Piata Produselor Agricole Si Alimentare

7/25/2019 Piata Produselor Agricole Si Alimentare

1/16

INTRODUCERE

Producerea, fabricarea i distribuirea produselor agricole i alimentare

ocup un loc important n economia na!ional i a comunit!ii" De aceea estenecesar s se fa#ori$e$e di#ersi%carea produc!iei agricole" Promo#areaproduselor tradi!ionale cu caracteristici speci%ce poate de#eni un atuimportant pentru economia rural, n special n $onele defa#ori$ate saundeprtate, at&t prin creterea #enitului agricultorilor, c&t i pentrustabilitatea popula!iei rurale n aceste $one"

Pentru a asigura buna func!ionare a pie!ei interne n sectorulproduselor alimentare, este necesar s se pun la dispo$i!ia operatoriloreconomici instrumentele care s le permit s creasc #aloarea de pia! a

produselor, asigur&nd n acelai timp protec!ia consumatorilor mpotri#apracticilor abu$i#e i garant&nd corectitudinea tran$ac!iilor comerciale"

'n acest conte(t se pun multiple probleme cu referire special asuprae(isten!ei actualelor produse tradi!ionale i mai ales a delimitrilorconceptuale i clasi%crilor acestor produse i ulterior a formelor deinterpretare a no!iunilor de game i linii)articole nominali$ate n cadrulte*nologiilor de ob!inere a produselor"

Creterea produc!iei agricole #egetale i animale, mbunt!ireacalit!ii i a structurii acesteia n consens cu necesit!ile unei alimenta!ii

moderne sunt condi!ii fundamentale de formare a ofertei competiti#e i defunc!ionare a pie!ei concuren!iale"

+aptul c ni#elul i structura produc!iei agricole sunt nesatisfctoarepentru un consum ra!ional i c cea mai mare parte din produc!ie estedestinat autoconsumului nu au cum s asigure formarea unei pie!e internefunc!ionale" 'n condi!iile actuale, intrrile libere de produse agroalimentaredin !rile membre ale Uniunii Europene #or conduce la lic*idarea produc!ieina!ionale destinate pie!ei interne din lipsa competiti#it!ii i a structuriiinadec#ate"

-


2/16

-" Cererea si oferta de produse agroalimentare

Repre$ent&nd cantitatea de produse agricole si alimentare pe carecumparatorii sunt dispusi sa o cumpere la un moment dat de pe piata,cererea de produse agroalimentare se di#ide n cerere de consum %nal sicerere de consum producti#" Daca cererea de produse agricole destinateconsumului producti#e pre$inta, n mare masura, caracteristicile cereriimanifestate pe piata de afaceri, cererea populatiei, deci a consumatorilor%nali, pre$inta o serie de particularitati n ca$ul produselor agroalimentare"

Cererea de produse agroalimentare a populatiei este determinata at&tde factori endogeni c&t si e(ogeni, obiecti#i si subiecti#i"

Principalul element formati# al cererii l constituie ne#oile de consumalimentar, ne#oi ce sunt re$ultatul unor impulsuri de natura %$iologica.sen$atia de foame, sete/" Produsele agroalimentare asigura organismuluiuman necesarul nutriti#, pentru desfasurarea normala a proceselormetabolice, omul a#&nd ne#oie de o(igen, apa, protide, lipide, glucide,elemente minerale si #itamine" Cu e(ceptia o(igenului si partial a apei, toatecelelalte substante se gasesc n proportii #ariabile n produseleagroalimentare"

Ne#oile de consum alimentar sunt in0uentate de o serie de factori caredetermina diferentieri ale cererii indi#iduale, at&t sub aspect cantitati# c&t sicalitati#" 1stfel, factorii care in0uentea$a asupra ne#oilor %$iologice aleindi#idului sunt2 #&rsta, se(ul, dimensiunile corporale, acti#itatea psi*ica,efortul %$ic depus, particularitatile metabolismului, pe de o parte, ca factoride natura endogena, precum si2 clima, conditiile n care lucrea$a indi#idul,etc", ca factori de natura e(ogena" De asemenea, ne#oia de substantenutriti#e este diferita de la o perioada la alta n ca$ul aceluiasi indi#id, %inddeterm 3-3*45i inata de factori ce nregistrea$a #ariatii n timp2 #&rsta, staripatologice, metabolice, oboseala, etc"

6


3/16

6" In0uenta factorilor endogeni

'n ceea ce pri#este in0uenta factorilor endogeni, cererea de alimenteeste inferioara n ca$ul copiilor comparati# cu a adultilor, e(ist&nd diferentenu doar din punct de #edere cantitati# ci si structural" Diferente nalimentatie se nregistrea$a si ntre barbati si femei, n general barbatii %indcei care consuma o cantitate mai mare de alimente si cu un continutenergetic mai ridicat" 1stfel, ca re$ultat al diferentelor n ceea ce pri#estene#oile %$iologice ale indi#i$ilor n functie de o serie de caracteristici

demogra%ce, si n dorinta de a estima cererea de alimente ale diferitelorcolecti#itati, se utili$ea$a diferite scari de ec*i#alenta a consumului, unadintre cele mai utili$ate %ind scara O(ford" 1ceasta presupune estimareacererii unei gospodarii n unitati de consum" O unitate de consum .uc/repre$inta consumul sefului gospodariei .- uc/" Consumul celorlalti membriiadulti ai gospodariei este estimat la 7,4 uc, iar consumul copiilor la 7,8 uc"

'n ceea ce pri#este consumul alimentar, nutritionistii considera ca unregim alimentar normocaloric se situea$a la apro(imati# 9777 calorii $ilnic si-77 grame proteina, din care 87 grame proteina de origine animala si 87grame proteina de origine #egetala"

Participarea diferitelor grupe de produse agroalimentare la acoperireane#oilor %$iologice de consum alimentar al unui indi#id repre$inta oproblema contro#ersata" 'n literatura de specialitate este a#ansataurmatoarea structura , a#&nd ca reper #aloarea energetica2 lapte si deri#ate -8:; carne si peste 3:; oua 6:; $a*ar si produse $a*aroase 3:; grasimi -6:; cereale si leguminoase uscate


4/16

9"+actori determinanti al cererii

Un factor determinant al cererii de produse agroalimentare lconstituie #eniturile populatiei" Trebuie mentionat ca ni#elul #eniturilor.peste un anumit ni#el care asigura un standard de #iata decent/, generea$amodi%cari de natura calitati#a asupra cererii si ntro masura nesemni%cati#a

modi%cari de natura cantitati#a" Cererea de produse agroalimentare, %ind declansata de ne#oiprimare, este foarte putin elastica at&t la #ariatia preturilor c&t si a#eniturilor, cel putin din punct de #edere cantitati#" 1stfel, scaderi saucresteri ale preturilor produselor agroalimentare, sau dupa ca$, ale#eniturilor populatiei se re0ecta imediat n modi%cari ale structuriiconsumului populatiei pe categorii de produse"

E(ista nsa si produse superioare, ca$ n care, o crestere a #eniturilordetermina cresterea c*eltuielilor pentru acestea .fructe e(otice, produse cugrad ridicat de prelucrare, de calitate superioara, cu numar mare de

ingrediente, a caror cost de productie este ridicat, etc"/" Diminuarea#eniturilor sau cresterea preturilor determina o migratie a cererii de laprodusele mai scumpe, catre produsele inferioare" Pe de alta parte crestereaputerii de cumparare .re$ultat al cresterii #eniturilor, sau dupa ca$ adiminuarii preturilor/, determina orientarea populatiei catre produse maiscumpe, cu grad ridicat de prelucrare, superioare din punct de #ederecantitati#" De fapt, asa cum am preci$at anterior, modi%carile #eniturilorprecum si ale preturilor determina .ndeosebi n tarile n care ni#elul de trai alpopulatiei este cel putin decent/ doar modi%cari de natura structurala aleconsumului populatiei"

Dincolo de aceste in0uente de natura obiecti#a, asupra cererii deproduse agroalimentare actionea$a o serie de factori subiecti#i, care tin deindi#id2 dorinte, aspiratii, preferinte, perceptii cu pri#ire la di#ersele produsee(istente pe piata" 1cestea sunt in0uentate ntro masura nsemnata deproprietatile sen$oriale ale produselor agroalimentare, precum si de altecomponente acorporale ale produselor .imagine de marca, pret, instructiunide preparare/, etc"


5/16

?ustul, mirosul, culoarea aspectul, aroma, consistenta sunt factori carein0uentea$a *otar&tor cererea pentru aceasta categorie de produse, cererea%ind superioara la acele produse a caror proprietati sen$oriale generea$asen$atii mai placute" De fapt, la momentul actual, e(ista tendinta ca cerereapentru produsele agroalimentare sa se forme$e ntro masura mai mare sub

in0uenta factorilor subiecti#i, dec&t a celor obiecti#i" 1cest aspect estedeterminat de cresterea ni#elului de trai al populatiei, ceea ce a dus laacoperirea necesitatilor %$iologice ale organismului uman, conte(t n carene#oia de a m&nca tinde, tot mai mult, sa se deplase$e catre placerea de am&nca"


6/16

consumul propriu" 'n acest ca$ producatorul este si consumator, iarprodusele)ser#iciile consumate nu fac obiectul tran$actiilor de piata"

Pentru produsele agroalimentare, comparati# cu alte produse sauser#icii, fenomenul autoconsumului este mult mai e(tins, iar n ca$ulanumitor categorii de populatie .e(" tarani/ detine o pondere foarte mare n

acoperirea ne#oilor de consum"+enomenul autoconsumului generea$a diferentieri nu doar cantitati#e

la ni#elul cererii de produse agroalimentare, ci si de natura structurala"1stfel, cererea din $onele rurale se #a orienta cu preponderenta catre aceleproduse prelucrate la ni#el industrial, di%cil de obtinut n gospodariilepopulatiei .ulei, $a*ar, etc"/, ceea ce determina o pondere sporita a acestorcategorii de produse n totalul cererii, comparati# cu structura cererii dinmediul urban"

Concentrarea cererii de produse agroalimentare se manifesta nunumai la ni#elul cererii populatiei .pentru consum %nal/, ci si la ni#elul

cererii pentru consum intermediar, aceasta concentrare %ind directproportionala cu marimea %rmei de prelucrare .stocare/ a produseloragroalimentare"

@"Particularitati

O particularitate a cererii de produse agroalimentare, n raport cucererea altor categorii de produse, o constituie se$onalitatea acesteia "

=anifestata, cu preponderenta, pentru anumite categorii de produse,se$onalitatea cererii pentru produsele alimentare este determinata at&t defactori climaterici .temperatura, umiditate/, dar si de e#enimente precumsarbatorile religioase, sau AeeBendurile"

1stfel, conditiile climaterice in0uentea$a *otar&tor consumul delegume si fructe, carne" Daca n perioadele racoroase cererea estesuperioara pentru carne, datorita continutului caloric ridicat, aceasta scaden perioadele calduroase, pe fondul cresterii cererii pentru legume si fructe"arbatorile .ndeosebi cele religioase/ si AeeBendurile generea$a cresteriale cererii pentru acele produse cu #aloare adaugata ridicata, produse festi#e.produse cu calitati organoleptice deosebite, care, de regula, sunt mai

bogate n grasimi, $a*aruri, alcool, etc" si al caror consum nu este curent/"De asemenea, caracterul se$onier al productiei agricole si implicit al

productiei alimentare, in0uentea$a se$onalitatea cererii" Daca se$onalitateaproductiei agricole este atenuata la ni#elul industriei alimentare .astfel nc&t,produse care sunt speci%ce unui singur anotimp, sunt prelucrate si prinaceasta pot % pre$ente pe piata ntreg cursul anului/, sau prin intermediul

@


7/16

stocurilor si a importurilor, e(ista si produse a caror pre$enta pe piata estelimitata in0uent&nd implicit cererea pentru acestea"

Dincolo de aceste aspecte, e(ista produse, de regula de consum curent.cum este ca$ul celor de pani%catie/, a caror cerere este relati# constantantreg cursul anului"

4" Oferta de produse agroalimentare

Constituind raspunsul ntreprinderilor din sectorul agricol si alimentar,la cererea manifestata pe piata de catre utili$atorii industriali de produseagricole si consumatorii %nali de produse alimentare, oferta de produseagroalimentare pe o anumita piata, se constituie din productia interna, din

stocuri si importuri" 1ceasta pre$inta o serie de particularitati determinate,pe de o parte, de caracteristicile productiei agricole, ale mediului naturaldintro anumita $ona .tara, regiune/, precum si de caracteristicile cereriipentru acestea"

O caracteristica a productiei agricole, care in0uentea$a oferta deproduse agroalimentare o constituie se$onalitatea" 1ceasta se refera laoscilatiile anuale ale productiei agricole, mult mai accentuate n ca$ulproductiei #egetale, comparati# cu productia agricola animala"

Oscilatiile se$oniere ale productiei agricole #egetale sunt determinatede succesiunea anotimpurilor, precum si de ciclurile biologice speci%ce

%ecarei culturi pentru aungerea la maturitate" e$onalitatea productiilor#egetale, este partial atenuata prin utili$area re$ultatelor cercetarilor dindomeniul biologiei si a ingineriei genetice" 1stfel, sa auns la descoperireaunor specii si soiuri de plante care au ciclu biologic redus, d&nd posibilitateaobtinerii mai multor recolte n cursul aceluiasi an"

De asemenea, se practica sistemele de cultura fortata, n sere sausolarii, asigur&nduse, astfel, conditiile climaterice .temperatura, lumina,umiditate/, precum si cele legate de necesarul de substante c*imicee(istente n sol, pentru buna de$#oltare a plantelor"

'n ca$ul productiei agricole animale, oscilatiile se$oniere sunt mai

reduse, si sunt determinate, n general, de ciclurile de reproducere aleanimalelor si aungerea acestora la maturitate"

4"- e$onalitatea

4


8/16

e$onalitatea productiei #egetale, imprima anumitor produse #egetalespeci%citatea pentru un anumit anotimp; ca de e(emplu2 salata, spanacul,ceapa si usturoiul #erde sunt speci%ce prima#erii; ardeii, gogosarii suntproduse speci%ce #erii, iar #ar$a sau telina sunt productii de toamna" 'n afaraproduselor speci%ce unui anumit anotimp, cu autorul metodelor agrote*nicede nt&r$iere sau de grabire a aungerii la maturitate a recoltelor, suntproduse care se gasesc o perioada mai lunga pe piata, n functie demomentul aparitiei lor %ind denumite2 e(tratimpurii, timpurii, de #ara,semit&r$ii, t&r$ii"

'n functie de momentul recoltarii, nsa, proprietatile %$icoc*imice sisen$oriale ale productiilor #egetale, c*iar si pentru aceleasi specii, difera,in0uent&nd, astfel, destinatia acestora2 comerciali$are n stare proaspata,prelucrare industriala, stocare n forma n care au fost culese"

egumele e(tratimpurii sunt, n general, bogate n apa, ceea ce face ca

gustul sa nu %e prea pronuntat" +iind recoltate n cantitati mici, pretul esteridicat" Continutul mare de apa, care determina o perisabilitate pronuntata,precum si pretul ridicat, fac ca aceste produse sa %e destinate comerciali$ariin stare proaspata si nu prelucrarii pe cale industriala sau stocarii"

'n sc*imb, productiile #egetale t&r$ii, au un continut sca$ut de apa,sunt mai putin perisabile, au un gust mai pronuntat, sunt mai pigmentate, sepot stoca cu usurinta sau pot % destinate prelucrarii pe cale industriala"

Utili$area cercetarilor din domeniul, biologiei, a ingineriei genetice,practicarea sistemelor de cultura fortata, re$ol#a doar partial problemase$onalitatii productiei agricole si implicit alimentare" 'n conditiile unei cereri

de produse agroalimentare ce pre$inta %e caracter de continuitate pentruanumite categorii de produse .p&ine, carto%, ceapa uscata, etc"/, %e ose$onalitate de intensitate mult mai redusa dec&t se$onalitatea speci%caproductiei agricole .castra#eti, rosii/, armoni$area cererii si a ofertei sereali$ea$a pe seama stocurilor .n ca$ul produselor care prin proprietatile%$ico c*imice permit acest lucru2 carto%, cereale, ceapa, mere, pere, etc"/,sau prin intermediul importurilor .n ca$ul produselor perisabile capsuni/"

Prin intermediul importurilor se asigura si satisfacerea cererii pentruanumite produse care, datorita conditiilor climaterice pe care le impun, nusunt speci%ce pietei respecti#e .de e(emplu, pentru piata rom&neasca,

produsele e(otice/"

4"6 Perisabilitatea

3


9/16

O alta caracteristica a productiei agricole o constituie perisabilitatea,respecti# proprietatea produselor agricole #egetale sau animale de asipierde n timp proprietatile initiale"

e poate #orbi at&t de o depreciere calitati#a .modi%cari microbiologiceale produselor agricole/ c&t si de pierderi n greutate"

'n ca$ul produselor #egetale perisabilitatea este determinata decaracteristicile %$icoc*imice si biologice ale acestora si conditiile dedepo$itare" a ni#elul plantelor, procesele metabolice continua si pe perioadapastrarii, astfel ca, n functie de conditiile de depo$itare .lumina, umiditate,temperatura, compo$itia atmosferei/ aceste procese pot % stimulate saudupa ca$ fr&nate"

'n functie de caracteristicile %$icoc*imice si biologice, e(ista produseagricole #egetale care pre$inta o perisabilitate sca$uta, dar si produse carenusi pastrea$a dec&t un timp foarte scurt proprietatile initiale" Produsele#egetale perisabile sunt cele care au continut ridicat de apa, cum este ca$ul

legumelor si fructelor" 1ceste produse si modi%ca ntrun timp foarte scurtproprietatile sen$oriale, %$icoc*imice si microbiologice si sunt sensibile laactiunea unor operatiuni de natura mecanica .recoltare, sortare, calibrare,manipulare, transport/"

Cerealele se ncadrea$a n categoria acelor produse, care princontinutul sca$ut de apa, si re$istenta mare la actiuni mecanice, pot %pastrate o perioada ndelungata, cu c*eltuieli de pastrare inferioare dec&t nca$ul produselor puternic perisabile"

Pe l&nga deprecierile de natura calitati#a, productiile #egetale, cunoscscaderi n greutate pe perioada pastrarii, care depind, pe de o parte, de

specie, soi, conditii de depo$itare, iar pe de alta parte, sunt directproportionale cu perioada de pastrare" 1stfel, n conditiile utili$arii unordepo$ite frigori%ce, merele nregistrea$a o scadere n greutate cuapro(imati#


10/16

1.Foarteusorperisabile

Verdeturi, spanac, salata,andive, dovlecei n floare,ceapa si usturoi verde, ridichide luna, ciuperci, cartofitimpurii, tomate

Afine, capsuni, fragi,mure, meura

!."sorperisabile

Ardei, bame, castraveti,conopida, dovlecei, fasolepastai, gulioare, maare verdeboabe, vara de vara, varade #ru$elles

Agrise, caise, cirese,mere si pere de vara,piersici, struguri de masatimpurii, visine

%. &erisabile'artofi de vara, ridichi detoamna, vinete

Gutui, mere, pere, prune,struguri de masa dinsoiuri t(rii

).*elativreistente

'artofi de toamna, ceapauscata, guliii, hrean, pra,radacinoase, usturoi, vara

alba si rosie

Alune, castane n coa+a,migdale, nuci

ursa2 Diaconescu I" =erceologie 1limentara, Editura Glassrom, Hucuresti,677


11/16

Oferta de produse agroalimentare, ndeosebi de natura #egetala, estein0uentata de #ariabilitatea cantitati#a si calitati#a a productiei" Cantitatea sicalitatea productiei este determinata de factori2 climatici, pedologici siagrote*nici, a caror actiune nu este i$olata, acesti factori a0&nduse nraporturi de interdependenta" ariatia acestor factori generea$a modi%cariale productiei de la o perioada la alta sau de la o regiune la alta, n conditiileculti#arii aceluiasi soi"

+actorii climatici se refera la2 temperatura, precipitatii, lumina, etc"1stfel, n anii foarte caldurosi, plantele au un continut ridicat de $a*aruri sisca$ut de aci$i organici, a#&nd un grad mai mare de perisabilitate" +ructelece pro#in din regiunile cu temperaturi nalte se pastrea$a mai greu dec&tcele din regiunile mai racoroase"

1pa in0uentea$a cantitati# si calitati# productia agricola" +iind unelement ce participa la toate procesele %$iologice, lipsa apei, determinata,pe de o parte, de lipsa precipitatiilor, iar pe de alta parte, de absentasistemelor de irigatie, duce la obtinerea unor recolte reduse din punct de#edere cantitati# si de asemenea, cu #aloare alimentara redusa" Insu%cientaapei n sol, poate determina reali$area unei coloratii intense a plantelor" 'nanii ploiosi si cu temperaturi fa#orabile, legumele si fructele au dimensiunimai mari, sunt bogate n apa, au #aloare nutriti#a mai sca$uta si re$istentamecanica slaba"

umina in0uentea$a desfasurarea proceselor %$iologice, continutul de$a*aruri al plantelor %ind direct proportional cu intensitatea acesteia"

1ltitudinea actionea$a asupra calitatii produselor agricole, astfel ca,recoltate din $one mai nalte, fructele pre$inta o calitate superioara,comparati# cu cele recoltate din $ona de c&mpie"

+actorii pedologici se refera la continutul n apa si elemente minerale,precum si la reactia c*imica .pJul solului/, structura, gradul de aeratie,umiditate ale solului, acestea in0uent&nd calitatea si cantitatea de produseagricole recoltate"

+actorii agrote*nici se refera la ansamblul lucrarilor reali$ate de catreom, ce au ca scop asigurarea protectiei plantelor, pe de o parte, precum si obuna nutritie a acestora" 1ceste inter#entii se concreti$ea$a n2 ngrasamintec*imice, asolamente, irigatii, tratamente %tosanitare, etc"

'n ca$ul produselor agricole animale, #ariatiile cantitati#e si calitati#esunt relati# mai reduse, %ind determinate de te*nologiile de crestere sialimentare a animalelor" 'n general, produsele de origine animala, carepre$inta anumite defecte calitati#e sunt eliminate din circuitul consumuluiuman, si n unele ca$uri c*iar si al celui industrial"

O alta particularitate a ofertei de produse agricole este determinata degradul sca$ut de concentrare a productiei agricole at&t sub aspect geogra%c

--


12/16

c&t si economic" 1ceasta particularitate se datorea$a e(istentei unui numarmare de producatori, dispersati din punct de #edere teritorial, si ntre caree(ista mari diferente din punct de #edere al puterii economice"

Dispersarea productiei agricole generea$a, pe de o parte, scadereaputerii de negociere a producatorilor agricoli, n raporturile cu ceilalti agenti

situati dea lungul %lierei de produs, iar pe de alta parte, creea$a realeprobleme procesatorilor" Respecti#, oferta de produse agricole de pe o piata,%ind alcatuita din ofertele unui numar mare de producatori, oferte care, ngeneral, pre$inta caracteristici speci%ce, procesatorii se a0a nimposibilitatea de a ac*i$itiona cantitati su%ciente de produse agricole,omogene"

?radul de dispersare teritoriala a producatorilor agricoli este diferit dela o piata la alta, pe pietele n care e(ista o dispersare mai accentuata .cumeste si ca$ul Rom&niei/, iar oferta producatorilor este eterogena, procesatorii%ind pusi n situatia de a apela la oferta producatorilor e(terni"

Problemele generate de dispersarea economica si teritoriala aproducatorilor agricoli, ce se concreti$ea$a, ndeosebi, n eterogenitateaofertei de produse agricole ce constituie materie prima pentru industriaalimentara, precum si n forta redusa de negociere a producatorilor agricoli,sunt de importanta maora pentru orice tara"

Pentru re$ol#area acestora, n tarile de$#oltate .cum este ca$ul tarilorUniunii Europene/, producatorii agricoli se organi$ea$a n grupuri deproducatori, care desfasoara n comun marBetingul produselor agricole"'n%intarea grupurilor de producatori ofera a#antaul ca pot oferi #olume maride produse agricole de calitate standardi$ata pentru industria alimentara,

limit&nduse astfel importurile, si duc&nd implicit la de$#oltarea sectoruluiagricol si alimentar"

Pe de alta parte, producatorii agricoli, organi$ati n astfel de grupuri auo mai mare forta de negociere n raport cu comerciantii intermediari si supermarBeturi, put&nd obtine preturi mai bune pentru produsele lor" 'n fapt,organi$area acestor grupuri, si implicit cresterea gradului de concentrare aproductiei agricole, mbunatateste e%cienta acti#itatii agricole cresc#eniturile producatorilor, acestia pot a#ea mult mai usor acces la o serie deser#icii .consiliere, obtinere de informatii despre piata si o mai buna adaptarea ofertei la cerere/, au posibilitatea de a ac*i$itiona n comun o serie deinputuri, duc&nd astfel la reducerea c*eltuielilor necesare bunei desfasurari

a acti#itatii lor"'n alte tari, cum este ca$ul, Rom&niei, e(isa nsa un grad ridicat de

fragmentare a productiei agricole, astfel ca, n mare parte produsele agricolesunt #&ndute pe pietele taranesti, neintr&nd n circuitul de piata formal" Pede alta parte, comerciantii si procesatorii au posibilitati limitate de a seapro#i$iona cu produse rom&nesti datorita eterogenitatii ofertei, apel&nd cel

-6


13/16

mai adesea la importuri" 'n aceste conditii, #eniturile producatorilor agricolisunt limitate, iar posibilitatile de relansare a sectorului agricol sunt minime"

'n%intarea grupurilor de producatori, care sa desfasoare n comunmarBetingul produselor agricole, este o necesitate" .'n ca$ul Rom&niei,aceasta constituie o prioritate n pregatirea aderarii la UE, masurile politice

propuse pentru n%intarea acestor grupuri, care sa duca la cresterea graduluide concentrare a productiei agricole si asigurarea unei oferte standardi$ate,sunt cuprinse n Ktrategia agricola si rurala pentru aderarea la UniuneaEuropeanaK, elaborata n februarie 6779"/

Oferta de produse agricole are un caracter rigid" 'n raport cu altecategorii de produse, productia agricola nu se poate adapta cu usurinta lamodi%carile inter#enite la ni#elul pretului sau al cererii" =omentulmanifestarii cererii pe piata pentru anumite produse agricole, ce seconstituie n factor determinant al deci$iei producatorilor agricoli de a culti#aanumite plante, este separat n timp de momentul n care se obtine

respecti#a cultura .cultura este aunsa la maturitate si poate % destinata#&n$arii/" 1stfel, deci$ia producatorilor agricoli este nsotita de un mare risc,care creste pe masura ce inter#alul dintre cele doua momente este maimare"

1cest inter#al este determinat n primul r&nd de lungimea ciclurilorbiologice, speci%ce productiei #egetale, dar si animale" De e(emplu, ciclulbiologic este de c&te#a luni .< 5 luni/ n ca$ul cerealelor si de c&ti#a ani nca$ul #itei de #ie sau a culturilor pomicole"

'n aceste conditii, pe termen scurt si mediu se manifesta o rigiditate aofertei, at&t la cererea industriala c&t si la cererea de consum a populatiei"

Caracterul de relati#a continuitate al cererii populatiei, n raport curigiditatea ofertei de produse agricole, impune procesatorilor sa apele$e %ela stocuri .pentru acele produse ce pot % stocate o perioada ndelungata/ %ela importuri"

-9


14/16

Conclu$ie

Conceptul de securitatea alimentar a e#oluat n timp, aung&nduse larecunoaterea faptului c e(isten!a disponibilului alimentar la ni#el na!ionalnu permite, n sine, asigurarea securit!ii alimentare la ni#el de indi#id i degospodrie i este necesar, de asemenea, ca cei sraci i #ulnerabili s aibacces %$ic i economic la alimente"

Totui, atunci c&nd se discut op!iuni de politic economic na!ional,securitatea alimentar la ni#el na!ional este cel mai bine de%nit ca %ind unec*ilibru satisfctor ntre cererea de alimente i apro#i$ionarea cu alimente

la pre!uri re$onabile" Ha$a asigurrii securit!ii alimentare estefundamentat pe produc!ia agricol, iar rolul esen!ial n asigurarea produc!ieire#ine utili$rii ra!ionale a resurselor"

Caracterul multidimensional al securit!ii alimentare solicit o buncorela!ie ntre di#ersele sectoare de acti#itate agricultur, comer!,infrastructur, iar importan!a acordat sectoarelor agricol i alimentarre$ult din faptul c, acestea constituie suportul consumului alimentar"=etodologia elaborat n cadrul studiului a permis construirea unui modeleconomicomatematic de simulare i construc!ia unor scenarii care au capunct de plecare unele ipote$e ba$ate pe teoria economic de$#oltat n

prealabil"

imulrile !in cont de recomandrile pri#ind aportul caloric pentru odiet ec*ilibrat i sntoas, respect&nd, ca propor!ie i structur, #alorileorientati#e ale factorilor nutriti#i indicate de ctre =inisterul nt!ii" Prinsimulrile efectuate am identi%cat modul de ob!inere a autosu%cien!eialimentare, n condi!ii de e%cien! ma(im i a unei diete ec*ilibrate" 'nacelai timp, au fost identi%cate msurile de politic agricol necesarepentru sus!inerea ipote$elor formulate, nso!ite de propuneri deimplementare a acestora"

-


15/16

Hibliogra%e

-" Halaure, " .coordonator/ .6776/, =arBeting, Editura Uranus, Hucureti

6" Diaconescu, =" .6776/, =arBeting agroalimentar, Editura Uranus, Hucureti

9" Diaconescu, =", Diaconescu =irela .6778/, Eurostrategii ndomeniul agroalimentar, Editura Descartes Conseil, Hucureti


16/16

Cuprins

INTRODUCERELLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL pag" -

-" Cererea si oferta de produseagroalimentareLLLLLLLL"" pag" 6

6" In0uenta factorilor endogeni LLLLLLLL""LLLLLLLLL pag" 9

9" +actori determinanti ai cererii LLLLLL""LLLLLLLLLL" pag"

Piata Produselor Agricole Si Alimentare

Documents

Transcript of Piata Produselor Agricole Si Alimentare