Piața este definită de consumator și nu de producător

3
“Piața este definită de consumator și nu de producător “. Dați două exemple care să confirme și doua exemple care să infirme afirmația de mai sus. Trăim într-o societate de consum. Consumul este o parte importantă a vieţii noastre cotidiene, facând uz de o parte semnificativă a banilor noştri şi a timpului pe care îl avem la dispoziţie. Această societate de consum se schimbă în ritm rapid. În ultimii 60 de ani, consumatorii au avut de suportat schimbări majore în stilul lor de viaţă şi în obiceiurile de consum, induse de diferite influenţe culturale, sociale, economice şi tehnice. Ca urmare, astăzi omul îşi construieşte identitatea personală cu totul altfel - pentru majoritatea indivizilor, consumul este un mod „natural” şi general acceptat de a-şi construi identitatea – „Sunt ceea ce cumpăr şi cum cumpăr!”. McDonald’s un model de afacere ce confirma aceasta afirmatie “Piata este definita de consummator si nu de producator”. Specializarea în crearea clientelei şi sprijinirea acesteia reprezintă puncte esenţiale în succesul obţinut. Clientul şi consumatorul ocupă un loc foarte important printre obiectivele şi deciziile ce urmează a fi luate, firma asigurând servicii şi asistenţă de specialitate. Nu conteaza ce vrei tu, doar dorintele clientilor conteaza: Acum câțiva ani, McDonald’s a decis introducerea unui nou model de capace a paharelor de cafea. Un mare consumator de cafea, Skinner directorul general urăște noul model. Soluția? Și-a făcut un stoc personal de capace vechi, iar în rețea a fost introdus modelul nou, pentru că asta-și doreau clienții.

description

.

Transcript of Piața este definită de consumator și nu de producător

Piaa este definit de consumator i nu de productor . Dai dou exemple care s confirme i doua exemple care s infirme afirmaia de mai sus.Trim ntr-o societate de consum. Consumul este o parte important a vieii noastre cotidiene, facnd uz de o parte semnificativ a banilor notri i a timpului pe care l avem la dispoziie. Aceast societate de consum se schimb n ritm rapid. n ultimii 60 de ani, consumatorii au avut de suportat schimbri majore n stilul lor de via i n obiceiurile de consum, induse de diferite influene culturale, sociale, economice i tehnice. Ca urmare, astzi omul i construiete identitatea personal cu totul altfel - pentru majoritatea indivizilor, consumul este un mod natural i general acceptat de a-i construi identitatea Sunt ceea ce cumpr i cum cumpr!.McDonalds un model de afacere ce confirma aceasta afirmatie Piata este definita de consummator si nu de producator. Specializarea n crearea clientelei i sprijinirea acesteia reprezint puncte eseniale n succesul obinut. Clientul i consumatorul ocup un loc foarte important printre obiectivele i deciziile ce urmeaz a fi luate, firma asigurnd servicii i asisten de specialitate. Nu conteaza ce vrei tu, doar dorintele clientilor conteaza: Acum civa ani, McDonalds a decis introducerea unui nou model de capace a paharelor de cafea. Un mare consumator de cafea, Skinner directorul general urte noul model. Soluia? i-a fcut un stoc personal de capace vechi, iar n reea a fost introdus modelul nou, pentru c asta-i doreau clienii.O alt firm de succes ce se bazeaz pe client este IKEA deoarece designul suedez este o alt piatr de temelie a gamei de produse IKEA, care coninu s fie creat n Suedia. Produsele de mobilier i decoraiuni sunt moderne, dar nu de dragul tendinelor momentului, funcionale i n acelai timp atrgtoare, create cu grij fa de oameni i sigure pentru copii. Ele reprezint stilul de via suedez, proaspt i sntos, datorit culorior i materialelor atent alese. Toate produsele Ikea sunt practice i sunt foarte simplu de folosit i ansamblat. Produsele sunt realizate simplu i practice pentru consummator.Conceptul IKEA, ca i fondatorul su, provine din Smland - o zon din sudul Suediei cu sol neroditor i resurse puine. Locuitorii de acolo sunt recunoscui pentru c muncesc mult, se mulumesc cu puin i folosesc cu iscusin resursele limitate de care dispun. Acest mod de lucru este vectorul care direcioneaz activitatea IKEA ctre meninerea celor mai mici preuri posibile. i asta fr a face niciodat vreun compromis n privina calitii. Suedia este renumit n toat lumea pentru sigurana i calitatea mai presus de orice ndoial, iar magazinele IKEA din lume ofer aceeai calitate suedez.De obicei firmele ce sunt in contradictie cu afirmatia Piaa este definit de consumator i nu de productor sunt de obicei cele ce detin monopolul si voi prezenta doua exemple clare ale monopolului: Electrica si Microsoft.Electrica datorita faptului ca un are nici un competitor mai important in tara si produce si vinde electricitate la ce pret doreste astfel consumatorul nemaifiind important si nemaiavand nici o importante pe piata.S lum Microsoft ca exemplu. Cu excepia celor foarte tineri, pentru noi ceilali este de notorietate rzboiul incorect dintre Internet Explorer i Netscape. Microsoft a ucis Netscape, a acaparat peste 90% din pia i nu a mai avut nici un imbold pentru a aduce inovaii. Din aceast cauz, att browserele, ct i tehnologiile Web au stagnat.Din aceast cauz nc mai exist utilizatori care folosesc Internet Explorer 6.Microsoft mai e vinovat de un alt monopol. Cel al sistemelor de operare. Neavnd nici un concurent serios, Microsoft duce o lupt solitar n care singurul imbold este dat de vnzarea versiunilor noiiarconcurenii sunt diferitele versiuni de Windows. Cine tie unde am fi fost astzi dac Microsoft ar fi avut unul sau chiar doi concureni cu care s duc o lupt echilibrat?Chiar dac s-a extins i n alte domenii, ca orice corporaie cu pretenii de preamrire, nu putem vorbi de alte monopoluri Microsoft, n afara sistemelor de operare. Monopolul de pe piaa browserelor este de domeniul trecutului.Iarprincipalul merit n spargerea acestuia l areFirefox. Acum piaa browserelor este mai dinamic ca oricnd.