2015/32

Transsylvania Nostra

Adrian RAUCA1

Pictura murală din vechile biserici de piatră din judeţul Hunedoara

MATERIALELE CONSTITUTIVE, TEHNICA DE EXECUŢIE ŞI STAREA DE CONSERVARE

Rezumat: Lucrarea cuprinde informaţii despre bisericile medievale de piatră situate în aria judeţului Hunedoara, monumente de artă şi arhitec-tură decorate cu picturi murale realizate în tehnica a fresco în decursul se-colelor al XIV-lea şi al XV-lea. Monumentele sunt cercetate sub aspect is-toric, iconografic, artistic, tehnic şi metodologic. Totodată, sunt prezentaþi factorii de degradare şi efectele lor asupra acestor edificii de cult, starea lor de conservare, dar şi propuneri de intervenţie şi de repunere în valoare.

Cuvinte cheie: istorie, patrimoniu construit, pictură murală, program iconografic, materiale constitutive, factori de degradare, conservare, con-servare preventivă, restaurare

Participarea încă din anii studenţiei la intervenţiile de conservare şi re-staurare desfăşurate pentru stabilizarea şi repunerea în valoare a pictu-rilor murale din bisericile din Densuş şi Ribiţa a stârnit interesul pentru cercetarea fenomenului picturilor murale ce decorează aceste monumente de artă şi arhitectură, dar şi a factorilor de degradare ce influenţează starea de conservare a acestora.2 Prezentarea unor problematici specifice secole-lor al XIV-lea şi al XV-lea se bazează pe studiile de caz care au fost efectu-ate in situ la cele nouă biserici cu picturi murale: Adormirea Maicii Dom-nului din Crişcior, Sf. Nicolae din Densuş, Sf. Nicolae din Leşnic, Pogorâ-rea Sf. Duh din Ostrov, Sf. Nicolae din Ribiţa, Sf. Fecioară din Sântămărie Orlea, Adormirea Maicii Domnului din Strei, Sf. Gheorghe din Streisân-georgiu, Duminica Tuturor Sfinţilor din Suseni (foto 1).

Aceste biserici sunt monumente istorice cu un caracter complex, in-cluzând în cadrul arhitecturii pictura murală, realizată cu tehnici şi mate-riale care necesită măsuri de conservare multiple, în afară de acelea care privesc construcţia. Pe lângă conservarea arhitecturii, este necesară cre-area unor condiţii optime pentru păstrarea picturilor aflate în acest ca-dru. Acţiunile de cercetare şi de conservare implică în acest caz munca de echipă a unor specialişti din diverse domenii: istoric de artă, restaurator de pictură murală, arheolog, arhitect, inginer, chimist, biolog etc. Picturile murale, prin natura lor, sunt parte integrantă a ansamblurilor arhitectura-le, iar prezentarea acestora trebuie să ţină cont de faptul că decoraţia mu-rală este raportată la ansamblu ca la un întreg încă de la început.

1 Restaurator de pictură, dr., lector universitar la Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, România.

2 Lucrările de conservare şi restaurare a picturilor murale au fost conduse de expertul-restaurator Silviu PETRESCU.

Abstract: The article contains information about the mediaeval stone churches located in the area of Hunedoara County, historic build-ings decorated with mural paintings realised in a fresco technique during the 14th and 15th centuries. The historic buildings are investigat-ed from historical, iconographic, artistic, tech-nical, and methodological point of view. The degradation factors and their effect upon these places of worship are also presented, as well as their state of conservation, but also interven-tion and re-enhancement proposals.

Keywords: history, built heritage, mural painting, iconographic programme, constitu-ent materials, degradation factors, preserva-tion, preventive preservation, conservation

Participating as a student in the preservation and conservation interventions with an aim to stabilise and re-enhance the mural paintings of the churches in Densuş and Ribiţa generat-ed the interest for the research of mural paint-ings phenomena which decorate these his-toric buildings of high artistic and architec-tural value, but also of the degradation fac-tors which influence their state of conserva-tion.2 The presentation of some specific issues of the 14th and 15th centuries is based on case studies performed in situ at the nine church-es with murals: Dormition of the Mother of God Church in Crişcior, St. Nihcolas Church in Densuş, St. Nihcolas Church in Leşnic, De-scent of the Holy Spirit Church in Ostrov, St. Nihcolas Church in Ribiţa, Church of the Holy Virgin in Sântămărie Orlea, Dormition of the Mother of God Church in Strei, St. George Church in Streisângeorgiu, and Sunday of All Saints Church in Suseni (Photo 1).

These churches are complex historic buildings, containing within their architectur-al features mural paintings accomplished in techniques and materials which need multi-ple preservation measures, beyond those re-ferring to the building itself. Alongside the

1 Painting restorer, PhD, assistant professor at University of Art and Design Cluj-Napoca, Romania.

2 The preservation and conservation works of the mural paintings were led by restorer ex-pert Silviu PETRESCU.

Mural Pa inting in the Old Stone Churches in Hunedoara County

CONSTITUENT MATERIALS, IMPLEMENTATION TECHNIQUE AND CONSERVATION STATE

RESEARCH CERCETARE KUTATÁS

2015/3 3

Transsylvania Nostra

conservation of the architecture, it is neces-sary to create optimal conditions to preserve the extant paintings. Research and preserva-tion actions, in this case, need the teamwork of various specialists: art historian, mural painting restorer, archaeologist, architect, en-gineer, chemist, biologist, etc. Through their nature, mural paintings are integrated parts of the architectural ensembles, and their presen-tation has to take into consideration the fact that mural decorations are parts of the whole from the beginning.

The general framework of the develop-ment of religious architecture in this part of

Pe baza textelor documentare şi din cercetările istoricilor se poate re-constitui, deşi din nefericire foarte estompat, cadrul general de dezvol-tare al arhitecturii religioase din această zonă a Transilvaniei. Construc-ţiile din aşezările româneşti au păstrat un caracter rustic, fiind realizate cu precădere din lemn. Material perisabil, lemnul nu a permis celor mai vechi monumente să dăinuiască peste secole. Arhitecturii de lemn, consi-derată ca artă pur populară, îi urmează arhitectura monumentală de pia-tră. Bisericile sunt caracterizate de o planimetrie simplă, de plan longitu-dinal, cu naos şi altar rectangular şi cu turn clopotniţă pe latura de vest (fig. 1). Dintre monumentele cercetate, doar biserica Sf. Nicolae din Den-suş se abate de la această formulă, aducând o notă distinctă prin folosirea planului de tip central (fig. 2).

Foto 1. Monumentele cercetate (de la stânga la dreapta): Biserica Biserica Adormirea Maicii Domnului din Crişcior, Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, Biserica Sf. Nicolae din Leşnic, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei, Biserica Sf. Nicolae din Densuş, Biserica Pogorârea Sf. Duh din Ostrov, Biserica Sf. Fecioară din Sântămărie Orlea, Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu, Biserica Duminica Tuturor Sfi nţilor din Suseni Photo 1. Investigated historic buildings (from left to right): Dormition of the Mother of God Church in Crişcior, St. Nicholas Church in Ribiţa, St. Nicholas Church

in Leşnic, Dormition of the Mother of God Church in Strei, St. Nicholas Church in Densuş, Descent of the Holy Spirit Church in Ostrov, Church of the Holy Virgin in Sântămărie Orlea, St. George Church in Streisângeorgiu, Sunday of All Saints Church in Suseni

RESEARCH CERCETARE KUTATÁS

2015/34

Transsylvania Nostra

Transylvania can be, unfortunately not very precisely, established on the basis of docu-ments and from historical research. Buildings in Romanian settlements hold their vernacu-lar style, being built especially of timber. As a perishable material, timber did not allow the survival of the oldest historic buildings along the centuries. Timber architecture, consid-ered pure vernacular art, is followed by mon-umental stone architecture. The churches have a simple layout, developed on a longitu-dinal axis, with a rectangular nave and apse, and a bell tower on the western side (Figure 1). The St. Nicholas Church in Densuş is the only one among the researched historic build-ings that does not follow this pattern, bringing a distinctive note through the use of the cen-tral layout (Figure 2).

Due to the advanced degradation of most of these mural painting ensembles, some still covered by whitewashes or renders, oth-er blackened through different deposits ac-cumulated on the surface, or even mutilated during years, it is difficult to follow the en-tire iconographic programme. A short inven-tory of the scenes in the apse contains: Ma-donna with Child, Christ in Majesty, Com-munion of the Apostles, Baby Jesus flanked by Archangels, Christ in Paten [Melismos], and Holy Hierarchs and Deacons. In the nave there are scenes as: The Akathist Hymn, An-nunciation, Nativity, Baptism of Christ, Ag-ony in the Garden of Gethsemane, Crucifix-ion (Photo 2), Resurrection, Heaven, Dormi-tion of the Mother of God, Blessing of the Vir-gin (at Sântămărie Orlea – cycle dedicated to the Virgin Mary, Photo 3), Military Saints, Vo-tive painting, and The Last Judgement. The painting that decorates the northern eleva-tion of the church in Crişcior, together with several fragments preserved in Strei, Densuş, Sântămărie Orlea, and Ostrov, or known only from older descriptions but dating from the same period, confirm the presence of external wall paintings in the artistic environment of Transylvania.

The mural paintings in these church-es provide clear evidence that Transylvania’s Romanian artistic environment was deeply bound, from stylistic and iconographic points of view, to the Byzantine world. In this re-gion the Orthodox faith remained unaltered. For some of these churches, the paintings re-sulted from a local Romanian school. For oth-ers they are the result of the work of a series of itinerant painters and wall painters, which belonged to the same Central European artis-tic world, in which Byzantine, Gothic and Ro-manesque elements coexisted and fused.

The stratigraphic study and lab analy-ses of the paintings revealed the nature of the constituent materials in the supports and binding mortars, the stages of applying the coats of plaster, the stages of the painting pro-cess, as well as the repair and conservation in-terventions over time. The materials used by the painters were the same during the 14th and 15th centuries, the only difference being in the quantity of certain pigments. The nature of the mural painting’s support differs with the building’s location, with its structural charac-teristics, or the existing materials specific to the place. Built out of carved stone blocs, tak-

Din cauza stării avansate de degradare în care se află majoritatea aces-tor ansambluri de pictură murală, unele încă acoperite de văruieli şi ten-cuieli, altele înnegrite de diversele depuneri şi acumulări de pe suprafaţă, sau chiar mutilate cu ocazia unor intervenţii istorice, redarea cu exactitate a întregului program iconografic este destul de dificilă. Un inventar suc-cint al scenelor din absida altarului cuprinde: Maica Domnului cu Prun-cul, Iisus în mandorlă, Împărtăşania apostolilor, Iisus prunc flancat de Ar-hangheli, Iisus în patenă, Sfinţii Ierarhi şi Diaconi. Naosul cuprinde scene precum: Imnul Acatist, Buna Vestire, Naşterea lui Iisus, Botezul Domnu-lui, Rugăciunea în grădina Gheţimani, Răstignirea (foto 2), Învierea, Ra-iul, Adormirea Maicii Domnului, Binecuvântarea Fecioarei (la Sântămă-rie Orlea – ciclu de scene închinat Fecioarei Maria, foto 3), Sfinţii militari, Tabloul votiv şi Judecata de Apoi. Pictura ce decorează faţada nordică a bisericii din Crişcior, alături de mai multe fragmente conservate la Strei, Densuş, Sântămărie Orlea şi Ostrov sau cunoscute doar din descrieri mai vechi, ce datează din aceeaşi perioadă, vin să confirme apariţia în mediul artistic al Transilvaniei, a picturii exterioare.

Fig. 1. Planul Bisericii Sf. Fecioară din Sântămărie Orlea Figure 1. Ground plan of the Church of the Holy Virgin in Sântămărie Orlea

Fig. 2. Planul Bisericii Sf. Nicolae din Densuş Figure 2. Ground plan of St. Nicholas Church in Densuş

RESEARCH CERCETARE KUTATÁS

2015/3 5

Transsylvania Nostra

en many times from nearby Roman ruins, riv-er rocks, quarry stone, and burnt bricks, these historic buildings preserve, beside the original solid structure, the traces of reconstructions, extensions, repairs, and conservations. The mortar that binds the masonry elements is made of lime putty and sand, being compact and hard, without holes between the constitu-ent materials, which shows a proper ratio and granulation in preparing the plaster. The into-naco layer on which these paintings were ac-complished played a double role: to make the surface plane and to take over the colour layer. This plaster contains lime putty, sand, straw, chaff and tow (Photos 4-5).

The chemical and physical analyses per-formed in the investigating laboratory of the Conservation-Restoration Department at the Art and Design University of Cluj-Napoca, demonstrate that the pigments used in the 14th and 15th centuries, in this area, have nat-ural origins (mineral and clay). To get more hues, these pigments were mixed with calci-um carbonate obtained from white lime. The chromatic range did not differ much from one building to the other, only the ratio of a cer-tain pigment in an ensemble. We can find: lime white, carbon black and black oxide, red ochre (Photo 6), yellow ochre (Photo 7), red cinnabar (Photo 8), malachite green, green earth, blue azurite (Photos 9-10), lapis lazu-li, but also mixtures of all these. The drawing was free, performed directly in colour on the plaster with the brush and ochre pigment. If the details needed to remain visible when the pigments were applied, incisions were made in the fresh intonaco. The painters had very good technique, proved by the technical pre-cautions taken by them when the pigments, through their nature and properties, imposed

Pictura murală a acestor biserici este o dovadă clară că mediul artistic românesc din Transilvania era puternic ancorat stilistic şi iconografic de lumea bizantină, în această zonă păstrându-se nealterată credinţa ortodo-xă. În cazul unora, este produsul unei şcoli locale româneşti, iar în cazul altora, rezultatul unei serii de pictori-zugravi itineranţi care au făcut parte din aceeaşi lume artistică central-europeană în care elementele bizantine, gotice şi romanice au coexistat şi fuzionat.

Studiul stratigrafic şi analizele de laborator ale picturilor au scos la iveală natura materialelor de construcţie a suportului şi a mortarelor de legătură, etapele de aplicare a tencuielilor, etapele procesului de pictare, precum şi intervenţiile de reparaţie sau restaurare suferite în timp. Mate-rialele utilizate de pictorii vremii se regăsesc constant pe parcursul secole-lor al XIV-lea şi al XV-lea, ceea ce diferă este cantitatea în care au fost folo-siţi anumiţi pigmenţi. Natura suportului picturilor murale diferă în func-

Foto 2. Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, naos, Răstignirea Photo 2. St. Nicholas Church in Ribiţa, nave, Crucifi xion

Foto 3. Biserica Sf. Fecioară din Sântămărie Orlea, naos, Binecuvântarea Fecioarei Photo 3. Church of the Holy Virgin in Sântămărie Orlea, nave, Blessing of the Virgin

RESEARCH CERCETARE KUTATÁS

2015/36

Transsylvania Nostra

special rules in the use of the a fresco tech-nique. The implementation methodology of these paintings uses the entire process that is characteristic to the fresco technique and is assessed in the following steps: pontate (Pho-to 11), giornate, techniques of drawing trans-position (Photo 12), smoothing (Photo 13) and techniques and stages of applying the colour layer.

The study of the causes and phenome-na that bring deterioration, destruction, and transformation to the aspect of these historic buildings is important in the correct assess-ment of their state of conservation, but also for the establishment of prophylactic measures or direct interventions to stop or to slow down the degradation process. To get a correct diag-nostic of the conservation state of these histor-ic buildings, the causes have to be related to the damages and it is compulsory that the as-sessment be performed by a multidisciplinary team. A historic building can suffer multiple degradations, which are correlated with the alteration of its constituent materials. Degra-dation causes are various and often combine; one usually creates favourable conditions for the activation of others. Among all these caus-es, excluding the human factor, of course, the most important one, considering its frequency and the multitude of secondary factors that it can lead to, is the action of water. Many times alterations appear only after a certain period following the main factor’s action and their ef-fect can last even after the source of the dam-age is eliminated. Therefore, we have to con-sider the material history of the historic build-ings, the modifications they went through during centuries, including preservation and conservation interventions, in order to recon-struct the chain of causes and effects which

ţie de locul amplasării acestuia, de caracteristicile constructive ale biseri-cii sau de materialele existente specifice locului. Realizate din blocuri de piatră cioplită, luate în multe cazuri din ruinele romane aflate în apropie-re, din bolovani de râu, bucăţi de piatră de carieră şi cărămizi arse, aceste monumente, pe lângă structura originală solidă, păstrează şi semnele re-construcţiilor, adăugirilor, reparaţiilor şi restaurărilor. Mortarul care lea-gă elementele zidăriei este realizat din var pastă şi nisip, are o structură compactă şi dură, fără goluri rămase între materialele constitutive, ceea ce denotă o bună dozare a proporţiilor şi granulaţiei materialelor de umple-re în raport cu liantul. Stratul de intonaco pe care au fost realizate aceste picturi a fost aplicat cu un rol dublu: de egalizare a suprafeţei neregulate a zidăriei şi pentru primirea stratului de culoare. Această tencuială a fost realizată din var pastă cu adaos de nisip, paie, pleavă şi câlţi (foto 4-5).

Analizele chimice şi fizice efectuate în cadrul laboratorului de investi-gaţii al departamentului Conservare şi Restaurare al Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca demonstrează că pigmenţii utilizaţi în decursul se-colelor al XIV-lea şi al XV-lea în această zonă sunt de origine naturală (minerali şi argiloşi). Pentru a obţine mai multe nuanţe, aceşti pigmenţi au fost amestecaţi cu carbonat de calciu obţinut din var, de culoare albă. Gama cromatică nu diferă mult de la un monument la altul, ci doar pro-porţia ocupată de un anume pigment în cadrul unui ansamblu, şi putem întâlni: alb de var, negru de cărbune de lemn şi negru oxid, ocru roşu (foto 6), ocru galben (foto 7), roşu cinabru (foto 8), verde malahit, verde de pământ, albastru azurit (foto 9-10), lapis lazuli, dar şi amestecuri ale aces-tora. În ceea ce priveşte desenul, acesta a fost realizat liber, direct în cu-loare pe suprafaţa tencuielii, cu pensula şi pigment ocru. Atunci când era necesar ca detaliile să rămână vizibile în momentul aplicării pigmenţilor, au fost realizate incizii directe în stratul proaspăt de intonaco. Pictorii stă-pâneau foarte bine tehnica de pictură, dovadă stând precauţiile tehnice pe care le luau atunci când pigmenţii pe care îi foloseau, prin proprietăţile şi natura lor, impuneau reguli deosebite pentru folosirea în tehnica a fresco. Metodologia de execuţie a acestor picturi utilizează întregul proces carac-teristic tehnicii a fresco şi este analizată după următoarele etape: pontate

Foto 4. Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, interior, intonaco (var-nisip şi paie), fotografi i realizate cu ajutorul microscopului digital (50x) Foto 5. Bise rica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu, exterior, intonaco (var-nisip), fotografi i realizate cu ajutorul microscopului digital (50x) Foto 6. Biserica Pogorârea Sf. Duh din Ostrov, naos, peretele sudic, pigmentul ocru roşu. Test pentru detectarea conţinutului de fi er prin aplicarea acidului clorhidric 32% peste pulberea prelevată. După solubilizare, se aplică ferocianură de potasiu. Conţinutul de fi er se demonstrează prin prezenţa lichidului albastru precipitat în jurul granulelor de pigment (test realizat de Fruzsina BENCZE – Stereomicroscop SMZ800 Nikon, 40x [a] şi 10x [b]).

Photo 4. St. Nicholas Church in Ribiţa, interior, intonaco (lime-sand and straw), photos taken with digital microscope (50x) Photo 5. St. George Church in Streisângeorgiu, exterior, intonaco (lime-sand), photos taken with digital microscope (50x) Photo 6. Descent of the Holy Spirit Church in Ostrov, nave, southern wall, red ochre pigment. Test for iron content by the applying hydrochloric acid 32% over the dust sample. After solubilisation potassium ferrocyanide is applied. Iron content is proven by the presence of blue liquid precipitated around the pigment granules (test conducted by Fruzsina BENCZE – Nikon SMZ800 Stereomicroscope, 40x [a] and 10x [b]).

4.

6.a. 6.b.

5.

RESEARCH CERCETARE KUTATÁS

2015/3 7

Transsylvania Nostra

(foto 11), giornate, tehnici de transpunere a desenului (foto 12), sclivisire (foto 13) şi tehnici şi etape de realizare a stratului de culoare.

Studierea cauzelor şi fenomenelor ce determină deteriorarea, distruge-rea şi transformarea aspectului acestor monumente are un rol important în stabilirea corectă a stării de conservare a acestora, dar şi pentru stabili-rea unor măsuri cu caracter profilactic sau a unor intervenţii directe în ve-derea stopării sau încetinirii acestor procese de degradare. Pentru un di-agnostic corect al stării de conservare în care se află aceste monumente, trebuie corelate cauzele cu degradările provocate, iar investigaţiile de spe-cialitate efectuate de către o echipă pluridisciplinară sunt obligatorii. De-gradările suferite de un monument sunt multiple, ele fiind corelate cu al-terarea materialelor constitutive ale acestuia. Cauzele de degradare sunt variate şi se combină frecvent, una creând condiţiile propice intrării în ac-ţiune a alteia. Dintre toate aceste cauze, excluzând factorul antropic, bi-neînţeles, cea mai importantă, atât prin frecvenţă cât şi prin multitudinea cauzelor secundare pe care le dezvoltă, este acţiunea apei. De multe ori al-terările nu se manifestă decât după o anumită perioadă de timp după acţi-unea factorului principal, iar efectele lor se pot prelungi şi după elimina-rea cauzei ce le-a provocat. În acest sens, trebuie luată în considerare is-toria materială a monumentelor, modificările suferite de acestea de-a lun-gul secolelor, inclusiv intervenţiile de conservare şi restaurare, cu scopul de a reconstitui înlănţuirea cauzelor şi efectelor care generează degradă-rile actuale. Doar o cercetare istorică şi tehnică de specialitate va permite o intervenţie eficientă asupra cauzelor, eliminându-le sau reducându-le, şi va asigura conservarea pe termen lung a monumentelor. Pentru a putea deosebi calitatea originară a picturilor murale de imaginea lor aparentă, pe lângă criteriile personale de evaluare estetică, un restaurator trebuie să cunoască particularităţile formelor de degradare.

Prin studierea in situ a monumentelor din această zonă a Transilvaniei, au fost identificate, atât la exterior cât şi la interior, o diversitate de aspec-te ce privesc fenomenele de degradare. Modificările estetice evidente pe aceste picturi murale se datorează parţial unor cauze naturale, fizice sau chimice, metodologiei de realizare şi materialelor utilizate şi, în sfârşit, cu tot mai multă insistenţă, acţiunii omului, fie prin producerea tot mai cres-cută şi variată de poluanţi atmosferici, fie prin intermediul intervenţiilor directe asupra picturii sau, pur şi simplu, prin neglijenţă şi indiferenţă

Foto 7. Biserica Sf. Nicolae din Densuş, altar, Împărtăşania apostolilor, pigmentul ocru galben, stratigrafi e (Stereomicroscop SMZ800 Nikon, 60x) Foto 8. Biserica Sf. Nicolae din Densuş, naos,

pigmentul roşu cinabru alterat, stratigrafi e (Stereomicroscop SMZ800 Nikon, 60x) Foto 9. Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, Tabloul

votiv, pigmentul albastru azurit, fotografi e realizată cu ajutorul microscopului digital (50x) Foto 10. Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, Tabloul

votiv, pigmentul albastru azurit, stratigrafi e (Stereomicroscop SMZ800 Nikon, 40x)

Photo 7. St. Nicholas Church in Densuş, apse, Communion of the Apostles, yellow ochre pigment, stratigraphy (Nikon SMZ800 Stereomicroscope 60x)

Photo 8. St. Nicholas Church in Densuş, nave, altered red cinnabar pigment, stratigraphy (Nikon SMZ800 Stereomicroscope, 60x)

Photo 9. St. Nicholas Church in Ribiţa, Votive painting, blue azurite pigment, photo taken with digital microscope (50x)

Photo 10. St. Nicholas Church in Ribiţa, Votive painting, blue azurite pigment, stratigraphy (Nikon SMZ800 Stereomicroscope, 40x)

Foto 11. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Crişcior, naos, îmbinare de pontate pe fâşia roşie orizontală dintre registrul cu scena Botezul Domnului şi registrul cu Regii Maghiari de dedesubt Photo 11. Dormition of the Mother of God Church in Crişcior, nave, pontate joining on the red

horizontal band between the register depicting the Baptism of Christ and the register with the Hungarian kings underneath

6.7.

8.

9.

10.

RESEARCH CERCETARE KUTATÁS

2015/38

Transsylvania Nostra

generate the current degradations. Only a spe-cialist historical and technical research will allow an efficient intervention on the caus-es, reducing or eliminating them, and will en-sure the long term preservation of the histor-ic buildings.

Through studying in situ the historic buildings from this area of Transylvania, a di-versity of aspects concerning interior and ex-terior degradation phenomena were discov-ered. The evidently aesthetic modifications on these mural paintings are partially due to natural, physical or chemical causes, to im-plementation techniques and used materials, and finally, with increasing insistence, to hu-man intervention, through the growing pro-duction of different aerial pollutants, through direct interventions on the paintings or sim-ply because of the indifference and negli-gence concerning one’s own heritage (Photos 14-15). Until a few decades ago, the heating of a church was almost inconceivable. People

faţă de propriul patrimoniul (foto 15-16). Până în urmă cu câţiva zeci de ani, încălzirea unei biserici era aproape de neconceput, iar temperaturi-le cu care se mulţumeau oamenii erau mai degrabă coborâte, astfel că nu există degradări cauzate de încălziri excesive ale monumentelor efectuate în trecut. Cu timpul, temperaturile cu care se mulţumeau credincioşii au crescut de la 12-15˚C la mijlocul secolului trecut până la 20˚C sau chiar mai mult în prezent, deşi în mod normal, temperatura maximă nu ar tre-bui să depăşească 15˚C. Aceste pretenţii sunt cu atât mai grave şi dăună-toare pentru picturile murale din bisericile în cauză, cu cât provoacă sal-turi de temperatură şi umiditate relativă, supunând materialele unor şo-curi continue. Astfel, în urma monitorizării bisericii Sf. Nicolae din Ribiţa pe o perioadă de doi ani, s-au înregistrat diferenţe foarte mari de tempera-tură şi umiditate mai ales iarna, în zilele de sărbătoare, în care era prezent un număr mare de persoane şi se făcea şi foc în soba din absida altarului. Diferenţele de temperatură şi umiditate între orele dimineţii, când biseri-ca nu era încă populată şi încălzită, şi perioada din timpul slujbelor erau de peste 25˚C şi 45% umiditate relativă (fig. 3).

Foto 12. Biserica Sf. Fecioară din Sântămărie Orlea, naos, fotografi e în lumină razantă ce pune în evidenţă inciziile trasate ca repere ale desenului ce rămâneau vizibile şi după aplicarea tonurilor de bază Foto 13. Biserica Sf. Nicolae din Densuş, Sf. Bartolomeu, fotografi e în lumină razantă ce pune în evidenţă urmele lăsate de mistrie în procesul de sclivisire a stratului de intonaco Photo 12. Church of the Holy Virgin in Sântămărie Orlea, nave, grazing light photography that highlights the incisions drawn as guide marks for the drawing,

which remained visible even after applying the basic tones Photo 13. St. Nicholas Church in Densuş, St. Bartholomew, grazing light photography that reveals traces left by the trowel during the intonaco layer’s smoothing process

Fig. 3.Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, grafi cul temperaturii şi umidităţii în absida altarului pe o perioadă de un an de zile (decembrie 2012 - ianuarie 2014) Figure 3. St. Nicholas Church in Ribiţa, graph of

the temperature and humidity in the apse for a period of one year (December 2012 - January 2014)

12. 13.

RESEARCH CERCETARE KUTATÁS

2015/3 9

Transsylvania Nostra

were accustomed to rather low temperatures, thus there were no degradations due to the ex-cessive heating of historic buildings. In time, the temperatures with which people were contended have been raised from 12-15˚C at the middle of the last century to 20˚C or even more today, although, normally, the tempera-ture should not pass over 15˚C. These preten-tions are even more serious and harmful for the mural paintings in the mentioned church-es, because they cause fluctuation in tempera-ture and relative humidity, subjecting the ma-terials to continuous shocks. Thus, during the two-year monitoring of the St. Nicholas Church in Ribiţa, huge differences were regis-tered in temperature and humidity, especial-ly during winter, on religious holidays, when many people were present in the church and the stove in the apse was also heated. The differences in temperature and humidity be-tween morning hours, when the church was still empty and unheated, and during reli-gious service were over 25˚C and 45% rela-tive humidity (Figure 3).

Conclusion

Permanent control, monitoring, and peri-odical data registration relating to the state of these historic buildings with mural paintings, as well as signalling eventual problems in or-der to solve them as soon as possible are the most efficient methods to prevent degrada-tions and to ensure the preservation in good conditions of these paintings. In addition to direct preservation and conservation inter-ventions, these historic buildings have to be enhanced through measures which promote a better knowledge of the mural paintings and lead to assuming responsibility for their main-tenance.

Concluzii

Controlul permanent, monitorizarea şi înregistrarea periodică a date-lor cu referire la starea acestor monumente cu picturi murale, semnaliza-rea eventualelor probleme, în vederea soluţionării lor cât mai rapide, sunt metodele cele mai eficiente pentru prevenirea degradărilor şi conservarea în bune condiţii a acestor picturi. Pe lângă intervenţiile directe de conser-vare şi restaurare, acestea trebuie puse în valoare prin măsuri ce promo-vează cunoaşterea picturilor murale şi creşterea responsabilităţii faţă de întreţinerea lor.

Bibliografi e/Bibliography

BOLDURA, Oliviu, Pictura murală din Nordul Moldovei. Modificări estetice şi restaurare, Bucureşti, Editura ACS, 2013.

BOTTICELLI, Guido, Metodologia di restauro delle pitture murali, Florenţa, Edizioni Centri Di, 2003.

BRANDI, Cesare, Teoria Restaurării, Bucureşti, Editura Meridiane, 1996. CHOAY, Françoise, Alegoria patrimoniului, Bucureşti, Editura Sime-

tria, 1998. ISTUDOR, Ioan, Noţiuni de chimia picturii, ediţia a III-a, Bucureşti,

Editura ACS, 2011. MORA, Paolo, MORA, Laura, PHILIPPOT, Paul, Conservarea picturi-

lor murale, Bucureşti, Editura Meridiane, 1986. MUREŞAN, Theo-Sandu, Abordarea complexă şi formativă a resta-

urării picturii murale, în „Caietele restaurării”, Editura ACS, Bucu-reşti, 2012.

RUSU, Adrian Andrei, Biserici şi ctitori din Ţara Haţegului până la 1700, Satu Mare, Editura Muzeului Sătmărean, 1997.

TORRACA, Giorgio, Materiaux de construction poreux, Science des matériaux pour la conservation architecturale, Roma, ICCROM, 1986.

VĂTĂŞIANU, Virgil, Vechile biserici de piatră româneşti din jude-ţul Hunedoara, în „Anuarul Comisiunii Monumenelor Istoice. Sec-ţia pentru Transilvania, 1929”, Cluj-Napoca, 1930.

Foto 14. Biserica Adormirea Maicii Domnului din Crişcior, sisteme necorespunzătoare de încălzire Foto 15. Biserica Duminica Tuturor Sfi nţilor din Suseni, faţada de nord după intervenţiile de reabilitare din anul 1995, moment în care s-a introdus şi un sistem de aer condiţionat deloc benefi c ansamblului mural interior Photo 14. Dormition of the Mother of God Church in Crişcior, inadequate heating systems Photo 15. Sunday of All Saints Church in Suseni, northern elevation

following the rehabilitation interventions in 1995, at which time an air conditioning system was also introduced, not benefi cial at all for the interior mural ensemble

14. 15.

RESEARCH CERCETARE KUTATÁS