Localizare - Parcul este localizat în partea estică a Carpaţilor Meridionali - grupa Munţilor Bucegi - şi este

polarizat de creasta calcaroasă a Munţilor Piatra Craiului. Din punct de vedere administrativ, parcul se

întinde pe teritoriul a două judeţe, Braşov şi Argeş. În linii mari, limitele sale sunt: la nord - Valea Bârsei

Mari, la vest - Valea Dâmboviţei, la est - Valea Dâmbovicioarei, incluzând şi satele de munte Măgura şi

Peştera1.

Pe latura de vest şi nord-vest a pitorescului culoar Rucăr - Bran se înalţă impunător masivul Piatra Craiului, a cărui creastă zveltă, ascuţită, constituie unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice şi de alpinism ale munţilor noştri.

Dispusă perpendicular pe direcţia generală a Carpaţilor Meridionali, creasta Pietrei Craiului are forma unui arc larg deschis, orientat mai întîi de la nord-est spre sud-vest şi apoi spre sud. Ea se întinde pe o lungime de circa 25 km, între localităţile Zărneşti la nord şi Podu Dîmboviţei la sud.

III. Potential turistic

Resurse turistice naturale

Piatra Craiului constituie unul dintre obiectivele turistice cele mai importante din Carpaţii

Meridionali, mai ales pentru împătimiţii alpinismului dar şi pentru iubitorii de munte în

general.

Situat în apropierea unui alt mare ‘magnet’ turistic, Munţii Bucegi, şi la numai 30 km de

oraşul Braşov, Parcul Naţional Piatra Craiului ocupă o suprafaţă de 14800 ha, se întinde pe

raza judeţelor Braşov şi Argeş şi deţine cel mai spectaculos peisaj de creastă calcaroasă din

ţară, ce se desfăşoară pe o lungime de 25 km.

Piatra Craiului se caracterizeaza printr-o creastă lungă de 22 km, ridicată pe direcţia N-E şi S-V şi

descompus în mai multe părţi, începând cu Piatra Mică, Piatra Mare şi terminând cu Pietricica. Piatra Mică

este un dom calcaros legat de restul muntelui prin Curmătura Pietrei Craiului (1620m),are o altitudine

maxima, în Vf. Piatra Mică(1816m). Piatra Craiului Mare reprezintă creasta principală a masivului,

începând din Turnul Pietrei Craiului(1923m), continund cu o serie de vărfuri printre care Vf. Padina Popii

(2025m), Vf. Ascutiţ (2150m), Vf. Timbalul Mare(2177m), Vârful dintre Timbale (2170m),Vf. Sbirii (2220m),

Vf. Căldării Ocolite(2202m), culminând cu Vârful La Om sau Piscul Baciului (2239m), urmat spre sud de

o serie de vârfauri care încep să-şi piardă din înalţimi cum ar fi Vf. Gridului (2193m), Vf. Lespezi (2142m),

1

Vf. Pietrei (2098m) şi se termină la Vf. Funduri (2018m). Pietricica este delimitată de Piatra Mare prin

Şaua Funduri (1889m) şi reprezintă zona în care domeniul alpin încetează. Vârfurile mai importante din

aceasta zona sunt: Vf. La Arsura şi Vf. Pietricica(1764m)2.

Carstul Pietrei Craiului. Privit în ansamblu, masivul Piatra Craiului este un vast teritoriu carstic, un mare ,,monument al naturii" în înţelesul larg al termenului, datorită nu numai aspectului său propriu-zis, ci şi numeroaselor şi variatelor fenomene geologice specific carstice, rezultînd din omniprezenţa calcarelor care au favorizat ivirea celor mai diverse fenomene de această natură: peşteri, izbucuri, avene, chei, pînze de grohotiş, arcade, ferestre, pereţi. Cele mai cunoscute dintre aceste numeroase fenomene carstice de pe teritoriul Pietrei Craiului sînt, de bună seamă, cheile Dîmbovicioarei şi Brusturetului, precum şi Peştera Dîmbovicioarei, întregul ansamblu fiind uşor accesibil şi vizitabil pe căi rutiere obişnuite. Intinse pe o lungime totală de circa 5 km, cheile mai sus menţionate înfăţişează pereţi sălbatici şi verticali, cu înălţimi de pînă la 200 m, în cuprinsul cărora întîlnim şi alte fenomene carstice precum Izvoarele din Plai şi izbucul de la Gîlgoaie, surse de apă resurgente al căror debit este deosebit de bogat.

La rîndul ei, Peştera Dîmbovicioarei, cunoscută de foarte multă vreme, situată chiar în perimetrul comunei cu acelaşi nume, la 870 m alt, reprezintă un alt element de atracţie turistică din această zonă sudică a masivului, deşi mai puţin interesant ca formaţiune carstică, din cauza distrugerilor suferite anterior amenajării sale în vederea vizitării în condiţii acceptabile. Multe alte zeci de peşteri (circa 80) au fost identificate şi cercetate în zona adiacentă a Dîmbovicioarei, de către echipe de speologi profesionişti, precum şi de echipe de speologi amatori, aparţinînd unor cercuri din Bucureşti (,,Focul Viu" şi ,,Emil Racoviţă") sau din Cîmpulung (,,Piatra Craiului"), rezultatele acestor cercetări fiind consemnate în publicaţii oficiale de specialitate.

La periferia sud-vestică a Pietrei Craiului, la poalele muntelui Plaiul Mare (Pietricica), putem semnala şi prezenţa Cheilor Mici ale Dîmboviţei sau Cheile de la Plaiul Mare), de pe cursul superior al Dîmboviţei, în al căror perete de apus se află şi binecunoscuta Peşteră a Urşilor; considerăm că nu este cazul să intrăm în amănunte, intrucît aceste obiective carstice au fost prezentate pe larg într-o altă lucrare a noastră3.

La extremitatea de nord-est a masivului, de-a lungul Rîului Mare al Zărneştilor, vom întîlni aceleaşi fenomene de natură carstică: Prăpăstiile Zărneştilor, un defileu lung de circa 4 km, cu pereţi înalţi de pînă la 200 m, verticali şi sălbatici, precum şi un grup de izvoare resurgente, denumite Fîntînile Domnilor, al căror debit deosebit de puternic a fost captat pentru alimentarea cu apă a oraşului Zărneşti; chiar şi Fîntîna lui Botorog, situată la intrarea în Prăpăstii, este un izbuc captat şi amenajat cu multe decenii în urmă de Gheorghe Botorog din satul Peştera, pe care l-am cunoscut şi noi prin anii 1936-1937. Trecînd pe versantul apusean, vom întîlni numeroase fenomene carstice, printre care: arcadele de la

2

3 Munţii Iezer, Colecţia ,,Munţii noştri", nr. 33, Editura Sport-Turism, 1984

Zaplaz, apoi întinsa zonă a Marelui Grohotiş, inclusiv Moara Dracului, o enormă excavaţie suspendată la înălţime, pe Muchia Roşie, din interiorul căreia se cerne neîncetat un măciniş calcaros foarte fin; apoi Ceardacul Stanciului, o altă mare arcadă situată alături de un alt fenomen carstic: Peştera Stanciului, o grotă de dimensiuni modeste (25 m), lipsită de concreţiuni, unde se spune că s-ar fi adăpostit vreme îndelungată vestitul haiduc dîmboviţean Stanciu al Bratului.4

Din categoria avenelor cercetate amănunţit, cartate şi catalogate, menţionăm cele două de pe versantul de răsărit al Pietrei Craiului: Avenul din Grindu5 şi Avenul din Vlăduşca, iar din categoria peşterilor de pe acelasi versant semnalăm Peştera cu Lilieci, din mijlocul satului Peştera (Bran), precum şi cea de pe valea Sbîrcioarei, sub nivelul satului Şirnea, denumită Gaura Sbîrcioarei.

Relieful carstic : calcarele constituente au permis formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin

formele de suprafaţă, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. Cele mai importante fenomene carstice sunt

reprezentate de Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbovicioara. Aceste chei, prelungite cu Cheile

Brusturetului ajung la o lungime de 8km, dintre care 3km aparţin celor din urma.

Peşteri: Peştera Dambovicioara (870m), alături de valoarea turistică deosebită, este de menţionat

valoarea ştiiţifică reprezentată prin depozitele fosilifere, formaţiunile carstice specifice, râurile

subterane. Peştera este foarte cunoscuta vizitabilă, dar care a avut de suferit datorita afluxului

turistic neorganizat6. Alte peşteri importante din acest areal sunt: Gaura Sbârcioarei, Carstul Pietrei

Craiului, Grota Gaura Zbârcioarei, Grota Moara Dracului, Peştera Liliecilor, Peştera Ursilor, La

Cerdacul Stanciului, La Zaplaz, Peştera Stanciului.7 În zona de culme a Masivului Piatra Mare, în

zona de calcare s-au format mici peşteri. Cea mai importanta, dezvoltata pe o fisură verticală, este

Peştera de Gheaţă, care are o deschidere de 50 m orientată spre nord. Zona coborâtă a peşterii

păstrează în interior temperaturi scăzute tot timpul anului, chiar şi zapadă.8 Pe teritoriul Parcului

Naţional Piatra Craiului au fost identificate peste 200 de peşteri şi avene. Aici se găseşte şi cel mai

adânc aven din ţară situat în bazinul de recepţie al văii Grindu. Cu o denivelare de - 540 m, avenul

de sub Colţii Grindului este inclus în cadastrul mondial al celor mai profunde goluri subterane9.

4 Balada Stanciu al Bratului figurează în culegerile de balade româneşti, cu menţionarea exactă a locului.5 Mai corect: Avenul din Funduri (Catalog C.N.E.F.S. - 1976).6 http://www.geoturism.ro/index.php?sMain=descr/pestdimb.php7 http://www.harta-turistica.ro/index.php?mod=index&dom=73

8 www.geoturism.ro9 www.pcrai.ro

Chei şi defilee: Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, Prăpăstiile Zărneştilor (un defileu lung

de 3-4km, cu pereţi înalţi de 100-200m) Valea Seci, Valea Urzicii, zona subalpina a

Fundurilor(1368m), Valea Dâmboviţei, Marele Grohotiş (La Umeri-1632m), Valea Crăpăturii, Valea

Bârsa Tamaşului, Valea Spirlei, Prăpăstiile(Podu Măgurii-800m), Valea Măgurii, Valea Martoiului.

Forme bizare de relief: Marele Grohotiş, fiind o pânză de pietre-bolovănişuri instabile, cu o laţime

de 4 km.

Izbucuri: Fântânile Domnilor şi Fântana lui Botorog.

Abrupturi : Piatra Craiului Mare, Piatra Mică, Pietricica.

Pasuri : culoarul Rucãr - Bran, o regiune joasã alcãtuitã din roci cristaline, calcare, conglomerate

şi gresii. Rãurile sunt adânci şi curg spre S sau spre N. În lungul culoarului trece un drun folosit din

timpul dacilor şi romanilor.

Puncte pitoreşti: Vf. La Om sau Piscul Baciului (2239m), La Table(1420m), Şaua

Crăpăturii(1620m), Vf. Piatra Mica(1816m), Turnul Pietrei Craiului(1923m), Vf. Padina Popii

(2025m), Vf. Ascutiţ (2150m), Vf. Timbalul Mare(2177m), Vârful dintre Timbale (2170m), Vf. Sbirii

(2220m), Vf. Căldării Ocolite(2202m), Colţii Grindului(Vf.Grindului-2193m), Vf.Lespezi(2142m),

Crucea Granicerului<1345m, Vf.Tamasul Mare(1735m), Muntele Martoiu(1423m), Poiana

Zanoagei, izvoarele de la Galgoaie, Vf. Pietrei (2098m), Vf. Funduri (2018m), Vf. La Arsura şi Vf.

Pietricica(1764m), Şaua Funduri (1889m). De asemenea, o deosebită atracţie turistică o

reprezintă “Colţii Chiliilor”, situaţi la baza masivului, adăpostesc o peşteră ce a fost transformată în

capelă ortodoxă încă din secolul XV, fiind folosită şi ca loc de refugiu din faţa invaziei turcilor.

CĂI DE ACCES

Accesul pe calea ferată. Transportul feroviar este cel mai recomandat, datorită uşoarei accesibilităţi. Coborâm în gara Braşov şi ne continuăm drumul cu trenurile personale ce fac legătura între Braşov şi Zărneşti (27 km), pe linia secundară 203.

Accesul pe drumurile publice. Drumuri forestiere. Posibilităţile de acces pe drumurile publice sunt mai numeroase, putând fi folosite cursele de autobuz sau autoturismele proprii. Aflat în estul masivului Piatra Craiului, culoarul Rucăr- Bran a fost dintotdeauna o străveche poartă carpatină, fiind cel mai important drum transcarpatic. Pe aici trecea vechiul drum comercial ce făcea legătura între Transilvania şi Ţara Românească, drum croit de-a lungul pasului care a unit dintotdeauna Braşovul şi Ţara Bârsei de Cetatea de Scaun -Câmpulung. Acest drum a constituit o poartă şi în cultura românească. Pe aici, solii negustorului Neacşu din Câmpulung, duceau vestea judelui de Braşov despre năvălirea

turcilor la Dunăre. Vestea era transpusă într-o scrisoare în limba română care constitute şi în prezent una din primele mărturii scrise în limba noastră.

Atingând înălţimea maximă în pasul Giuvala (1275 m), astăzi acest culoar este străbătut de drumul naţional modernizat DN73, care face legătura între Braşov şi Piteşti (135 km), oferind privelişti de excepţie asupra abruptului Pietrei Craiului, ale satelor brănene şi a masivului Bucegi.

Această şosea a fost proiectată de către inginerul R.J.Condeescu şi executată de anteprenorii Gregorio şi Tomaso Bosin. A fost terminată la 1 august 1891. DN73 este principalul drum de acces din care se ramifică celelalte drumuri locale. Astfel, din Râşnov (12 km de Braşov) se desprinde drumul spre Zârneşti (DN73A).

Din Zărneşti până la cabana Plaiul Foii (13 km), ne putem deplasa pe drumul forestier construit de-a lungul râului Bârsa Mare (nu circulă curse auto). Tot din Zărneşti, putem ajunge în satul Măgura şi Prăpăstiile Zărneştilor (trecând pe lângă cabana Gura Râului) pe drumul forestier construit de-a lungul văii Râului Mare. Pe ruta Braşov-Bran-Moeciu de Jos circulă curse auto regulate (cu plecare din faţa Bibliotecii Judeţene Braşov). Curse regulate circulă şi între Braşov - Câmpulung - Piteşti.

Din Podu Dâmboviţei se poate ajunge la cabana Brusturet pe drumul forestier construit în lungul Dâmbovicioarei (11 km), sau la cabana Garofiţa Pietrei Craiului (16 km), şi la casa de vânătoare Piatra Craiului (15 km), pe drumul forestier construit de-a lungul Dâmboviţei.

LOCALITĂŢI ŞI PUNCTE DE ACCES

ZĂRNEŞTI (jud. Braşov; 722 m; staţie de benzină; CEC; PTTR) De la Braşov la Zărneşti sunt 27 km pe calea ferată şi 28 km pe şosea. Este considerat ca fiind principala baza de plecare spre Piatra Craiului şi implicit spre cabanele CURMĂTURA, GURA RÂULUI ŞI PLAIUL FOII.

Situată la marginea Depresiunii Bârsei, sub Piatra Mică (în extremitatea nord-estică a masivului), localitatea are un vechi trecut istoric. În anul 1847 au fost descoperite un vas metalic cu trei picioare şi mai multe cărămizi cu insemnele legiunii romane a XXII-a GEMINA. Existentă încă din 1475, biserica oriodoxă, ctitorie a lui Neagoe Basarab, păstrează valoroase picturi murale datate din anul 1782. La intrarea în oraş, în cartierul Tohanu Vechi, a fost ridicat un monument în amintirea victoriei lui Constantin Brâncoveanu (din 1690), împotriva armatei austriece condusă de generalul Heissler. În iunie 1855 începe construcţia fabricii de hârtie a lui George Bariţiu care, extinsă şi modernizată, funcţionează şi astăzi. Posibilităţi de cazare: Cabana Gura Râului (9 068-220331)

BRAN (jud. Braşov; 752 m; 27 km de la Braşov pe DN73; curse auto regulate; staţie de benzină; PTTR) Deşi nu este un punct principal de acces spre Piatra Craiului (mai mult pentru munţii Bucegi), localitatea este o poartă deschisă de pătrundere în culoarul Rucăr - Bran, dinspre Braşov. Important centru turistic, datorită aşezării la poalele Bucegilor şi Pietrei Craiului, localitatea se mândreşte cu un bogat trecut istoric.

Aici se află CASTELUL BRAN constant de meşteri braşoveni, în urma privilegiului din 13 noiembrie 1377, acordat de Ludovic de Anjou locuitorilor de la poalele Tâmpei. Castelul a jucat un rol

deosebit, asigurând securitatea drumului comercial ce străbătea culoarul de la Bran spre Rucăr şi Câmpulung. În 1395 castelul a intrat în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, iar după 1498 a aparţinut secole de-a rândul oraşului Braşov. La începutul secolului at XX-lea fost transformat în reşedinţă regală. Astăzi este amenajat în incinta castelului MUZEUL DE ISTORIE şi ARTĂ MEDIEVALĂ.

În apropierea castelului, în fostul parc al cetăţii este amenajat MUZEUL DE ETNOGRAFIE. Reprezentativ pentru zona Branului, muzeul reuneşte cele mai semnificative forme de habitat, instalaţii de tehnică ţărănească, costume populare, ceramică. Cele două muzee se pot vizita în tot cursul anului. Amintim că în parcul din centrul comunei se află bustul lui Ion Puşcariu (1828 - 1912) avocat, istoric şi poet, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. Din Bran se pot face excursii spre satele risipite pe platforma Branului: Simon, Măgura, Peştera, Şirnea.

Posibilităţi de cazare:

- POPASUL TURISTIC UN BĂIAT ŞI O FATĂ (la 21 km de Braşov, în localitatea Tohanu Nou, la intrarea în Bran; 9 068-220618). Cazare categoroa a ll-a; capacitate 24 locuri, în camere de 2 paturi; apă curentă - rece şi caldă; restaurant categoria I; terasă; parcare; telefon interurban; piscina (vara).

- HANUL BRAN (în centrul comunei Bran, în apropierea castelului Bran). Cazare categoria a ll-a; capacitate 25 locuri apă curentă; restaurant; parcare; telefon.

- CABANA BRAN CASTEL (în centrul comunei Bran, pe drumul spre Predeluţ); tel 068-236404. Cazare - 3 stele; capacitate de 20 locuri, în camere de 2 şi 3 locuri; restaurant categoria I; terasă; parcare; program nonstop. .

În Bran mai putem apela şi la firmele Branimex (9 068-236642) şi S.C. Ovitours (9 068-236666), care ne pot asigura cazare şi masă în gospodăriile ţărăneşti, Branul fiind un important centru al turismului rural.

Baza de plecare (de la cabana Bran Castel) pentru traseul 20.

MOECIU DE Jos (jud. Braşov; 805 m; 31 km de la Braşov, 4 km de la Bran; curse regulate auto Braşov - Moeciu de Jos; PTTR). La 100 m de centrul comunei începe drumul asfaltat, care conduce spre satul Peştera (12 km) şi spre Casa Folea (14 km). Baza de plecare pentru traseul 27 (marcaj cruce roşie).

PEŞTERA (jud. Braşov; 1100m; 12km de la Moeciu de Jos; aşezare pitorească, având casele risipite pe platforma Branului). Posibilităţi de cazare: la Casa Folea sau la gospodăriile ţărăneşti. Baza de plecare (de la Casa Folea) pentru traseele 2.3, 2.4 şi 26.

ŞIRNEA (jud. Braşov; 1150 m) La 44 km de Braşov se ramifică spre dreapta drumul comunal, cunoscut sub numele de Drumul Şirnii care după 3 km ajunge în centrul comunei. Aşezată într-un cadru deosebit de pitoresc, localitatea este pe cale să devină un important centru turistic al zonei. Baza de plecare pentru: traseul 28 (marcaj triunghi roşu)

FUNDATA (jud. Braşov; 1270 m) Aflată în apropierea pasului Giuvala, localitatea, atestată documentar din anul 1762, este una dintre cele mai înalte aşezări din Carpaţii Româneşti. Aici s-a născut marea actriţă Silvia Popovici. Localitatea se află pe culmea principală a Carpaţilor Meridionali, în zona de contact dintre Piatra Craiului şi masivul Leaota şi ar fi trebuit să fie un important punct de legătură al traseului turistic de creastă, marcat cu bandă roşie. Traseul de legătură cu Piatra Craiului, amintit în hărţi ca fiind marcat cu bandă roşie, în realitate este nemarcat. Configuraţia lui este următoarea: Fundata - vârful Predealul - Mormântul Florichii (1226 m) - satul Ciocanu - Şirnea. De aici începe urcuşul până la

Crucea Spărturilor, unde întâlneşte marcajul cruce albastră, care vine din satul Ciocanu. Cele două marcaje străbat muntele Piatra Galbenă până în Curmătura Groapelor, unde intersectează marcajul triunghi roşu (traseul 28). Traseul nostru lasă în stânga celelalte două marcaje şi continuă pe culmea Coja până în Şaua Joaca - La Table, unde intersectează marcajul traseului 2.4. Timp total de mers: aproximativ 5 - 6 ore.

PODU DÂMBOVIŢEI (jud. Argeş; 730 m; 53 km de Braşov şi 29 km de Câmpulung; curse auto Braşov - Piteşti). Se află în depresiunea Podu Dâmboviţei la confluenţa râurilor Dâmboviţa şi Dâmbovicioara. În jurul depresiunii se găseşte cel mai mare complex de chei din ţară - 23 de chei. Pereţii crenelaţi de calcar ce o înconjoară conferă localităţii un pitoresc deosebit, la care concură din plin despicăturile adânci sub forma de chei, pe care Dâmboviţa şi afluenţii săi le fac la pătrunderea şi la ieşirea din depresiune. Numele aşezării este consemnat încă din secolul al XVI-lea, aici existând un pod de lemn peste apa Dâmboviţei, amintit şi de călătorul Paul de Alep sub denumirea de Puntea lui Socol. A fost refăcut din piatră din porunca lui Constantin Brâncoveanu.

Podu Dâmboviţei este şi un important centru turistic, în apropiere aflându-se un complex muzeistic de o factură cu totul deosebită. La iniţiativa dramaturgului Paul Everac, drumul national, pe parcursul câtorva kilometri, este însoţitde frumoase ansambluri sculpturale.

Localitatea este o importantă răscruce de drumuri turistice pentru accesul spre munţii Iezer - Păpuşa, Făgăraş, Piatra Craiului, Leaota şi Bucegi. Baza de plecare pentru: traseul 4 şi traseul 29. Posibilităţi de cazare. Putem opta între cazare la localnici sau la

- Cabana DÂMBOVICIOARA (la 500 m de centrul comunei, înspre Braşov). Cazare categoria a ll-a; capacitate - 40 locuri, în camere de 2 - 3 locuri; apă curentă caldă şi rece; restaurant - 90 locuri. Informaţii: telefon int.44 A, prin centrala Rucăr.

- Cabana PIATRA CRAIULUI (1100 m; pe DN73 la 3 km de centrul comunei, spre Braşov). Este aşezată într-un peisaj superb cu o largă privelişte spre masivul Piatra Craiului. Cazare - o stea; capacitate - 50 locuri în camere de 2,3,4,7 paturi; apă curentă rece şi caldă; cestaurant categoria a ll-a , 90 locuri; terasâ; parcare; camping - 20 locuri. Informaţii - 9 int 27 prin oficiul Rucăr.

DÂMBOVICIOARA (judeţul Argeş; 850 m; 5 km de la Podu Dâmboviţei). Localitate pitorească, aşezată pe valea Dâmbovicioarei, având casele risipite pe muntele Piatra Galbenă până la altitudinea de 1100 m. La 1 km, în amonte de comună, se află cunoscuta peşteră Dâmbovicioara . Pe valea Dâmbovicioarei continuă traseul spre cabana Brusturet, marcaj bandă albastră. Baza de plecare pentru traseul 30 (marcaj cruce albastră) Dâmbovicioara - satul Ciocanu - Curmătura Groapelor - Valea Seacă a Pietrelor – La Table.

Datorită reliefului accidentat, masivul Piatra Craiului dispune de un număr redus de cabane, cele existente fiind aşezate la baza masivului (cu excepţia cabanei Curmătura). Afluenţa mare a turiştilor în zona nordică a masivului, datorită posibilităţilor de a ajunge mai uşor (oraşul Zâmeşti fiind principala baza de plecare), a dus la o amplasare neuniformă a cabanelor. De fapt 80% din traficul turistic este preluat de cele două cabane: CURMĂTURA şi PLAIUL FOII.

Depărtarea prea mare a localităţilor din sud faţă de Piatra Craiului, precum şi lipsa unor mijloace rapide de transport la baza masivului, nu au favorizat dezvoltarea traficului turistic şi, implicit, apariţia

cabanelor în zona sudică a masivului. La cabanele Gura Râului, Plaiul Foii, Brusturet, Garofiţa Pietrei Craiului, precum şi la Casa Folea (în comuna Peştera), putem ajunge şi cu mijloace auto.

CABANE TURISTICECABANA CURMĂTURA (1470 m). Se află la cea mai mare altitudine din masiv. Este situată

pe versantul nord-estic, în apropiere de Şaua Curmăturii. A fost construită în 1938 şi actualmente este bine gospodărită de cabanierul Boltros Roland.

CAPACITATE: 72 locuri, în camere de 2, 5, 16 şi 20 paturi. Bufet-restaurant; apă la izvor; nu are curent electric; deschisă în tot cursul anului.

ACCES: din Zărneşti, pe traseul. 18, sau pe traseul 19 (ambele bandă galbenă).

BAZA DE PORNIRE pentru: traseele turistice din zona nordică a masivului (traseele.23, 25 şi 26 ); Piatra Mică (traseul 22); traseul de creastă (traseul 24).

CABANA PLAIUL FOII (849 m). Situată pe malul stâng al Bârsei Mari sub culmea Gruiul Lung, cabana are o privelişte superbă spre versantul vestic al Pietrei Craiului. Este cea mai veche cabana din masiv, fiind construită şi inaugurată de SKV Braşov în anul 1936. În momentul de faţă este gospodărită de cabanierul Tătaru Gheorghe.

ACCES: pe jos sau cu mijloace auto din Zărneşti, pe drumul forestier construit pe malul Bârsei Mari - 13 km, (traseul 1).

CAPACITATE: în cabana - 17 locuri; în anexe - 21, respectiv 28 locuri. Bufet-restaurant; apă la izvor; lumină electrică (generator propriu); locuri de parcare şi montare corturi; nu are telefon. Este deschisă în tot cursul anului. In apropiere se află Postul de prim-ajutor, SALVAMONT Zărneşti.

BAZA DE PORNIRE pentru: traseul de legătură cu munţii Făgăraş (traseul 12); traseele de legătură cu masivul Iezer-Păpuşa (traseele 4 şi 5); traseele de pe versantul nord-vestic şi cele spre versantul vestic (traseele 2,3 şi 13).

CABANA GURA RÂULUI (740 m)

ACCES: Situată în Zărneşti pe str. Râului, la 45 minute de gară, pe malul drept al Râului Mare. De aici începe drumul forestier spre Prăpăstiile Zărneştilor cu legătură spre satul Măgura.

CAPACITATE: 45 locuri în camere de 2,3 şi 8 paturi; bufet-restaurant; apă curentă rece şi caldă; parcare; deschisă în tot cursul anului. Informaţii: 9 068-220331.

BAZA DE PORNIRE pentru: traseul de legătură cu munţii Bucegi. (traseul 20) şi traseele din zona nordică a masivului (2.4, 14.4, 18 şi 21).

CABANA BRUSTURET (992 m). Situată la baza versantului estic, la confluenţa Văii Seci a Pietrelor cu Valea cu Apă, a fost data în folosinţă în anul 1969. Este singura cabana cu program permanent din extremitatea sudică a masivului.

ACCES: Accesibilă cu mijloace auto, din comuna Podu Dâmboviţei (DN73), pe drumul forestier, construit de-a lungul Dâmbovicioarei - 11 km.

CAPACITATE: 60 locuri în camere de 2,3 şi 4 paturi; camping - 8 locuri; bufet restaurant; curent electric; apă curentă; parcare; nu are telefon; deschisă în tot cursul anului cu excepţia lunii februarie, când este închisă. Lângă cabana mai există două case de adăpost: cabana Căprioara şi cabana Pietricica.

BAZA DE PORNIRE pentru traseele 29 şi 31.

CASA FOLEA (1200 m). Vechea casă de adăpost este situată la capătul de sus al satului Peştera, la baza muntelui Toancheş, în partea estică a masivului.

ACCES: Cu mijloace auto sau pe jos, din centrul comunei Moeciu de Jos - aproximativ 14 km (traseul 27).

CAPACITATE: 4 camere a câte 4 locuri fiecare; bufet; apă la izvor; curent electric; funcţionează numai vara.

BAZA DE PORNIRE pentru traseele 2.4 şi 26.

CABANA GAROFIŢA PIETREI CRAIULUI (1100 m). Amenajată şi administrată de clubul turistic România Pitorească din Piteşti, a fost data în folosinţă în 1979. Este situată la baza versantului vestic, în extremitatea sudică a masivului, pe Valea Dragoslăvenilor.

ACCES: Accesibilă auto din Podu Dâmboviţei, pe drumul forestier construit de-a lungul Dâmboviţei. După 12 km, în dreptul UHE Clăbucet, trecem podul, apoi la bifurcaţie urmăm spre stânga drumul forestier pe Valea Dragoslăvenilor încă aproximativ 4 km. Deşi se află foarte aproape de superbele trasee din partea sudică a abruptului apusean, cabana nu poate fi exploatată la adevărata ei valoare din două motive: accesibilitate greoaie şi lipsa unui cabanier permanent.

CAPACITATE: 50 locuri în camere de 4,8 şi 18 paturi; apă de la izvor; nu are curent electric; nu are bufet.

BAZA DE PORNIRE pentru traseele 7 şi 8.

CASA DE VÂNĂTOARE PIATRA CRAIULUI (1090 m) Este situată pe versantul vestic în extremitatea sudică a masivului. Este construită într-o poieniţă, aflată pe cumpăna de ape dintre Valea lui Ivan şi Valea cu Apă, având 6 privelişte superbă asupra Marelui Grohotiş şi a culmii Pietricica.

ACCES: Cu mijloace auto, din comuna Podu Dâmboviţei. Aparţine de Ocolul Silvic Rucăr şi este accesibilă turştilor doar în cazuri de forţă majoră. Dispune de 50 locuri; curent electric; apă curentă; telefon; situată pe traseul turistic 4 (triunghi roşu).

REFUGIIREFUGIUL DIANA (1510 m). Este situat pe versantul nord-vestic, în poiana Curmătura

Prăpăstiilor. Distrus de un incendiu în vara anului 1980, refugiul a fost parţial reconstruit în toamna anului 1993 la iniţiativa clubului de turism Condorul Braşov, cu sprijinul vânătorilor de munte din Ghimbav şi al membrilor cercurilor de turism din ţară. Există doar construcţia din lemn fără a fi montate şi priciurile. Transportul şi montarea refugiului s-au făcut cu mari eforturi şi ar fi păcat dacă turiştii ar distruge ce s-a construit până acum.

ACCES: Din Zărneşti pe traseul 14.1 (bandă albastră) sau din Plaiul Foii pe traseul 13 (triunghi galben).

CAPACITATE: aproximativ 15 locuri; se doarme în condiţii de bivuac; nu există apă (izvor la 30 minute, în coborâre în Poiana de sub Colţii Chiliilor).

TRASEE DE LEGATURĂ: spre Şaua Padinei Închise, traseul 14.2 (bandă albastră ); spre vârful Padina Popii, traseul 17 (triunghi albastru).

REFUGIUL ŞPIRLA (1420 m).Este situat pe versantul nord-vestic, într-o poieniţă aflată pe cumpăna de ape dintre Valea Şpirlei şi Valea Tămaşului. Construit din lemn de către Salvamont Zărneşti, a fost dat în folosinţă în 1972.

ACCES: pe traseul 2.1 (bandă roşie ), la 1 oră de mers de cabana Plaiul Foii.

CAPACITATE: 16 locuri la priciuri; se doarme în condiţii de bivuac; nu are apă; izvor la aproximativ 15 minute,în coborâre, Şipotul Şpirla.

TRASEE DE LEGĂTURĂ: spre vârful La Om, traseul 2.2 (bandă roşie ); spre Umerii Pietrei Craiului şi munţii Făgăraş, traseul de creastă (bandă roşie).

REFUGIUL DE LA VÂRFUL ASCUŢIT (2150 m) Situat pe Creasta Nordică, la sud de Vârful Ascuţit, este refugiul aflat la cea mai înaltă altitudine din masiv. Construcţia de forma semisferică este realizată din mase plastice şi fibră de sticlă. A fost transportat şi montat de Salvamont Zărneşti pe locul vechiului refugiu din lemn care a ars în 1965. Este parţial deteriorat.

ACCES: Se află pe traseul 24.1, de creastă, marcat cu punct roşu.

CAPACITATE: 8-10 locuri la priciuri; se doarme în condiţii de bivuac; nu are apă; izvor la aproximativ 1 oră în Padina Închisă, izvorul La Găvan.

TRASEE DE LEGĂTURĂ: traseul 23 spre cabana Curmătura prin Padinile Frumoase (triunghi albastru).

REFUGIUL CĂSUŢA CU ZORELE (1000 m) Este situat la aproximativ 1,5 km mai jos de casa de vânătoare Piatra Craiului, pe drumul forestier care urcă de la UHE Clăbucet. Amenajat într-o fostă cabană forestieră, prezenţa lui este binevenită, în condiţiile în care nu putem fi găzduiţi la casa de vânătoare.

ACCES: Situat pe traseul 4 (triunghi roşu).

CAPACITATE: 25 locuri; se doarme în condiţii de bivuac; apă la izvor.

REFUGIUL GRIND (1620 m). Este situat pe versantul estic al masivului pe Plaiul Grindului, puţin mai jos de fosta Casă Radu Negru. Actualul refugiu, construit din tablă, a fost instalat în vara anului 1983 de către membrii cluburilor de turism Amicii Salvamont şi Liliecii din Braşov.

ACCES: Este situat pe traseul 2.3 (bandă roşie) vârful La Om - La table.

CAPACITATE: 5 - 6 locun la priciuri; se doarme în condiţii de bivuac; nu are apă; izvor la 30 minute mai jos de refugiu, Şipotul Vlăduşca.

TRASEE DE LEGATURĂ: Refugiul se află mai sus, aproximativ 1oră de o importantă intersecţie din masiv, zona La table (legătură cu 8 trasee, vezi pag.85).

Amintim şi ultimile două refugii din masiv, situate însă, pe trasee nemarcate:

REFUGIUL SPERANŢELOR sau CIORÂNGA MARE (1685 m). Este situat pe versantul nord-vestic, la începutul potecii ce conduce pe Brâul Ciorânga Mare, mai sus de fosta Cabană Ascunsă. În apropiere se află cea mai frumoasă zonă alpină a masivului, Padina lui Călineţ. Construcţia de forma semisferică, este realizată din mase plastice şi fibre de sticlă. Are o capacitate de 8 locuri; se doarme în condiţii de bivuac; nu are apă; primul izvor la 45 minute în coborâre, Izvorul lui Orlovschi. Drumul de acces spre refugiu începe de la cabana Plaiul Foii.

REFUGIUL CASTELUL CRĂIŢEI (1615m). Este situat pe versantul nord-vestic, pe o brână îngustă între un fir al Vaii Şpirla şi Valea Vlăduşca. Refugiul, construit din lemn, ne deschide drumul către senzaţionala zonă alpină a masivului, cu acces spre Brâul de Mijloc.

CAPACITATE 4 locuri; se doarme în condiţii de bivuac; nu are apă; izvor la aproximativ 45 minute în coborîre, în Valea Vlăduşca. Drumul de acces spre refugiu, începe la cabana Plaiul Foii.

Turiştii surprinşi de vreme rea sau întârziaţi pe trasee se pot adăposti la stânele existente în poienile de la poalele versanţilor. Stânele sunt mai numeroase pe versantul estic. Ele îşi trag denumirea după locul unde se află. Există astfel: stâna din Poiana Tămăşel, stâna din Funduri, stâna din Grind, stâna din Vlăduşca, stâna din Curmătura şi altele.

STAREA MARCAJELOR

Marcajele din Piatra Craiului fac parte din sistemul unitar de marcaj existent în toţi munţii din Romania. Semnele folosite pentru marcarea potecilor turistice sunt: banda verticală, triunghiul, crucea şi punctul; iar culorile sunt trei: roşu, albastru şi galben, aceasta fiind şi ordinea importanţei lor. Semnele de marcaj sunt aplicate pe fond alb. In pădure, marcajele sunt aplicate pe arbori, iar în zona alpină, ele sunt trasate fie pe stânci, fie pe stâlpi de marcaj, vopsiţi în dungi cu culorile alb-negru sau galben-negru. Specific masivului sunt şi marcajele făcute din grămezi de pietre numite momâi (mai ales pe traseele nemarcate).

În general starea marcajelor, mai ales pe traseele cele mai frecventate, este bună.

Acţiunile de remarcare (ultima a fost în iulie 1996-CPNT Braşov) sunt de o mare importanţă pentru ca fluxul turistic să se desfăşoare în siguranţă. În general, în zona alpină, traseele sunt bine marcate, excepţie făcând traseele mai rar circulate (de exemplu traseul 15, Padina Hotarului) cât şi traseul 24.2 Creasta Sudică. Trasee cu marcaje deficitare sunt situate şi în zona Platformei Branului (de exemplu traseul 28, pe porţiunea Şimea-Curmătura Groapelor; traseul 30, pe porţiunea Dâmbovicioara-Ciocanu).

De la Plaiul Foii, înspre culmea Tămaşu Mare, traseul 11 are marcajul pe mari porţiuni inexistent. Traseul 5, din Curmătura Foii, înspre valea Dâmboviţei, are marcajul greu vizibil. Traseele 7 şi 8 care pornesc de la cabana Garofiţa Pietrei Craiului spre versantul vestic au marcajele rare şi greu vizibile. De asemenea există plăcuţe indicatoare distruse de intemperii, sau unele menţiuni sunt trecute eronat (semnalate în text, la traseul respectiv).

Din păcate în Zărneşti, precum şi la cabanele Curmătura şi Plaiul Foii, panourile indicatoare cu traseele turistice din masiv sunt deteriorate.

1.Zarnesti - Curmatura - Zarnesti(circuitul mic).Marcaj: banda galbena.Durata: 5-6 ore.Caracteristica: traseu usor vara; iarna practicabil partial.Traseul are loc de plecare orasul Zarnesti si loc de sosire acelasi oras, reprezentand cel mai scurt circuit turistic dintre cele 3.Din oras se iese pe drumul ce merge spre cabana Plaiul Foii(traseul 7) si, dupa un scurt parcurs, se paraseste acest drum forestier si se trece catre stanga pe un drum de picior care urca treptat pe sub padurea de sub pantele Pietrei Mici, pana la punctul de traversare a Vaii Crapaturii(980m, izvor).Din acest loc, traseul incepe sa urce pe aceasta vale, printre Piatra Mica(stanga) si Turnul Pietrei Craiului(dreapta), pana la punctul de maxima altitudine de pe intregul traseu: Saua Crapaturii(1620m) din zona Curmaturii Pietrei Craiului.Pe stanga se poate observa Acul Crapaturii.Evident, incepe o coborare continua, pe langa cabana Curmatura, apoi peste pantele impadurite de pe versantul sudic al Pietrei Mici pana la nivelul raului Mare al Zarnestilor, la iesirea di defileul Prapastiilor.Aici se poate face un poaps la Fantana lui Botorog(785m).In aval se merge pe drumul forestier care iese din Prapastii, trece pe langa carierele de piatra(Baia de Piatra) si Fantanile Domnilor, lasa in dreapta cabana Gura Raului(740m) si intra in Zarnesti pe la sud.

2.Zarnesti - Diana - Zarnesti(circuitul mojlociu).Marcaj: banda albastra.Durata: 6-8 ore.Caracteristica: traseu usor vara; nerecomandabil iarna.Reprezinta circuitul mijlociu al Pietrei Craiului Mari, parcurgand la inceput traseul nr.1 pana la Valea Crapaturii; din acest loc, valea este traversata si se urca pe sub pantele nordice ale Turnului, se trece peste

Saua Chiliilor(1090m), apoi peste Valea Padina Inchisa, pana la Refugiul Diana(1510m), lasand in stanga intrarile pe traseele 3 si 4.De la Diana se lasa in dreapta intrarile pe traseele nr.5 si 8, dupa care incepe urcusul pe Brana Caprelor, pe deasupra Padinei Inchise, prin fata Orgei Mari si pe langa Izvorul de la Gavan.Urcare inceteaza pe creasta nordica, in Saua Padinei Inchise(1950m).Din acest punct incepe coborarea pe versantul de rasarit pana la Cabana Curmatura, iar de aici, in continuare(traseul nr.1 ramane in stanga) pe la Izvoarele Vaii Curmaturii si prin defileul Prapastiilor, pana la Fantana lui Botorog, unde se face jonctiunea cu traseul nr.1, spre Zarnesti. 3.Padina Hotarului - Turnul Pietrei Craiului.Marcaj: cruce albastra.Durata*: 2-3 ore.Caracteristica: ascensiune usoara.Traseul isi are punctul de plecare dupa traversarea Vauu Crapaturii(pe traseul nr.2), in poiana din Padina lui Man(1015m), dupa care, pe Padina Hotarului, ascensiunea isi face simtita prezenta, pe o diferenta de nivel de 800m, pana sub Turnul Pietrei Craiului(1923m), fara sa intampinam dificultati deosebite, in afara diferentei de nivel si a pantei accentuate.*durata este socotita fara drumul de acces si de intoarcere(in total sunt 5-6 ore). 4.Padina Sindrilei - Turnul pietrei Craiului.Marcaj: cruce rosie.Durata*: 2-3 ore.Caracteristica: ascensiune usoara.Traseul incepe dupa trecerea peste Saua Chiliilor(1090m), pe traseul nr.2, in padurea de la poalele Turnului.Ascensiunea se desfasoara in lungul vaii de abrupt Padina Sindileriei, pe o diferenta de nivel de 600m, pana in varful Turnului, fara dificultati deosebite.Urcusul trece prin zone interesante cum ar fi: Peretele Sindileriei, Cetatea Sindileriei, Coltii Calului.*durata este socotita fara drumul de acces si de intoarcere(in total sunt 6-7 ore) 5.Refugiul Diana - Padina Popii - Creasta nordica.Marcaj: triunghi albastru.Durata*: 2-3 ore.Caracteristica: ascensiune usoara.Punctul de plecare al traseului se afla la Refugiul Diana(1480m), venind din traseul nr.2 si urcand pe deasupra Padinei Popii, pe sub peretii sudici ai Muchiei Padinei Popii(Creasta Diana), apoi pe langa strunga izvorului(1900m) si pe sub creasta nordica, pana la varful Padina Popii(2025m), unde se face jonctiunea cu traseul de creasta nr.13(otiune: coborare la cabana Curmatura, pe traseul nr.2).*durata este socotita fara drumul de acces si de intoarcere(in total sunt 7-8 ore) 6.Cabana Curmatura - Creasta nordica.Marcaj: triunghi albastru.Durata*: 2-3 ore.Caracteristica: ascensiune usoara.Traseul traverseaza in urcus usor si continuu numeroasele fire de vale seci care brazdeaza abruptul Martoiului si care poarta denumirea de Padinile Frumoase.Pe acest traseu se realizeaza un acces mai usor catre creasta muntelui, prin ocolirea zonei Turnului, iar pe de alta parte, serveste ca traseu de baza pentru numeroasele ture de alpinism din mica zona de abrupt a Martoiului.Se termina pe creasta nordica, langa Vf. Ascutit(2150m), in apropierea refugiului.Nu

are legatura cu traseul nr.5 care este marcat cu acelasi semn.*durata este socotita fara drumul de acces si de intoarcere(in total sunt 5-6 ore). 7.Zarnesti - Plaiul Foii - Vf. La Om - Zarnesti.(circuitul mare)Marcaj: banda rosie.Durata: 12-14 ore.Caracteristica: traseu in general usor, cu exceptia ascensiunii zonei La Lanturi.Avand ca punct de plecare si de sosire orasul Zarnesti, traseul reprezinta cel mai lung circuit al Pietrei Craiului Mari dintre toate cele 3 circuite.Pentru scurtarea timpului de parcugere, ar fi de preferat ca prima parte a traseului dinte Zarnesti si cabana Plaiul Foii(13km), sa fie strabatuta cu autovehicule sau carute.Din Plaiul Foii, firul Vaii Barsa Tamasului, care lasa in dreapta traseele nr.14, 15, 16 si 21, ne poarta catre Valea Spirlei(in stanga, izvor) si urca prin padure(intre muchiile Vladusca si Spirla) pana la noul refugiu renovat, Spirla(1400m).Din acest punct se

ajunge in zona numita La Zaplaz(1640m), aflata la baza abruptului apusean.Pana la creasta trebuie trecuta zona numita La Lanturi, o ascensiune dura dar care nu ar trebui sa prezinte in mod normal prea multe dificultati.Pe alocuri ne intrebuintam de cabluri de otel fixate in stanca, reusind astfel sa parcurgem o diferenta de nivel de aproximativ 600m.Pe creasta, in stanga, la mica distanta, se vede cel mai inalt varf din Piatra Craiului, Vf. La Om sau Piscul

Baciului(2239m), tot aici facandu-se jonctiunea cu traseul de creasta nr.13.Versantul de rasarit reprezinta locul prin care se face coborarea de pe creasta, poteca urmarind marcajul pe langa refugiul Grind(izvor), lasand in dreapta traseele 14, 19, 20 si ajungand in punctul numit La Table(1420m), loc aflat chiar pe cumpana de ape a Carpatilor Meridionali, intre marile bazine hidrografice Barsa-Olt si Dambovicioara-Dambovita.De La Table traseele cu nr.9 si 10 ne poarta usor si continuu pe pantele sudice si estice al muntelui Toanches, pe deasupra satului Pestera(Casa Folea, cazare), apoi pe Valea Magurii, pana la capatul inferior al Prapastiilor(Podu Magurii-800m) si la Fantana lui Botorog unde intalnim traseele nr.1 si 2.Pana la Zarnesti nu mai e mult. 8.Plaiul Foii - Refugiul DianaMarcaj: triunghi galben pe fond alb.Durata: 2-3 ore.Caracteristica: ascensiune usoara.La aproximativ 1km in aval de cabana Plaiul Foii, la confluenta Vaii Padina lui Raie cu Barsa Mare, intalnim pentru prima oara traseul ce urca Valea Padina Ursului(in stanga) si iese in Curmatura Prapastiilor, sub peretii Muchiei Padina Popii, la refugiul Diana(1480m). 9.Vladusca(La Table) - Gura PrapastiilorMarcaj: cruce rosie.

Durata: 2-3 ore.Caracteristica: traseu usor.Traseul reprezinta o varianta de vara, recomandabila pentru scurtarea traseului nr.7 si face legatura intre punctul La Table si Prapastiile Zarnestilor.Muntele Vladusca reprezinta locul de incepere al traseului, din punctul de minima altitudine La Table ; de aici poteca se angajeaza pe Valea Cheile Prapastiilor, unde se face jonctiunea cu traseul nr.2. 10.Vladusca - Martoiu - Cabana CurmaturaMarcaj: triunghi rosu.Durata: 3-4 ore.Caracteristica: traseu usor.

Trecand pe sub versantul de rasarit al crestei nordice, peste culmile joase si impadurite din aceasta zona, traseul face legatura intre zonele Vladusca-Martoiu si Curmatura Pietrei Craiului.Din punctul La Table de pe Valea Vladusca, poteca de legatura traverseaza cateva fire de obarsie ale acestei vai, trece peste Muntele Martoiu(1423m)si se angajeaza pe Valea Martoiului in jos numai pana in aproprierea

confluentei cu Valea Cheii, unde intalnim traseul nr.12.Din acest loc, cele doua trasee trec catre stanga peste cativa afluenti ai Martoiului, apoi pe langa stana din Curmatura, unde apare si traseul nr.2, de unde se urca usor pana la Cabana Curmatura. 11.Cabana Curmatura - Piatra Mica - ZanoagaMarcaj: punct albastru.Durata: 3-4 ore.Caracteristica: traseu usor.Impreuna cu traseul nr.1 acest drum pleaca de la Cabana Curmatura si urca usor pana la Saua Crapaturii(1620m); in acest punct traseele se despart , iar poteca nr.11 urca usor pe Piatra Mica pana in punctul sau de maxima altitudine - Vf. Piatra Mica(1816m), unde se afla si un monument comemorativ. Versantul sudic reprezinta coborarea de pe Vf. Pietrei Mici, pe deasupra peretilor Galbenoasei, luand sfarsit in Poiana Zanoagei de pe Muntele Zanoaga, unde se face jonctiunea cu traseul nr.1.Coborarea spre Zarnesti presupune prelungirea timpului de parcurgere cu o ora si se face pe traseul nr.1. 12.Cabana Curmatura - Toanches - PesteraMarcaj: triunghi galben.Durata: 4-5 ore.Caracteristica: traseu usor.Traseul stabileste o legatura directa intre zona Curmaturii Pietrei Craiului si satul Pestera, plecand de la Cabana Curmatura impreuna cu traseul nr.10, cu care are un parcurs comun numai pana la stana din Curmatura; aici traseul nr.10 urca spre dreapta pe Valea Martoiului, iar traseul nr.12 urca usor peste Muntele Martoiu, prin padure, coboara in Cheile Vladusca(intersectare cu traseul nr.9), urca sustinut pe muntele Toanches(1541m), trece prin Saua Priporului, pentru a cobori in cele din urma pe versanul estic al Toanchesului, la periferia satului Pestera unde intersecteaza traseul nr.7, in aproprierea Casei Folea. 13.Cabana Curmatura - Turnu - Creasta nordica - Vf. La Om - Creasta sudica - Saua Funduri - Stanele din FunduriMarcaj: punct rosu.Durata*: 12-14 ore.Caracteristica: traseu cu portiuni dificile, nerecomandabil iarna.

Traseul este o poteca ce prezinta unele portiuni de dificultate deosebita, mai ales pe prima parte a crestei sudice si strabate in intregime zona alpina a crestei Pietrei Craiului, insotind linia de creasta cu incepere din Vf.Turnu(1923m).Marcajul incepe de la Cabana Curmatura si urca direct la Turnu pe deasupra Seii Crapaturii.De aici incepe parcurgerea propriu-zisa a crestei nordice,

trecand peste piscurile principale ale acesteia: Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascutit(2150m), cele 3 Timbale, Vf. Sbirii(2220m), Vf. Caldarii Ocolite(2202m), pana la Vf. La Om sau Piscul Baciului(2239m), unde creasta nordica ia sfarsit.Continuarea traseului pe creasta sudica este mai dificila datorita unor portiuni mai expuse pe distanta dintre Coltii Grindului(Vf.Grindului-2193m)si Vf.Lespezi(2142m).Din acest punct, pana la Saua Funduri nu se mai iveste nici o dificultate, inaltimea crestei scazand

considerabil.De mentionat ar fi ca de la Vf. La Om se poate cobori fie pe traseul nr.7 spre rasarit, pana la Refugiul Grindu(1620m), fie pe acelasi traseu spre apus, prin abruptul de La Lanturi(nerecomandabil pe vreme rea), spre Cabana Plaiul Foii.Din Saua Funduri poteca ne poarta intr-o coborare usoara, pe versantul estic(Plaiul Granicerilor) pana la grupul de stane din zona subalpina a Fundurilor(1368m), unde se intersecteaza cu traseul nr.19 ce vine dinspre Cabana Brusturet(1020m).Deasupra Vaii Urzicii se poate cobori catre abruptul apusean pe traseul nr.14(nerecomandabil pe vreme rea), fie pe traseul nr.15 catre Valea Dambovitei sau catre Cabana Plaiul Foii.*durata este socotita fara drumul de intoarcere;pe creasta apa lipseste. 14.Plaiul Foii - Marele Grohotis - Saua Funduri - VladuscaMarcaj: triunghi albastru.Durata*: 8-10 ore.Caracteristica: traseu lipsit de dificultati, dar obositor.Traseul incepe de la Cabana Plaiul Foii(849m), fiind folosit ca drum de acces catre zonele de alpinism din abruptul apusean al masivului.Urmareste firul Vaii Barsa Tamasului, impreuna cu traseele nr.7, 15, 16, 21; trece pe la confluenta Vaii Runcului cu Barsa Tamasului, urca sustinut prin padure pe Plaiul Mare, pana sub spinarea Tamasului Mare; isi continua drumul peste Muntele Tamasul Mare prin Curmatura Foii(1343m), coboara usor pana la Izvorul Otetelii si urca pe coama Tamaselului(1430m), langa stana din Tamasel; urca treptat catre stanga prin padure, pana la nivelul superior al Marelui Grohotis(La Umeri-1632m), situat deasupra Vaii Urzicii; optional se poate cobori direct catre traseul nr.15 pentru intoarcerea la Plaiul Foii.Drumul continua pe un urcus pronuntat dar lipsit de dificultati, pe firul Vaii Urzicii,unde atinge creasta sudica, putin mai sus de Saua Funduri, facand aici jonctiunea cu traseul de creasta nr.13; mai departe ambele trasee coboara pe Plaiul Granicerilor pana la grupul de stane din zona Funduri unde se face jonctiunea cu traseul nr.19(catre Brusturet).Traseul nostru isi continua

drumul pe sub versantul de rasarit al Pietrei Craiului, trecand pe langa casa de vanatoare Lespezi(1400m)si oprindu-se pe linia de coama a Muntelui Vladusca, in punctul La Table unde se face jonctiunea cu traseul nr.7.De aici se poate urca pe traseul nr.19 pana la refugiul Grindu.*durata este socotita fara drumul de intoarcere la Cabana Plaiul Foii sau la Zarnesti(3-4 ore). 15.Plaiul Foii - Valea lui Ivan - Valea DamboviteiMarcaj: triunghi rosu.Durata: 5-6 ore.Caracteristica: traseu usor.Din Plaiul Foii si pana in punctul de trecere peste culmea Tamaselului(reper: stana Tamasel, 1430m), drumul este comun cu traseul nr.14.Mai departe, traseul nr.15 trece in continuare spre sud, peste firele de vale ale Tamaselului, Padinei Lancii, Piscului Rece si Piscului cu Brazi, ca si peste spinarile marunte ce le despart.In timp ce coboara, poteca trece pe langa Crucea Granicerului<1345m), apoi pe piciorul dintre Valea lui Ivan si Valea Urzicii(casa de vanatoare Piatra Craiului-1090m), dupa care, pe drumul forestier de pe Valea lui Ivan, lung de 3km, se ajunge in punctul Cojocaru(860m). 16.Plaiul Foii - Muntele Tamasul MareMarcaj: banda galbena.Durata: 3-4 ore.Caracteristica: traseu usor, dar neinteresant.Plecand de la cabana Plaiul Foii, traseul trece pe dreapta inca de la primele sute de metri parcurse pe Barsa Tamasului si incepe sa urce pe Piciorul sau Muchia Tantarenilor, pe Plaiul Runcului, catre spinarea inalta a Muntelui Tamasul Mare, sfarsind chiar pe Vf.Tamasul Mare(1735m). 17.Curmatura Foii - Valea DamboviteiMarcaj: triunghi galben.Durata: 2 ore.Caracteristica: traseu usor.Traseul are un caracter turistic strict local si serveste la accesul mai direct de pe Muntele Tamasul Mare catre valea superioara a Dambovitei.Din Curmatura Foii(1343m) coboara pe unul din firele de obarsie ale Vaii Tamasului pana la confluenta acesteia cu Dambovita. 18.Cabana Gura Raului - Satul PesteraMarcaj: cruce albastra.Durata: 2 ore.Caracteristica: traseu usor.Acest drum este important in primul rand pentru satenii din satul Pestera, intrucat leaga satul de orasul Zarnesti.El porneste de langa cabana Gura Raului si urca pe raul Mare al Zarnestilor pana la capatul inferior al Prapastiilor, in dreptul Fantanei lui Botorog.Din acest punct, drumul intoarce brusc spre stanga pe versantul sudic al Muntelui Magura Branului, lasa la stanga satul Magura(1000m), trece in lungul Muchiei lui Garnita(1168m), dupa care atinge capatul de sus al satului Pestera. 19.Dambovicioara - Cabana Brusturet - Refugiul GrinduMarcaj: banda albastra.Durata: 6-8 ore.Caracteristica: traseu usor.Traaseul strabate zonele sudice ale Pietrei Craiului, urcand catre versantul de rasarit al masivului in lungul vailor Dambovicioarei si Brusturetului, cu plecarea din mijlocul satului Dambovicioara.In Cheile Dambovicioarei se trece pe la Pestera Dambovicioara(870m), apoi pe

la izvoarele de la Galgoaie, si prin Cheile Brusturetului, pana la confluenta Vaii Seci a Pietrelor cu Valea cu Apa, unde gasim cabana Brusturet.Din acest punct incepe un urcus pronuntat pe plaiul impadurit de pe Muchia lui Stinghie care iese in zona de padure in poienile unde se gasesc stanele din Funduri(intersectare cu traseele 13 si 14); impreuna cu traseul nr.14, poteca trece spre nord pe la casa de vanatoare Lespezi si pe langa stana din Grindu, de unde putem ajunge fie in refugiul Grindu, fie catre punctul La Table de pe Muntele Vladusca. 20.Dambovicioara - Ciocanu - Sirnea - Refugiul GrinduMarcaj: cruce albastra.Durata: 6-8 ore.Caracteristica: traseu usor.Acest traseu sudic are ca punct de plecare centrul satului Dambovicioara(850m).La inceput se urca usor prin sat, apoi pe Padina Sirnii, se trece prin satul Ciocanu(1200m) si pe pantele Muntelui Piatra Galbena; Sirnea ramane in dreapta si se trece pe langa stancile de la Coltul Sparturilor(1471m), dupa care se coboara in saua impadurita Curmatura Groapelor(1396m), de pe muntele Coja(Cozia); o coborare lenta duce catre Valea Seaca a Pietrelor, intalnim soseaua forestiera care vine dinspre Brusturet, urcam pana sub stana de sub Grindu si facem jonctiunea cu traseele nr.14 si 19 in dreptul Vaii Cheia de sub Grindu si al stanii din Grindu.De aici se poate alege intre drumul catre refugiul Grindu, fie catre punctul La Table de pe Muntele Vladusca. 21.Plaiul Foii - Tamasul Mare - Valea Dambovitei - Varful Papusa - Cabana VoinaMarcaj: banda albastra.Durata: 14-16 ore.Caracteristica: traseu lung, cu mari diferente de nivel.Acest drum reprezinta un trseu lung si obositor si face legatura intre zonele turistice Piatra Craiului si Iezer-Papusa.Poteca trece peste Muntele Tamasul Mare, Valea Dambovitei si Vf. Papusa(2391m) din Muntii Iezerului.Pe portiunea dintre Plaiul Foii si Curmatura Foii drumul este comun cu traseele nr.14 si 15, dar putin inainte de Curmatura Foii el se desprinde catre dreapta, continuand sa urce pe Plaiul Mare si trecand peste spinarea Tamasului Mare, dupa care se angajeaza intr-o coborare lenta, prelunga, pe versantul sudic al Tamasului Mare.Trecand pe la Izvorul din Plai, dupa ce a facut jonctiunea cu Plaiul Turcilor, traseul trece pe deasupra stanii din Tamasul Mare, apoi pe la izvoarele Vaii lui Stanciu si pe piciorul dintre aceasta vale si Valea Richitii, oprindu-se din coborare la confluenta Vaii Rachitii cu Dambovita.Pe limita dintre masivele Piatra Craiului si Iezer-Papusa, traseul foloseste drumul forestier de pe Valea Dambovitei, coborand usor pana in apropierea Cheilor Pietrimanului, la gura Vaii Dracsinului(dreapta); de aici, patruzand pe teritoriul masivului Iezer-Papusa, traseul se angajeaza pe Valea Dracsinului in sus, urca pronuntat pe Plaiul Dracsinului, trece peste piscurile

Dracsin(2196m) si Cascue(2325m), pentru a se opri pe Vf. Papusa(2391m), unde se face jonctiunea cu traseul de creasta al Muntilor Iezerului(inca 2-3 ore pana la cabana Voinea). 22.Rucar - Pleasa Posadei - Valea DamboviteiMarcaj: triunghi rosu.Durata: 2-3 ore.Caracteristica: traseu usor.Traseul leaga direct centrul localitatii Rucar(630m) de cursul superior al Dambovitei, amonte de Cheile de la Plaiul Mare.Astfel, din centrul Rucarului se merge pe malul stang al Vaii Rausorului, apoi pe una din ultimile ulicioare care urca pe Piscul Darstei, trece peste Pleasa Posadei(1072m), prin punctul La Comori, de unde coboara pe Piscul Jugii pana la nivelul Dambovitei, intr-un punct amplasat intre catunul Saticu de Jos(800m) si intrarea in Cheile de la Plaiul Mare.

23.Giuvala - Curmatura Groapelor - VladuscaDurata: 4-6 ore.Caracteristica: traseu usor.Din dreptul caselor de la Crucea Pajurei , pe soseaua nationala nr.73, in zona Pasului Giuvala(1275m), la km. 93.5, se desprinde un drum de picior, fostul drum al granicerilor, care strabate intreaga zona de munti marunti, ce se insira pe versantul de rasarit al Pietrei

Craiului.Poteca urca pantele galmei Predealului(1332m), coboara in Saua Rogoazei si Valea Danicioarei, apoi trece pe langa galmele Rogoazei(1219m) si Tiganului(1226m), iesind din padure in apropierea punctului Mormantul Florichii(1223m), pe unde trece un drum de caruta care coboara la dreapta catre satul Sirnea, iar la stanga catre satul Ciocanu.Drumul continua pe deasupra satului Sirnea, intalneste la Crucea Sparturilor(1226m) traseul marcat nr.20, ocoleste pe la vest pantele Pietrei Galbene(1474m), Coltul Sparturilor(1471m), si Galma Sparturilor(1475m), traverseaza in lungime depresiunea izolata a Gavanului, avind tot timpul vederea spre satul Sirnea, apoi se opreste in Curmatura Groapelor(1396m), unde traseul nr.20 se lasa pe stanga.De aici pana la Vladusca, se merge pe drumul de cal directionat spre nord, prin padurea de pe Muntele Coja, se ajunge in gol pe Muntele Sasu(1486m), trece pe la Crucea Vatafului(intersectare cu traseul nr.7), sfarsind in punctul La Table de pe Muntele Vladusca.

24.Bran - Satul Pesterea - VladuscaDurata: 3-4 ore.Caracteristica: traseu usor.Traseul reprezinta singura legatura directa intre localitatea Bran(750m) si versantul estic al masivului Piatra Craiului.Pentru aproximativ 4km. se merge din centrul localitatii Bran, pe soseaua nationala 73, pana la Moeciu de Jos, iar in dreptul km. 105 se intra la dreapta pe Valea Sbarcioarei, pe un drum de caruta care urca in serpentine pe Dealul Bisericii, cu o frumoasa perspectiva asupra depresiunii Branului.Dupa un timp se ajunge in centrul satului Pestera(1103m), marcat de frumoasa biserica a satului.Mai departe, drumul ajunge in capatul de sus al satului, apoi pe la Casa Folea si face jonctiunea cu traseul marcat nr.7, ajungand astfel pe Vladusca si la refugiul Grindu. 25.Plaiul Foii - Rudarita - LerescuDurata: 3-4 ore.Caracteristica: traseu usor.Legatura dintre Piatra Craiului si capatul de rasarit al crestei principale a Muntilor Fagarasului se face folosind drumul forestier care urca pe Valea Barsa Grosetului pana la centrul forestier Rudarita(8,5km. de Plaiul Foii).Pe stanga, se merge pe poteca de pe malul paraului Lerescu, urmarind rarele semne vechi de marcaj(banda rosie) si se iese pe spinarea Muntelui Lerescu, in punctul Stana Arsa de pe Fagetul Caprei. 26.Plaiul Foii - Tamasul Mare - LerescuDurata: 5-6 ore.Caracteristica: traseu usor.Printr-o rara salbaticie, traseul strabate zona de tranzit dintre Piatra Craiului si Muntii Fagarasului. Pe distanta dintre cabana Plaiul Foii si spinarea Muntelui Tamasul Mare, se pot folosi oricare din traseele marcate cu nr.14, 15 si 16, apoi vom trece catre dreapta, chiar pe linia de coama, avand ca punct de reper Vf. Tamasul Mare(1735m) si urmarind prin mijlocul unor poieni incantatoare , vechiul traseu al drumului granicerilor, care nu paraseste linia de despartire dintre bazinul Barsei Mari(dreapta) si cel al Dambovitei(stanga), oferindu-ne o larga vedere panoramica atat asupra versantului de vest si de nord-vest al Pietrei Craiului, cat si asupra Muntilor Iezerului (Vf. Papusa, 2391m) si Muntilor Perisani(Tagla-Poiana Marului, 1200m).Din varful Tamasului Mare, drumului granicerilor trece mai intai peste Vf. Ciocanea(1658m), coboara adanc in Curmatura Tamasului(1489m), trece apoi peste Piscul Manastirii(1613m) si Fagetul Caprei(1503m), pana in punctul Stana Arsa de pe Muntele Lerescu, unde face legatura cu traseul anterior, care poate fi folosit la intoarcerea spre cabana Plaiul Foii(inca 2-3 ore). 27.Plaiul Foii - Braul Cioranga Mare - Creasta nordicaDurata: 6-8 ore.Caracteristica: traseu alpin lipsit de dificultati deosebite.Acest traseu de baza incepe de la cabana Plaiul Foii, trece imediat pe malul drept al Barsei Mari, urca usor pe un hatas insemnat cu indecele 26, trece prin pajistile di Podul lui Calinet, pana cand intra pe fagasul inferior al Padinei lui Calinet, pe care o urmeaza in sus trecand pe la izvorul

Olteanului(1010m), apoi pe la izvorul lui Orlovschi(1250m), situat imediat sub peretele de calcar care se vede si de la cabana si poarta numele de Malul Galben.Din acest punct, se cauta o iesire catre stanga, pe un valcel destul de inclinat, dar care nu poate pune probleme si se iese pe cumpana de ape dintre zona Calinetului si cea a Padinei lui Raie, in mijlocul unei paduri de molid, la 1540m.; in continuare, hatasul foarte vizibil urca prin padure, trecand pe la Adapatoarea Caprelor si pe langa refugiul Cabana Ascunsa(1685m), situat sub Braul Richitii(imediat la dreapta, vedere exceptionala asupra zonei de abrupt a Calinetului, de pe un promontoriu cu balcon: La Scara de Fier.Pentru a intra in Braul Cioranga Mare, se va trece de la Cabana Ascunsa catre stanga, in sus, pe Braul Richitii, dupa care hatasul se angajeaza pe latura de sus a unei largi prispe care incinge abruptul nord-vestic al Pietrei Craiului, purtand numele intregii zone Cioranga Mare; urcand sustinut dar fara dificultati deosebite, vom trece pe rand pe la intrarile catorva hornuri spectaculoase: Canionul Cioranga Mare, Hornul Inchis, Valcelul cu Fereastra, Valcelu Spalat, precum si pe langa intrarile numeroaselor ture de alpinism de pe acest abrupt.Pastrand in permanenta contactul cu baza peretilor si cu ramura superioara a Braului Cioranga Mare, vom iesi pe creasta nordica in jurul varfului Ascutit. Din acest loc se poate ajunge fie la cabana Curmatura, fie la refugiul Diana si apoi la cabana Plaiul Foii.

III. TRASEE TURISTICE

1. ZĂRNEŞTI - GARĂ (730 M) - CABANA PLAIUL FOII (849 m)

Marcaj: bandă roşie; semnele de marcaj sunt foarte rare. Distanţa: 13 km; Durată: 2½-3 ore. Caracteristică: traseu de pătrundere, se desfăşoară pe drumul forestier, construit în lungul Bârsei Mari, accesibil auto. Este unul dintre cele mai frecventate trasee. Din Zărneşti nu circulă curse auto.

Coborând în staţia CFR Zârneşti, urmăm spre dreapta, str. Mitropolit I. Meţianu şi ajungem în centrul oraşului (magazin universal, poştă), unde observăm panourile ruginite pe care, odinioară, se puteau identifica marcajele turistice din masiv. De aici, pentru a ieşi din oraş, avem două variante:

(1) Continuăm drumul pe str. Dr.Spârchez încă aproximativ 300 m, până în dreptul noii construcţii a CEC-ului. La bifurcaţie, urmărim drumul spre dreapta, ajungând pe str.Topliţei pe care mergem până la ieşirea din oraş.

(2) Din centrul oraşului, coborâm pe str. 1 Mai, depăşim piaţa şi după aproximativ 100 m ne abatem spre stânga. Urmărind străzile Vânători şi Topliţei, ajungem la ieşirea din Zărneşti . În continuare, porneşte drumul forestier care, străbătând locuri cu privelişti minunate, ne conduce după aproximativ 10km la cabana Plaiul Foii. La 400 m de la capătul oraşului, întâlnim pe stânga drumului un stâlp de marcaj.

Trasee de legătură: la stânga, spre cabana Curmătura (traseul nr. 19; bandă galbenă); spre refugiul Diana - Brâna Caprelor - Şaua Padinii închise (traseul nr. 14; bandă albastră ).

Ne continuăm drumul, având valea Bârsei Mari, în dreapta noastră şi după 4 km de la ieşirea din oraş depăşim Crucea lui Gârniţă, troiţă ridicată în dreapta drumului, trecând pe malul stâng al râului. Suntem în locul denumit Gura Bârsei Fierului, unde Bârsa Mare primeşte pe stânga apele Bârsei Fierului. Puţin mai sus, la bifurcaţia drumurilor forestiere, întâlnim un stâlp indicator.

Traseu de legătură: la dreapta, spre vârful Ciuma ( munţii Ţaga), marcaj triunghi roşu - 3 ore.

În stânga noastră, observăm acum, în toată splendoarea lui, abruptul nord-vestic al Pietrei Craiului. Admirăm adânca despicătură a văii Curmătura, apoi Padina Hotarului, Padina Şindileriei, şi stânca masivă a Turnurilor Dianei. Coborând puţin cu privirea, putem vedea culmea împădurită a vârfului Colţii Chiliilor. Ne continuăm drumul prin imensa luncă şi după 8 km de la ieşirea din Zărneşti, ajungem la ramificaţia cu drumul forestier de pe valea Bârsa lui Bucur (la dreapta) în locul numit Gura Bârsei lui Bucur. Aici Bârsa Mare primeşte, ca afluent, Bârsa lui Bucur. Drumul forestier trece, din nou, pe malul drept al râului, lasă în urmă frumoasa cabana a Ocolului Silvic Zărneşti, şi după aproximativ 15 minute întâlnim pe stânga drumului un stâlp indicator, în locul unde Bârsa Mare primeşte apele pârâului Padina lui Râie.

Traseu de legătură: la stânga, spre refugiul Diana, traseul nr.13, triunghi galben.

Ne continuăm drumul, şi curând valea se lărgeşte, ajungând astfel, în frumoasa poiană, unde se află cabana Plaiul Foii şi clădirile anexe. Cabana turistică, având o superbă privelişte asupra abruptului nord-vestic, se află pe malul stâng al Bârsei Mari, sub culmea Gruiul Lung. Drumul forestier nu se opreşte aici, el se bifurcă şi continuă, spre dreapta, pe Bârsa Groşetului încă 9 km şi spre stânga, pe Bârsa Tâmaşului, încă 4 km. Cabana Plaiul Foii este un important punct de convergenţă a numeroase trasee turistice din masiv şi de legătură cu masivul Iezer-Păpuşa şi munţii Făgăraş. Din păcate, la cabana nu există nici un panou cu schema traseelor turistice marcate din zonă.

Trasee de legătură spre munţii Făgăraş, traseul nr.12, bandă roşie; spre Iezer- Păpuşa, traseul nr..5, bandă albastră; spre Podu Dâmbovitei, traseul nr.4 , triunghi roşu, cu legătură spre iezer - Păpuşa; spre Marele Grohotiş - La Table , traseul nr.3, triunghi

albastru; spre vârful La Om, traseul nr.2 , bandă roşie; spre refugiul Diana, traseul nr. 13, triunghi galben .

2. PLAIUL FOII - Refugiul ŞPIRLA – LA ZAPLAZ - LA LANŢURI - ŞAUA GRIND - Vârful LA OM - COLŢII GĂINEI - refugiul GRIND - LA TABLE - ŞAUA JOACA - CASA FOLEA (PEŞTERA) - FÂNTÂNA LUI BOTOROG - ZĂRNEŞTI

Marcaj: bandă roşie. Timp:10-12ore. Caracteristica: este unul din traseele de bază din masiv, cunoscut încă din secolul trecut. Reprezintă CIRCUITUL MARE AL PIETREI CRAIULUI, fiind un traseu lung, obositor, cu secţiunea refugiul Şpirla - Şaua Grind, considerată una dintre cele mai dificile din Carpaţii Româneşti. Traseul între Şipotul Şpirla (versantul nord-vestic) şi Şipotul Vlăduşca (versantul estic) este complet lipsit de apă. Este comun cu traseul de creastă al Carpaţilor Meridionali, în porţiunea La Zaplaz - Şaua Joaca (5 - 6 ore). Traseu INTERZIS IARNA, în zona refugiul Şpirla - Şaua Grind - refugiul Grind.

2.1 Plaiul Foii (849 m) - refugiul Şpirla (1420 m)

Marcaj. bandă roşie. Timp: 1½-2 ore. Caracteristica: traseu în urcuş uşor, urmând Valea Bârsei Tămaşului şi, în continuare, Valea Şpirlei, accesibil în tot cursul anului.

Traseul începe mai sus de cabana Plaiul Foii şi se desfăşoară la început, pe drumul forestier de pe Bârsa Tămaşului (de la bifurcaţia drumurilor forestiere, spre stânga). Înaintăm pe Bârsa Tămaşului, având în stânga noastră coastele împădurite ale Muchiei Coţofenei, în dreapta Plaiul Runcului şi Plaiul Mare, iar în faţă abruptul impunător al Pietrei Craiului. Marcajul nostru, bandă roşie, este însoţit cale de aproximativ 1 km şi de marcajele triunghi roşu,triunghi albastru şi bandă albastră. La confluenţa dintre Bârsa Tămaşului şi pârâul Runcu, primul afluent pe stânga, traseele se despart, celelalte marcaje luând-o spre dreapta.

Trasee de legătură: traseul 3 (triunghi albastru ), spre La Table prin Curmătura Foii - Marele Grohotiş - Şaua Funduri, cu legătură spre cabana Brusturet din Şaua Funduri; traseul 4 (triunghi roşu ), spre Podu Dâmboviţei prin Curmătura Foii - Drumul Grănicerilor - Cojocaru, cu legătură spre masivul Iezer - Păpuşa din cătunui Cojocaru, traseul 5 (bandă albastră), spre masivul Iezer - Păpuşa prin Curmătura Foii-stâna din Tămaşul Mare - Valea Dâmboviţei. Menţionăm că, din Curmătura Foii, traseele de mai sus întâlnesc marcajul bandă roşie al traseului de creastă al Carpaţilor Meridionali.

Traseul nostru continuă pe drumul forestier şi după aproximativ 100 m depăşeşte pe stânga gura văii Vlăduşca (de aici, începe traseul nemarcat care urcă pe Valea Vlăduşca, traseul Anghelide) şi ajunge

la confluenţa Bârsei Tâmaşului cu pârâul Şpirla. Noi urmăm spre stânga poteca pe Valea Şpirlei şi după un urcuş de aproximativ 30 minute ajungem în dreptul izvorului numit Şipotul Şpirla. Aici ne aprovizionăm cu apă, pentru că este ultima sursă pentru următoarele 6 - 7 ore. Mai sus de izvor, poteca face o curbă spre dreapta şi începe să urce susţinut prin pădure, ajungând după 30 minute în poieniţa unde se află refugiul Şpirla (1420 m). De aici priveliştea imensitâţii pereţilor de calcar este copleşitoare.

2.2 Refugiul Şpîrla (1420m) - La Zaplaz (1640 m) - La Lanţuri - Şaua Grind (2150 m) - Vârful La Om

(2238 m)

Marcaj: bandă roşie. Timp: 2½ - 3 ore. Caracteristica. traseu de abrupt, dificil. Nerecomandat pe timp nefavorabil. INTERZIS IARNA - PERICOL DE AVALANŞE !

Este total lipsit de apă. Traseul a fost marcat pentru prima oară de F . Deubel în 1887, fiind cel mai vechi traseu marcat din ţară şi considerat, încă de pe atunci, ca fiind cel mai dificil traseu din Carpaţii Româneşti.

De la refugiul Şpirla ne continuăm drumul pe culmea ce constituie cumpăna de ape între Valea Şpirla (spre stânga) şi Valea Bârsa Tămaşului (spre dreapta), privind cu îngrijorare către abruptul de care ne apropiem. După aproximativ 10 minute, ajungem la o bifurcaţie a potecilor.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul (bandă roşie), spre Umerii Pietrei Craiului (de aici, legătura pentru traseul 3) - Poiana Tămăşel - Curmătura Foii, cu legătură, în continuare pe culmea Tămaşului, spre munţii Făgăraş (traseul de creastă).

Spre stânga, continuă traseul nostru care, imediat iese din pădure şi ajunge la baza unui grohotiş. Urcăm cu greutate prin grohotişul instabil şi după 15 minute, ajungem în punctul numit La Zaplaz (1640 m), unde admirăm frumoasele arcade sculptate în perete, de intemperii. Aici întâlnim o nouă bifurcaţie a traseelor turistice.

Traseu de legătură: la dreapta (marcaj bandă roşie), continuă traseul de creastă ai Carpaţilor Meridionali. Poteca se uneşte cu cea de care ne-am despărţit mai jos şi continuă spre Umerii Pietrei Craiului - Poiana Tămăşel -Curmătura Foii, cu legătură spre munţii Făgăraş.

Ne continuăm drumul spre stânga şi după un scurt urcuş, ajungem în dreptul unui jgheab numit Hornul de la Lanţuri. De aici începe porţiunea dificilă a traseului, care cere multă atenţie şi concentrare. În timpul urcuşului trebuie să avem grijă la prize, să nu dislocăm pietre, căci rocile sunt friabile, ceea ce ar periclita integritatea corporală a celor aflaţi în urma noastră. Locurile expuse, în general rupturile de pantă, sunt asigurate cu cabluri (în total 9 cabluri) care ne ajută la urcare sau la coborâre. Vara traseul nu este recomandat pe vreme nefavorabilă.

Angajându-ne în urcuş intrăm într-o lume de basm. Suntem uimiţi de măreţia pereţilor verticali, de lumea de ţancuri şi muchii, de vâlcelele cu grohotiş sau brânele pline cu flori. Cu puţin noroc şi dacă nu facem gălăgie, putem zări chiar şi caprele negre. Acest relief se datorează exclusiv rocilor calcaroase, mai precis, proprietăţii acestora de a fi solubile, relieful carstic fiind opera exclusivă a dizolvării. În această zonă, stiva de calcare atinge cea mai mare grosime din masiv (aproximativ 600 m). După ce depăşim şi al 8-lea cablu, locurile devin mai primitoare, panta se mai îndulceşte şi ne putem permite un scurt popas şi un rapid tur de orizont.

Spre dreapta vedem culmile împădurite ale munţilor Ţaga, iar spre stânga masivul Iezer - Păpuşa. În plan îndepărtat se disting culmile munţilor Făgăraş. Ne reluăm urcuşul şi curând ajungem în dreptul unei brâne, unde poteca este intersectată de Brâul de Mijloc (1890 m) în lungul căruia se desfăşoară un frumos traseu nemarcat. În partea finală a urcuşului, ne căţărăm de-a lungul unui jgheab pietros, ajutându-ne şi de ultimul cablu montat pe traseu şi poposim în Şaua Grindului(2150 m) aflată pe creasta Pietrei Craiului după aproximativ 2 ½ - 3 ore de la refugiul Şpirla (stâlp indicator).

Traseu de legătură: la dreapta, traseul nr. 24.2 (punct roşu ), Creasta Sudică - Şaua Funduri, cu legătură pentru traseul nr.3.1 (triunghi albastru).

Pe creasta, ne continuăm drumul spre stânga, însoţiţi acum şi de marcajul punct roşu şi după aproape 350 m de urcuş, ajungem pe cel mai înalt vârf din masiv, vârful La Om sau Piscul Baciului (2238 m).

Traseu de legătură: pe Creasta Nordică, traseul nr.24.1 (punct roşu) spre cabana Curmătura.

2.3 Vârful La Om (2238 m) - refugiul Grind (1620 m)

Marcaj: bandă roşie Timp: aproximativ 1oră Caracteristica: traseu de abrupt, în coborâre, lipsit de apă. INTERZIS IARNAI PERICOL DE AVALANŞE

Puţin mai jos de vârful La Om se desprinde, pe versantul estic, poteca noastră, desfăşurată pe la baza Colţilor Găinei care, după aproape 1 oră de coborâre, ajunge în dreptul refugiului Grind (1620 m). Aici putem înnopta în condiţii de bivuac. Apa o găsim numai la 30 minute, în coborâre, la Şipotul Vlăduşca. Refugiul Grind este situat pe înierbatul plai al Grindului. De aici se observă obârşia văii Cheia de sub Grind, iar deasupra ei Hornurile Grindului. Coborârea este lejeră şi acum putem face o diferenţă practică între cei doi versanţi. Mai sus de refugiul Grind, putem descoperi temelia fostei cabane Radu Negru, distrusă de o avalanşă în februarie 1953.

2.4 Refugiul Grind (1620 m) - Şipotul Vlăduşca (1400m) - La Table (1415 m) - Şaua Joaca (1436 m) - Casa Folea (1200 m) - satul Peştera - Fântâna lui Botorog - Zărneşti

Marcaj: bandă roşie. Timp: 4-4½ ore. Caracteristica: traseu în coborâre, odihnitor, lipsit de dificultăţi.

Coborând de la refugiul Grind, ajungem în pădure şi după încă 10 minute întâlnim, urcând dinspre dreapta, marcajul bandă albastră.

Traseu de legătură: traseul nr.29 (bandă albastră) spre cabana Brusturet, prin Poiana Grind şi Şaua Funduri, 2 ½-3 ore.

Ne continuăm drumul, spre stânga, în coborâre prin pădure şi după aproximativ 20 minute, ajungem la o nouă intersecţie de drumuri turistice.

Trasee de legătură: spre dreapta, traseul nr.29 (bandă albastră), spre Dâmbovicioara, prin Poiana Funduri şi cabana Brusturet; traseul nr.30 (cruce albastră), spre Dâmbovicioara, prin satul Ciocanu; traseul nr.28 (triunghi roşu), spre Şirnea; traseul nr.3.2. (triunghi albastru), spre cabana Plaiul Foii, prin Şaua Funduri - Marele Grohotiş.

Însoţiţi acum şi de marcajele bandă albastră,cruce albastră, triunghi roşu şi triunghi albastru depăşim bogata sursă de apă, Şipotul Vlăduşcă şi după 10 minute, ajungem în Poiana Vlăduşca, în punctul numit La Table, importantă răscruce a traseelor turistice din zonă (vezi tabelul cu traseele la pag.85).

Trasee de legătură: spre stânga, traseul nr.21 (cruce roşie), spre Zărneşti, prin Prăpăstii; traseul nr.25 (triunghi roşu), spre cabana Curmătura, prin Poiana Mărtoiu.

Poteca marcată cu bandă roşie continuă spre dreapta, însoţită de recentul marcaj, cruce albastră. După aproximativ 10 minute acest marcaj se desprinde în coborâre, spre dreapta, pe Valea Seacă a Pietrelor.

Traseu de legătură: traseul nr.30, ( cruce albastră), spre Dâmbovicioara (variantă).

Urmărind traseul înainte, ajungem curând în Şaua Joaca (stâlp indicator). Aici se desprinde spre dreapta (sud), poteca traseului de creastă a Carpaţilor Meridionali. Traseul este din păcate slab marcat până în Curmătura Groapelor (marcaj bandă roşie), iar de aici până în comuna Fundata, nemarcat. Segmentul de coborâre vârful La Om - Plaiul Grindului - Şaua Joaca se află pe Culmea Principală a Carpaţilor şi constituie cumpăna de ape între bazinul Oltului, la nord şi cel al Dâmboviţei, la sud. Din Şauă Joaca ne angajăm în coborâre, întâi pe malul drept apoi pe cel stâng al văii Pietrelor, poteca, bine conturată, însă slab marcată, conducându-ne la Casa Folea, în capătul de sus al satului Peştera, unde putem poposi. Între punctul La Table şi Casa Folea, timp de mers, aproape 1 oră.

Trasee de legătură: traseul nr.26, triunghi galben , spre Curmătura, peste Tdancheş, 2 1/2- Sore; traseul nr.27 , cruce roşie, spreMoeciu de Jos, 2-2½ ore.

Din spatele Casei Folea coborâm pantele muntelui Toancheş, lăsând în urmă cele câteva case ale cătunului cu acelaşi nume. În această zonă traseul este slab marcat dar, poteca, bine conturată ne conduce până în drumul forestier din Prăpăstiile Zărneştilor, unde, în dreptul stâlpului indicator ne intersectăm cu traseele care urcă din Zărneşti spre masiv.

Trasee de legătură: la stânga, traseul nr 21, cruce roşie, La Table, prin Prăpăstii; traseul nr.14.4, bandă albastră, spre Curmătura, prin Prăpăstii.

Orientându-ne către dreapta pe drum şi însoţiţi acum de cele trei marcaje ajungem, după ce mai străbatem încă 200 m, la Fântâna lui Botorog şi Podul Măgurii.

Trasee de legătură: la stânga traseul nr 18, bandă galbenă, spre Curmătura, prin Zănoaga; la dreapta, traseul nr.20, bandă roşie, spre cabana Bran Castel, cu legătură pentru munţii Bucegi.

În continuare mai avem de străbătut, încă aproximativ 4 km până la gara din Zărneşti, trecând prin fosta carieră Baia de Piatră şi depăşind cabana Gura Râului. Timp de mers de la Casa Folea până în Zărneşti, aproximativ 3 ore.

3. PLAIUL FOII – CURMĂTURA FOII - POIANA TĂMĂŞEL - VÂRFUL TĂMĂŞEL - ŞAUA TĂMĂŞEL - UMERII PIETREI CRAIULUI - MARELE GROHOTIŞ - CEARDACUL STANCIULUI - LA PREPELEAG - VALEA URZICII - ŞAUA FUNDURI - POIANA FUNDURI - POIANA GRIND - LA TABLE

Marcaj: triunghi albastru Timp: 11 - 12 ore Caracteristică: Este unul dintre cele mai spectaculoase trasee turistice din masiv, desfăşurat pe la baza versantului vestic, într-o zonă plină de frumuseţi carstice. Este fără dificultăţi până în Şaua Tămăşel. Traseu de abrupt, dificil, între Şaua Tămăşel şi Poiana Funduri. Între Poiana Funduri - La Table, traseu fără dificultăţi. Lipsit de apă între Poiana Tămăşel - La Table. INTERZIS IARNA !

3.1 Plaiul Foii (849 m) — Curmătura Foii (1375 m) — Poiana Tămăşel (1430 m) - Şaua Tămăşel(1580 m) - Marele Grohotiş - La Prepeleag (1710m) - Şaua Funduri (1889 m) - Poiana Funduri (1368 m)

Marcaj: triunghi albastru Timp: 5 - 6 ore Caracteristică: traseu în urcuş, desfăşurat, pe la baza versantului vestic. Între Şaua Tămăşel - Poiana Funduri, INTERZIS IARNA !

Traseul începe din faţa cabanei Plaiul Foii şi continuă pe drumul forestier de pe Bârsa Tămaşului până la confluenţa cu pârâul Runcu, primul afluent pe dreapta, cum urcăm. Aici, împreună cu traseele marcate cu triunghi albastru şi bandă albastră, traseul nostru se ramifică spre dreapta.

Traseu de legătură: înainte, pe drumul forestier, traseul nr.2.1, bandă roşie, spre refugiul Şpirla - vârful La Om.

Orientându-ne spre dreapta ne continuăm drumul însoţiţi de cele trei marcaje, apoi traversăm în diagonală o poieniţă şi curând începem să urcăm accentuat. Datorită unei foste exploatări forestiere, semnele de marcaj sunt rare în această zonă însă poteca, bine conturată, nu ne da posibilitatea de a greşi drumul. Ea urcă pe coastele Plaiului Mare, pe vechiul drum pastoral, apoi continuă pe culme, prin pădure. După aproximativ 1½ ore de la Plaiul Foii, ajungem în dreptul unui stâlp indicator.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul nr.5, bandă albastră, spre masivul Iezer - Păpuşa, prin valea Dâmboviţei.

Din punctul de intersecţie, ne continuăm drumul către stânga, pe curba de nivel şi după 300 m ajungem într-o poieniţă unde întâlnim un stâlp şi o băncuţă. Suntem în Curmătura Foii (1375 m) pe Culmea Tămaşului şi pe Creasta Principală a Carpaţilor Meridionali. Aici întâlnim marcajul bandă roşie.

Trasee de legătură în coborâre traseul nr.6, triunghi galben, spre valea Dâmboviţei cu legătură spre masivul Iezer- Păpuşa; spre dreapta, pe culme, traseul de legătură, bandă roşie cu munţii Făgăraş, prin Culmea Tămaşul Mare.

Marcajul nostru, însoţit acum de cele două marcaje, bandă roşie şi triunghi roşu, urmează poteca conturată spre stânga, pe Culmea Tămaşului. După aproximativ 15 minute poteca părăseşte linia de cumpănă spre dreapta, pe versantul vestic, ocolind vârful Capul Tămaşului (1507 m), continuând pe curba de nivel. Având în dreapta larga deschidere a văii Oţeţelei, poteca trece prin dreptul Izvorului Oţeţelei. ATENŢIE ! Este ultima sursă de apă pentru următoarele 7 - 8 ore.

Puţin mai sus, traseul ajunge pe culmea muntelui Tămăşel, în frumoasa poiană numită Poiana Tămăşel (1430 m). Timp de mers de la Plaiul Foii până aici, 2-2½ ore. Peisajul care ni se arată ochilor este impresionant. În faţa noastră observăm masivele stânci ale Umerilor Pietrei Craiului, iar spre dreapta, impresionantul Perete Central, având la baza lui imensele revărsări de pietre ale Marelui Grohotiş. În Poiana Tămăşel marcajele se despart din nou (stâlp indicator cu datele despre trasee distruse de intemperii).

Trasee de legătură: la dreapta, traseul nr. 7, punct galben, spre cabana Garofiţa Pietrei Craiului; înainte, traseul nr.4, triunghi roşu, spre Podu Dâmboviţei

Din Poiana Tămăşel, traseul nostru, însoţit şi de marcajul bandă roşie, urcă spre stânga, pe muntele Tămăşel (vârful Tămăşel 1644 m) şi apoi coboară în Şaua Tămăşel (1580 m). După ce depăşim şi ultimii brazi din pădure, odată ajunşi în şa, în faţa privirii se ridică brusc impresionantul abrupt Umerii Pietrei Craiului. Urcând încă aproximativ 50 m ajungem la o bifurcaţie a potecilor (stâlp indicator). Din Poiana Tămăşel până aici - 30 minute.

Traseu de legătură: la stânga, traseul de creastă, bandă roşie, spre vârful La Om (3 ore) sau refugiul Şpirla (1 oră).

Poteca noastră se orientează către dreapta şi traversează pe la baza întreg abruptul vestic al masivului. Aici, câmpuri de grohotiş alternează cu pâlcuri de pădure sau cu mici poieni. Depăşind Umerii Pietrei Craiului şi grohotişurile revărsate de-a lungul văilor Tămăşel şi Padina Lăncii (firul secundar), observăm în faţa noastră impresionantul turn de piatră numit Vârful Lăncii sau Colţul Carugelor, detaşat vizibil de ceilalţi pereţi care-l înconjoară. La baza lui se desfăşoară firul principal al Padinii Lăncii, fir ce-şi are obârşia în Poiana Închisă. După ce depăşim pe la bază vârful, ajungem la imensa revărsare de grohotiş, numită Marele Grohotiş sau Horjul Mare, în faţă se ridică impresionantul perete numit Peretele Central, fiind delimitat spre dreapta de Muchia Roşie. În peretele ei este situată Moara Dracului, o grotă din care curge un grohotiş mărunt şi roşu. În continuare trecem de grohotişurile revărsate la baza Peretelui Piscului Rece şi ajungem la o bifurcaţie a potecii.

Traseu de legătură: la dreapta, în coborâre, traseul nr.9, cruce albastră spre vârful Piscul cu Brazi (40 minute), legătură cu traseul nr.4, triunghi roşu.

Începând de la bifurcaţie, intrăm în zona numită Peretele de la Ceardac. În stânga potecii observăm o grotă numită Peştera Stanciului, ca apoi imediat să ajungem la Ceardacul Stanciului, o incintă circulară, înconjurată de pereţi înalţi de 80 m, incintă în care putem pătrunde trecând pe sub o impresionantă arcadă. Părăsim zona, depăşim încă 6 limbi de grohotiş şi ajungem în dreptul unui stâlp, puţin mai jos de punctul numit La Prepeleag. De la cabana Plaiul Foii până aici, timp, 3½ - 4 ore.

Traseu de legătură: la dreapta, în coborâre traseul nr.10, cruce roşie, spre Crucea Grănicerului (40 minute), legătură cu traseul nr.4, triunghi roşu.

Dincolo de ramificaţie începem să urcăm prin pădure, până La Prepeleag (1710 m), săritoare de 10 - 12m înălţime, pe care o depăşim prin căţărare. Ajunşi deasupra, continuăm urcuşul şi pătrundem în deschiderea enormă, unde se află Valea Urzicii. Urcăm cu greu, de-a lungul văii şi după aproximativ 1-1½ ajungem pe Creasta Sudică unde întâlnim marcajul punct roşu f(1950 m).

Traseu de legătură: la stânga, traseul nr. 24.2, punct roşu, spre Şaua Grind, pe Creasta Sudică a Pietrei Craiului (marcaj deteriorat).

Ne orientăm spre dreapta, în coborâre, însoţiţi şi de marcajul punct roşu şi după ce parcurgem aproape 400 m, ajungem în Şaua Funduri (1889 m), după 5 ½ - 6 ore de mers de la Plaiul Foii. În faţa noastră se desfăşoară culmea Pietricica care este străbătută de o potecă pastorală nemarcată şi care, după aproximativ 12 km (4 - 5 ore de mers), ajunge în dreptul comunei Podu Dâmboviţei.

Segmentul Şaua Funduri - Poiana Funduri, caracterizat printr-o coborâre continuă se desfăşoară pe versantul estic, al cărui decor odihnitor este total diferit de cel vestic, aici pantele masivului fiind acoperite de păduri sau cu păşuni întinse. Din Şaua Funduri părăsim creasta şi ne continuăm drumul spre stânga, în coborâre, pe potecă numită Plaiul Oii şi ajungem după aproximativ 40 minute, în vasta poiană de pe muntele Funduri, Poiana Funduri (1368 m). Lângă stânele aflate aici, întâlnim un stâlp de marcaj, semn că am ajuns la o nouă bifurcaţie.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul nr 29, bandă albastră, spre cabana Brusturet (timp - 1oră) şi comuna Dâmbovicioara.

3.2 Poiana Funduri (1368m) - La Table (1415 m)

Marcaj: triunghi albastru Timp : 2½ -3 ore. Caracteristică: traseu în coborâre, pe versantul estic al Pietrei Craiului.

Din Poiana Funduri urmâm poteca spre stânga, însoţiţi acum şi de marcajul bandă albastră strâbătând o zonă de păduri pentru a pătrunde apoi în Poiana Lespezi. Parcurgând în continuare poteca, largă şi odihnitoare, ajungem în marea poiană Grind (1345 m), unde se află situată stâna din Grind, în Poiana Grind, în dreptul stâlpului indicator suntem la o nouă ramificaţie de trasee.

Trasee de legătură. la dreapta, traseul nr.30, cruce albastră, spre Dâmbovicioara, prin Ciocanu; traseul nr.28, triunghi roşu, spre Şirnea; traseul nr.31, cruce galbenă, spre Brusturet, prin Valea Seacă a Pietrelor.

Poteca noastră, marcată acum cu 4 semne: triunghi albastru, triunghi roşu, bandă albastră şi cruce albastră, străbate Poiana Grind, ajungând apoi într-o poieniţă, unde printr-un stâlp indicator este semnalată ramificaţia spre refugiul Grind.

Traseu de legătură: la stânga, traseul nr.29, bandă albastră, spre refugiul Grind, 1oră.

După ce depăşim un mic pâlc de pădure intrăm în Poiana Vlăduşca.

Trasee de legătură: la stânga, în urcuş, traseul nr. 2.3, bandă roşie, spre refugiul Grind (timp 1 oră) şi vârful La Om.

În continuare, însoţiţi acum şi de marcajul bandă roşie, trecem de Şipotul Vlăduşca (1400 m), parcurgem încă 200 m şi ajungem în locul numit La Table , unde ia sfârşit traseul nostru. La Table este o importantă zonă de convergenţă a nu mai puţin de 8 trasee turistice (vezi tabelul cu trasee la pag.85).

4. PLAIUL FOII (849 m) - CURMĂTURA FOII (1375 m) - POIANA TĂMĂŞEL (1430 m) - DRUMUL

GRĂNICERILOR - CASA DE VÂNĂTOARE PIATRA CRAIULUI (1090m) - REFUGIUL CĂSUŢA CU ZORELE -

CĂTUNUL COJOCARU (860 m) - VALEA DÂMBOVIŢEI - COMUNA PODU DÂMBOVIŢEI (730 m)

Marcaj triunghi roşu. Timp : 8 - 9 ore. Caracteristică: traseu de legătură cu masivul Iezer - Păpuşa, lipsit de dificultăţi, cu o frumoasă perspectivă asupra abruptului vestic. De la casa de vânătoare Piatra Craiului, traseul este nemarcat, dar se desfăşoară de-a lungul drumului forestier ce coboară în Valea Dâmboviţei şi în continuare, până în Podu Dâmboviţei. Accesibil în tot cursul anului.

Până în Poiana Tămăşel este comun cu traseul nr. 3. Traseul începe din faţa cabana Plaiul Foii şi continuă pe Valea Bârsei Tămaşului până la confluenţa cu pârâul Runcu, primul afluent pe stânga, unde împreună cu traseele, triunghi albastru şi bandă albastră, se ramifică spre dreapta.

Traseu de legătură: înainte, pe drumul forestier, traseul nr.2.1, bandă roşie, spre refugiul Şpirla - La Om.

Pe plăcuţa indicatoare traseul nostru este semnalat astfel: Plaiul Mare - Curmătura Foii - Valea lui Ivan - Cătunul Cojocaru - Dâmboviţa - Rucăr, 7 - 8 ore. Precizări: traseul marcat cu triunghi roşu, are ca punct de sosire satul Podu Dâmboviţei şi nu Cătunul Cojocaru.

Varianta spre Rucăr - Voina, marcaj triunghi roşu, face parte din traseele turistice ale Muntelui Iezer - Păpuşa. Ne continuăm drumul însoţiţi de cele trei marcaje, triunghi roşu, triunghi albastru, bandă albastră, poteca urcând coastele Plaiului Mare, pe vechiul drum pastoral şi după 1 ½ ore de la Plaiul Foii, ajunge în dreptul unei bifurcaţii.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul nr.5, bandă albastră, spre Iezer - Păpuşa

Pe plăcuţa indicatoare, traseul nostru este semnalat astfel cabana Voina, prin Ţefeleica -11 ore. Precizări: traseul spre cabana Voina este traseu de legătură cu masivul Iezer - Păpuşa. El începe din Valea Dâmboviţei, mai jos de cătunul Cojocaru şi ajunge la cabana Voina prin Şaua Ţefeleica după aproximativ 9-10 ore.

Revenind la traseul nostru, ne continuăm drumul către stânga şi după 300 m ajungem în Curmătura Foii (1375 m), unde întâlnim marcajul bandă roşie.

Trasee de legătură. În coborâre, traseul nr.6, triunghi galben, spre Iezer - Păpuşa; la dreapta, pe culme, traseul de legătură, bandă roşie, cu munţii Făgăraş.

Traseul nostru, însoţit de celelalte două marcaje, urmează poteca conturată pe culmea Tămaşului, trece prin dreptul Izvorului Oţeţelei (ATENŢIE ! ultima sursă de apă pentru următoarele 3 - 4 ore) şi atinge culmea muntelui Tămăşel în dreptul Poienii Tămăşel. Timp de mers de la Plaiul Foii până aici 2-2½ ore. Aici marcajele se despart (stâlp indicator ruginit cu marcajele distruse de intemperii).

Trasee de legătură: la stânga, în urcuş, traseul nr.3, triunghi albastru, spre La Table, prin Şaua Funduri; traseul de creastă, bandă roşie, spre refugiul Şpirla şi vârful La Om; la dreapta, traseul nr.7, punct galben, spre cabana Garofiţa Pietrei Craiului - 1oră. Traversăm poieniţa conduşi de câţiva stâlpi de marcaj. De aici, poteca străbate zona împădurită a versantului vestic. Suntem pe Drumul Grănicerilor, vremelnică graniţă între Regat şi Transilvania.

După puţin timp de la părăsirea poienii ajungem în valea pârâului Tămăşel apoi, după un scurt urcuş, intrăm în poiana Padina Lăncii (1415 m), de unde putem admira impresionanţii pereţi verticali ai abruptului vestic, Peretele Central şi Peretele Piscului Rece. Poiana este năpădită de vegetaţie şi trebuie să fim atenţi la semnele de marcaj, După ce străbatem în coborâre poiana ajungem în valea Padina Lăncii. Aici întâlnim marcajul bandă galbenă, semnalat pe un copac şi printr-o momâie.

Traseu de legătură: la dreapta, în coborâre, traseul nr.8, bandă galbenă, spre cabana Garofiţa Pietrei Craiului - 1oră.

În continuare, după un mic ocol pe curba de nivel, ajungem în Valea Piscul Rece şi după ce depăşim o nouă culme, coborâm în Valea Piscul cu Brazi. Din această vale poteca urcă până în vârful Piscul cu Brazi (1438 m). Trecem cu greutate printre brazii rupţi de furtuni şi identificăm spre stânga traseul marcat cu cruce albastră spre Marele Grohotiş.

Traseu de legătură: la stânga, în urcuş, traseul nr 9, cruce albastră, spre Marele Grohotiş - 1oră, legătură cu traseul nr.3, triunghi albastru.

După aproximativ 10 minute de mers, în coborâre din vârf, ajungem în dreptul reperului următor, Crucea Grănicerului (1330 m), un monument metalic ridicat în memoria soldatului Dobre Matei, căzut de pe muntele Piatra Craiului în iulie 1912. De la Plaiul Foii, până aici, timp de mers, 4-4½ ore.

Traseu de legătură: la stânga, în urcuş, traseul nr. 10, cruce roşie, spre La Prepeleag (1710 m) – l oră, legătură cu traseul nr.3, triunghi albastru.

De la Crucea Grănicerului poteca coboară fără întrerupere pe culmea care desparte Valea Urzicii (stânga) de Valea lui Ivan (dreapta) până în frumoasa poiană, unde se află casa de vânătoare Piatra Craiului. De aici traseul nu mai este marcat, dar noi ne continuăm coborârea pe drumul forestier şi după aproximativ 1,5 km, ajungem în dreptul refugiului Căsuţa cu Zorele, unde ne putem adăposti la nevoie. De la refugiu până în valea Dâmboviţei (cătunul Cojocaru şi UHE Clăbucet) mai sunt 1,5 km. Înainte de a trece podul peste Dâmboviţa spre dreapta se ramifică drumul forestier pe Valea Dragoslăvenilor, drum care, după 4 km, ajunge la cabana Garofiţa Pietrei Craiului. Mai jos de cătunul Cojocaru se ramifică spre dreapta, pe Valea Şaului, poteca spre cabana Voina prin Şaua Ţefeleica (triunghi roşu ), timp 9-10 ore.

Din cătunul Cojocaru până în localitatea Podu Dâmboviţei avem de străbătut 12 km pe drumul forestier, trecând prin Săticu de Sus şi Sâticu de Jos. Din Lunca Berilei încep Cheile Mici ale Dâmboviţei. În mijlocul cheilor, în peretele din dreapta, se află Peştera Urşilor (nu se poate vizita). La ieşirea din chei, ajungem în frumoasa depresiune Podu Dâmboviţei, unde se află localitatea cu acelaşi nume.

5. PLAIUL FOII (849 m) – TĂMAŞUL MARE - VALEA DÂMBOVIŢEI (960 m)

Marcaj: bandă albastră Timp: 4 - 5 ore Caracteristica: Traseu lipsit dedificultăţi, desfăşurat în cuprinsul muntelui Tămaşul Mare. Este un traseu de legătură cu masivul Iezer - Păpuşa.

De la cabana Plaiul Foii până în pădurea de pe Plaiul Mare, puţin mai jos de Curmătura Foii, este comun cu traseul nr.3 (vezi descrierea acestuia, până la semnalarea în text a ramificaţiei) şi cu traseul nr.4. Din dreptul stâlpului indicator ne continuăm urcuşul spre dreapta şi după 15 minute, ajungem pe culmea Tămaşului Mare, unde întâlnim marcajul bandă roşie.

Traseu de legătură: la stânga, traseul de creastă, bandă roşie, spre Umerii Pietrei Craiului, 2 ore şi vârful La Om, 4 ½ - 5 ore.

Însoţiţi acum şi de marcajul bandă roşie, ne continuăm drumul spre dreapta, pe Plaiul Tămaşului şi după aproximativ 300 m poteca noastră se abate spre stânga, pe versantul sud - vestic al Tămaşului Mare.

Traseu de legătură: înainte. traseul de creastă, bandă roşie, spre Lerescu - Comisu (munţii Făgăraş), 3 - 3½ ore.

Străbătând în coborâre acest versant, poteca ajunge în dreptul Izvorului din Plai (1400 m), unde întâlneşte, urcând dinspre stânga, o importantă poteca pastorală numită Plaiul Turcilor care începe din dreptul Gurii Tămaşului. De la Izvorul din Plai, traseul străbate întinsele păşuni de pe versantul sudic al Tămaşului Mare şi coboară apoi pe drumul forestier, construit în lungul Văii lui Stanciu, până la confluenţa cu valea Dâmboviţei (960 m; 10 km, de la cătunul Cojocaru; 20 km, de la Podu Dâmboviţei). Aici se află colonia Richita a şantierului hidroenergetic de pe valea superioară a Dâmboviţei la 3 km în amonte, situându-se barajul Pecineagu.

La 2 km mai jos de colonie, în cuprinsul Cheilor Petrimanu, se desprinde spre dreapta drumul forestier, pe valea Dracsinului. De aici începe traseul marcat cu bandă albastră care face legătura spre cabanele Cuca şi Voina din masivul Iezer - Păpuşa (timp de mers, 7 - 8 ore).

6. CURMĂTURA FOII - VALEA TĂMAŞULUI - VALEA DÂMBOVIŢEI

Marcaj: triunghi galben (marcaj vechi. partial deteriorat) Timp: 2-2½ ore Caracteristica: traseu de legătură, între cabana Plaiul Foii şi masivul Iezer - Păpuşa, ramificat din traseul 3.

Traseul, rar circulat, începe chiar din spatele băncuţei aflate în poieniţa din Curmătura Foii şi permite drumeţiior să ajungă rapid în valea Dâmboviţei. În Curmătura Foii (1375 m) ajungem de la cabana Plaiul Foii, urmărind descrierea traseul nr.3, traseul fiind comun şi cu traseele 4 şi 5.

După o coborâre vertiginoasă prin pădure, ne oprim în valea Tămaşului, unde începe drumul forestier, constant în lungul văii. De aici traseul nu mai este marcat. Puţin mai jos ne intersectăm cu drumul forestier care vine din stânga, de pe valea Oţeţelei. Ne continuăm drumul şi după aproximativ 1 km ajungem la confluenţa cu râul Dâmboviţa, în punctul numit Gura Tămaşului (908 m; 4 km, de la câtunul Cojocaru). De aici începe spre dreapta, în urcuş, vechea potecă pastorală Plaiul Turcilor care intersectează traseul nr.5, bandă albastră, în zona Izvorului din Plai. Traseul marcat cu triunghi galben, continuă spre munţii Iezer – Păpuşa, prin muntele Cascuie.

7. POIANA TĂMĂŞEL (1430 m) – CABANA GAROFIŢA PIETREI CRAIULUI (1100 m)

Marcaj: punct galben (Atenţie ! Marcaj foarte rar.) Timp: aproximativ 1oră Caracteristica: traseu de legătură, fâră dificultăţi între cabana Plaiul Foii şi cabana Garofiţa Pietrei Craiului, ramificat din traseul 3.

Cabana Garofiţa Pietrei Craiului se află pe valea Dragoslăvenilor la confluenţa văilor Tămăşelului cu Padina Lăncii, la aproximativ 4 km, pe drumul forestier ce leagă cabana de cătunul Cojocaru. Nu are cabanier permanent. Din Plaiul Foii în Poiana Tămăşel se ajunge urmărind descrierea traseului nr. 3. Intrarea în traseu este nemarcată. Din Poiana Tămăşel ne orientăm spre dreapta şi după ce depăşim stâna din Tămăşel coborâm încă 300 m, până în dreptul ţarcului oilor. Depăşindu-l şi pe acesta, observăm pe versantul din stânga un fag scorburos. De aici începe, în coborâre, poteca care sfârşeşte după aproximativ 40 minute, în drumul forestier de pe valea Tămăşelului. Urmărindu-l, ajungem după 10 minute la cabana Garofiţa Pietrei Craiului. De aici ne putem continua drumul prin Padina Lăncii, marcaj cruce galbenă până la intersecţia cu traseul nr. 3. De la cabana, mergând pe drumul forestier ajungem în valea Dâmboviţei şi cătunul Cojocaru, intersecţie cu traseul nr. 3.

8. PADINA LĂNCII - CABANA GAROFIŢA PIETREI CRAIULUI

Marcaj: cruce galbenă (Atenţie ! Marcaj rar.) Timp: aproximativ 1 oră Caracteristică: traseu de legătură, lipsit de dificultăţi, ramificat din traseul nr.3. De la cabana Garofiţa Pietrei Craiului permite o ascensiune rapidă spre versantul vestic.

În valea Padina Lăncii se ajunge de la Plaiul Foii urmărind descrierea traseului nr.3 până la semnalareă în text a ramificaţiei. Traseul este semnalat cu o momâie din piatră şi marcajul cruce galbenă în coborâre pe firul văii. După aproximativ 1oră ajungem la confluenţa văii Padina Lăncii cu valea Tămăşelului, în dreptul cabanei. De aici, spre stânga, urcând pe valea Tămăşelului, se desfăşoară traseul nr.7, punct galben.

9. VÂRFUL PISCUL cu BRAZl (1438 m) - MARELE GROHOTIŞ

Marcaj: cruce albastră Timp: aproximativ 40 minute Caracteristică: traseu de legătură între traseul nr.3 şi traseul nr.4, lipsit de dificultăţi, permite o retragere rapidă din zona alpină a versantului vestic, în caz de vreme nefavorabilă.

Pe vârful Piscul cu Brazi se ajunge urmărind descrierea traseului nr.4, până la semnalarea în text a ramificaţiei. Se desfăşoară prin pădure, în urcuş şi, după aproximativ40 minute, ajunge în zona Marelui Grohotiş unde intersectează traseul nr.3.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul nr.3.1, triunghi albastru, spre Şaua Funduri – La Table ; la stânga, traseul nr.3.1, triunghi albastru, spre Umerii Pietrei Craiului şi cabana Plaiul Foii.

10. CRUCEA GRĂNICERULUI (1330 m) – LA PREPELEAG (1710 m)

Marcaj: cruce roşie (foarte bun) Timp: aproximativ 1oră Caracteristică: traseu de legătură între traseele 3 şi 4, lipsit de dificultăţi, în urcuş susţinut, permite o retragere rapidă din zona alpină, în caz de vreme nefavorabilă.

Până în dreptul Crucii Grănicerului se ajunge urmărind descrierea traseul nr.4, până la semnalarea în text a ramificaţiei. De aici traseul, bine marcat, urcă susţinut prin pădurea de molid şi după aproximativ 1oră, iese din pădure, în apropierea punctului La Prepeleag (stâlp marcaj), unde intersectează traseul nr.3.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul nr.3.1, triunghi albastru , spre Şaua Funduri — La Table; la stânga, traseul nr.3.1,triunghi albastru, spre Marele Grohotiş, Umerii Pietrei Craiului şi cabana Plaiul Foii.

11. CABANA PLAIUL FOII (849 m) - VÂRFUL TĂMAŞUL MARE (1735m)

Marcaj: bandă galbenă, în parte deteriorat Timp: 3½ - 4 ore Caracteristica: traseu fără dificultăţi, în urcuş, prin pădure, foarte rar străbătut.

Traseul începe din dreptul cabana Plaiul Foii, urmând inţial, drumul forestier pe valea Bârsei Groşetului. După ce parcurgem aproximativ 100 m, în stânga drumului întâlnim un stâlp de marcaj cu menţiunea Spre Tămaşul Mare, bandă galbenă, 3 ore.

Traseu de legătură. Înainte, traseul nr 12, spre munţii Făgăraş, prin Comisu.

Ne continuăm drumul spre stânga, printr-o poiană, pe care o străbatem către dreapta. Urcând pe linia de cumpănă a Plaiului Runcu ajungem în Şaua Mică a Runcului. Puţin mai sus depăşim câteva izvoare, avansăm cu greu prin vegetaţia abundentă şi după mai bine de 3 ore de mers, poposim pe vârful Tămaşul Mare, unde întâlnim traseul de creastă marcat cu bandă roşie.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul de creastă, bandă roşie, spre Lerescu - Comisu timp 3 ore; la stânga, traseul de creastă, bandă roşie, spre Curmătura Foii, timp 1½ ore, Umerii Pietrei Craiului şi vârful La Om.

12. PLAIUL FOII (849 m) - RUDĂRIŢA (1050 m) - ŞAUA LERESCU MIC (1450 m)

Marcaj: bandă roşie, nemarcat până la Rudăriţa Timp: 2 ore până la Rudăriţa, 9 km pe drum forestier, 3½ ore pe porţiunea Rudăriţa - Şaua Lerescu Mic. Caracteristica: traseu de legătură cu munţii Făgăraş, fără dificultăţi.

Pornind de la cabana Plaiul Foii, urmărim spre dreapta, drumul forestier de-a lungul Bârsei Groşetului. După aproximativ 100 m de la bifurcaţie întâlnim, pe stânga, o plăcuţă indicatoare cu menţiunea Spre munţii Făgăraş (vârful Comisu), 4 - 5 ore. Având în dreapta culmea Gruiul Lung, drumul ne conduce pe firul văii până la punctul forestier Rudăriţa. De aici urmăm spre stânga poteca marcată pe valea Rudăriţei. Pe plăcuţa indicatoare, citim Lerescu - Comisu - Brătila - Ludişor - cabana

Urlea, 11 ore. Marcajul nu apare iniţial dar urmărim poteca bine conturată. După 40 minute de urcuş ne abatem către stânga şi ne avântăm pe coastele muntelui Lerescu Mic. Ieşim din pădure, străbatem pajiştea şi ajungem sub Şaua Lerescu Mic, la vest de vârful cu acelaşi nume, de unde ne continuăm drumul spre creasta munţilor Făgăraş.

13. CABANA PLAIUL FOII (849 m) - VALEA URŞILOR - REFUGIUL DIANA (1510 m)

Marcaj: triunghi galben Timp: 2½-3 ore Caracteristică: traseu de legătură, accesibil în tot cursul anului.

De la cabana Plaiul Foii, coborâm în lungul drumului spre Zărneşti. După aproximativ 1,5 km întâlnim pe dreapta un stâlp indicator cu urmâtoare menţiune Spre Diana, prin valea Urşilor, 2½-3 ore. Ne abatem spre dreapta şi în continuare urmăm spre stânga cursul pârâului Padina lui Râie. Traversăm valea şi începem să urcăm prin poiana Padina Popii (Atenţie la marcaj!), până la marginea pădurii unde întâlnim valea Urşilor. De aici poteca urcă de-a lungul văii prin locuri sălbatice şi pustii.

În ultima porţiune, după un urcuş accentuat, poteca depăşeşte în dreapta un vârf singuratic numit Acul Dianei şi ajunge în poieniţa Curmătura Prăpăstiilor, unde la iniţiativa Societăţii Carpatine de Turism din Romania s-a reconstruit refugiul Diana.

Trasee de legătură: la stânga, în urcară; traseul 14.2, bandă albastră, spre Şaua Padinei Închise, prin Brâna Caprelor, 1½ - 2 ore; în coborâre traseul 14.1, bandă albastră, spre

Zărneşti, 3 ore; la dreapta, în urcare, traseul 17, triunghi albastru, spre vârful Padina Popii, prin Padina Popii, 1 ½ - 2 ore.

14. ZÂRNEŞTI - REFUGIUL DIANA - BRÂNA CAPRELOR - ŞAUA PADINII ÎNCHISE (PE CREASTA NORDICĂ) - CABANA CURMÂTURA - PRĂPĂSTIILE ZĂRNEŞTILOR - ZĂRNEŞTI

Marcaj: bandă albastră Timp: 9 -10 ore Caracteristică: Este al doilea ca lungime din cele trei circuite clasice care traversează masivul. Traseu de abrupt cu peisaje impresionante. Ţinând cont de particularităţile terenului traseul a fost împărţit în mai multe segmente.

14.1 Zărneşti (730 m) - refugiul Diana (1510 m)

Marcaj: bandă albastră Timp: 3-31/2 ore Caracteristică: traseu de pătrundere, în urcuş, accesibil în tot cursul anului.

Din spatele gării ne orientăm spre dreapta, urmărind strada Mitropolit I. Meţianu până în centru, unde observăm panourile ruginite care, odinioară, indicau traseele turistice din masiv. Coborâm pe strada 1 Mai, depăşim piaţa şi după aproximativ 100 m ne abatem spre stânga. Urmărind străzile Vânători şi Topliţei ajungem la ieşirea din oraş. De aici parcurgem încă 400 m, pe drumul care duce spre Plaiul Foii şi, în dreptul stâlpului indicator, ne abatem spre stânga.

Traseu de legătură: înainte, pe drum, traseul nr. 1, marcaj bandă roşie, spre cabana Plaiul Foii.

Continuăm mersul pe drumul de căruţă, conturat printre, culturi şi curând începem să urcăm printre fâneţele de la poalele Pietrei Mici, în zona numită Sub Bare. Însoţiţi de marcajul bandă galbenă spre Curmătura, avansăm pe potecă şi după aproape 1 ½ ore din Zărneşti, ajungem în dreptul Văii Crăpăturii (980 m).

Traseu de legătură: la stânga,traseul 19, bandă galbenă, spre Curmătura, 1½-2 ore.

De aici poteca noastră traversează valea şi pătrunde în poienile situate în Padina lui Man, unde se ramifică traseul spre vârful Turnul.

Traseu de legătură: la stânga traseul nr 15, cruce albastră, spre Padina Hotarului.

Străbâtând poieni fermecătoare, mai ales vara, când locurile sunt pline de flori, depăşim văile Padina Calului şi Padina Chicerii şi ajungem în poieniţa de sub vârful Colţii Chiliilor (1125 m). Sub vârf se află câteva grote, unde localnicii, refugiaţi în urma invaziei otomane din anul 1421, au amenajat un schit care dăinuie şi astăzi. În amintirea acestui fapt Fundaţia Sf. Nicolae din Zărneşti a montat o plăcuţă comemorativă pe o stâncă aflată în apropiere (la 27 iulie 1995).

După ce ne-am recules preţ de câteva minute, în liniştea şi răcoarea schitului, ne aprovizionăm cu apă de la micul izvoraş numit Izvorul de sub Colţii Chiliilor (1080 m) şi începem urcuşul spre Şaua Chiliilor, unde poteca face un unghi de 900, intrând în pădure. După un urcuş de aproximativ 15 minute, întâlnim, montată pe un brad, o plăcuţă indicatoare care ne semnalează ramificaţia traseului prin Padina Şindileriei.

Traseu de legătură: la stânga, traseul nr. 16, cruce roşie, spre vârful Turnul, prin Padina Şindileriei, 3-3 ½ ore.

în continuare, poteca depăşeşte intrarea în Padina Închisă şi după un urcuş accentuat, ajungem în poieniţa Curmătura Prăpăstiilor unde se află şi refugiul Diana, reconstruit în 1994.

Trasee de legătură: spre Plaiul Foii, traseul nr. 13, triunghi gaiben, 2 ½-3 ore; spre Zărneşti, traseul nr.14.1,bandă albastră, 2 ½ - 3 ore; spre Şaua Padinei Închise, traseul nr.14.2, bandă albastră; spre vârful Padina Popii, traseul nr. 17, triunghi albastru.

14.2 Refugiul Diana (1510 m) - Brâna Caprelor - Şaua Padinei Închise (1955 m)

Marcaj: bandă albastră Timp: 1 1/2-2 ore Caracteristică: traseu de abrupt, spectaculos, dificil, în ascensiune continuă. Nerecomandat pe vreme nefavorabilă, INTERZIS IARNA !

După un scurt popas ne continuăm traseul spre stânga, urcând pe la baza pereţilor masivi ai Turnului Mic al Dianei. Din acest loc poteca se strecoară în diagonală printr-o zonă plină de ţancuri şi creste. Aici, în dreapta potecii, întâlnim o peşteră de mici dimensiuni numită Grota Caprelor (1630 m). Avem în stânga priveliştea minunată a văii Bârsa Mare, dincolo de care se ridică culmile munţilor Ţaga şi Perşani, în plan îndepârtat detaşându-se Măgura Codlei. Puţin mai sus, după ce ocolim o muchie, ajungem pe o mică platformă înierbată. De aici începe Brâna Caprelor, brâu care încinge pe la baza Muchia Turnului Mic al Dianei şi care se desfăşoară pe versantul stâng al sălbaticei văi Padina Închisă.

Dincolo de vale se ridică impresionantul perete vertical numit Peretele Padinei Închise, în cuprinsul căruia observăm şi un perete striat de numeroase fisuri verticale numit Orga Mare. Cu atenţie ne continuâm drumul pe Brâna Caprelor, ajungând într-o zonă, unde urcăm cu greu prin grohotişul instabil, dar ajutându-ne de crengile jnepenilor, înaintăm cu rapiditate. După aproximativ 1½ ore de la refugiul Diana, ajungem în locul unde se află izvorul La Găvan (1880 m), singura sursă de apă din această zonă a muntelui. După efortul depus până aici apariţia lui este o binecuvântare. Apa sa, rece şi limpede, se adună într-o cavitate naturală, picurând din interiorul unei fisuri existente în perete. După un scurt popas reîncepem urcuşul, ajungând curând la o bifurcaţie. La dreapta continuă o variantă a traseului nostru care intersectează traseul nr.17, triunghi albastru, în locul numit Strunga Izvorului (timp - 10 minute). Din dreptul bifurcaţiei amintite urmărim poteca spre stânga şi după 15 minute ajungem în Şaua Padinei Închise, pe Creasta Nordică a Pietrei, Craiului.

Trasee de legătură: la dreapta.traseul 24.1, punct roşu, spre Vârful Ascuţit-vârful La Om; la stânga,traseul 24.1, punct roşu, spre vârful Turnul, ½ ore şi cabana Curmătura, 2½ ore; traseul 14.3, bandă albastră, în coborâre pe versantul estic, sprecabana Curmătura; traseul 14.2, bandă albastră, în coborâre pe versantul nord-vestic, spre refugiul Diana.

14.3 Şaua Padinei Închise (1955 m) - versantul estic - cabana Curmătura (1470 m)

Marcaj: bandă albastră Timp: 1½ - 2 ore Caracteristică: traseu de abrupt, dificil, în coborâre continuă. Nerecomandat pe vreme nefavorabilă, INTERZIS IARNA !

Din dreptul stâlpului indicator initial, poteca se abate câtre dreapta, ca apoi să coboare în lungul unui vâlcel plin de grohotiş instabil. După o scurtă coborâre poteca traversează vâlcelul spre stânga, apoi, trecând de-a lungul unei brâne, intră în pădure. La ieşire observăm în faţa culmea stâncoasă a Pietrei Mici, iar mai jos stânca numită Colţul din Curmătură (Locomotiva). Poteca se strecoară pe la baza Peretelui Alveolelor pe un grohotiş instabil şi depăşind câteva ţancuri de stânca, ajunge în pădure. De aici coborând în serpentine scurte ajunge, în final, la cabana Curmătura.

Trasee de legătură. traseul 23, triunghi albastru, spre Vârful Ascuţit; traseul 25, triunghi roşu, spre. La table prin Mărtoiu; traseul 26, triunghi g'alben, spre Casa Folea - Peştera, prin Toancheş, traseul 14.4, bandă albastră, spre Zărneşti, prin Prăpăstii; traseul 18, bandă galbenă, spre Zărneşti, prin Zănoaga; traseul 19, bandă galbenă, spre Zărneşti, prin Valea Crăpăturii; traseul 22, punct albastru, spre Piatra Mica; traseul 24.1, punct roşu, spre vârful Turnul şi Creasta Nordică şi traseul 14.3, bandă albastră, spre Şaua Padinei Închise.

14.4 Cabana Curmătura (1470 m) - Prăpăstii - Zărneşti (730 m)

Marcaj: bandă albastră Timp: 3 - 3½ ore. Caracteristică: traseu de coborâre, lipsit de dificultăţi.

Traseul prin Prăpăstii începe din dreptul cabanei Curmătura şi se conturează de-a lungul drumului de tractor care urcă spre aceasta. La 50 m de la plecare se bifurcă spre dreapta traseul 14.3, bandă albastră, spre Şaua Padinei Închise, iar la aproximativ 100 m marcajul se abate către stânga, în coborâre, părăsind marcajele triunghi albastru, triunghi roşu şi triunghi galben .

Trasee de legătură: înainte, pe drumul de tractor, traseul 23, triunghi albastru, spre Vârful Ascuţit, traseul 25, triunghi roşu, spre La table , traseul 26, triunghi galben, spreCasa Folea - Peştera.

Poteca coboară în lungul Văii Curmătura, pentru ca, imediat, să urce spre dreapta până pe culmea Piscului Curmătura, culme ce desparte valea Curmăturii (în stânga) de valea Suchelniţa (în dreapta). În continuare poteca se desfăşoară pe culme ajungând după aproximativ 1½ ore în drumul care coboară prin Prăpăstii, spre Zărneşti. Suntem la capâtul de sus al Prăpăstiilor în apropierea confluenţei văilor Curmătura şi Cheia. De aici încolo râul format se numeşte Râul Mare. Coborând prin chei întâlnim după scurt timp un stâlp indicator.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul 21, cruce roşie, spre La table 1½-2 ore cu legătură pentru refugiul Grind şi vârful La Om.

Însoţiţi de cele două marcaje, bandă albastră şi cruce roşie, ne continuăm traseul prin impresionantele chei cale de 3 km. La 200 m de Fântâna lui Botorog, în dreptul unui stâlp indicator, întâlnim marcajul bandă roşie.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul 2.4., bandă roşie, spre Casa Folea, 2 ore, refugiul Grind, 31/2-4 ore, vârful La Om, 5-5 ½ ore.

Poposind în dreptul Fântânei lui Botorog, ajungem la o nouă răscruce a traseelor turistice.

Trasee de legătură. traseul 18, bandă galbenă, spre cabana Curmătura; traseul 20, bandă roşie, spre cabana Bran Castel, legătură cu masivul Bucegi.

În continuare coborâm de-a lungul văii Râului Mare până la intrarea în Zărneşti şi de aici până la gară (timp - 1 ½ ore).

15. PADINA HOTARULUI - VÂRFUL TURNUL (1923 m)

Marcaj: cruce albastră, parţial deteriorat. Timp: 2 - 2½ ore Caracteristică: traseu de abrupt, situat pe faţa nordică a vârfului Turnul. INTERZIS IARNA !

Traseul turistic prin Padina Hotarului se desprinde din traseul 14.1, la aproximativ 200 m de Valea Crăpăturii (vezi descrierea traseului până la semnalarea în text a ramificaţiei), la altitudinea de 1015 m. Marcajul slab conturat, părăseşte poiana, intră în pădure, străbătând locuri rar circulate, până ajunge la baza imensului shanţ care este Padina Hotarului. Pe o diferenţă de nivel de aproximativ 900 m urcăm din greu, luptându-ne cu panta foarte înclinată. Depăşim o peşteră situată în peretele din dreapta noastră şi continuăm ascensiunea pe la baza Peretelui din Padina Hotarului. În continuare trecem de Săritoarea de la Grote, prin căţărare şi curând ajungem în dreptul unei păduri de jnepeni printre care ne strecurăm cu greutate până la linia crestei, unde întâlnim marcajul punct roşu.

Suntem la 50 - 60 m, în dreapta vârfului Turnul, deasupra văii Crăpăturii de unde avem două posibilităţi de continuare a drumului.

Trasee de legătură. la dreapta, traseul 24.1, punct roşu, spre vârful Turnul, Vârful Ascuţit, Vârful La Om; la stânga, traseul 24.1, punct roşu, spre cabana Curmătura, 1 oră.

16. PADINA ŞINDILERIEI - VÂRFUL TURNUL (1923 m)

Marcaj: cruce roşie, stare foarte bună, executat în august 1996 Timp: 3-3 ½ ore Caracteristică: traseu de abrupt, situat pefaţa nordică a vârfului Turnul. INTERZIS IARNA!

Traseul turistic prin Padina Şindileriei se desprinde din traseul 14.1 la aproximativ 500 m în urcuş din Şaua Chiliilor (vezi descrierea traseului până la semnalarea în text a ramificaţiei). Durata din Zărneşti până la baza traseului 2-2½ ore.

Traseul, care ne poartă prin sălbatica şi puţin circulata vale a Şindileriei este de o frumuseţe deosebită. De la bifurcaţie, ne abatem spre stânga şi începem să urcăm susţinut întâi prin pădure, apoi strecurându-ne prin lăstăriş ajungem la intrarea în firul văii. Aici ne întâmpină Săritoarea de sub Scară, un prag înalt de 3 - 4 m pe care îl depăşim prin căţărare. Înainte, aici era o scară de lemn de unde şi vechea denumire a văii: Valea cu Scară.

În continuare urcăm cu greu prin grohotişul acumulat pe firul văii. Observăm în dreapta noastră Peretele Şindileriei, un zid masiv de calcare, striat de numeroase fisuri. Curând ajungem la baza unei aglomerări masive de stânci, numite Cetatea Şindileriei, de unde trecem valea către stânga şi continuăm să urcăm încă 50-60 m. Ajunşi în dreptul unei bifurcaţii ne abatem tot către stânga urmând marcajul. În dreapta continuă Vâlcelul Acului din Padina Şindileriei (acul se observă în dreapta). Înainte, pe firul vâlcelului la aproximativ 100 m sub creastă se află un mic izvor nesemnalat în literatura de specialitate până în prezent. Conduşi de marcaj străbatem cea mai dificilă porţiune a traseului desfăşurat iniţial pe muchia care desparte Padina Şindileriei de Padina Calului. În lungul potecii întâlnim şi câteva pasaje de căţărare mai expuse pe care trebuie să le depăşim cu atenţie. În apropiere de creastă poteca noastră străbate o zonă plină de jnepeni, printre care ne strecurăm cu greutate (Atenţie la marcaj !)

După aproape 3-3½ ore de la baza traseului ajungem pe Vârful Turnul de unde ne putem continuă drumul la dreapta spre Şaua Padinei Închise - Vârful Ascuţit sau la stânga spre cabana Curmătura.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul 24.1, punct roşu, spre Vârful Ascuţit şi vârful La Om; la stânga traseul 24.1, punct roşu, spre cabana Curmătura, 1 oră.

17. REFUGIUL DIANA (1510 m) – PADINA POPII - VÂRFUL PADINA POPII (1970 m)

Marcaj: triunghi albastru Timp: 2 1/2 -3 ore Caracteristică: traseu de abrupt INTERZIS IARNA !

Traseul turistic prin Padina Popii pomeşte din dreptul refugiul Diana. Aici putem ajunge din Zărneşti pe traseul 14.1 şi din Plaiul Foii, pe traseul 13. Pomind din poiană, ne abatem spre dreapta şi întrăm în pădure. Ocolim Peretele Turnului Mic al Dianei şi coborâm în Valea Urşilor, cunoscută în amonte sub numele de Vâlcelul Trecătorii Forţate sau prin Buduri. Urcând pe grohotişul văii, ajungem sub Peretele Turnului Galben al Dianei. După ce trecem şi de Turnul Mare al Dianei depăşim Umărul Padinei Popii, ajutaţi de două cabluri montate aici. Ajungem astfel în Padina Popii şi ascensiunea noastră continuă cu greutate prin grohotiş. Lăsând în stânga Peretele Mare din Padina Popii poposim în dreptul unui turn singuratic. Este Santinela din Padina Popii.

În partea finală poteca se abate spre stânga ajungând, după ce urcă susţinut de-a lungul unui jgheab îngust, în Şaua Izvorului (1920 m). De aici putem trece în Padina Închisă, întâlnind o variantă a marcajului bandă albastră, traseul 14.2, care după aproximativ 5 minute de coborâre ne conduce către izvorul La Găvan, al doilea ca înălţime din masiv. Din Şaua Izvorului poteca urcă încă 15 minute, ajungând în final, pe vârful Padina Popii, nu departe de Şaua Padinei Închise.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul 24.1, punct roşu, spre Vârful Ascuţit - vârful La Om; la stânga, traseul 24.1, punct roşu, spre vârful Turnul, ½ oră şi cabana Curmătura, 1 ½ ore.

18. ZĂRNEŞTI (730 m) - CABANA GURA RÂULUI (740 m) - FÂNTÂNA LUI BOTOROG - POIANA ZĂNOAGA (1375 m) - CABANA CURMĂTURA (1470 m)

Marcaj: bandă galbenă Timp. 2½ - 3 ore. Caracteristică: traseu de pătrundere, reprezentând cea mai scurtă cale de acces spre cabana Curmătura. Accesibil în tot cursul anului.

Pomind din spatele gării ne orientâm spre dreapta, străbatem str. Mitropolit I. Meţianu, ajungând în centrul oraşului, unde identificăm panourile indicatoare, acum ruginite, ale traseelor turistice din masiv. Spre dreapta, pe str. 1 Mai, se bifurcă traseele 1, spre Plaiul Foii, 14.1, spre refugiul Diana şi 19, spre Curmătura, prin Valea Crăpâturii.

Noi ne continuăm drumul pe str. Dr. Spârchez. Depăşind noua construcţie a CEC-ului, ajungem curând pe str. Râului. În faţă, observăm adânca despicătură a văii Râului Mare, străjuită în dreapta de Piatra Mică iar în stânga de Măgura Mică.

După aproximativ 40 minute (3 km) de mers de la gară, ajungem în dreptul cabanei Gura Râului, situată pe malul drept al Râului Mare, însoţiţi de marcajele bandă albastră (traseul 14.4), bandă roşie (traseele 2 şi 20), cruce roşie (traseul 21), ne continuăm parcursul pe drumul forestier care, trecând prin Prăpăstiile Zărneştilor, pătrunde în masiv până în apropiere de Poiana Vlăduşca. Depăşim construcţiile de captare a apei de la Fântânile Domnilor, trecem prin fosta carieră de calcar Baia de Piatra şi ajungem la Fântâna lui Botorog şi Podul Măgurii, după aproximativl ½ ore din Zârneşti.

Trasee de legătură: înainte pe valea Râului Mare, traseul 24., Bandă roşie, spre La table - refugiul Grind - vârful La Om; traseul 21, cruce roşie, La table prin Prăpăstii; traseul 14.4. Curmătura, prin Prăpăstii; la stânga, traseul 20, spre cabana Bran Castel.

Traseul nostru, marcaj bandă galbenă, urcă la dreapta prin pădure, initial în lungul Padinei lui Dănişor, ajungând după aproximativ 1 oră, în poiana Zănoaga (1375 m). De aici, avem o frumoasă perspectivă asupra abruptului estic al Pietrei Craiului, în faţa şi asupra munţilor Bucegi, înspre est. Din poiana se ramifică spre dreapta traseul în circuit spre vârful Piatra Mică şi cabana Curmătura.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul 22, punct albastru, spre vârful Piatra Mică, 1½ -2 ore.

După ce străbate poiana poteca intră în pădure, continuă pe curba de nivel sub peretele Gălbenoasa, depăşeşte clădirea Salvamontului din Zărneşti în stânga şi ajunge la primitoarea cabana Curmătura după aproape 3 ore din Zărneşti. (20 minute din poiana Zănoaga).

Trasee de legătură: traseul 22, spre Piatra Mica; traseul 19, Zărneşti, prin Valea Crăpăturii; traseul 24, spre Creasta Pietrei Craiului; traseul 23, spre Vârful Ascuţit, prin Padinile Frumoase; traseul 14.3, spre Şaua Padinei Închise; traseul 25, spre La table, traseul 26, spre Peştera, Casa Folea; traseul 14.4, Zărneşti prin Prăpăstii.

19. ZÂRNEŞTI (730 m) - VALEA CRĂPĂTURII - ŞAUA CRĂPĂTURII (1660 m) - CABANA CURMĂTURA

(1470 m)

Marcaj: bandă galbenă Timp: 3-3½ ore Caracteristică: traseu de pătrundere, semialpin, accesibil în tot cursul anului.

Din Zărneşti, până în dreptul Văii Crăpăturii, timp de 1½ ore parcursul este comun cu cel al traseului 14.1, bandă albastră (vezi descrierea traseului, până la semnalarea în text a bifurcaţiei).

Traseu de legătură: înainte, traseul 14.1, spre refugiul Diana.

Poteca noastră se abate spre stânga şi urcă susţinut pe firul văii. Curând valea se îngustează iar parcursul devine mai dificil datorită pânzelor de grohotiş pe care trebuie să le depăşim După 1oră de urcuş, ajungem în dreptul micului izvor, Şipotul Crăpăturii, aflat la baza impresionantului turn, numit Acul Crăpăturii. Puţin mai sus pătrundem în pădurea de molid, după care ieşim în Şaua Crăpăturii (1660 m), important punct de răscruce turistică.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul 24.1., spre vârful Turnul şi Creasta Pietrei Craiului; la stânga traseul 22, spre vârful Piatra Mică.

Din şa coborâm prin pădure pe poteca largă care, după aproximativ 15 minute, ajunge la cabana Curmătura.

Trasee de legătură: traseul 23, spre Vârful Ascuţit; traseul 14.3, spre Şaua Padinei Închise; traseul 14.4, spre Zărneşti,prin Prăpăstii; traseul 18, spre Zârneşti, prin Zănoaga; traseul 25, spre La table: traseul 26, spre Peştera; traseul 22, spre Piatra Mica; traseul 24, spre Creasta Pietrei Craiului.

20. ZĂRNEŞTI (730m) – MĂGURA MICĂ – CABANA BRAN CASTEL (758 m)

Marcaj: bandă roşie (partial deteriorat) Timp: 3 – 3½ ore; între Fântâna lui Botorog şi cabana Bran Castel, 2 – 2 ½ ore. Caracteristică: traseu de legătură între Piatra Craiului şi Bucegi prin Bran, cu frumoase perspective asupra abruptului estic şi asupra satelor Măgura şi Peştera. Accesibil în tot cursul anului.

Din Zărneşti până la Fântâna lui Botorog este comun cu cel al traseelor 2.4, 14.4, 18 şi 21. Durata: 1½ ore.

Trasee de legătură: traseul 2.4, bandă roşie, spre La table prin Peştera; traseul 18, bandă galbenă, spre Curmătura, prin Zănoaga; traseul 14.4 bandă albastră, spre Curmătura, prin Prăpăstii, traseul 21, cruce roşie, La table , prin Prăpăstii.

Poteca noastră se desprinde spre stânga peste Podul Măgurii şi urcă abrupt pantele Măgurii Mici intersectând pe alocuri drumul local care duce spre Măgura. După aproximativ 40 minute ajungem pe culmea Măgurii. Aici marcajul este mai rar, dar călăuziţi de poteca bine conturată, străbatem frumoase poieni întrerupte de pâlcuri de pădure. Părăsim linia culmii înspre stânga şi după o scurtă coborâre - prin pădure ajungem în dreptul cabanei Bran Castel, aflată în apropiere de centrul comunei Bran. De aici pornesc trei trasee spre munţii Bucegi.

21. ZĂRNEŞTI (730 m) - PRĂPÂSTII - LA TABLE (1415m)

Marcaj: cruce roşie Timp: 4-4½ ore Caracteristică: traseu de pătrundere, accesibil în tot cursul anului.

Din Zărneşti până la ramificaţia din dreptul Fântânii lui Botorog, parcursul este comun cu cel al traseului 18 (vezi descrierea traseului până la semnalarea în text a ramificaţiei).

Trasee de legătură: la stânga traseul 20, spre cabana Bran Castel; la dreapta traseul 18, spre cabana Curmătura, prin Zănoaga.

Însoţiţi şi de marcajele traseelor 2.4, bandă roşie şi 14.4 bandă albastră, ne continuăm mersul înainte pe drumul forestier. După aproximativ 200 m marcajul bandă roşie se desprinde spre stânga.

Traseu de legătură: la stânga, traseul 24, bandă roşie, spre Casa Folea - Peştera, 2 ore, La table, 2½ - 3 ore, refugiul Grind, 3½ - 4 ore, vârful La Om, 5 – 5 ½ ore.

Traseul nostru, însoţit şi de marcajul bandă albastră, continuă pe drum şi curând ajunge în Prăpăstiile Zârneştilor, impresionante chei, săpate de apa Râului Mare. Suntem uimiţi de sălbăticia şi măreţia pereţilor de calcar ridicaţi deasupra noastră, pereţi ce ating înălţimi de aproape 200 m. După ce depăşim o cabană îmbrăcată în tablă, ajungem într-o poieniţă, la confluenţa văilor Vlăduşca cu Râul Mare (1100 m), unde întâlnim un stâlp indicator.

Traseu de legătură: înainte, pe drum, traseul 14.4, spre cabana Curmătura.

Traseul se abate apoi spre stânga, pe Valea Vlăduşca şi după 30 minute întâlneşte drumul forestier pe care l-am părăsit puţin mai jos. Amintim că varianta (nemarcată) pe drum este mai lungă dar mai comodă. În continuare avansăm pe drumul forestier şi după ce depăşim Cheile Vlăduşca şi apoi, Cheile Pisicii, ajungem la o bifurcaţie, chiar în locul unde Vlăduşca primeşte un mic afluent, venit din pădurile Toancheşului (dreapta văii).

Traseu de legătură : la stânga, traseul 26, triunghi galben, spre Peştera, 1 - 1½ ore.

Pe parcursul a 100 m traseele sunt comune, apoi, în dreptul unei băncuţe şi a unui izvor, marcajul triunghi galben se desprinde spre dreapta, în urcuş.

Traseu de legătură la dreapta, traseul 26, triunghi galben, spre Curmătura, 2 – 2½ ore.

Urmând marcajul cruce roşie, al traseului nostru, depăşim o fostă exploatare forestieră şi după încă 20 minute de mers, - ajungem la capătul drumului forestier. De aici traseul părăseşte valea către stânga, urcând prin pădure. După 10 minute poteca traversează spre dreapta Valea Vlăduşca, pe o punte, pentru ca apoi, după câteva serpentine, să intre în însorita poiană Vlăduşca. Vara zona este împânzită de turmele de oi (Atenţie la câini!) ce pasc pe poienile întinse de pe versantul estic. Străbatem poiana pe la baza ei ajungând în dreptul unui stâlp, la bifurcaţia traseului spre cabana Curmătura.

Traseu de legătură: traseul 25, triunghi roşu, spre cabana Curmătura, 2½ - 3 ore.

Călăuziţi de cele două marcaje (în această porţiune marcajul cruce roşie fiind parţial deteriorat), străbatem mai multe luminişuri, ajungând în final în Şaua Vlăduşca, în capătul sudic al poienii cu acelaşi nume, în apropierea Şipotului Vlăduşca.

Suntem pe Culmea Principală a Carpaţilor Meridionali, în punctul numit La table (1415m), important punct de convergenţă a 8 trasee turistice. Zona La table - Şaua Joaca este cumpănă de ape între Valea Oltului, la nord şi valea Dâmboviţei, la sud. Pe un stâlp se află montată o plăcuţă cu explicaţii privind traseele turistice din zona.

[..]

Precizări. La traseul 2.3, spre refugiul Grind, timp 1 oră. La traseul 3 durata reală a parcursului spre cabana Plaiul Foii este de 7 - 8 ore. La traseul 30 marcajul real este cruce albastră şi nu bandă albastră . Are două variante, la dreapta, comun cu traseele 2.3, 3, 28, 29 şi 30 şi la stânga, comun cu traseul 2.4, bandă roşie. După 10 minute de mers împreună, traseul 30, cruce albastră se bifurcă spre dreapta, pe Valea Seacă a Pietrelor.

La traseul 2.4, durata până în satul Peştera, Casa Folea este de 1 oră.

22. CABANA CURMĂTURA (1470 m) - ŞAUA CRĂPĂTURII (1660 m) - VÂRFUL PIATRA MICĂ (1816 m) - POIANA ZĂNOAGA (1375 m)

Marcaj: punct albastru Timp: 3-3½ ore Caracteristică: este singurul traseu turistic, care străbate creasta muntelui Piatra Mică. Traseu în circuit, accesibil în tot cursul anului.

Traseul începe din dreptul cabanei Curmătura. Însoţiţi şi de marcajele punct roşu şi bandă galbenă, urcăm, la început, prin păduricea de sub Curmătura Pietrei Craiului până în Şaua Crăpăturii, unde, în dreptul stâlpului indicator, traseele se bifurcă.

Trasee de legătură: la stânga, traseul 24.1, spre vârful Turnul şi Creasta Nordică; în coborâre, prin Valea Crăpâturii, traseul 19, spre Zărneşti.

Ne orientăm către dreapta, urcând pantele cu grohotiş revărsate pe coasta muntelui, strecurându-ne în lungul unor jgheaburi adâncite între pereţii stâncoşi, pentru ca în final să ieşim pe platoul Pietrei Mici. Inaintăm printre jnepeni, străbatem platoul, ajungând pe vârful Piatra Mică lângă crucea fixată în amintirea eroilor căzuţi în primul război mondial. Timp: 2 ore.

De pe vârf ni se înfăţişează o frumoasă perspectivă. Jos, în vale, vedem oraşul Zărneşti şi depresiunea Bârsei străjuită înspre est de Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare. Înspre vest, dincolo de valea

Bârsei Mari, se întind culmile domoale ale munţilor Perşani din care iese în evidenţă Măgura Codlei. De pe vârf, coborâm cu greutate pantele sudice ale muntelui, printr-o pădure deasă, ajungând după 45 minute în capătul de sus al Poienii Zănoaga. Traversăm poiana şi ajungem în dreptul stâlpului indicator, unde întâlnim traseul 18, bandă galbenă.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul 18, bandă galbenă, spre cabana Curmătura, 20 minute; la stânga traseul 16, bandă galbenă, spre Zărneşti, 2-2½ ore.

23. CABANA CURMĂTURA (1470 m) - PADINILE FRUMOASE - VÂRFUL ASCUŢIT (2156 m)

Marcaj: triunghi albastru Timp: 2 - 2½ ore Caracteristică: traseu de abrupt, în urcuş. INTERZIS IARNA !

Traseul pomeşte de la cabana Curmătura pe drumul de tractor ce urcă spre aceasta, fiind însoţit şi de marcajele bandă albastră, triunghi galben şi triunghi roşu. La mică distanţă de cabana, se desprinde la dreapta, spre creasta, traseul 14.3 iar puţin mai jos, se bifurcă la stânga, în coborâre, traseul 14.4, bandă albastră, spre Zârneşti. După un parcurs de aproape 200 m, poteca noastră se abate spre dreapta, părăsind drumul şi marcajele triunghi galben şi triunghi roşu.

Trasee de legătură la stânga, traseul 25, spre La table, traseul 26, spre Peştera.

Marcajul nostru urcă susţinut prin pădure, ieşind într-o frumoasă poiana. Suntem deasupra firelor de obârşie a unui întreg mănunchi de văi, zonă ce a primit denumirea de Padinile Frumoase. Însoţiţi şi de câţiva stâlpi de marcaj, traversăm poiana, urcând către marginea ei superioară. Ajunşi în albia unui vâlcel plin de grohotiş începem să-l urcăm. De aici, peisajul se schimbă radical. Pe o diferenţă de nivel de aproximativ 300 m înaintăm cu greu, depăşind praguri de stâncă şi limbi de grohotiş.

In dreptul unui jgheab îngust, urcăm ajutaţi şi de un cablu. După ce depăşim acest loc, destul de periculos, ajungem în partea finală a traseului. Poteca urcă în serpentine scurte, trecând printre tufe de smirdar sau peste pânze de grohotiş, luând sfârşit pe Creasta Nordică, în apropierea refugiului de la Vârful Ascuţit unde intersectează marcajul punct roşu al traseului 24.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul 24.1, punct roşu, spre vârful Padina Popii (1 oră), vârfulTurnul (1 ½ ore), cabana Curmătura (2 ½ ore); lastânga, traseul 24.1, spre vârful La Om (3 ore) şi Creasta Sudică.

24. CABANA CURMĂTURA (1470 m) - CREASTA PIETREI CRAIULUI - ŞAUA FUNDURI (1889 m) -

POIANA FUNDURI (1368m)

Marcaj punct roşu Timp 11-12 ore Caracteristică. traseul de creastă este unul dintre cele mai grele, dar şi printre cele mai frumoase trasee din masiv. Este recomandat turiştilor antrenaţi, obişnuiţi cu căţărarea pe stânci. De la cabana Curmătura, se pot parcurge şi porţiuni mai mici ale crestei, alegând trasee în circuit Este lipsit de apă. Nerecomandat pe vreme rea şi INTERZIS IARNA. Surprinşi de vreme rea, ne putem retrage de pe creastă, numai pe unul din traseele turistice marcate semnalate în text. Traseul a fost împărţit în două etape. Creasta Nordică şi Creasta Sudică.

24.1 Creasta Nordică: cabana Curmătura (1470 m) - Şaua Crăpăturii (1660 m) - vârful Turnul (1923 m) - Şaua Padinei Închise (1955 m) - Vârful Ascuţit (2156 m) - vârful La Om (2238 m) - Şaua Grind (2150 m)

Marcaj punct roşu Timp: 6 - 7 ore (lungime, aproximativ 7km) Caracteristică: traseu de creastă, dificil, INTERZIS IARNA!

Traseul de creastă începe de la cabana Curmătura. Iniţial, străbate aproximativ 10 m din poteca spre Zărneşti, apoi în dreptul stâlpului indicator, se abate spre stânga, în urcuş, însoţit şi de marcajele bandă galbenă şi punct albastru. Urcăm 20 minute prin pădure până când ajungem în Şaua Crăpăturii, unde în dreptul stâlpului de marcaj, traseele se despart.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul 22, punct albastru, spre Piatra Mică; în coborâre pe Valea Crăpăturii, traseul 19, bandă galbenă, spre Zărneşti.

Din dreptul stâlpului, ne abatem spre stânga ocolind, în coborâre Colţul din Curmătură (Locomotiva), un turn masiv din calcar, ajungând astfel în Şaua Curmăturii, de unde putem coborî direct la cabana Curmătura. Din şa începem un nou urcuş prin pădure, apoi prin grohotiş, ajungând la baza impresionantului perete al vârfului Turnul care domină cu aproape 300 m, zona cabanei.

Cu atenţie ne angajăm în căţărare, depăşind cei 5 m ai primei săritori, ajutaţi şi de un cablu montat aici. În continuare urmează un jgheab cu grohotiş mărunt, după care panta devine şi mai înclinată. Totuşi, folosind prizele naturale existente şi cablurile montate în perete, depăşim cu bine pasajele dificile, presărate pe parcurs, ajungând după aproximativ 1 oră de la cabana, pe Creasta Nordică în dreptul unui stâlp indicator.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul 15, cruce albastră, spre Zărneşti, prin Padina Hotarului, 5-5 ½ ore

Parcurgând pe creastă, încă 50 - 60 m poposim pe vârful Tumul. De aici se bifurcă spre dreapta traseul în coborâre prin Padina Şindileriei.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul 16, cruce roşie, spre Zărneşti, prin Padina Şindileriei, 6-6 ½ ore

În continuare traseul pe creastă este accidental numeroase vârfuri şi stânci fiind sculptate în straturile de calcar. Părăsim linia crestei şi, după ce ocolim vârful Padina Închisă, ajungem în Şaua Padinei Închise (1955 m), unde întâlnim un stâlp indicator şi marcajul traseului 14, bandă albastră. Putem să ne aprovizionăm cu apă coborând spre dreapta prin Padina Închisă, aproximativ 10 minute, până în dreptul izvorului La Găvan.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul 14.2, spre refugiul Diana, prin Brâna Caprelor, 1-1 ½ ore; la stânga, traseul 14.3, spre cabana Curmătura, 1-1 ½ ore.

Urmând traseul de creastă, urcăm 15 minute printre jnepeni, ajungând pe vârful Padina Popii de unde începe spre dreapta traseul prin Padina Popii.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul 17, triunghi albastru, spre refugiul Diana, 1½ ore.

Privind în urma noastră rămânem impresionaţi de straturile de calcare înclinate sau chiar răsturnate până la verticală. În continuare creasta devine mai lată şi mai puţin accidentată, poteca urcând printre jnepeni până în dreptul Vârfului Ascuţit (2156 m). De aici, spre dreapta, porneşte o poteca nemarcată care conduce pe Brâul Ciorânga Mare, spre refugiul Speranţelor (refugiul Ciorânga Mare). Depăşim vârful şi ajungem în apropierea refugiului de la Vârful Ascuţit unde întâlnim un stâlp cu indicaţii asupra traseelor.

Traseu de legătură: la stânga, traseul 23, triunghi albastru, spre cabana Curmătura, prin Padinile Frumoase, 2 - 2½ ore.

După un scurt popas ne continuăm traseul. Până în vârful Ţimbalul Mare (2177 m), creasta devine accidentată, prezentând o succesiune de vârfuri mici despărţite de strungi adânci. Din acest vârf spre versantul nord-vestic se desfăşoară cea mai frumoasă zonă de abrupt a masivului, Padina lui Călineţ. Coborâm în Şaua Călineţului (2090 m), unde spre dreapta, începe firul principal al Padinei lui Călineţ, urcând apoi pe Vârful dintre Ţimbale (2170 m). După ce ajungem în Şaua Văii Podurilor traseul de creasta devine tot mai dificil, marcajul conducându-ne peste ţancurile crestei sau ocolind pasajele mai dificile pe versantul estic, în final ajungând pe vârful Ţimbalul Mic (2231 m).

Din vârful Ţimbalul Mic traseul nostru coboară susţinut, ajungând într-o şa de unde începe zona clăilor, o succesiune de 9 vârfuri stâncoase aşezate pe linia crestei. Depăşim Vârful Sbirii (2230 m) şi în continuare străbatem o porţiune a crestei mai accidentată, ajungând la sfârşitul pasajului în dreptul vârfului Claia Căldării Ocolite care se continuă spre dreapta cu Creasta Colţilor Răi. Din Şaua Căldării Ocolite creasta devine mai lată şi, urcând în lungul ei, ajungem pe vârful La Om sau Piscul Baciului, după aproximativ 6 ore de la cabana Curmătura.

Traseu de legătură: la stânga, traseul 2.3, bandă roşie, spre refugiul Grind 1-1½ ore, La Table 2-2 ½ ore.

Din vârf mai parcurgem 300 m în coborâre pe linia crestei, ajungând în Şaua Grind, unde Creasta Nordică ia sfârşit. De aici putem coborî la refugiul Şpiria şi cabana Plaiul Foii, sau putem continua traseul pe Creasta Sudică.

Traseu de legătură : la dreapta, traseul 2.2, bandă roşie, spre refugiul Şpirla 2-2½ ore, cabana Plaiul Foii, 3-3½ ore.

24.2 Creasta Sudică: Şaua Grind (2150 m) - coama Lungă - Şaua Funduri (1889 m) - Poiana Funduri (1368 m)

Marcaj: punct roşu, parţial deteriorat Timp: 4-4½ ore( aproximativ 4 km) Caracteristică: traseu de creastă, dificil, INTERZIS IARNA!

Din Şaua Grind poteca noastră urcă spre vârful Grind (2210 m). În continuare Creasta Sudică devine foarte accidentată şi îngustă. După depăşirea Colţilor Grindului (în această zonă pe versantul vestic se află Umerii Pietrei Craiului), intrăm în porţiunea de coastă numită Coama Lungă.

În această zonă poteca îşi desfăşoară parcursul mai mult pe versantul estic, mai domol şi acoperit de păşuni, în timp ce pe versantul vestic se desfăşoară pereţii verticali ai Padinei Lăncii, pereţii din Poiana

închisă, Peretele Marelui Grohotiş. Intrând pe linia crestei, trecem de vârful Lespezi şi în continuare creasta pierde din înălţime, ajungând în vârful Funduri. Aici se ramifică traseul prin Valea Urzicii.

Traseu de legătură: la dreapta, traseul 3, triunghi albastru, spre cabana Plaiul Foii, prin Valea Urzicii, 5 - 6 ore

Însoţiţi acum şi de marcajul triunghi albastru, având o frumoasă perspectivă asupra culmii Pietricica, ne continuăm drumul încă 350 m în coborâre până în Şaua Funduri (1889 m). De aici marcajul punct roşu, foarte rar, însoţit de triunghi albastru, ne conduce spre stânga, până în Poiana Funduri unde ia sfârşit.

Trasee de legătură: la dreapta traseul 29, bandă albastră, spre cabana Brusturet, 1½ ore; înainte traseul 3.2, triunghi albastru, spre La table, 1 -1½ ore.

25. CABANA CURMĂTURA (1470 m) – MĂRTOIU - LA TABLE (1415m)

Marcaj: triunghi roşu Timp: 2½ - 3 ore Caracteristică: traseu de legătură între cabana Curmătura şi celelalte trasee de pe versantul estic, accesibil în tot cursul anului.

Traseul se desfăşoară prin pădure, prin zona subalpină a versantului estic, având un parcurs cu numeroase denivelări, dar care marchează diferenţe de altitudine destul de reduse. Porneşte de la cabana Curmătura către dreapta pe drumul de tractor, fiind însoţit iniţial şi de marcajele, triunghi galben, triunghi albastru, bandă albastră .

Spre dreapta, la aproximativ 50 m se desprind traseele 14.3 (bandă albastră), spre Şaua Padinei Închise şi 23 (triunghi albastru), spre Vârful Ascuţit, iar spre stânga, în coborâre, traseul 14.4, spre Zărneşti, prin Prăpăstii. Traseul nostru continuă drumul, însoţit şi de marcajul triunghi galben. După ce depăşim stâna din Curmătura, coborâm în valea pârâului Colţul Scris. Părăsind drumul de tractor, intersectăm apa Ciocracului şi urcăm susţinut până în Piscul Brusturet (1320 m). Din vârf coborâm o pantă abruptă prin pădure până la confluenţa văilor Brusturet cu Mărtoiu, unde întâlnim mica poieniţă Mărtoiu (1250 m). De aici, urcăm aproximativ 50 m, pe drumul forestier care vine din Prăpăstii până în dreptul unei băncuţe, unde marcajele se despart.

Traseu de legătură. la stânga traseul 26, marcaj triunghi galben, spre satul Peştera şi Casa Folea, 2 ore.

Traseul nostru continuă înainte pe drumul forestier, în această zonă marcajul fiind rar dispus. După 15 minute de mers ajungând la capătul drumului, părăsim valea spre stânga şi după un scurt urcuş, ajungem în poieniţa de pe culmea Mărtoiu. De aici coborâm direct în bazinul Văii Vlăduşca, ca după puţin timp să ajungem în Poiana Vlăduşca unde întâlnim marcajul cruce roşie al traseului 21.

Traseu de legătură: la stânga, traseul 21, marcaj cruce roşie, spre Zărneşti, prin Prăpăstii, 3-3½ ore.

Însoţiţi de cele două marcaje ne continuăm drumul prin marginea de jos a poienii şi după un scurt urcuş ajungem în punctul La table, important loc de răscruce al traseelor turistice.Traseele de legătură din acest loc sunt redate la pag.85.

26. CABANA CURMĂTURA (1470 m) - TOANCHEŞ - PEŞTERA (CASA FOLEA)

Marcaj: triunghi galben Timp: 2-2½ ore Caracteristică: traseu de legătură cu mari denivelări, accesibil în tot cursul anului.

Acest traseu reprezintă o cale de acces rapidă între cabana Curmătura şi Casa Folea (Peştera), recent deschisă. De la cabana, traseul este comun cu cel al traseului 25 până în valea Mărtoiului (vezi descrierea traseului până la semnalarea în text a ramificaţiei). Ajunşi, deci, în valea Mărtoiului, ne continuăm mersul pe drumul forestier până când întâlnim semnele ce ne indică bifurcaţia traseelor (la capătul poieniţei Mărtoiu).

Traseu de legătură: pe drum, traseul 25, triunghi roşu, spre La table 1-1½ ore.

Poteca noastră se abate spre stânga, urcând pantele împădurite ale Piscului Mărtoiu, ca apoi să coboare în valea Vlăduşca unde intersecţează traseul 21 (aici întâlnim un mic izvor).

Traseu de legătură. la dreapta, traseul 21, cruce roşie, spre La Table 1-1½ ore

Coborâm 100 m în lungul drumului, însoţiţi şi de marcajul cruce roşie, ca apoi, în locul unde Vlăduşca primeşte un mic afluent venind din pădurile Toancheşului, traseul nostru să se abată spre dreapta.

Traseu de legătură: pe drum, traseul 21, cruce roşie, spre Zărneşti, 2 ½ - 3 ore.

Părăsim drumul forestier şi urcăm din greu pantele muntelui Toancheş. Străbatem astfel o diferenţă de nivel de aproximativ 300 m până în Şaua Priporului (1485 m). Ajunşi pe versantul estic, coborâm pieptiş de-a lungul Padinii Priporului şi după 20 minute suntem în faţa Casei Folea unde putem poposi.

Trasee de legătură: la stânga, traseul 2.4, bandă roşie, spre Zărneşti, 2-2½ ore; la dreapta, traseul 2.4 bandă roşie, spre La table, 1 oră, refugiul Grind, 2 ore, vârful La Om, 3-3½ ore; înainte, prin satul Peştera, traseul 27, cruce roşie, spre Moeciu de Jos.

27. MOECIU DE JOS (805 m) - CASA FOLEA (COMUNA PEŞTERA) (1200 m)

Marcaj: cruce roşie, foarte rar. Timp: 2 -2½ ore (aproximativ 10 km). Caracteristică: traseu de pătrundere, lipsit de dificultăţi, accesibil auto.

Traseul se remarcă printr-un acces direct şi deosebit de atragător spre marile înălţimi ale masivului şi pune în valoare zona turistică a platformei Branului. Odată cu redeschiderea Casei Folea, zona devine o baza de pomire spre numeroasele trasee de pe versantul estic. Traseul se poate parcurge pe jos sau auto.

Comuna Moeciu de Jos (pe DN73) este situată la 4 km în amonte de Bran. La aproximativ 100 m de centrul comunei, drumul coboară în vălea Sbârcioarei pe care o însoţeşte 2 km, apoi se angajează în urcuş până pe Dealul Bisericii (1112 m). Aici, în coastele dealului, spre valea Măgurii, se află Peştera cu Lilieci. Având o galerie de aproximativ 160 m lungime, peştera este populată de o numeroasă colonie de lilieci.

În continuare, după ce străbate centrul satului, traseul urcă până în punctul Şipote (1235 m), coborând apoi încă 500 m, până la Casa Folea.

Trasee de legătură: înainte, traseul 26, triunghi galben, spre cabana Curmătura 3-3½ ore; la dreapta, traseul 2.4, bandă roşie, spre Zărneşti, 2-2½ ore; la stânga, traseul 2.4, spre La table , 1 oră, refugiul Grind, 2 ore, vârful La Om, 3-3½ ore.

28. ŞIRNEA (1150m) - CURMĂTURA GROAPELOR (1396m) - LA TABLE (1415m)

Marcaj: triunghi roşu (până în Curmătura Groapelor, nemarcat) Timp: 3 - 3½ ore Caracteristică: traseu de legătură, accesibil în tot cursul anului.

Din Şirnea, 3 km de la DN73, porneşte un drum de importanţă locală spre versantul estic al Pietrei Craiului. Până în Curmătura Groapelor, traseul este nemarcat şi se desfăşoară în lungul unui drum de tractor. Din centru, ne îndreptăm către capătul de sus al comunei, depăşind în stânga poşta şi centrul de cazare. Continuăm pe drumul de tractor amintit şi după aproximativ 40 minute ajungem în Curmătura Groapelor unde întâlnim venind, din stânga, poteca marcată cu cruce albastră a traseului 30.

De aici, spre dreapta, peste culmea Coja, se desfăşoară o porţiune a traseului de creastă al Carpaţilor Meridionali, din păcate, marcajul bandă roşie fiind aproape distrus. Traseul ne scoate, după aproape 1½ ore de mers, în Şaua Joaca unde intersectăm traseul 2.4, marcat cu bandă roşie.

Traseu de legătură: din Curmătura Groapelor, la stânga, traseul 30, spre Dâmbovicioara, prin Ciocanu, 1½ ore. Tot spre stânga, continuă şi poteca nemarcată a traseului de creastă al Carpaţilor Meridionali, care conduce spre comuna Fundata, comună până la Crucea Spărturilor cu marcajul traseului 30.

Din şa, traseul nostru, însoţit şi de marcajul cruce albastră, coboară de-a lungul drumului forestier până în Valea Seacă a Pietrelor, fiind comun cu traseul 30 până în punctul La table (vezi descrierea în continuare a traseului 30).

29. PODU DÂMBOVIŢEI (730 m) - DÂMBOVICIOARA (850 m) - CABANA BRUSTURET (992 m) - POIANA FUNDURI (1368 m) - LA TABLE (1416 m)

Marcaj: bandă albastră Timp: 2-2½ ore, până la Brusturet; 3 - 3½ ore pe distanţa Brusturet - La Table. Caracteristică: traseu de pătrundere, lipsit de dificultăţi, până la Brusturet, accesibil auto; din Poiana Funduri, acces spre Creasta Sudică a masivului.

Traseul porneşte din comuna Podu Dâmboviţei (pe DN73) şi se desfăşoară până la cabana Brusturet, în lungul drumului forestier, cale de 11 km. Este nemarcat până în Dâmbovicioara. La 2 km de comuna, încep Cheile Dâmbovicioarei, defileu spectaculos, cu pereţi înalţi de până la 200 m. După ce depăşim cheile intrăm în mica depresiune, unde se află satul Dâmbovicioara.

Traseu de legătură: la dreapta,traseul 30, cruce albastră, spre La table, 5 - 6 ore.

Puţin mai sus de sat, ajungem în dreptul cunoscutei peşteri Dâmbovicioara. Peştera este electificată şi se poate vizita. Noi înaintăm pe drum şi după ce depăşim casele cătunului Valea Rea, observâm în stânga drumului un interesant fenomen carstic, numit Izvoarele din Plai. Drumul continuă prin Cheile Brusturetului, trece de putemicul şuvoi de apă, numit La Gâlgoaie ivit în stânga la baza unui perete înalt şi ajunge în poiana, unde se află un grup de clădiri, printre care, şi cabana Brusturet. Poiana Brusturet se află la confluenţa Văii cu Apă (dreapta) cu Valea Seacă a Pietrelor, la poalele pădurilor de pe Muntele lui Stinghie şi muntele Piatra Galbenă.

Traseu de legătură: pe Valea Seacă a Pietrelor, traseul 31, cruce galbenă, spre Poiana Grind, 2 ore cu legătură spre La table

De la cabana Brusturet, ne angajăm într-un urcuş accentuat, pe pantele înclinate ale Muchiei lui Stinghie, pentru ca, apoi, panta să se mai îndulcească în apropierea grupului de stâne din Poiana Funduri (timp de mers 1-1½ ore). Aici, în dreptul unui stâlp indicator, întâlnim marcajele triunghi albastru ale traseului 3.2 şi punct roşu al traseului 24.2.

Trasee de legătură: la stânga, traseul 32, triunghi albastru, spre Şaua Funduri şi cabana Plaiul Foii, 5 - 6 ore; traseul 24.2, punct roşu, Creasta Sudică.

Urmăm poteca spre dreapta, însoţiţi acum şi de marcajul triunghi albastru, străbatem o zonă de pădure pătrunzând apoi în Poiana Lespezi. De AICI poteca largă şi odihnitoare ne conduce în marea poiana Grind, unde în dreptul stâlpului indicator ajungem la o nouă ramificaţie a traseelor.

Trasee de legătură: la dreapta, traseul 30, cruce albastră, spre Dâmbovicioara, prin Ciocanu, 3½ ore; traseul 28, triunghi roşu, spre Şirnea 2 ore; traseul 31 cruce galbenă, spre Brusturet, prin Valea Seacă a Pietrelor, 2 ore.

Poteca noastră însoţită de 4 semne de marcaj triunghi albastru, triunghi roşu, bandă albastră, cruce albastră, străbate Poiana Grind, ajungând apoi într-o poieniţă, unde printr-un stâlp indicator este semnalată ramificaţia spre refugiul Grind.

Traseu de legătură: la stânga, traseul 29 (variantă) spre refugiul Grind, 1 oră.

Străbatem un mic pâlc de pădure, intrând în Poiana Vlăduşca unde intersectăm marcajul bandă roşie.

Traseu de legătură: la stânga, traseul 2.3, bandă roşie, spre refugiul Grind, 1 oră.

În continuare, însoţiţi acum şi de marcajul bandă roşie, depăşim Şipotul Vlăduşca, parcurgem încă 100 m şi ajungem în locul numit La table, importantă răscruce de drumur turistice (vezi tabelul 1, pag.85).

30. DÂMBOVICIOARA (850 m) – CIOCANU (1150 m) - CURMĂTURA GROAPELOR (1396 m) - POIANA GRIND - LA TABLE (1415 m)

Marcaj: cruce albastră, la început, foarte rar. Timp: 5 - 6 ore Caracteristică: traseu de pătrundere, accesibil în tot cursul anului.

Traseul începe din centrul comunei Dâmbovicioara şi urcă la dreapta pe drumul de căruţă ce face legătura cu satul Ciocanu şi comuna Şirnea, mai întâi prin Padina Izvorului, apoi prin Padina Şirnii. Ajunşi în dreptul primelor case din Ciocanu, părăsim drumul şi ne abatem spre stânga, pe o uliţă mlăştinoasă (stâlp indicator deteriorat). Observăm marcajul nostru, dispus pe stâlpii reţelei electrice şi începem să urcăm pantele muntelui Piatra Galbenă. Peisajul este de o frumuseţe rară şi aminteşte de cel al munţilor Apuseni.

Poteca urcă printre fâneţe până în dreptul unei bifurcaţii numită Crucea Spărturilor (stâlp indicator deteriorat). Spre dreapta, conduce un drum de căruţă, care ajunge în Şirnea. Observăm aici câteva semne răzleţe ale marcajului bandă roşie (ale traseului nemarcat ce face legătura între Şaua Joaca şi comuna Funduri, traseul de creastă al Carpaţilor Meridionali).

Ne orientăm spre stânga, având în faţa Pietricica şi Creasta Sudică şi ocolim culmea Piatra Galbenă pe versantul vestic. Trecem în urcuş prin Curmătura Spărturilor de unde coborâm în lungul unei poieni, întrând în zona numită La Găvan, o porţiune carstică acoperită cu păşuni şi presărată cu doline. De aici urcăm pe lângă o împrejmuire zidită din lespezi, ajungând curând în Curmătura Groapelor, unde întâlnim marcajul triunghi roşu care vine dinspre Şirnea.

Traseu de legătură. la dreapta, traseul 28, spre Şirnea, 1 oră. Înainte, pe culmea Coja, continuă porţiunea traseului marcat cu bandă roşie, (în prezent, deteriorat) a Culmei Principale a Carpaţilor Meridionali care ne scoate după 1 ½ ore în Şaua Joaca.

Coborâm pe drumui forestier până în Valea Seacă a Pietrelor unde întâlnim marcajul cruce galbenă al traseul 31 care, înspre stânga conduce la cabana Brusturet, timp 1 oră. Însoţiţi acum de cele trei marcaje, urcăm pe drumui forestier de pe Valea Seacă a Pietrelor şi după 20 minute ne orientăm spre stânga, intrând în Poiana Grind, unde întâlnim marcajele bandă albastră şi triunghi albastru. Menţionăm că pe vale continuă o variantă a traseului nostru care ne scoate în apropiere de La table.

Trasee de legătură: din Poiana Grind, la stânga, traseul 3.2, triunghi albastru, spre cabana Plaiul Foii, prin Şaua Funduri, 6 - 7 ore; traseul 29, bandă albastră, spre cabana Brusturet, prin Poiana Funduri, 2ore.

Dm Poiana Grind, până în Şaua Vlăduşca, La table (1 oră), marcajul este comun cu cel al traseelor 3.2,28 şi 29. Descrierea traseelor de legătură din punctul La table este la pag.85.

31. CABANA BRUSTURET (992 m) – VALEA SEACĂ A PIETRELOR - POIANA GRIND (1346 m) cu legătură spre LA TABLE

Marcaj: cruce galbenă Timp: 2 - 2½ ore Caracteristică: traseu de pătrundere, permite accesul rapid spre versantul estic prin zona Poiana Grind - La table

Traseul porneşte din faţa cabana Brusturet şi urcă de-a lungul Vâii Seci a Pietrelor pe drumul forestier construit până în Poiana Grind (acum parţial deteriorat). Trecem prin Cheile Văii Seci a Pietrelor, săpate în calcare, având pereţi înalţi de 150-200 m, iar mai sus, după ce ieşim din chei, în dreptul unui pod de beton, întâlnim marcajele triunghi roşu şi cruce albastră ale traseelor 28, respectiv 30.

La dreapta se ramifică traseele spre Şimea, triunghi roşu, 1½ ore şi spre Dâmbovicioara, 3 ore. Continuăm parcursul pe vale şi după aproximativ 20 minute ne abatem spre stânga, intrând în Poiana Grind unde traseul nostru ia sfârşit.

Trasee de legătură: din Poiana Grind, la stânga, traseul 3.2, triunghi albastru, spre cabana Plaiul Foii, prin Şaua Funduri, 6 - 7 ore; traseul 29, bandă albastră, spre cabana Brusturet, 2 ore; la dreapta, traseul 3.2, triunghi albastru, traseul 28, triunghi roşu , traseul 29, bandă albastră, traseul 30, cruce albastră toate spre La table , 1 oră.