PIELONEFRITA ACUTA (PNA)

Definitie

PNA este o afectiune bacteriana a tesutului interstitial renal si a bazinetului adiacent, infectia fiind propagata pe cale ascendenta sau hematogena.

A) PNA ascendenta

Etiologie. Patogenie

Se descriu:- factori determinanti, reprezentati de germeni;

- factori favorizanti

Factorii determinanti cei mai frecventi sunt:

- Escherichia coli cauza cea mai frecventa a infectiei urinare;

- Staphylococcus aureus;

- Klebsiella pneumonie, implicat mai des (n infectii asociate si atunci c(nd exista anomalii ale tractului urinar;

- Pseudomonas aeruginose (piocianic), implicat dupa antibioterapie si dupa cateterism urinar;

- Proteus;

- Streptococcus faecalis (enterococ), mai frecvent la femei si dupa cateterism urinar;

- Haemophylus influenzae, rareori (nt(lnit.

Dintre factorii favorizantia aminitim:

- obstructiile urinare

- deformarile de cai urinare

- manevrele instrumentale

- malformatiile renale:- hipoplazia

- rinichi polichistic

- sindromul de jonctiune pielo-ureteral

- vezica neurologica

Infectia se produce pe cale ascendenta- ureterala

- prin limfaticele periureterale

Ea se localizeaza predominant (n medulara datorita:

- concentratiei crescute de amoniac care inactiveaza complementul;

- pO2 scazute si pCO2 crescute;

- hipertoniei lichidului interstitial;

- reducerii procesului de fagocitoza.

Mecanismul de producere al PNA cu Escherichia coli ... P ar fi urmatorul:

- initial se produce o colonizare a tractului intestinal si periuretral; colonizarea ca si ascensiunea infectiei sunt dependente de receptori specifici de pe suprafata uroteliului;

- fimbria P (mediaza adeziunea bacteriei) invadeaza vezica si ureterul, emana o endotoxina care intercepteaza neurotransmisia endogena si deprima motilitatea ureterala, apare urostaza cu cresterea presiunii retrograde si ascensionarea germenilor;

- la nivelul celulelor tubulare germenii elibereaza o endotoxina, apare infiltratul fagocitar cu eliberarea de radicali toxici pentru celulele renale si se activeaza complementul cu acumulare celulara.

Anatomopatologie

PNA poate fi uni sau bilaterala.

Macroscopic, rinichii sunt:- mariti de volum

- cu multiple abcese vizibile la suprafata

- cu zone parcelare de congestie si paloare

Pe sectiune se observa:

- zone triunghiulare cenusii, albicioase cu dispozitie radiara, cu v(rful spre medulara;

- corticala cu multiple abcese;

- arborele pielocaliceal congestionat si cu secretii purulente

- zone de infarctizare la nivelul papilelor.

Microscopic apar leziuni (n focare, care constau (n inflamatia acuta cu infiltratie limfocitara si microabcese predominant (n corticala.

Structurile glomerulare si vasele sunt (n general protejate de procesul distructiv.

Procesul de vindecare are loc prin formare de cicatrici lineare, retractile (n medulara, deprim(nd cortexul adiacent.

Tablou clinic

Debutul este brutal, rapid, instalat (n c(teva ore - o zi cu:

- febra (nalta (> 39 o C)

- frisoane

- lombalgii intense colicative

- sindrom cistitic, inconstant si care poate precede debutul PN.

Durerea lombara poate (mbraca caracterul colicii nefreticii, iradiind spre flancuri, fose iliace, organe genitale externe sau radacina coapselor.

Uneori apare tabloul clinic al IRA.

Examenele radiologice care se pot efectua sunt urmatoarele:

1) radiografia renala simpla - indica uneori o nefromegalie (n faza acuta sau o ptoza renala;

2) urografia (dupa episodul acut) pentru evidentierea factorilor obstructivi;

modificarile ce apar (n PN sunt:

- scaderea eliminarii substantei de contrast, unilateral uneori;

- elongatia calicelor;

- compresia calicelor;

- hipotonia calicelor si ureterelor cu predominanta unilaterala.

3) echografia pune (n evidenta zone hipodense, triunghiulare.

PBR pune (n evidenta leziunile daca se preleveaza un fragment dintr-o zona bolnava.

Ureterocistografia evidentiaza uneori prezenta refluxului ureteral.

Diagnostic pozitiv

Se pune pe:

- simptomatologie: - dureri lombare

- febra, frisoane

- sindrom cistitic

- obiectiv:- lombe sensibile la palpare si percutie

- puncte ureterale dureroase

- examen de urina sugestiv, uroculturi pozitive

- semne radiologice.

Diagnostic diferential

Se face cu:- cistita

- pielocistita

- litiaza renala

- tuberculoza renala

- PNC acutizata

- boli febrile :- malaria

- septicemie

- meninigita

- pneumonia bazala

- pancreatita acuta.

Anamneaza deceleaza:- antecedente de cistita

- focare infectioase de vecinatate

- intestinale - enterocolite

- constipatie

- megadolico-colon

- biliare - colecistita cronica

- afectiuni inflamatorii ale micului bazin:- anexite

- uretrite

- ruptura veche de

perineu

Examenul clinic obiectiv releva:

- hipertermie

- agitatie/apatie, obnubilare, cu stare tifica;

- unghiul costo-vertebral dureros la palpare;

- manevra Giordano pozitiva;

- puncte ureterale dureroase la palpare;

- uneori nefromegalie uni sau bilaterala;

- tahicardie concordanta cu febra;

- TA este normala/chiar usor scazuta;

TR pune (n evidenta - o vezica dureroasa cu reziduu vezical,

- un adenom de prostata la barbati;

Tuseul vaginal si tactul rectal sunt obligatorii (n PN.

Paraclinic

Examenele de urina arata urmatoarele modificari:

- urini tulburi cu miros fetid (aspectul nu dispare la (ncalzire sau adaos de acid acetic);

- diureza fara modificari semnificative cantitative/oligurie, chiar oligo-anurie (IRA)

- proteinurie (n cantitate mica;

- sediment urinar cu - leucociturie predominanta, (nsotita uneori de cilindri leucocitari;

- hematii absente sau reduse cantitativ, colorate (din caile urinare joase)

Cantificarea se face folosind metode Stansfeld-Webb sau Addis.

- densitatea urinara spontana diminuata; putere de concentrare maxima scazuta (prin afectare tubulara si reversibila);

- urocultura pozitiva, edificatoare pentru diagnostic (> 100. 000 germeni -> bacteriurie semnificativa, sugestiva pentru infectia (nalta);

Examenele de s(nge sunt modificate astfel:

- leucocitoza cu deviere la st(nga a formulei leucocitare

- VSH crescut

- hemoculturi uneori pozitive

- probele functionale renale normale.

Forme clinice

Exista forme atipice de evolutie PNA.

1) Starea febrila fara simptome urinare: - apare la bolnavi cu reactivitate modificata (batr(ni, tarati, diabetici); tabloul serologic este sugestiv.

2) Starea septicemica fara simptome urinare - apare tabloul clinic al septicemiei cu germeni gram negativi frecventi, cu hemoculturi pozitive.

3) Uremia larvata care cuprinde un tablou cerebral toxic

4) Forma digestiva cuprinde:- varsaturi

- greata

- inapetenta

- dureri abdominale

mim(nd o suferinta digestiva acuta.

5) Forma cu macrohematurie intermitenta apare c(nd se asociaza:

- cistopielite hemoragice

- diateze hemoragice

6) Pielonefrita are o etiologie stafilococica,

- anatomo-patologic apar microabcese,

- clinic evolueaza cu - dureri lombare intense

- febra (> 40O C)

- se complica cu flegmon perinefrotic fara tratament.

7) Pionefroza evolueaza cu supuratia (ntregului parenchim renal,

- clinic- febra ridicata

- rinichi foarte durerosi la palpare

- ..

- capricios, necesit(nd nefrectomie.

8) PNA gravidica 4 - 10% din gravide

- e frecventa (n trimestrul al III-lea de sarcina si pe dreapta (datorita relaxarii fiziologice (n sarcina a ureterului drept);

- infectia e favorizata de:- staza mecanica prin compresiune uterina

- estrogeni

- reactivitatea modificata

- tabloul clinic mai cuprinde- contractiile uterine

- sindromul digestiv marcat

- exista riscuri at(t materne, c(t si fetale.

9) Forme (n care tabloul necrozei papilare este predominant.

Necroza papilara - apare (n special la - diabetici

- consumatori mari de analgezice

- clinic se traduce prin:- durere lombara colicativa de intensitate mare

- febra

- hematurie macroscopica

- urina cu mici fragmente de papile necrozante

- pielografia scendenta evidentiaza modificarile papilare sugestive

- tratamentul cuprinde- interzicerea consumului de analgezice

- echilibrarea diabetului

- combaterea infectiei

- calmarea durerii

hemostatice.

Evolutie

Poate evolua - spre vindecare spontana/ sub tratament

- rapid spre cronicizare

PNA cu tendinta la recidiva. Orice bolnav cu PNA, se va controla periodic la 1-2 ani, examenul de urina si urocultura.

Prognosticul este bun (n conditiile unui tratament corect condus.

Complicatiile sunt reprezentate de:

1) IRA, (n formele severe de PNA

2) Necroza papilara

3) Pionefroza, secundara de obicei unei obstructii

4) Flegmonul perinefretic

5) Septicopioemia

6) Recidiva PNA datorita - rezistentei microbiene la tratamentul de scurta durata

- tratament neadecvat

- reinfectie rapida.

7) PNC, urmarea unor pusee acute repetate.

8) IRC

B) PNA hematogena sau descendentaEtiopatogenie

Germenii mai des implicati sunt:- Staphylococcus aureus

- Enterococcus

- Pseudomonas

- Leptospire

- Rickettsii

- Brucella

- Eschericia coli, Proteus, Klebsiella, (n caz de

exacerbare a virusului.

Colonizarea bacteriana a interstitiului bacterian se face prin torentul sanguin, (n cursul bacteriemiilor, septicemiilor, punctul de plecare poate fi reprezentat de diferite focare piogene.

Anatomopatologie

Microscopic se observa:- abcese

- focare de inflamatie parcelara

- distructie de tubi/ tubi (ngrosati

(n dinamica, leziunile edematoase apar din prima zi (n piramide, fluxul medular este compromis, apar trombi cu infarcte septice secundare, procesul radiaza (n pana spre cortex, (n timp se produce resorbtia colectiilor purulente si cicatrizate.

Clinic

Tabloul clinic este dominat de tabloul septic general, diagnosticul preciz(ndu-se prin examene de urina practicate sistematic.

De retinut ca (ntr-o prima etapa (circa 24 h) de la colonizarea bacteriana a rinichiului examenul de urina este nesugestiv si uroculturile sunt sterile.

Evolutie. Prognostic.

Evolutia poate fi:- spontan regresiva (n formele usoare

- regresiva sub tratament

- spre cronicizare.

Prognosticul este nefavorabil (n prezenta IRA.

Tratament:

Exista 2 principii esentiale:

1) stabilirea infectiei acute (antibiotice, chimioterapice)

2) depistarea si rezolvarea anomaliilor de tract urinar (n urmatoarele conditii:

- prima infectie urinara superioara la barbat;

- a doua infectie urinara la femei;

- prima infectie la femeie (nsotita de colica renala, hematurie, leucociturie persistenta, IR.

3) prevenirea recidivelor.

I. Masurile generale de tratament sunt reprezentate de:

- repausul la pat p(na la afebrilitate (8 - 10 zile)

- caldura umeda, perna electrica (n regiunea lombara

- aport de lichide (aproximativ 2 litri/zi)

- regim normosodat

- dieta de protectie cu evitarea alcoolului, cafelei, condimentelor

- spasmolitice si analgezice

- reglarea tranzitului intestinal.

Tratamentul antibiotic se va aplica (n mod diferentiat, (n functie de severitate: -> (n cazurile grave, se va administra (nainte de sosirea antibiogramei, per os sau parenteral; se va indica:

- Ampicilina 2 - 4 g/zi

- Carbenicilina

- Cefalosporine

- Tetracicline

timp de 1-2 saptam(ni, dupa care se treve timp de c(teva saptam(ni la administrarea de antibiotic indicat de antibiograma (de ex. Biseptol), Nitrofurantoin, Acid Nalidixic (Negram).

Eficacitatea tratamentului antibiotic se va urmari clinic si bacteriologic (n cazul persistentei uroculturilor pozitive, se va schimba terapia si se completeaza planul de investigatii pentru depistarea factorilor favorizanti.

(n PNA recidiva, se pot adopta 3 atitudini:

1) tratamentul intermitent al fiecarui puseu acut, 10 - 15 zile cu un antibiotic.

2) tratamentul continuu cu un antibiotic de atac: ampicilina 10 - 15 zile, continuat cu Biseptol, Negram, Nitrofurantoin, (n doze mici dimineata si seara.

(n septicemii este indicata asocierea a 2 antibiotice administrate parenteral: Ampicilina + Gentamicina 20 zile, sub control clinic si bacteriologic.

(n sarcina tratamentul este rapid, adaptat si strict supravegheat; sunt permise urmatoarele antibiotice; ampiciline, peniciline, cefalosporine, carbeniciline, nitrofurantoinul cu rezerve; durata minima este de 15 zile, cu control bacteriologic urinar bilunar.

Prevenirea recidivelor se realizeaza prin:

- cura chirurgicala (n caz de obstacol urinar;

- chimioterapie/ antibiotice intermitent

- tetraciclina 250 mg dupa raporturi sexuale la femei.

PIELONEFRITA CRONICA

Definitie:

PNC se defineste prin modificarile anatomice rezultate (n urma prezentei germenilor la nivelul parenchimului renal.

Termenul de PNC este rezervat cazurilor de nefrita interstitiala cu bacteriurie.

PN - etiopatogenie

Etiologie:

Sunt implicati urmatorii germeni:

- bacili gram negativi enterici:

- Escherichia coli - cel mai frecvent germen izolat (n uroculturi

- comun inf. necomplicate de tract urinar.

- Proteus vulgaris, mirabilis, morgagni, rettgeni:

- secreta ureaza cu eliberare de amoniac ->

alcalinizarea urinii, fav. pp si formarea calculilor (10%).

- PN severa, cu evolutie rapida.

- Klebsiella:- prod. polizaharide si mucine, favorizeaza litogeneza

- mai frecventa la litiazici

- Pseudomonas aeruginosa

- Aerobacter

- Serratia

- Providencia

apar (n general (n - infectii complicate - pacienti cu calculi obstructivi/lez.

- cateterisme repetate

- infectii recurente

- Coci gram pozitivi: - rol mult mai mic (n infectia urinara

* Streptococcus faecalis/enterococi: responsabili de infectare de lunga

durata

* Stafilococul auriu: - mai rar (nt(lnit (n practica

- infectie severa prin (nsam(ntare hematogena din

cadrul bcteriemiilor/septicemiilor

* Stafilococul alb (epidermis, saprophiticas)

- germene ureazopozitiv si ureazonegativ, obisnuit al florei

uretrale cu virulenta scazuta.

- (n infectii mixte - la litiazici

- manevre instrumentale

- la femei: al II-lea ca frecventa dupa coli

- cocobacili: Brucella

- bacterii anaerobe: - Actinomyces

- Bacteroides

- Clostridium perfringens

- Fusobacterium

- conditii patologice grave asociate cu - tumori necrotice

- fistule colo-vezicale

- sondaj a demeure

- patogenitatea lor (n absenta anomaliilor de tract urinar nu a fost stabilita.

- fungi si spori:- Candida albicans

- Histoplasma

- Blastomyces

- Torulopsis glabrate

- Coccidium

- prin diseminare hematogena cu cantonare la nivelul

- tubilor

- cap. glomerulare

- vase postglomerulare

cu formare de abcese.

- Chlamydia, Mycolpasma:

Mycoplasma tuberculosis: (nsam(ntari renale pe cale hematogena, produc(nd o PN progresiva ce (ncepe printr-o mica leziune (n parenchim (ulcerarea unui calice urinar) cu extensie ulterioara p(na la pionefroza.

- Virusuri:- rol discutabil/permisiv pentru grefarea ulterioara a infectiilor bacteriene

- teoretic: posibilitatea (nsam(ntarii hematogene a agentilor virali ce produc viremie:

virusul rujeolei

virusul urlian

virusul Coxsackie

- Adenovirusuri (tip 11) ->cistita hemoragica

Infectii mixte: mai multi germeni

Reinfectia = infectie urinara cu schimbarea germenului

Recidiva = o noua infectie urinara cu acelasi tip de germene.

- b. coli negativi: E. coli

- coci Gram pozitivi - enterococ

- stafilococ alb

- stafilococ auriu

- anaerobi- Clostridium

b. (n v(rsta- cu anorm. tract urinar

- Bacterides

- cateterizari

- Fusobacterium

PNC:- cocobacili: Brucella -> modificari cronice cazeoase

Mycoplasma tuberculosis: poate determina o PN progresiva

hematogen

coexista cu TBC scheletului

ambii rinichi afectati, (n ... aspect clinic

mici ulceratii calice minor -> pionefroza ->

descendend

ureter, vezica, prostata, vez. semiologie, epididim.

- fungii:- Candica

- Mocarida

- hematogen la org. debilitate, def. imunologice

- Aspergillus

- Cryptococcus

- Histoplasma

- virusuri: nu este clar

izolat din urina- Cocsackie B

- V. citomegalis

- herpervirus

- adenovirus tip 11

- formele L. bacteriene = agentii etiologici ai PNC abacteriene dupa unii

= forme bacteriene cu deficit al per. bacterian

= cresterea si supravegherea lor for. de medulara hipertona

- izolate uneori (n urina boln. cu bacteriurie/PNC

- nu exista dovezi - asupra rolului primar al lor (n producerea bolii

- reversiei formelor L ce ar explica recredescenta.

Patogenia PNC:

Multitudinea si complexitatea factorilor patogeni analizati, precum si posibilitatea interventiei a altora necunoscuti explica de ce patogenia PNC nu este (nca unitara.

Exceptie: PNC cu cicatrice renala = rez. infectii bacteriene la o v(rsta frageda/intrauterin chiar asociata cu reflux vezico-ureteral

WEISS si PARKER au descris:- pacientii cu infectii urinare care au dezvoltat mai t(rziu IRA si HTA

- nu au dovedit existenta infectiei urinare (n multe PNC

- Bacteriile viabile sunt absente frecvent din rinichiul uman cu leziuni pielonefritice

- Unii cercetatori au observat progresiunea bolii (n absenta infectiei simptomatice si a bacteriuriei.

Microorganismele initiaza PN, dar ca progresiunea bolii continua si dupa ce acestea au fost (nlaturate.

Ipoteze ca ar explica progresiunea PNC (n absenta infectiei:

a) modificari datorate analgezicelor/altor cauze legate de infectie bacteriana initiala

- refluxul vezico-ureteral In absenta infectiei -> IR

- dificil de apreciat contributia acestor factori care nici nu sunt clar definiti.

b) modificari cicatriceale constituite: fibroza din parenchimil renal -> obstructia fluxului urinar -> progresiunea afectarii renale.

c) unele modificari anatomo-morfologicedin PNC au fost considerate ce expresie a ischemiei, ce ar putea fi produsa de: spasme arteriale focale, tromboze cap/venulare, (ngustarea lumenului arterial dat endarteritei inflamatorii ((n cicatricele parenchimului renal).

d) mecanisme autoimune, nu exista dovezi certe,

unii - leziuni renale la animale prin infectare de endotoxina

- ac. (mpotriva endotoxineimodif. tes. renal

altii: similitudine (ntre tesutul renal si E. coli.

e) rolul "persistentei" germenilor (n parenchimul renal, pentru a explica evolutivitatea bolii (n absenta germenilor (n urina.

- s-au cerecetat diverse variante microbiene sferoblasti, proteoblasti, forme L desi ac. variante au fost gasite (n urina, nu exista dovezi pentru demonstrarea rolului lor.

f) persistenta agentului bacterian (n rinichi

unii - tehnica ac. fluorescenti: prez. ag. bacterieni (n rinichii sobolanilor infectati cu E.coli si Proteus

h) toleranta imuna: limf. pacientilor cu PN incubate cu sue antologe sau heterologe de E. coli au aderenta diminuata la aceste bacterii comparativ cu pacientii normali.

Tablou clinic

Anamneza evidentiaza- infectii urinare (n antecedente

- dureri lombare, episoade febrile fugace

- PNA determinate de obstacole urinare

- interventii urinare pe tractul urinar

- cateterizari.

La 30% din bolnavi descoperirea bolii se face (nt(mplator.

Manifestarile clinice pot fi:

1) generale- febra, frisoane

- cefalee

- astenie

- scadere ponderala

2) digestive:- greturi

- inapetenta

- varsaturi

- limba saburala

3) reno-urinare:- lombalgii uni/bilaterale

permanente/ la efort

- polakiurie

- dureri lombare (n timpul mictiunii (reflux vezico-ureteral)

- urini tulburi, ur(t mirositoare

- poliurie si consecutiv polidipsie

4) CV:- HTA: 1/3, cu frecventa si valori mai crescute (n stadiile avansate

5) hematologie - anemie (n fazele avansate

6) la copii, apar tulburari (n dezvoltare

Paraclinic

Examen de urina

- examen bacteriologic

* bacteriurie - semnificativa este prezenta (n urina > 100. 000 germeni/ml

- un nr. repatat de uroculturi cu < 10.000 germeni/ml poate fi considerat

semnificativ clinic

* origine renala a bacteriuriei prin - cateterizarea ureterol

- metoda de spalare a vezicii

- prezenta (n ser a anticorpilor (mpotriva antigenului

somatic si al germenilor izolati (n titruri ridicate

- prezenta (n ser a anticorpilor care se gasesc pe suprafata

germenilor izolati din urina.

- sedimentul urinar:- leucociturie mai pronuntata (n puseele acute

- piurie = > 5 leucocite pe c(mpul microscopic din urina centrifugata

- cilindri leucocitari prezenti (semn important de PNC)

- celulele Stenheimer-Malbin (leucocite modificate) si-au pierdut importanta.

- proteinurie moderata (1 - 2 g/24 h)

Examenul s(ngelui

- VSH crescut

- anemie normocroma

- leucocitoza cu neutrofilie (n pusee acute

- uree, creatinina (n IR

Probele functionale caracteristice:

- scaderea capacitatii de concentrare a urinii, aparuta precoce (n PNC (nu se mai ating valori de 1025)

- acidoza hipercloremica (apare pe baza aciditatii titrabile)

- cresc eliminarile urinare de sodiu

Examene radiologice:

- urografia:a) anomalii ale parenchimului:

- micsorarea asimetrica a rinichilor

- contur neregulat (datorita cicatricelor)

- atrofia unui pol (hipoplazie segmentara)

- indice parenchimatos - distanta de la pupila la bord.

b) modificari ale cavitatilor excretorii

- calice mici, apar apropiate, tasate, impuse, cu contur pastrat

- hidronefroza, hidroutere, rezidiu vezical (n caz de obstacol

- semne asociate: litiaza, reflux vezical.

- echografia renala

- tomografia computerizata la necroze

- explorarile izotopice care ofera aceleasi date.

PBR nu prezinta importanta diagnostica datorita leziunilor parcelare si nespecifice.

Diagnostic pozitiv - este dificil; se pune pe:

1. bacteriurie semnificativa > 105 germeni/ml

2. osmolaritate urinara scazuta

3. modificari radiologice caracteristice

Orienteaza spre PNC:- istoricul de infectie urinara

- leucociturie

- cilindri leucocitari

- dureri lombare

Trebuie stabilit ulterior - caracterul primitiv/secundar

- forma clinica

- stadiul evolutiv

Diagnostic diferential se face cu:

- necroza papilara - mai putin frecventa

- GN

- infarctul renal: dureri lombare, hematuri (n conditii favorizante

- abcesul perinefretic: dureri lombare accentuate de miscari, edem perete lombar, febra, frisoane

- nefroangioscleroza caracterizata prin: - HTAE, modificari aparat CV,

- sediment urinar sarac, uroculturi sterile, proba concentratie

mult timp normala

- rinichiul ischemic din HTA renovasculara pentru care pledeaza:

- obstructia arterei renale si ramurilor sale

- concentratia scazuta a Na (n urina

- concentratia scazuta a reninei fata de rinichiul opus.

Complicatii

1. IRC

2. HTA

3. Pneclampsia

4. Prematuritatea

5. Anomalii congenitale

6. Infectii fetale

7. Osteomielita

8. Endocardite bacteriene

9. Nefrocalcinoza, litiaza renala.

10. Necroza papilara.

11. Septicemie cu gram negativi.

EvolutieDe regula este lenta, cu episoade de PNA.

Poate fi agravata de diferiti factori:- obstacol urinar

- infectii acute

- antibiotice nefrotoxice

- aparitia / agravarea HTA

PrognosticPrognosticul - este - mai sever la copil

- mai favorabil (n PN obstructive dec(t (n cele neobstructive

- depinde de- precocitatea diagnosticului

- tratamentul aplicat

- prezenta/absenta HTA

- existenta unui obstacol

TratamentObiective:1) tratarea infectiei urinare

2) corectarea factorilor care favorizeaza infectia

3) corectarea tulburarilor asociate alterarilor functiei renale

Masurile generale cuprind:

- regimul igieno-dietetic:- dieta echilibrata

- aport fizic suficient 2-3 l/zi; apa potabila, ceaiuri, diuretice, ape

minerale.

- pentru combaterea alcalinitatii urinii se recomanda regim acidifiant

cu: carne, oua, br(nza, fainoase.

- sare: 6 - 7 g/24 h

- corectarea Ph-ului urinar alcalin va adauga: metionina 8 - 12 g/24 h; acid clorhidric diluat 10 ml x 3/zi (medicatie nefolosita (n caz de IR)

- Tratamentul antibiotic va fi instituit dupa ce s-au recoltat 2 uroculturi, hemocultura si (n mod corect dupa antibiograma.

Se face un tratament - de atac = 3-4 saptam(ni, continuat cu ...

- de durata aplicat - continuu, (n doze reduse

- intermitent, 7 - 10 zile lunar si (n doze mai mari

timp de mai multe luni p(na la un an.

Trebuie recunoscuta si (ndepartata cauza favorizanta.

Deoarece > 30% din infectiile urinare sunt produse de colibacili, p(na la obtinerea rezultatului antibiogramei se vor folosi:

- Biseptol 2 cps la 12 h

- Nitrofurantoin 5 - 7 mg/kgc/zi (n 4 prize

Dupa 24 - 48 ore, antibiograma va oferi indicii de continuare a terapiei.

- Tratamentul HTA este cel clasic

- Anemia necesita:- transfuzii de s(nge

- anabolizante

- preparate de fier

- Varsaturile se combat cu Reflan 1 f de 3 x/zi

Torecan 1 f de 3 x/zi

- Pentru durere poate fi folosit sulfatul de codeina (30 - 60 mg per os la 4 - 6 ore)

Pielonefrita la gravide se trateaza cu:

- antibiotice (n doze mari timp de 4 saptam(ni

- apoi tratament de lunga durata (luni, ani) cu nitrofurantoin.

(n bacteriuria asimptomatica la gravide, tratamentul se (ncepe dupa organogeneza fetala, minim 10 zile cu: Nitrofurantoin

Ampicil Cefalexim

NEFROPATII INTERSTITIALE

Definitie:

Afectiuni renale caracterizate histologic prin leziuni intrstitiale difuze sau ficale dominante sau care preced lezarea altor elemente ale parenchimului renal.

Anatomie patologica:

Lezinile care apar n cursul nefropatiilor interstitiale :

-edem,

-fibroza,

-infiltratie celulara limfoplasmocitara, granulocitara.

n formele acute este interesat spatiul intertubular,

n formele cronice este interesat si spatiul interglomerular, cad deobicei se asociaza si cu IRC

Etiologie:

Infectioasa:

Infectii bacteriene > 100.000 col/mmc de urina

Metabolica:

Nefropatia urica, guta primara ; guta secundara. Sepoate adauga si infectia

Nefrocalcinoza

Diabetul zaharat

Oxaloza

Hipokaliemia

Medicamentoasa

Medicamente analgetice - Fenacetina

Prin procese proliferative

Amiloidoza

Leucemiile,

Limfoamele maligne

Mielomul multiplu

Imunologice

Familiale ( Nefropatia Balcanica, cu transmisie autosomala dominanta)

Agenti fizici

PAGE 13