8/19/2019 Pierderi Şi Câştiguri Spirituale

http://slidepdf.com/reader/full/pierderi-si-castiguri-spirituale 1/4

Pierderi şi câştiguri spiritualeRomani 5:15-17

Peste câteva zile vom sărbători naşterea Domnului Isus Cristos. Cu durere ne gândim lafaptul că pentru sute de milione de oameni de pe acest pământ, aceste sărbători se rezumă doar la

un formalism religios, în care Fiul lui Dumnezeu este total sau aproape total ignorat.ş vrea în acest mesa!, care precede de altfel sărbătoarea propriu"zisă, noi fiind încă în perioada de dvent, să ne amintim de câteva beneficii ale venirii Fiului lui Dumnezeu în lumeanoastră.

 Mi-aduc aminte de o povestire în care un om, într-o zi friguroasă de iarnă, privea pe

 fereastră la câţiva puişori de pisică care stăteau zgribuliţi afară în frig. Făcându-i-se milă de ei,

le-a deschis uşa casei, sperând că aceştia vor veni de bunăvoie înlăuntru la căldură. uii însă s-au

 speriat şi au fugit într-o altă direcţie. !ândindu-se la cele întâmplate, omul a spus" #$um aş fi

 putut să-i a%ut să vină în casă la căldură& 'ingura posibilitate ar fi fost dacă eu m-aş fi

transformat într-o pisică şi să le e(plic că, dacă vor intra în casă, vor găsi căldură şi hrană, şi nu

vor îngheţa de frig afară.)

#a un nivel mult mai înalt şi cu implica$ii infinit mai mari, în$elegem de ce Fiul luiDumnezeu a luat trup de om acum %&&& de ani şi a venit în lumea noastră, pentru a ne a!uta pe noi,nişte ignoran$i spirituali, să în$elegem cum putem a!unge să dobândim via$a veşnică şi intrarea în'mpără$ia lui Dumnezeu.

'ntorcându"ne la te(tul citit, cred că am observat frecven$a cu care este repetată de cătreapostolul Pavel în doar câteva versete e(presia )darul*, în diferite forme+ darul fără plată v. -, v.-/ " de două ori0, darul neprihănirii  v. -10 sau simplu, darul   v. -0. ceastă e(presie este

 precedată în două din cazuri, de o altă e(presie la fel de importantă+ cu mult mai mult  vs. -, -10.şadar, ca o primă concluzie, în acest pasa! apostolul Pavel ne vorbeşte despre un dar mult

mai mare şi mult mai pre$ios, care ne"a fost oferit de către Dumnezeu 2atăl, în persoana Fiului 3ău,Domnul Isus Cristos. 3igur, odată cu 4l ne"a fost dăruite multe alte daruri minunate ca şi 5arulmântuirii, al naşterii din nou sau al vie$ii veşnice. 2oate acestea le"am dobândit prin Darul luiDumnezeu pentru oameni, Fiul 3ău. Dacă 4l nu ar fi venit în lumea noastră, noi nu am fi avutnimic astăzi.

Ca să putem în$elege şi aprecia atât valoarea acestui Dar cât şi implica$iile întrupăriiDomnului Isus Cristos, trebuie să în$elegem mai întâi ce"am pierdut prin păcat. De aceea, tot înte(tul citit, dacă am urmărit cu aten$ie aceste versete, apostolul Pavel scoate în eviden$ă o opozi$ie,şi anume, opozi$ia dintre primul dam şi cel de"al doilea dam, sau cea dintre dam şi Fiul luiDumnezeu. Doar în$elegând cu adevărat ce"am pierdut în primul dam putem cu adevărat săapreciem ce anume am redobândit în Isus Cristos.

A. Trei mari realităţi pierdute în Adam 6e vom uita în primul rând la trei realită$i spirituale pe care noi le"am pierdut prin falimentul

spiritual şi moral al primului om care a trăit pe acest pământ, şi anume, dam.'n urma păcatului primilor oameni, rasa umană a a!uns să fie e(pusă unor op$iuni infinite. 'n

fiecare zi, în fiecare oră, în fiecare minut şi secundă noi stăm în fa$a unor op$iuni de via$ă. Păcatul aafectat capacitatea noastră de a alege corect, de aceea, ma!oritatea oamenilor aleg răul şi nu bineleîn via$ă.

3ă ne gândim pu$in la dam şi 4va înainte de căderea în păcat. 2răind în acea inocen$ă primară, ei aveau o mul$ime de op$iuni să facă doar binele, legate de păzirea grădinii, lucrul îngrădină, părtăşia cu Dumnezeu, via$a lor de zi cu zi trăită în prezen$a lui Dumnezeu, şi o singură

op$iune greşită+ *omnul *umnezeu a dat omului porunca aceasta" #oţi să mănânci după plăcere

-

8/19/2019 Pierderi Şi Câştiguri Spirituale

http://slidepdf.com/reader/full/pierderi-si-castiguri-spirituale 2/4

din orice pom din grădină+ dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua

în care vei mânca din el, vei muri negreşit) 7eneza %+-/, -10.8 singură op$iune greşită9 :i totuşi, puterea de atrac$ie a şarpelui a fost atât de puternică

asupra celor doi, încât în cele din urmă au ales singurul lucru pe care nu aveau voie să"l aleagă.sta ne mai comunică ceva, şi anume, cât de influent şi nociv este păcatul. De e(emplu, dacă

într"un coş plin cu mere, avem un singur măr putred, şi toate celelalte sunt foarte sănătoase şi foarte bune, spune$i"mi, mărul cel rău va deveni şi el bun stând între celelalte mere bune, sau merele bunese vor strica; :tim ce se va întâmpla+ un singur măr stricat, le va strica pe toate celelalte.

Concluzia este una dramatică+ strălucitoarele atribute de$inute de om înainte de căderea în păcat, au devenit după cădere, în urma neascultării şi păcatului, evidente nevoi şi slăbiciuni. 6evom uita în continuare la trei dintre acestea.

1. Acceptarea a ost înlocuită de respingere'nainte de căderea în păcat, omul trăia într"o permanentă şi plenară părtăşie cu Dumnezeu. 'n

7rădina 4den, comunicarea dintre Creator şi coroana crea$iei #ui era una perfectă. 6imic nu seinterpusese între ei, şi omul se bucura la un nivel ma(im de cel mai de pre$ sentiment+ cel al

apartenen$ei şi al acceptării.8dată cu căderea în păcat, dam şi 4va s"au confruntat cu un sentiment pe care nu"l maicunscuseră până atunci+ sentimentul respingerii. Păcatul ridicase dintr"odată un zid de despăr$ireîntre ei şi Persoana cea mai dragă din acest univers, 3ingura cu care puteau comunica, care"iîn$elegerea şi care"i iubea cu adevărat+ Dumnezeu.

ceastă respingere este e(primată foarte bine de te(tul biblic prin termenul )igonire*+ *e

aceea *omnul *umnezeu l-a izgonit din grădina denului, ca să lucreze pământul, din care fusese

luat. stfel a izgonit l pe dam+ şi la răsăritul grădinii denului a pus nişte heruvimi, care să

învârtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii 7eneza <+%<, %=0.>odulul nostru sufletesc nu a fost creat de Dumnezeu pentru a func$iona între parametrii

)respingere* şi )izgonire*. 6oi func$ionăm normal şi bine între al$i parametri, cei de )acceptare* şi

)părtăşie*. Păcatul însă ne"a condus spre o stare anormală spirituală, şi omul a a!uns să guste cuadevărat ce înseamnă să trăiască fără Dumnezeu, şi care sunt consecin$ele alegerii lui.De aceea, cea mai mare căutare a omului de"a lungul timpului a fost căutarea omului după

acceptare. Cel mai mare gol din sufletului omului, spunea ugustin, are o singură formă, şi aceaformă are forma lui Dumnezeu. 3ufletul omului nu"şi găseşte liniştea şi odi5na până când nu seîntoarce cu pocăin$ă spre Creatorul lui.

Paralel cu această criză imensă, ?iblia ne prezintă ini$iativa lui Dumnezeu de a"# căuta peomul rătăcit şi de a 3e lăsa găsit de el. Cel care a făcut primul pas spre mântuirea noastră a fost tot4l, Cel respins, a cărui poruncă a fost călcată+ Dumnezeu.

De ce ma!oritatea celor prezen$i din locul acesta s"au întors înapoi la Dumnezeu prin DomnulCristos; Pentru că au în$eles că sufletul lor nu poate fi umplut cu nimic din această lume, doar cu

Persoana Domnului Isus. Când ne"am întors cu pocăin$ă la Dumnezeu, am sim$it cea mai mareuşurare pentru sufletul nostru. dispărut acea stare de nelinişte continuă şi ine(plicabilă, acea fricăcare ne bântuia la fiecare pas, acea nesiguran$ă care ne măcina via$a. 2oate au fost îndepărtate înmomentul în care via$a noastră a fost umplută şi umbrită de prezen$a divină.

fost însă doar primul pas. De ce a întemeiat Domnul Isus Cristos ?iserica în timpul vie$ii#ui pe acest pământ; Pentru că 4l a ştiut că un creştin nu poate trăi de unul singur, izolat. ?isericaeste o altă e(presie a nevoii noastre de apartenen$ă spirituală. Creştinii care nu iubesc ?iserica şi

 părtăşia fră$ească, au mari probleme spirituale. @n creştin sănătos iubeşte părtăşia fră$ească şi estenelipsit de la întâlnirea cu copiii lui Dumnezeu. 4l se va integra rapid şi eficient într"o familiespirituală locală, pentru că sufletul lui tân!eşte după iubirea părintească divină şi dragosteafră$ească. 'n momentul în care aceste două dorin$e nu sunt privite ca priorită$i, este un semn clar de

 boală spirituală în via$a acelui credincios.

%

8/19/2019 Pierderi Şi Câştiguri Spirituale

http://slidepdf.com/reader/full/pierderi-si-castiguri-spirituale 3/4

!. "nocenţa a ost înlocuită de sentimentul de #ino#ăţie3tarea primului om, înainte de căderea în păcat, era una de inocen$ă, de puritate. 'n 7rădina

4den, pentru că nu cunoşteau no$iunea de păcat, dam şi 4va nu cunoşteau nici no$iunea devinovă$ie şi implicit de ruşine. 2e(tul biblic ne spune că+ mul şi nevasta lui era amândoi goi, şi

nu le era ruşine 7eneza %+%0. 6oi nu putem în$elege cu adevărat profunzimea acestei realită$i, pentru că acum mintea

noastră este de!a sub blestemul păcatului şi domina$ia ruşinii. 8 asemenea stare primordială nu mai poate fi atinsă de om. 'ntr"un mod tenden$ions şi fals sunt oameni în această lume care pledează pentru o via$ă lipsită de orice fel de constrângeri, făcând aluzie la acea stare edenică, omi$ând însăvoit sau nu faptul că omul nu mai poate fi în acea stare ini$ală, pentru că acum moşteneşte o natură

 păcătoasă încă de la naştere.cea inocen$ă de la început era dată de un statut, cel de coroană a crea$iei lui Dumnezeu, şi

de o stare, cea de puritate morală şi psi5ică. dam, în 7rădina 4den, cunoştea la cel mai înalt nivelce înseamnă respectul de sine. După ce 4va a fost creată, împlinirea lui emo$ională şi rela$ională aatins cel mai înalt grad.

2oate acestea însă s"au pierdut odată cu căderea în păcat. 3entimentul de vinovă$ie şi totodată

ruşinea, s"au strecurat în via$a primilor oameni+  tunci li s-au deschis ochii la amândoi+ aucunoscut că erau goi, au cusut laolaltă frunze de smochin şi şi-au făcut şorţuri din ele.   tunci au

auzit glasul *omnului *umnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei" şi omul şi nevasta lui

 s-au ascuns de Faţa *omnului *umnezeu printre pomii din grădină 7eneza <+1, A0. Coasereafrunzelor drept 5aine şi ascunderea trădează sentimentul de ruşine şi vinovă$ie care pusese de!astrăpânire pe cei doi. De acum înainte, via$a omului va fi caracterizată de o continuă fugă şiascundere de Dumnezeu, în timp ce atitudinea lui Dumnezeu va fi una de continuă milă şi căutare aomului pierdut în 5ă$işul propriilor lui fărădelegi.

Păcatul a adus cu sine şi pierderea demnită$ii umane şi a respectului de sine. 8mul păcătoseste în stare de cele mai ab!ecte gânduri, cuvinte şi fapte, total nepăsător fa$ă de imaginea lui. Fiullui Dumnezeu a venit în lumea noastră să ne ofere în dar nu numai mântuirea, ci şi respectul fa$ă de

noi înşine. De"a lungul istoriei, ini$iatorii celor mai profunde reforme atât în raport cu via$a personală, cât şi cu cea colectivă, au fost creştinii, oamenii care s"au întâlnit cu adevărat cuDumnezeu. ceastă întâlnire le"a sc5imbat cu desăvârşire atitudinea şi comportamentul.

Bespectul de sine nu este o problemă de dar, talent, inteligen$ă sau frumuse$e, ci este o problemă de identitate. devăratul sentiment al valorii de sine şi al respectului de sine nu estecondi$ionat de ceea ce avem, ci de ceea ce suntem. 6oi nu devenim mai buni, mai miloşi sau maisfin$i câştigând mai mult, sau adunând mai multe gunoaie care vor arde oricum într"o zi, ci atuncicând în$elegem cu adevărat cine suntem, şi anume, copii ai lui Dumnezeu. Până nu în$elegemvaloarea acestui statut spiritual, vom continua să pozăm doar ca fii, fără a fi cu adevărat. Poeziafratelui Costac5e Ioanid )Fiul nerisipitor* e(primă foarte bine această stare+

 / $u cel ce nu-i decât un ciob, cu un hoinar te bucuri, tată. u ţi-am dus greul ca un rob / 

 şi n-ai fost vesel niciodată. / *a, fiul meu, tu ai robit, dar eu te-aştept de-o veşnicie, ca să-mi slu%eşti ca fiu iubit,

din dragoste, nu pe simbrie...

 / $u-acest fugar, cu-acest proclet, petreci sub viţă şi sub cetini. 0i mie nu mi-ai dat un ied 

ca să mă bucur cu prieteni.

 / , nu un ied, ci zeci de zeci, ţi i-aş fi dat, căci se cuvine. *ar tu voiai ca să petreci,

vai, cu prietenii, nu cu mine...

 / 1-ai dat inel împărătesc, şi mantie de in cu ciucuri. 1ar eu de ani şi ani trudesc,

 şi tu de mine nu te bucuri.

 / 2u eşti al meu. *ar eşti pustiu. l s-a întors din foc şi gheaţă3 l a fost mort şi azi e viu,

iar tu trăieşti... dar nu ai viaţă.

<

8/19/2019 Pierderi Şi Câştiguri Spirituale

http://slidepdf.com/reader/full/pierderi-si-castiguri-spirituale 4/4

<. Autoritatea a ost înlocuită de slă$iciune şi nea%utorarePrimul om a avut deplină autoritate. 2e(tul biblic ne spune+ *omnul *umnezeu a făcut din

 pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului+ şi le-a adus la om, ca să vadă cum are să

le numească+ şi orice nume pe care-l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela-i era numele   7en.%+-0.

Dumnezeu i"a dat deplină autoritate peste întreaga crea$ie, şi omul şi"a e(ercitat"o din plin.8mul însă şi"a pierdut autoritatea odată cu căderea în păcat. #ipsa acelei autorită$i primordiale,conferite de puritatea lui sufletească, a fost înlocuită de dorin$a păcătoasă de control şi putere.

Dorin$a de putere şi control este de origine drăcească, nu divină. Dumnezeu nu a vrut şi nuvrea niciodată să ne controleze într"un mod abuziv, pentru a se folosi de noi şi pentru a ne e(ploata.Inten$ia lui Dumnezeu este binecuvântarea noastră, şi nu e(ploatarea noastră.

Ca urmare a prezen$ei păcatului omul şi"a pierdut autoritatea ini$ială, dar s"a născut în eldorin$a firească de control şi setea de dominare a celorlal$i. 4 o mare înşelătorie aici. 8amenilor le

 place să creadă că ei conduc, dar, de fapt, lucrurile stau altfel omul nu poate fi niciodată făuritorul propriului lui destin, pentru că sufletul uman nu a fost construit pentru a func$iona ca stăpân.3ufletul nostru a fost creat de Dumnezeu şi pentru slava #ui altfel, sufletul nostru va slu!i păcatului

şi stăpânului acestui veac.Iată ce mult am pierdut prin păcatul primului dam. #a împlinirea vremii însă, Dumnezeu ni#"a dăruit pe Fiul 3ău, în care am redobândit tot ceea ce am pierdut ini$ial.

&. Trei mari realităţi câştigate în 'omnul "sus (ristos

1. Ro$ia spirituală a ost înlocuită cu eli$erarea spiritualăPăcatul ne adusese în stare de robi. 6iciun om nu s"a putut desprinde vreodată, prin propriile

lui puteri, din acest lan$ al robiei păcatului. fost nevoie de o for$ă din e(terior care să rupă acestelegături şi anume, puterea Du5ului 3fânt.

Pe plaiurile ?etleemului îngerii au adus o veste minunată, vestea naşterii unui >ântuitor+

 stăzi în cetatea lui *avid vi s-a născut un Mântuitor, care este $ristos, *omnul   #uca %+--0.>ântuire înseamnă eliberare din robie, dar nu din orice fel de robie, ci din cea mai cumplită robie,cea a păcatului şi, în cele din urmă, a mor$ii veşnice.

!. 'rumul spre iad a ost sc)im$at cu drumul spre cerPăcatul ne condusese pe to$i pe acelaşi drum, drumul mor$ii. cest drum are un final sigur+

iadul. >ul$i oameni se lasă prea uşor înşela$i de aparen$e. Pentru că sunt foarte mul$i pe acest drum,lucrul acesta le crează un fals sentiment de siguran$ă. Beplica unora este+ )@nde merg to$i ceilal$i,mă duc şi eu*.

8 asemenea mentalitate este foarte periculoasă. Domnul Isus ne"a avertizat cu privire la ocale largă pe care merg foarte mul$i oameni, dar care are un final tragic, şi o cale îngustă, pe care

merg mult mai pu$ini, dar care se termină în 'mpără$ia lui Dumnezeu.cesta a fost unul din scopurile venirii Domnului Isus în lumea noastră+ ca noi să ne oprim

din alergarea spre iad, să ne sc5imbăm direc$ia prin pocăin$ă, şi să pornim pe drumul opus, cel carese termină în 'mpără$ia cerurilor.

*. 'e+năde%dea în aţa morţii a ost înlocuită cu credinţa şi speranţa@ltimul mare câştig al întrupării Domnului Isus este legat de aducerea speran$ei unei vie$i

cuprinse de deznăde!de. Cuvintele adresate păstorilor de către îngeri au început astfel+  4u vă

temeţi, căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul  #uca %+-&0.Deznăde!dea şi frica legate de viitor au fost înlocuite de speran$ă şi credin$ă. 8 dată cu

întruparea Fiului lui Dumnezeu, viitorul întunecat a fost sc5imbat într"un viitor luminat de prezen$a

şi călăuzirea Du5ului 3fânt. 2oate acestea trebuie să ne conducă spre o atitudine de adâncămul$umire şi recunoştin$ă fa$ă de Domnul şi >ântuitorul nostru, Isus Cristos.

=