pe

pimint scena Bunei Vestiri, dAnd realism deraliilor.Spagiul intredeschis e figurat de mica verandi care di

MONICAPILLAI . VASILEBANESCU

spre gridini. O coloani, simbolizAnd imaginea luiDumnezeu, se interpune intre inger si Fecioari. Si in-gerul 9i Maria igi impreuneazi mAinile in acelagi fel,

ea - in semn de supunere -, mesagerul - in semn de

inchinare.

V.B. Este ceea ce-i uneste, cupringi fiind in acelagi registru al

puriti;ii, al supunerii smerite 9i al dialogului revelator.

M.P. ;i Fra Angelico o invesmAnteaz|pe Maria in pelerinialbastri bitAnd in negru, simbol al suferingei si al sacri-

ficiului de care va avea parte.

V.B. Da, O sabie ua trece pri.n inirna ei autnci cind Fiul va firistignit.

M.P. in pictura din 1472 a lui Leonardo da Vinci, revine

culoarea albastri a vegmintelor. Maria este imbrlcatifoarte elegant, ca o aristocrati, dupi moda renascen-

tisti. Ea se afli in deschiderea unei grldini care condu-

ce privirea spre peisajul italian din fundal. ingerul are

aripi aseminitoare cu cele ale cocorilor, pe care picto-rul le-a studiat cu atengie. in faga Mariei, pe un stativ, e

agezatd carteadin care a citit pini la venirea mesage ru-

lui. Fecioara are o atitudine mai pugin supusi, capul ei

este intors citre inger, semn ci stie deja ce ii va spune.

Pare ci vestitorul acesta a iegit chiar dintre filele deja

parcurse de Maria.

V.B. Vedem cAti variagie gi elevagie aduce tabloul religios

apusean in Renagtere, fiecare dintre cele trei ilustriripe care le-agi ales consdtuindu-se in comentarii pictu-

rale ale artigtilor asupra textului biblic. Sl ne oprim in

continuare asupra unor imagini mai pugin cunoscute

18 t9

-IMAGINATIA SPERANTEI. POTECI SPRE DUMNEZEU

ale Bunei Vestiri care insotesc ciclul de poeme Povestea

Maicii Domnului al lui Ion Pillat, bunicul dumnea-voastri. Sunt ilusuatii ficute de sogia poetului, pic-torita Maria Pillat-Brateg. Ce crederi ci l-a indemnatpe Ion Pillat sI rranspuni in cadru autohron Pouestea

Maicii Dornnului?

M.P. Bunicul meu a fost intotdeauna atras de poezia po-pulari, de arta mesterilor iconari gi, fiind afiliat tra-dicionalismului, a studiat in acea perioadi a crcaqici

sale Legendele Maicii Dornnului (inspiratc din IlielilcSfnyilor qidin Evangheliile apocrife), culese de SimionFlorea Marian. De aceea, pe de-o parte, poeziile care

compun acest ciclu aduc imaginea Ierusalimului la noiacasL, in tinuturile Argesului si in Muscel, pe de altiparte, Maica Domnului aparc ca o giranci romAnci,iar peisajul sufetesc al poemelor este unul familiar,pentru ci vine din doinele si baladele noasrre.

V.B. Cum reuseste si redea vizualMaria Pillat-Brate$ scena

Bunei Vestiri?

M.P. in prima vinieti a episodului ilustrat (fig. l), Mariaapare in cosrum national, are opinci gi se afli intr-o ca-

meri aseminftoare, prin simplitate, cu o chilie de mi-nlstire. Expresia ei de gravi supunere inrri in armoniecu cea a ingeruiui, care are ochii inchisi, sugerAndu-ne

ci scena se petrece intr-un spagiu liuntric. Fereastra

din fundalul inclperii, plasati chiar la mijloc, e simbo-lic deschisl spre cerul plin cu pisiri albe.

V.B. in .." de-a doua varianti (fr1.z),vedem cI Maria lu-creaz|la rizboiul de gesur, chiar in clipa Bunei Vestiri.

MONICA PILLAT . VASILE BANESCU

Doar ei i se arati ingerul care noui ne rlmine inac-

cesibil. Scena ne inviti la o profundi introspecgie. Ce

ne putegi spune despre celelalte ilustra;ii ale ciclului de

poeme ?

M.P. in celelalte imagini, gindite in ace eagi cheie uadigional

romAneasci, regisim detalii familiare: coame de deal,

porgi, troige, gtergar€, vase romAnesti. Maria, Ioachim

9i Ana sunt prezentagi ca glrani in port popular. Apoi,

bunica mea a fost desigur inspirati gi de frescele dinBucovina, de la ministirile noastre pictate pe peretii

exteriori, in care de multe ori vrijmagii erau imaginaqi

ca turcii priditori. De pildi, in aceasti carte,Masacrul

Inocenyilor este redat sugestiv intr-o vinieti care aratl.

nivirlirea turcilor.

V.B. Cind anume a lucrat Maria Pillat-Brateg la volum?

M.P. Dupi moartea lui Ion Pillat, in 1945, pictoriga 9i-adecantat durerea 9i iubirea pentru sogul dispirut ilus-

trind Poa es te a Maic ii D omn u lui. Ea gi-a sublimat sufe-

ringa in hieratismul acestor viniete gi a ales rugul negru,

sugestiv pentru doliul ei sufetesc de atunci.

V.B. Culoare simbolicl gi pentru viitoarea suferingi a

Fecioarei Maria.

M.P. AtAt ciclul de poeme, cAt gi ciclul de viniete au fost mo-

dalitlgi prin care cei doi artisti gi-au agezat triirile sub

semnul divinului.

V.B. Pe lAngi transpunerea in port gi peisaj nagional a

Poue;tii Maicii Dornnului, ce credegi ci aduce nou ca

viziune Ion Pillat aici?

M.P. Nou inpoezialui Ion Pillat - fagd,de sursele folclorice

20 2I

IMAGINATIA SPERANTEI. POTECI SPRE DUMNEZEU

care l-au inspirat - este misterul creat in jurul celor

doui personaje, Maria si Iisus. Plringii, Ioachim si

Ana, n-o ingeleg pe Maria, ea insIgi o intruchipare a

tainei. Fecioara vorbeste cu ingerii, de mici, iar cAnd

este pusi de solul ceresc in faga revelatiei, are o atitudi-ne de uimire seninl, dar nu pune intreblri, nu e curi-oasi, nu iscodeste, e increzltor de cuminte.

V.B. Delicatelea 9i discreEia sunt calitigi care impodobesc

constant portretul Maicii Domnului, nu doar in accas-

ti carte, ci gi in relatirile evanghelice.

M.P. Me glndesc la felul in care bunicul meu imblAnzeste

misterul Maicii Domnului in poezie. Ca s-o aduci mai

aproape de noi, poetul o imbraci in iie, ii pune foti si

marami. Aceste detalii nu sunt menite doar unei ro-mdniziri, ci gi unei accesibiliziri. Sfbnta Maria devine

o prezenti familiari cititorului prin vestimentatie, iarmodul in care simte 9i vorbe;te se apropie de tonulcAntecelor noastre populare.

V.B. Aici trebuie si repetim ci Ion Pillar este una dintrecele mai luminoase figuri de intelectuali romAni fru-mos increstinagi care au gravitat in jurul nucleului re-

vistei GdndireA, nucleu crestin al rradigionalismului

romAnesc interbelic, al cirui spirit era gi acela de a ne

familiarizacu marile figuri biblice. $i Nichifor Crainic

;i Vasile Voiculescu au incercat si faci asta in poezia

lor.

M.P. Si nu uitlm ci aceste transpuneri se petreceau gi in li-rica europeani de atunci, mI gdndesc la Paul Claudel,

a cirui pies| ingeral a uestit pe Maria afost tradusi in

MONICA PILLAT . VASILE BANESCU

romanegte de bunicul meu, dar gi la poemele lui R.M.Rilke, ale lui V.B. Yeats gi T.S. Eliot. Togi acegti po-egi doreau ca prin autohtonizarea textelor biblice nudoar si-gi sfingeasci locurile natale, ci gi si le dea unsuflu nou, filtrAndule prin sensibilitatea percepgiei

moderne.

V.B. Revenind la Pouestea Maicii Dom.nului, cum apare

Iisus in viziunea poetului Ion Pillat ?

M.P. Bunicul meu alege tactica privirii oblice. MAntuitorule descris din perspectiva Maicii Sale. A9a cum Ioachim

si Ana nu-si inteleseseri fiica, nici Maria,la rAndul ei,

nu poate pitrunde taina Fiului gi nu pricepe de ce el

trebuie si plece de acasi. Tiranca-mami rimAne la va-

tri, in vreme ce feciorul se duce in lume si moare prin-trc striini. Momenrul ristignirii nu este evocat, ci doar

sugerat prin distanga care o separi pe mami de fiu.

V.B. De ce credegi ci Ion Pillat omite aceasti sceni din cro-

nologia, altfel riguros evanghelici, a evenimentelor?

M.P. Probabil cI, pe de-o parte, prezentareauagicla scenei

ar fi tulburat linigtea povestii, iar pe de altl parte ris-tignirea nu este a Mariei, ci a lui Iisus. Crucea ei este

aceea de a fi martora, de departe, a cumplitei jertfe. inscena bocetului, o broscuti. o intreabi pe Maria de ce

plAnge 9i, aflAnd, vietatea o consoleazl spunAndu-i ci gi

ea gi-a pierdut o odrasli, pe care a cilcat-o roata caru-

lui. in jalea ei, Maica Domnului se insenineazl.vlzdndci gi in lumea fiingelor mici se pot intamph drame de

care nu stie nimeni.

V.B. As vrea si citez acum cl.teva versuri din Bocetul, una

22 23

*

IMAGINATIA SPERANTEI. POTECI SPRE DUMNEZEU

dintre cele mai migcitoare poezii din acesc volum:

Fiul meu, copilul meu,

Mlada sufetului meu,

Nici o moarte nu-i amariCa moartea de primivari,Pe-nfrunzitul codrului,Pe cAntatul cucului,

Pe iesitul plugului,Cind vin berze albe-n tariCu senin de primivari

$i cind rindunele zboari!Scoah-te din somnul greu,

Fiul meu, copilul meu!

M.P. Bocetul, din care agi citat, are cadenta unei doine,

durerea se decanteazd. armonic 9i tocmai aceasti dis-

ciplinare a sentimentelor prin mazica versului di unhieratism bizantin triirii. Bunica mea imi citea adesea

acest poem, pe cAnd tata erainchis. Nu gtiu daci v-amspus ci el a fost arestat in 1959, chiar in noaprea Bunei

Vestiri.

V.B. Uriaga taini a intrupirii a cipltar pentru destinul luiDinu Pillat semnificagii teribile. Constantin Oprigan,

Valeriu Gafencu, Radu Gyr 9i atAgia alti martiri ai in-chisorilor comuniste au vdzut in experienga carcerali

o deschidere spre intelegerea pe viu a Patimilor luiHristos. Dar si revenim la poemul Bocetul, despre

care ati afirmat mai inainte ci se distinge printr-unhieratism bizantin al triirii. SI inteleg ci suntegi o