MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Adina Căvășdan (Catana)

TEZĂ DE DOCTORAT

INFLUENŢA INTEGRĂRII ECONOMICE EUROPENE A ROMÂNIEI ASUPRA COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL

ROMÂNESC

Rezumat

Conducător ştiinţific: Prof. univ.dr.PETRU PRUNEA

ORADEA 2012

2

Cuprinsul tezei de doctorat

INTRODUCERE

1. CADRUL CONCEPTUAL AL ACTIVITĂŢII COMERCIALE

1.1. Conceptul de comerţ şi activitate comercială

1.2. Rolul şi funcţiile comerţului

1.3. Principalele forme de comerţ

1.3.1. Conţinutul activităţii de comerţ cu ridicata

1.3.2. Conţinutul activităţii de comerţ cu amănuntul

1.4. Concluzii

2. CADRUL JURIDIC ŞI INSTITUŢIONAL DE DESFĂŞURARE A

COMERŢULUI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

2.1. Scurt istoric al politicii comerciale la nivelul Uniunii Europene

2.2. Aderarea României la Uniunea Europeană

2.3. Politica comercială comună în Uniunea Europeană

2.3.1.Politica comercială comună

2.3.2. Cadru instituţional al comerţului în Uniunea Europeană

2.3.3. Relaţia dintre piaţa unică şi politica comercială comună în Uniunea

Europeană

2.3.4. Documente importante pentru politica comercială comună

2.4. Alte politici ale Uniunii Europene cu implicaţii pentru sectorul comercial

2.4.1. Politica privind concurenţa

2.4.2. Politica Uniunii Europene cu privire la protecţia consumatorului

2.4.3. Politica privind siguranţa alimentelor

2.5. Concluzii

3. STADIUL DE DEZVOLTARE A SECTORULUI DE COMERŢ CU

AMĂNUNTUL DIN UNIUNEA EUROPEANĂ. SITUAŢIA SPECIFICĂ A

ROMÂNIEI

3.1. Aspecte ale dezvoltării economice europene actuale

3.2. Stadiul de dezvoltare al comerţului cu amănuntul din Uniunea Europeană

3

3.3. Extinderea societăţilor transnaţionale de comerţ cu amănuntul

3.4. Stadiul de dezvoltare a comerţului cu amănuntul din România

3.4.1. Reconfigurarea organizatorică a sectorului comercial din România

3.4.2. Descrierea sectorului de comerţ cu amănuntul din România

3.4.3. Contribuţia sectorului comercial la dezvoltarea economică în România

3.4.3.1. Contribuţia sectoarelor economice la formarea produsului

intern brut

3.4.3.2. Efectele comerţului asupra populaţiei ocupate

3.4.3.3. Investiţile în comerţ

3.4.3.4. Investiţiile străine directe în comerţ

3.4.3.5. Atractivitatea pieţei de comerţ cu amănuntul din România

pentru investitorii străini

3.5. Preocupări cu privire la combaterea efectelor negative determinate de extinderea

marilor lanţuri de magazine

3.6. Concluzii

4. STUDII CU PRIVIRE LA EXTINDEREA MARILOR LANŢURI DE

MAGAZINE ÎN ROMÂNIA

4.1. Metodologia cercetării

4.2. Studiu cu privire la efectele extinderii marilor lanţuri de magazine asupra

producătorilor locali din judeţul Bihor

4.3. Studiu privind percepţia consumatorilor cu privire la extinderea marilor lanţuri de

magazine. Studiu de caz. Judeţul Bihor, România.

4.4. Noi exigenţe ale consumatorilor cu care se confruntă marile lanţuri de magazine

4.5. Studiu privind influenţa extinderii marilor lanţuri de magazine asupra sectorului

de comerţ tradiţional din judeţul Bihor

4.6. Studiu privind activitatea marilor lanţuri de magazine din judeţul Bihor

4.7. Oportunităţi de creştere a cifrei de afaceri pentru întreprinderile de comerţ cu

amănuntul

4.7.1. Inovaţii şi tehnologie

4.7.2. Comerţul electronic

4.7.3. Alte preocupări ale marilor magazine pentru creşterea rentabilităţii

afacerii

4.8. Concluzii finale ale capitolului

4

5. TENDINŢE ALE ACTIVITĂŢII DE COMERŢ CU AMĂNUNTUL

5.1. Analiză a evoluţiei stadiilor de dezvoltare a comerţului cu amănuntul pe diferite

pieţe

5.2. Tendinţe în comportamentul consumatorilor

5.3. Piaţa produselor organice

5.3.1. Aspecte ale pieţei produselor organice

5.3.2. Campania „Fabricat în România”

5.4. Comerţul echitabil

5.5. Percepţia stakeholderilor cu privire la evoluţia pieţei de retail

5.6. Concluzii

CONCLUZII FINALE ŞI CONTRIBUŢII ALE TEZEI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

5

Cuvinte cheie: economia de piață, integrare europeană, comerț cu amănuntul,

comerț modern, comerț tradițional, mutații ale comerțului cu amănuntul, societăți

transnaționale de comerț cu amănuntul, marile lanțuri de magazine, modificarea

structurii pieței de comerț cu amănuntul, creștere economică, creșterea calității vieții,

obiceiuri de consum, protecția consumatorului, crearea de cifre de afaceri, contracte

comerciale, desfacerea mărfurilor, prețuri mici, oferta diversificată, măsuri de

redresare a afacerilor, creșterea cotei de piață;

Considerente generale

De peste 50 de ani, promovarea comerţului liber a reprezentat piatra de

temelie a politicii comerciale a UE. În prezent, Uniunea Europeană este cel mai mare

actor în cadul comerţul internaţional, realizând 17% din importurile şi exporturile

globale. Experienţa sa în deschiderea pieţelor, atât în interiorul UE cât şi prin

acordurile comerciale au oferit beneficii atât pentru ţările bogate cât şi pentru şi cele

mai sărace, motiv pentru care comerţul reprezintă azi cheia pentru Strategia Europa

2020.

Europa a devenit profund integrată în pieţele globale. Datorită sistemelor

moderne de transport şi a uşurinţei comunicării, comerţul se realizează mai uşor:

acum este mai uşor să se producă, să se cumpere şi să se vândă bunuri în jurul lumii,

acest aspect oferind companiilor europene de orice dimensiune posibilitatea de a face

comerţ în afara Europei. De asemenea lucrătorii îşi pot oferi şi presta servicii în ţări

diferite, de exemplu într-o companie multinaţională sau prin contracte de servicii

specifice. Schimburile comerciale zilnice ale Europei valorează sute de milioane de

euro, sau mai mult, Europa fiind cel mai mare exportator de bunuri fabricate şi

servicii, ea însăşi fiind cea mai mare piaţă de export pentru mai mult de o sută de ţări.

Dacă este bine gestionată, activitatea comercială poate fi o oportunitate

pentru creşterea economică. Astfel politica comercială a Uniunii Europene urmăreşte

să creeze creştere economică şi locuri de muncă prin oferirea de oportunităţi pentru

comerţ şi investiţii cu restul lumii.

Aflat în centrul relaţiilor de schimb, comerţul se confruntă cu mutaţii

semnificative în contextul concurenţial actual. Aşa cum remarcă şi autoarea Carmen

6

Costea (2005) “în prezent activitatea omului de afaceri se desfăşoară în mijlocul unui

univers informaţional aflat într-o continuă schimbare”. În proiectarea afacerii omul de

afaceri are nevoie de informaţii reale, dinamice şi concludente complete şi complexe

despre mediul economic, geografic, sociologic, cultural etc. Pe baza analizei acestor

informaţii se conturează contextul şi tendinţele în funcţie de care firma comercială işi

desfăşoară activitatea şi formulează decizii.

În zilele noastre, cunoaşterea consumatorului este foarte importantă dar nu

mai reprezintă totul în activitatea comercială. Se impune astfel cunoaşterea tuturor

participanţilor care operează în cadrul schimbului: producător, furnizor, distribuitor,

comerciant, consumator, deoarece rolul fiecăruia este esenţial. Un sistem funcţionează

la parametri maximi, doar dacă subsistemele sale funcţionează bine ca urmare a

relaţiilor de sinergie. Astfel, comerţul este studiat şi evaluat ca activitate aducătoare

de beneficii atât pentru omul care caută în permanenţă satisfacţia cât şi pentru unitatea

economică, sau pentru societate.

Obiectivul tezei de doctorat

Lucrarea are ca scop determinarea stadiului actual al comerţului autohton în

contextul aderării României la Uniunea Europeană. Obiectivul fundamental al

cercetării se realizează atingând următoarele obiective specifice:

• Precizări teoretico-metodologice privind comerţul în economia de piaţă;

• Prezentarea şi analiza conceptelor privind comerţul şi activitatea comercială;

• Cunoaşterea tendinţelor manifestate în politica comercială comună şi efectele

sale asupra activităţii de comerţ din România;

• Cunoaşterea stadiului de dezvoltare a comerţului la nivel naţional şi la nivelul

Uniunii Europene;

• Identificarea principalelor tendinţe ale activităţii de comerţ din România;

Metodologia cercetării

În elaborarea prezentei lucrări am utilizat următoarele tehnici şi procedee de

cercetare:

• Studierea literaturii de specialitate, sursele de informare folosite incluzând

cărţi de specialitate, lucrări de specialitate, rapoarte şi publicaţii ale unor

7

instituţii ale statutului, companii private şi de cercetare, pagini web ale unor

organizaţii sau instituţii internaţionale, legislaţia naţională şi europeană etc.

• Culegerea şi prelucrarea informaţiilor: analiza comparativă a situaţiei din ţările

Uniunii Europene şi România a presupus prelucrarea şi evaluarea unor date

statistice furnizate de Biroul european de statistică (Eurostat), de Institutul

naţional de statistică, Banca mondială, Banca naţională a României.

• Construirea unor figuri, grafice, tabele, pentru a evidenţia situaţiile rezultate şi

a formula concluzii;

• Utilizarea tehnicii interviului oral şi a sondajului (chestionarul); Formularea de

ipoteze de lucru și verificarea validității acestora conform rezultatelor obținute

în urma prelucrării datelor . Ipotezele studiului al doilea, şi al treilea respeciv:

“Studiu cu privire la efectele pătrunderii marilor lanţuri de magazine pe piaţa

locală asupra consumatorilor”, şi “Implicaţiile activităţii marilor lanţuri de

magazine asupra comerţului tradiţional”, au fost testate folosind testul CHI

PĂTRAT pentru determinarea probabilităţii ca rezultatele să fie obţinute

întâmplător, şi a intensităţii legăturii dintre variabilele alese pentru analiză.

Iniţial răspunsurile au fost colectate în cadrul unor foi de calcul EXCEL cu

ajutorul programului Google Docs. Ulterior datele corespunzătoare ipotezelor

testate au fost prelucrate pentru a fi introduse în sistemul de programare SPSS

versiunea 21.0., cu ajutorul căruia s-a aplicat testul CHI PĂTRAT.

Sinteza principalelor părţi ale tezei de doctorat

Structura lucrării de faţă urmăreşte în linii mari descrierea comerţului aşa

cum am ales să o expunem în rândurile de mai sus, pornind de la promovarea şi

sprijinirea comerţului de către instituţiile guvernamentale, europene şi naţionale

pentru beneficiile pe care le aduce economiilor acestora, aspecte analizate în prima

parte a prezentei lucrări. Spre final am fost preocupați de studiul influenţei acestei

activităţi asupra participanţilor la activitatea de comerț cu amănuntul, respectiv

întreprinderi şi consumatori, în funcţie de poziţia pe care o au în actul de schimb.

Pornind de la studiul amplu al literaturii de specialitate, am prezentat și am

analizat în primul capitol al lucrării, intitulat “Cadrul conceptual al activităţii

comerciale” conceptul de comerţ, actul de comerţ, activitatea comercială,

8

comerciantul, întreprinderea de comerţ. Am extins aria preocupărilor teoretico-

motedologice, abordând mai profund activitatea comercială, prin prezentarea rolului

şi funcţiilor comerţului, precum şi identificarea şi prezentarea formelor de comerţ.

În urma analizei cadrului conceptual al comerțului, afirmăm că termenul de

comerţ se poate defini ca şi categorie economică, vizând expresia relaţiei de schimb

dintre producători şi consumatori, şi ca şi ramură a economiei naţionale, care cuprinde

activităţi desfăşurate de unităţi specializate sau de agenţi economici, persoane fizice

sau juridice care se ocupă permanent cu operaţiuni de intermediere a schimbului

dintre producători şi consumatori; Comerţul este o activitate economică de

valorificare a mărfurilor prin procesul de vânzare-cumpărare, și în același timp, o

ramură a economiei naţionale în care se realizează circulaţia mărfurilor.

Remarcăm în urma studiului funcțiilor comerțului cele mai importante dintre

acestea. Astfel comerțul îndeplinește funcția principală de cumpărare a mărfurilor de

la producători şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregătirii lor pentru

vânzarea către utilizatorii finali sau intermediari. De asemenea comerțul este

responsabil pentru stocarea acestor măruri, care apoi prin intermediul comerțului sunt

pregătite pentru vânzare fiind fracționate în cantități mici de mărfuri. Prin intermediul

comerțului fiecare consumator poate dispune de mărfurile necesare, acesta asigurând

transferul către toate zonele în care se manifestă cererea de cumpărare. Prin

intermediul punctelor de vânzare, a unei baze tehnico materiale și a personalului

specializat comerțul organizează astfel procesul de vânzare.

Astfel, intermediar între producţie şi consum, comerţul reprezintă un resort

vital al mecanismului de funcţionare a sistemului economic mondial. Dinamica

dezvoltării acestuia în concordanţă cu creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii,

este condiţionată de perfecţionarea bazei tehnico-materiale caracterizată printr-un

grad ridicat de mecanizare, automatizare, cibernetizare, robotizare, de practicarea

unor forme moderne de vânzare, de ridicarea nivelului calificării personalului

comercial, de extinderea gamei serviciilor prestate în favoarea cumpărătorilor, de

utilizarea mai largă a cercetărilor de piaţă.

Remarcăm că, evoluția comerțului este marcată de tendinţele de creştere a

gradului de complexitate, concentrare, despecializare şi modernizare a activităţii

comerciale. Creşterea complexităţii comerţului se concretizează în forme care să

asigure apropierea în spaţiu şi timp a mărfii de locul şi momentul manifestării cererii,

în dezvoltarea unor activităţi care să asigure o satisfacere complexă a consumatorilor,

9

în acordarea unei game largi de servicii. Pe plan mondial se manifestă tendinţa

concentrării reţelei comerciale în lanţuri de distribuţie.

Prin urmare, remarcăm caracterul creator al comerţului, acesta fiind un

creator de utilităţi şi nu de bunuri, organizând procesul confruntării dintre cerere şi

ofertă şi asigurând materializarea acestor confruntări în acte de vânzare-cumpărare,

prin antrenarea unui număr mare de agenti economici.

Întâlnim diverse forme ale comerțului pe piață, dar ne-a atras atenția

modificarea structurii pieței comerțului cu amănuntul sub impactul extinderii marilor

lanțuri de magazine. Identificăm pe această piață două forme de comerț, pe cea

tradițională reprezentată de micile magazine de cartier, magazinele alimentare de mici

dimensiuni, magazinele specializate și piețele agroalimentare în aer liber sau

organizate în diverse forme. Cea de a doua formă de comerț, a cărei tendință este

aceea de a domina piața, este reprezentată de marile lanțuri de magazine care

începând cu anii 1990, au pătruns pe piața comerțului cu amănuntul din România.

Având în vedere caracterul de noutate precum și modificările pe care le generează pe

piața comerțului cu amănuntul din România, această nouă formă de comerț va

constitui principala noastră preocupare, fiind analizată pe parcursul acestei lucrări.

Capitolul al doilea, “Cadrul juridic şi instituţional de desfăşurare a

comerţului în Uniunea Europeană şi România” debutează cu un scurt istoric a

constiturii Uniunii Europene, surprinzând în fiecare etapă a acestei evoluţii

importanaţa liberalizării comerţului pentru reconstrucţia statelor afectate de cel de al

doilea război mondial. Procesul de integrare europeană a debutat cu instituirea OCEE,

integrarea economică europeană realizându-se prin reducerea barierelor comerciale

intraeuropene şi îmbunătăţirea sistemului de plăţi intereuropean. Aşa cum apreciază

autorii Baldwin şi Wyplosz, liberalizarea comerţului a fost importantă din cel puţin

două puncte de vedere: liberalizarea a facilitat expansiunea rapidă a comerţului şi

creşterea veniturilor iar producţia industrială a crescut la un nivel fără precedent, chiar

atunci când comerţul European a fost liberalizat; integrarea economică a ţărilor vest-

europene a stimulat creşterea economică a tuturor ţărilor. În continuare, în cadrul

acestui capitol am analizat politica comercială comună, în special piaţa unică ca

“spaţiu de liberă circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor”,

precum şi principalele instituţii responsabile cu elaborarea şi implementarea

politicilor amintite. Astăzi mai mult ca niciodată, ea contribuie la realitatea cotidiană

a cetăţenilor, care obţin astfel beneficii în cadrul activităţilor lor, în viaţa lor

10

profesională şi în spaţiul lor privat sau de consum, constituind adevăratul motor al

creşterii economice europene şi al dezvoltării întreprinderilor. De asemenea am

amintit şi alte politici ale Uniunii Europene cu implicaţii asupra activităţii comerciale

cum ar fi: politica privind siguranţa alimentelor, politica pentru protecţia

consumatorului, politica privind concurenţa, politica privind responsabilitatea socială

a întreprinderilor, etc.

Dintre documentele importante care au contribuit la instituirea politicilor

comerciale amintim următoarele:1:

• „Către o piaţă unică în domeniul distribuţiei - Comeţul interior în

cadrul Comunităţii, sectorul comercial şi completarea pieţei interne”,

comunicare a Comisiei Europene, publicată la data de 11.03.1991;

• „Cartea Verde a Comerţului”, comunicare a Comisiei Europene,

publicată la data de 20.11.1996;

• „Cartea Albă a Comerţului”, comunicare a Comisiei Europene către

Consiliu, Parlamentul european, Comitetul Economic şi Social şi

Comitetul Regiunilor, publicată la data de 27.01.1999;

Obiectivul principal al documentului „Către o piaţă unică în domeniul

distribuţiei” este identificarea şi desfiinţarea barierelor legate de comerţ în calea

circulaţiei libere a mărfurilor şi a serviciilor pe piaţa Uniunii Europene. Un aspect

important al acestui document este interesul privind facilitarea schimburilor de

servicii de distribuţie între ţările membre. Acest document supune atenţiei importanta

comerţului şi a politicilor comerciale în cadrul politicilor economice comunitare.2

Al doilea document „Cartea Verde privind Comerţul”, datează din 20

noiembrie 1996, și are ca scop conştientizarea importanţei sectorului comercial în

cadrul economiei şi identificarea provocărilor cu care se confruntă acest sector.

Documentul examinează structura şi stadiul de dezvoltare a comerţului, descrie rolul

şi implicarea statelor membre în dezvoltarea acestui sector, identifică provocările cu

care se confruntă acest sector şi ridică probleme care necesită consultare publică. În

acelaşi timp, Cartea Verde face referire la distribuţia responsabilităţii cu privire la

politici față de comerţ între nivelul naţional şi cel comunitar, aplicarea politicilor                                                                                                                1    Comisia  Europeană,   informații  disponibile   la  adresa:  http://eur-­‐lex.europa.eu,  pagină  vizitată  în  perioada        07.2011;  2  European   Commisison,   Towards   a   single   market   in   distribution.   Internal   trade   in   the  Community,  the  commercial  sector,  and  the  completion  of  the  internal  market,  COM  (91)  41  final,  11  March  1991;  

11

privind concurenţa, concentrările şi formele de cooperare orizontală care au loc în

comert, precum și încurajarea şi sprijinirea întreprinderilor de comerţ în vederea

adoptării de noi tehnologii.3

Cartea albă ia în considerare reacţiile la Cartea verde privind comerțul,

publicată în anul 1996, la care Comisia a formulat un număr mare de răspunsuri.

Cartea verde a încercat să identifice problemele şi provocările cu care se confruntă

comerţul, iar reacțiile la acest document au demonstrat interesul deosebit din partea

sectorului, Cartea Albă fiind răspunsul Comisiei la punctele de vedere exprimate.

În capitolul al treilea, “Stadiul de dezvoltare a sectorului de comerț cu

amănuntul din Uniunea Europeană. Situaţia specifică a României”, am studiat şi am

identificat stadiul de dezvoltare al comerţului, prin analiza datelor obţinute cu

preponderenţă de la Biroul European de Statistică (Eurostat) şi Institutul Naţional de

Statistică.

Comerţul a fost şi va rămâne activitatea care a realizat de-a lungul istoriei

cele mai strânse legături între naţiuni. În ultimii 250 de ani, cu excepţia unei scurte

perioade de timp (1913-1950), creşterea comerţului a depăşit constant creşterea

economică de ansamblu. Între anii 1720 şi 1913, creşterea comerţului a surclasat de

1,5 ori creşterea PIB. Creşterea redusă a PIB între anii 1913-1950, perioadă în care s-a

înregistrat de altfel cea mai redusă rată din 1820 încoace a fost însoţită de o creştere şi

mai redusă a comerţului, cele două războaie şi protecţionismul subminând evoluţia

pozitivă a comerţului internaţional.

Evoluția comerțului cu amănuntul la nivelul Uniunii Europene este pozitivă

începând cu anul 2002, dar este întreruptă de criza economică din anul 2008, perioadă

după care cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut. După anul 2009,

evoluția comerțului cunoaște o înviorare, putem observa mici creșteri până în anul

2010 după care pe fondul dezechilibrelor economice de la nivelul Uniunii Europene

începe din nou să scadă.

Începând cu anul 2000 comerţul a crescut în mod constant și în România şi a

atins apogeul la începutul anului 2008. Trendul ascendent al activităţii de comerţ cu

amănuntul a fost întrerupt de criza economică care a generat un declin în evoluţia

acestei activităţi, care a durat până la jumătatea anului 2009.

                                                                                                               3 European   Commisison,   informații   disponibile   la   adresa:  http://europa.eu/documentation/official-­‐docs/green-­‐papers/index_en.htm#1996,   pagină  vizitată  la  data  de  10.2011;  

12

România înregistrează cea mai dinamică evoluție a comerțului cu amănuntul

la nivelul statelor Uniunii Europene, având în anul 2011, o rată de creștere a cifrei de

afaceri din comerțul cu amănuntul cu 44,46% mai mare decât media europeană.

Creșterea se datorează numărului mare de magazine care s-au deschis în România,

inclusiv după anul 2008, marile lanțuri de magazine optând pentru dezvoltarea

activității prin creșterea numărului de magazine proprii. Deși România este țara în

care comerțul cu amănuntul a avut cea mai mare dezvoltare, suma medie lunară

cheltuită de un roman în gospodărie este sub media europeană.

În urma analizei sectorului de comerţului cu amănuntul din România, am

identificat principalele mutaţii ale comerţului din țara noastră. Ca și în alte state în

curs de dezvoltare acestea se datorează în special evoluţiei marilor companii

transnaţionale de comerţ cu amănuntul. De altfel, firmele comerciale integrate și de

dimensiuni mari, domină puţin câte puţin piaţa de comerţ cu amănuntul, urmărind

tendinţa europeană, aceea de a-şi creşte cota de piaţă prin satisfacerea unui număr cât

mai mare de consumatori. Marile lanțuri de magazine au pătruns pe piața din

România în anul 1955, când s-a deschis primul magazin Mega Image în capitala țării,

București. În prezent în România își desfășoară activitatea un număr de 893 de

magazine mari, majoritatea cu capital străin, și făcând parte din grupuri mari de firme.

Ne confruntăm cu reducerea numărului de firme comerciale tradiţionale şi

creşterea suprafeţei de vânzare având în vedere capacitatea superioară a marilor

lanţuri de magazine care dispun de mari suprafeţe comerciale şi tehnici perfecţionate

de vânzare.

În cadrul acestui acestui capitol am prezentat importanţa sectorului comercial

pentru activitatea economică. Pentru a sublinia importanța contribuţiei sectorului

comercial la dezvoltarea economiei am analizat contribuția principalelor sectoare

economice la formarea PIB, efectele comerţului asupra polpulaţiei ocupate, care este

valoarea cheltuielilor pentru investiţii realizate în cadrul comerţului comparativ cu

alte sectoare de activitate, şi în ce domeniu s-au înregistrat cele mai mari investiţii

străine.

Trecerea la economia de piaţă trebuie însoţită de numeroase reevaluări

asupra locului şi rolului diferitelor ramuri ale economiei naţionale şi a conţinutului

unor concepte cu care operează teoria economică, având în vedere noile principii şi

mecanisme ale organizării şi funcţionării vieţii economice. Pentru comerţ o asemenea

reevaluare este importantă din două motive: primul este legat de faptul că în economia

13

planificată comerţului i se atribuise, în structura de ramură a economiei naţionale un

rol preponderent social, de aprovizionare cu mărfuri a populaţiei, al doilea aspect are

în vedere tendinţa ca în condiţiile libertăţii de acţiune a agenţilor economici, comerţul

să capete o redimensionare în raport cu creşterea produsului intern brut şi cu cerinţele

circulaţiei normale a acestuia. Evidenţierea locului şi rolului comerţului în economie

este de natură să motiveze atât necesitatea dezvoltării şi modernizării lui continue, cât

şi accelerarea procesului de reformă în acest domeniu important. Capitolul al treilea

se încheie cu paragraful “Preocupări cu privire la combaterea efectelor negative

determinate de extinderea marilor lanţuri de magazine”, acest subiect constituind

numeroase controverse datorită faptului că dacă o companie sau grup de companii,

deţine o mare parte din afaceri pe o anumită piaţă, este foarte probabil ca aceasta să

adopte o poziţie dominantă pe acea piaţă.

Am surprins în acest capitol o evoluție foarte bună a comerțului autohton, cu

creșteri de peste 100% în ultimul deceniu. Acest sector a avut o contribuție importantă

la dezvoltarea economică a țării, fiind un important contribuabil la formarea PIB, la

scăderea șomajului, situându-se printre primele poziții raportat la celelate sectoare de

activitate din România. De asemenea, comerțul este unul dintre sectoarele în care s-au

realizat investiții mari pe plan intern, dar și investiții străine directe, o dată cu

pătrunderea marilor lanțuri de magazine în țara noastră.

Dinamica comerțului cu amănuntul a fost influențată de evoluția și dezvoltarea

marilor lanțuri de magazine, a căror activitate a debutat în lume în anii 1900. După un

deceniu, s-a resimțit puterea şi dominaţia supermarketurilor asupra magazinelor

tradiționale, asupra pieţelor alimentare din multe ţări în curs de dezvoltare. Prin

activitatea lor, acestea împiedică accesul fermierilor şi al producătorilor la

consumatori, fiind mai afectaţi cei care nu doresc sau nu reuşesc să respecte condiţiile

impuse de marile magazine. Au apărut tensiuni între supermarketuri şi micii

comercianți tradiţionali, precum şi tensiuni între supermarketuri şi furnizorii lor,

acestea devenind subiecte de dezbateri la nivelul decidenților politici, care analizează

elaborarea de politici în vederea sprijinirii părților și a înlăturării acestor tensiuni.

Efectele marilor lanțuri de magazine se regăsesc și în țara noastră în forma în care au

fost prezentate aici, acest subiect fiind unul pe care l-am analizat în următorul capitol.

Capitolul patru abordează astfel, poziţia părţilor implicate pe piaţa

comerţului cu amănuntul, cu privire la efectele extinderii marilor lanţuri de magazine,

în funcţie de statutul fiecăruia. În cadrul acestui capitol am urmărit identificarea

14

impactului marilor lanţuri de magazine asupra comerţului tradiţional. Pentru a obţine

o imagine de ansamblu cu privire la percepţia părţilor implicate în activitatea

sectorului de comerţ cu amănuntul am realizat o cercetare empirică care cuprinde

patru studii. Am determinat percepţia producătorilor referitoare la marii retaileri prin

intermediul unui “studiu cu privire la efectele extinderii marilor lanţuri de magazine

asupra producătorilor locali din judeţul Bihor”. Astfel am aplicat un număr de 50

dechestionare firmelor din industria prelucrătoare acestea fiind alese aleator dintr-o

bază de date de la nivelul judeţului. Pentru a determina poziţia consumatorilor pe

această piaţă am realizat “Studiul privind percepţia consumatorilor cu privire la

extinderea marilor lanţuri de magazine”. În acest caz am aplicat chestionare unui

număr de 502 consumatori aleşi de asemenea aleator dintre persoanele care au

efectuat cumpărături din supermarketuri. În vederea determinării poziţiei micilor

magazine pe piaţa comerţului cu amănuntul am realizat “studiul privind influenţa

extinderii marilor lanţuri de magazine asupra sectorului de comerţ tradiţional din

judeţul Bihor”. În acest caz am aplicat un număr de 309 chestionare firmelor din

sectorul comerţului tradiţional. Pentru a obţine poziţia marilor retaileri în calitate de

participanti la economia sectorului de comerţ cu amănuntul, am realizat “studiul

privind activitatea marilor retaileri din judeţul Bihor”. Am aplicat chestionare unui

număr de 4 retaileri din numărul total de 20 de astfel de magazine care îşi desfăşoară

activitatea la nivelul judeţului şi care au fost de acord să furnizeze unele informaţii.

Extinderea marilor lanţuri de magazine are atât efecte pozitive dar şi negative

asupra celorlate părţi care îşi desfăşoară activitatea la nivelul sectorului.

În ceea ce priveşte micii producători aceştia sunt afectaţi în mod negativ

datorită faptului că întâmpină greutăţi privind desfacerea mărfurilor produse. În

primul rând, întâmpină dificultăţi în semnarea unor contracte de livrare de mărfuri cu

marile magazine. Conform răspunsurilor date de aceştia, marii retaileri impun

numeroase condiţii: asigurarea în mod constant a unei anumite cantităţi de mărfuri;

oferă preţuri foarte mici pentru marfa livrată de producător, plata unor taxe: taxa de

intrare în magazin, taxe de raft etc; colaborarea cu un supermarket presupune

cheltuieli cu privire la obţinerea unor avize de laborator, de certificare a mărfurilor.

În al doilea rând, piaţa de desfacere prin intermediul micilor magazine a avut

de suferit datorită faptului că sectorul de comerţ tradiţional s-a confruntat cu scăderea

rentabilităţii firmelor mici, a căror clienţi au migrat către marile magazine, capabile să

15

le ofere consumatorilor condiţii de preţ, calitate, ambient etc, mai bune decât cele cu

care erau obişnuiţi.

La nivelul judeţului Bihor, numărul producătorilor care colaborează cu

lanţuri mari de magazine este mic, iar cantitatea de mărfuri pe care producătorii o

livrează către marile magazine nu depăşeşte 20-30 % din capacitatea de producţie.

Dintre întreprinderile care au semnat contracte cu mari magazine amintim firme

producătoare de pâine şi produse de panificaţie, paste făinoase. Am remarcat

preocuparea scăzută a marilor magazine pentru identificarea firmelor producătoare. O

acţiune de acest gen a avut loc o singură data în ultimii 5 ani şi a fost mediată de

Consiliul Judeţean Bihor.

Astfel, în contextul diminuării pieţelor de desfacere, ca urmare a extinderii

marilor lanţuri de magazine, a competitivităţii şi a concurenţei datorate lărgirii

pieţelor ca urmare a internaţionalizării pieţelor şi a integrării economice europene a

ţării noastre, producătorii se confruntă cu dificultăţi de desfăşurare a activităţii. În

aceste condiţii se impun soluţii privind finanţarea acestor firme pentru a reuşi să

mărească productivitatea, să ofere produse care să respecte standardele europene de

calitate, să găsească posibilităţi pentru desfacerea mărfurilor pe piaţa externă.

În ceea ce priveşte influenţele extinderii marilor lanţuri de magazine asupra

comerţului tradiţional, efectele identificate au fost de natură negativă. Studiul realizat

la nivelul judeţului Bihor arată că micile magazine au fost afectate de activitatea celor

20 de magazine din comerţul modern, în sens negativ. Comercianţii susţin că unul

dintre principalele efecte negative ale supermarketurilor a fost scăderea vânzărilor cu

aproximativ 20-40% în ultimii ani, 63% dintre respondeţi declarând acest lucru, în

timp ce doar 1% dintre respondenţi a declarant că afacerea a dat faliment.

Aceste neplăceri i-a determinat pe micii comercianţi să ia unele măsuri, dintre

care, scăderea preţurilor (54%), reducerea personalului (37%), diversificarea ofertei

de produse (30%).

Cercetarea arată că există o corelaţie între extinderea marilor magazine şi măsurile

luate de micii comercianţi pentru diminuarea efectelor negative care i-au afectat.

Astfel în urma cercetării efectuate am demonstrat că cele mai afectate magazine din

cadrul sectorului de comerţ tradiţional au fost magazinele gen ”de familie”, de mici

dimensiuni, în timp ce comercianţii cu vânzări mai mari, şi cu un număr mai mare de

salariaţi, au fost afectaţi într-o măsură mai mică. Observăm corelaţia dintre mărimea

întreprinderii şi gradul de conştientizare a întreprinderilor mici cu privire la existenţa

16

efectelor negative ale extinderii marilor lanţuri de magazine şi necesitatea luării unor

măsuri pentru diminuarea acestor efecte. Magazinele cu un număr mai mare de

salariaţi, sunt deosebit de conştiente de efectele negative ale supermarketurilor asupra

lor, şi optează pentru luarea de măsuri în acest sens. Prin urmare efectele negative ale

extinderii supermarketurilor se resimt într-o măsură mai mare la nivel magazinelor de

mici dimensiuni, unde gradul de pregătire al administratorilor este mai scăzut. Micii

comercianţi sunt conştienţi cu privire la faptul că extinderea marilor lanţuri de

magazine au un impact semnificativ asupra scăderii vânzărilor în magazinele lor, şi

optează pentru luarea unor măsuri în vederea revigorării sau creşterii rentabilităţii

afacerii: scăderea preţurilor produselor oferite, scăderea sortimentaţiei, reducerea

costurilor cu întreţinerea cu personalul, renegocierea contractelor cu furnizorii de

mărfuri şi contractarea de noi furnizori, îmbunătăţirea tehnicilor comerciale utilizate,

instruirea personalului.

Deşi sectorul de comerţ tradiţional nu a fost grav afectat în urma extinderii

marilor lanţuri de magazine, şi a pătrunderii pe piaţa locală a acestora, se impune o

modernizare a sectorului. Cu atât mai mult cu cât pe măsură ce piaţa marilor

magazine devine din ce în ce mai saturată, acestea vor căuta noi modalităţi de câştig.

În prezent, considerând că piaţa marilor magazine a devenit saturată, marii retaileri

caută să investească şi pe alte pieţe. Aceştia au deschis, în anul 2012, prin intermediul

reţelelor proprii sau funcţionând în regim de franciză, 250 de magazine de poximitate

(care au caracteristici similare cu magazinele tradiţionale). Astfel pe o piată

caracterizată printr-o concurenţă mare la nivelul comerţului cu amănuntul, creată de

marile magazine, magazinele tradiţionale trebuie să facă faţă unei concurenţe mărite

şi la nivelul comerţului tradiţional.

Astfel, în contextul unui mediu de afaceri din ce în ce mai competitiv le

recomandăm micilor comercianţi să ia măsuri pentru creşterea rentabilitaţii afacerii,

acţiune care la scară largă va determina îmbunătăţirea sectorului de comerţ tradiţional.

Dintre acestea amintim: stabilirea cu atenţie a asortimentului de mărfuri, selectarea

severă a produselor disponibile la raft în funcţie de vânzări şi implicit de preferinţele

clienţilor, promovarea magazinului, strategii de preţ menite să atragă cumpărători noi

şi să îi păstreze pe cei vechi, alegerea unui nume al magazinului sugestiv şi uşor de

reţinut de către clienţi, relaţii apropiate cu clienţii cu accent pe îmbunătăţirea acestora,

întreţinerea discuţiilor cu clienţii, o ambianţă interioară plăcută şi prietenoasă,

instruirea personalului, ridicarea standardelor profesionale, asocierea între micii

17

comercianţi pentru a putea obţine costuri mai mici de aprovizionare şi costuri mai

mici în general.

Observăm că efectele negative ale extinderii marilor lanţuri de magazine se

manifestă la nivelul micilor producători şi a magazinelor tradiţionale de comerţ cu

amănuntul. Considerăm că întreprinderile trebuie să caute soluţii şi să adopte măsuri

pentru eficientizarea activităţii, prin modernizare, inovare, creşterea calităţii culturii

organizaţionale, recrutarea şi pregătirea personalului necesar, dobândirea unor

competenţe de specialitate. De asemenea considerăm că se impune şi implicarea

statului care să sprijine atât producătorii cât şi magazinele mici cel puţin prin

acordarea unor facilităţi de finaţare, sau acordarea de consultanţă micilor magazine.

Instituţiile guvernamentale recunosc rolul economic şi social sensibil al comerţului în

asigurarea bunăstării cetăţenilor, politica comercială europeană urmărind să răspundă

unor ameninţări legate de periclitarea întreprinderilor mai mici, a micilor producători,

a comerţului independent şi de proximitate, ca urmare a accelerării extinderii

lanţurilor de magazine. În acest scop, conform strategiei Europa 2020, Comisia

Europeană se angajează să adopte un plan de acțiune pentru ameliorarea accesului

IMM-urilor la piețele de capital. Acesta va cuprinde măsuri având ca obiectiv

ameliorarea vizibilității IMM-urilor pentru investitori, crearea unei rețele eicace de

burse sau piețe reglementate special dedicate IMM-urilor și o mai bună adaptare la

IMM-uri a obligațiilor privind cotarea și publicitatea. Comisia face referire şi la alte

măsuri care ţin de îmbunătăţirea accesului la informaţii şi transparenţa pieţei sunt:

monitorizarea preţurilor, facilitarea accesului la informaţii pentru producători cu

privire la metode de producţie şi procesare, şi pentru consumatori cu privire la

originea, compoziţia produselor.

Extinderea marilor lanţuri de magazine aduce efecte benefice asupra

consumatorilor. Cele 20 de magazine din sectorul comerţului modern din judeţul

Bihor se află în concurenţă atât unul faţă de celălalt cât şi faţă de cele 1620 de

magazine tradiţionale de comerţ cu amănuntul din zonă. Acest fapt le determină să

creeze strategii de vânzare şi de atragere a clienţilor, precum şi de păstrare a clienţilor

existenţi. Aceste strategii se traduc în oferta diversificată de produse, preţuri

competitive, campanii de loializare a clienţilor. Conform cercetării efectuate,

eforturile supermarketurilor dau rezultate având în vedere că 54% dintre respondenţi

au ca sursă principală de aprovizionare (60-100%) marile magazine de comerţ cu

amănuntul. De altfel, cumpărătorii au făcut referire la diversitatea produselor,

18

preţurile mai mici ale produselor decât la magazinele tradiţionale, campaniile

promoţionale, ca fiind determinante în alegerea supermagazinelor ca şi sursă de

aprovizionare. Observăm că, datorită puterii scăzute de cumpărare, precum şi datorită

intenţiei de eficientizare a cheltuielilor, clienţii aleg acele magazine capabile să ofere

aceleaşi produse la preţuri mai mici.

Percepţia consumatorilor cu privire la extinderea marilor magazine este în

general bună, consumatorii sunt mulţumiţi de diversitatea produselor disponibile la

raft la preţuri mai mici comparativ cu preţurile aceloraşi produse de la magazinele

tradiţionale. Cu toate acestea consumatorii se declară neîncrezători în calitatea

produselor disponibile şi în modul cum guvernul controlează aceste aspecte.

Pe de altă parte, am identificat problemele cu care se confruntă marile

magazine. Acestea au făcut referire la nemulţimiri cu privire la forţa de muncă, astfel,

67% dintre aceştia consideră că forţa de muncă disponibilă pe piaţa muncii este prea

puţin instruită, 67% sunt nemulţumiţi de faptul că angajaţii nu işi respectă îndatoririle

de serviciu, în timp ce 33% dintre aceştia au identificat o migraţie a forţei de muncă

de la un loc de muncă la altul. O altă nemulţumire a marilor magazine este legată de

faptul că acestea nu găsesc sprijin din partea statului în derularea unor proiecte, părere

împărtăşită de 25% dintre retaileri, 50% dintre aceştia consideră că taxele şi

impozitele sunt prea mari, iar legislaţia se schimbă foarte des.

În tabelul următor prezentăm principalele ipoteze de lucru formulate în cadrul

cercetării efectuate, precum și verificarea validității acestora .

Ipotezele de lucru Verificarea validității

ipotezelor de lucru conform rezultatelor obținute prin prelucrarea datelor în urma aplicării chestionarelor

Testarea ipotezei de lucru prin testul chi pătrat

Studiu nr.1. Studiu cu privire la efectele extinderii marilor lanţuri de magazine

asupra producătorilor locali din judeţul Bihor

Ipoteza 1: Producătorii locali, în calitate de furnizori ai marilor magazine, se confruntă cu pretenţii tot mai mari din partea acestora, referitoare la calitatea produsului, cantitatea distribuită, reducerea costurilor şi a preţurilor;

Se validează -

Ipoteza 2: producătorii locali, în calitate Se validează -

19

de furnizori ai marilor magazine renunţă la individualizarea produselor/ diferenţierea produselor proprii în favoarea producţiei sub mărci proprii retailerilor; Ipoteza 3: Producătorii locali, în calitate de furnizori ai marilor magazine se confruntă cu solicitări din partea acestora, ca marfa produsă să fie livrată în exclusivitate lanţului propriu de magazine;

Se validează -

Ipoteza 4: producătorii locali, în calitate de furnizori ai marilor magazine se confruntă cu creşterea cerinţelor privind investiţiile în noile tehnologii.

Se validează -

Studiu nr.2. Studiu privind percepţia consumatorilor cu privire la extinderea

marilor lanţuri de magazine. Judeţul Bihor, România

Ipoteza1: Consumatorii aleg cu preponderenţă marile magazine pentru aprovizionarea în gospodăriile proprii;

Se validează rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de p=0,842701

Ipoteza 2: Consumatorii aleg marile magazine în detrimentul micilor magazine, datorită diversităţii produselor şi a preţurilor;

Se validează rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de p=0,779779

Ipoteza 3: Comerciantii sunt nemultumiţi de campaniile promotionale realizate de marile magazine;

Se validează rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de p=0,842701.

Ipoteza 4: Consumatorii sunt nemultumiti de corecta gestionare a preţurilor produselor din supermarketuri;

Nu se validează -

Ipoteza 5: Consumatorii nu sunt nemultumiti de produsele puse la dispoziţia lor de către marile magazine;

Nu se validează -

Studiu nr.3. Studiu privind influenţa extinderii marilor lanţuri de magazine asupra

sectorului de comerţ tradiţional din judeţul Bihor Ipoteza 1. Extinderea marilor lanţuri de magazine a avut efecte negative asupra sectorului tradiţional. Magazinele mici s-au confruntat cu scăderea vânzărilor

Se validează existenţa legăturii dintre extinderea lanţurilor de magazine din judeţul Bihor şi scăderea vânzărilor micilor comercianţi, este foarte puternică, fiind garantată de o probabilitate de p=0,9999999

Ipoteza 2. În vederea îmbunătăţirii rentabilităţii afacerilor, micii comercianţi au luat unele măsuri cum ar fi: diminuarea preţurilor la produsele oferite, scăderea

Se validează -

20

sortimentaţiei datorită faptului că unele produse nu au mai fost solicitate, reducerea personalului, organizarea de campanii promoţionale, contractarea de noi furnizori sau renegocierea condiţiilor contractuale cu actualii furnizori 2.1. Detereminarea existenței unei corelații între extinderea marilor magazine şi diminuarea preţurilor produselor oferite de magazinele tradiţionale

Legătură foarte puternică

2.2. Determinarea existenței unei corelaţii între extinderea marilor magazine şi reducerea personalului din magazinele tradiţionale

Legătură puternică

2.3. Determinarea existenţei unei legături între extinderea marilor magazine şi reducerea personalului din magazinele tradiţionale

Legătură puternică

2.4. Determinarea corelaţiei între extinderea marilor magazine şi contractarea de noi furnizori de către magazinele tradiționale

Legătură puternică

2.5. Determinarea corelației între extinderea marilor magazine şi organizarea de campanii promoționale de către magazinele tradiţionale

Nu există legătură

2.6. Determinarea corelației între extinderea marilor magazine şi reducerea sortimentului de produse din magazinele tradiţionale,

Nu există legătură

Ipoteza 3. În cadrul sectorului de comerţ tradiţional cele mai afectate au fost magazinele gen ”de familie”, de mici dimensiuni, în timp ce comercianţii cu vânzări mai mari, şi cu un număr mai mare de salariaţi, au fost afectaţi într-o măsură mai mică.

Se validează

3.1. Determinarea existenţei unei legături de dependenţă între mărimea întreprinderii (în funcţie de numărul de salariaţi) şi percepţia/conştientizarea respondentului faţă de existenţa efectelor extinderii supermarketurilor.

Legătură foarte puternică

3.2. Determinarea existenței unei legături între percepţia, conştientizarea respondentului faţă de existenţa efectelor extinderii supermarketurilor şi măsurile luate pentru înlăturarea acestor efecte.

Legătură puternică

În ultimul capitol al acestei lucrări, “Tendinţe ale activităţii de comerţ cu

amănuntul din România”, am prezentat o previziune cu privire la principalele

tendinţe ale activităţii de comerţ cu amănuntul, care va fi arhitectura pieţei de retail

peste un deceniu. În realizarea acestui obiectiv, am luat în considerare tendinţa

europeană a pieţelor de comerţ cu amănuntul, reconfigurarea pieţelor prin dominaţia

marilor lanţuri de magazine, tendinţa comportamentului consumatorilor, şi înclinaţia

21

acestora spre cumpătare şi spre alegerea produselor sănătoase, creşterea ponderii

comerţului electronic în cadrul sectorului comercial.

Rezultatele obținute din studiile realizate în cadrul acestui capitol le întăresc

pe cele obținute în capitolul anterior, potrivit cărora extinderea marilor lanţuri de

magazine au o influenţă semnificativă asupra pieţelor de comerţ cu amănuntul din

lume.

La nivelul județului Bihor, se observă influenţa asupra consumatorilor, care

este una în general benefică, asupra micilor magazine, acestea fiind afectate în cea

mai mare parte negativ prin scăderea vânzărilor, care a determinat scăderea

rentabilităţii afacerilor. Producătorii sunt afectaţi datorită faptului că cerinţele stricte

ale marilor magazine, care sunt în parte benefice pentru siguranţa consumatorului, nu

le permit desfacerea mărfurilor prin intermediul punctelor mari de vânzare. Sunt şi

mai mult defavorizaţi prin faptul că le-a fost afectată întreaga piaţă de desfacere, în

primul rând cea prin intermediul marilor magazine la care au acces foarte greu, dar şi

cea a micilor magazine, a cărei rentabilitate a scăzut ca urmare a migrării

consumatorilor spre magazinele mari.

În acest context, percepţia participanţilor la această piaţă este aceea potrivit

căreia marile magazine îşi vor păstra cota de piaţă, tendinţa fiind de creştere în acest

sens, în timp ce magazinele mici vor fi nevoite să ia măsuri suplimentare pentru a

putea supravieţui. Totuşi la nivelul judeţului Bihor, spre deosebire de situaţia la nivel

naţional, consumatorul va continua să aleagă într-o măsură mai mare să facă

cumpărături prin intermediul sectoarelor tradiţionale de comerţ cu amănuntul,

respectiv: magazine mici, pieţe tradiţionale, magazine on-line şi magazine de produse

bio, aşa cum au şi declarat, supermarketurile rămânând una din principalele surse de

aprovizionare în menaje.

La nivel naţional, se previzionează o creştere a numărului de magazine mari,

şi scăderea numărului de magazine mici, pe de o parte, iar pe de altă parte se dezvoltă

sectorul de comerţ on-line care acum deţine o cotă de piaţă mică, dar în creştere, şi

sectorul de magazine cu produse organice, ca răspuns la îngrijorarea consumatorului,

care devenind mai instruit, şi mai sofisticat, este mai atent la sănătate.

Semnarea Actului aderării României la Uniunea Europeană, reprezintă un

moment istoric foarte important pentru statutul internaţional al ţării noastre, pentru

22

identitatea sa economico-socială, nivelul de dezvoltare din Uniunea Europeană fiind

acum obiectivul central al noii etape istorice în care se află.

Eliminarea barierelor economice dintre țări și adoptarea legislației

comunitare creează condiții egale tuturor întreprinderilor de pe piața unică. România

trebuie să atingă nivelul de performanță economică al statelor membre, iar pentru

realizarea acestui scop întreprinderile trebuie să efectueze schimbări organizatorice,

tehnice și sociale astfel încât să atingă nivelul de competitivitate necesar pentru a-și

putea desfășura activitatea și pentru a evolua într-un mediu caracterizat de o

concurență mărită.

Astfel, în contextul aderării României la Uniunea Europeană, identificăm

caracteristici ale comerţului românesc, prezente de ceva timp în țările dezvoltate, cum

ar fi: concentrarea reţelelor comerciale în lanţuri de distribuţie, extinderea marilor

lanţuri de magazine o dată cu scăderea interesului consumatorului de a face

cumpărături din magazine tradiţionale.

Piaţa de retail din România a înregistrat cea mai mare rată de creştere din

regiune în ultimii 10 ani. Cu toate acestea suma medie cheltuită de un român în retail

este încă la mai puţin de jumatate din media europeană, de 46%. Acest trend

ascendent este aşteptat să continue şi în următorii 10 ani, când pentru piaţa

românească se prognozează o creştere medie de 5% pe an. Specialiştii iau în

considerare dezvoltarea în continuare a comerţului modern, creşterea puterii de

cumpărare a populaţiei şi modificări în comportamentul de consum al populaţiei.

În ceea ce priveşte tendinţele pieţei de comerţ cu amănuntul, concluzia noastră este

că, în următorii zece ani va creşte atât importanţa magazinelor de produse organice

cât şi încrederea în magazinele on-line. De asemenea cota de piaţă deţinută de

supermarketuri se va menține mai mare decât cea a magazinelor tradiţionale.

Recomandări

Piața comună impune necesitatea realizării unor schimbări și/sau îmbunătățiri

la nivelul țării noastre cu caracter orizontal și vertical.

23

Categoria reglementărilor cu caracter orizontal îi revine statului care trebuie să

intervină pentru sprijinirea micilor întreprinzători, amenințați de concurența firmelor

internaționale, libere să iși desfășoare activitatea și în țara noastră în condițiile oferite

de piața unică. Astfel, statul poate interveni prin facilitarea finanțării acestor

întreprinderi, crearea unor programe speciale pentru acestea, oferirea de consultanță

managerilor acestor întreprinderi. Funcționarea întreprinderilor românești pe piața

unică presupune respectarea legislaței armonizate. Producătorii au invocat motive

cum ar fi: necesitatea obținerii unor avize conform normelor europene, taxe pentru

obținerea avizelor foarte mari, ca fiind printre cele mei importante, datorită cărora au

întâmpinat dificultăți în colaborarea cu marile magazine. Recomandăm crearea unui

sistem de taxe în funcție de nivelul cifrei de afaceri, care să ușureze activitatea micilor

producători în încercarea acestora de a-și desface mărfurile prin intermediul unor

magazine care trebuie să respecte norme europene, sau chair pe piața externă, mediu

în care consumatorul este deja obișnuit cu produse competitive.

Statul trebuie să se implice mai mult prin instituțiile specifice, în informarea

populației cu privire la drepturile pe care le are în calitate de consumator și crearea

unor politici care să sprijine mai mult drepturile consumatorilor. De asemenea, după

cum au afirmat și consumatorii participanți la studiul nostru, considerăm că

preocuparea statului pentru siguranța alimentelor ar trebui să devină mai ridicată,

părerea nostră fiind aceea că anumite componente din alimente, precum și

organismele modificate genetic, ar trebui interzise și în țara noastră.

Pe de altă parte, reglementările cu caracter vertical sunt specifice

întreprinderilor. Considerăm că micile magazine ar trebui să devină mai deschise

pentru schimbări, astfel încât oferta de produse să fie adaptată nevoilor în schimbare

ale consumatorilor. Aranjarea inteligentă a raioanelor în funcţie de categoriile de

clienţi, stabilirea cu atenţie a sortimentului de mărfuri, selectarea severă a produselor

disponibile la raft în funcţie de vânzări, promovarea magazinului, strategii de preţ

menite să atragă cumpărători noi şi să îi păstreze pe cei vechi, alegerea unui nume al

magazinului sugestiv şi uşor de reţinut de către clienţi, relaţii apropiate cu clienţii cu

accent pe îmbunătăţirea acestora, întreţinerea discuţiilor cu clienţii, o ambianţă

interioară plăcută şi prietenoasă în magazin, instruirea continua a personalului, sunt

soluţii menite să crească vânzările micilor magazine. Colaborarea între micii

comercianți în vederea aprovizionării în comun pentru obținerea unor beneficii, cum

ar fi discounturi mai mari, teremene de plată mai largi, etc., precum și crearea unor

24

uniuni sau sindicate ale micilor comercianți care să le reprezinte drepturile, sunt alte

propuneri în sprijinul activității sectorului de comerț tradițional.

25

Bibliografie selectivă

• Anghelescu Coralia, Socol C., Socol Gabriela,

• Artis M., Frederick N., The economics of the European Union, Oxford

University Press, 2007;

• Băbăiţă Ilie, Silaşi Grigore, Duţă Alexandrina, Imbrescu Ion, Macroeconomie,

Editura Mirton Timişoara, 2003;

• Baldwin Richard, Charles Wyplosz, Economia integrării europene, Editura

Economică, 2006;

• Baldwin Richard, Charles Wyplosz, The Economics of Europeean Integration,

Third Edition, McGraw-Hill Education, 2009;

• Bari Ioan, Globalizarea economiei, Ed. Economica, Bucureşti, 2005;

• Baron Mircea, Baron Dobre Oana, Istoria Economiei Naţionale, Ed. Focus,

Petroşani, 2002;

• Beck, Ulrich, Ce este globalizarea, Ed. Trei, Bucureşti, 2003;

• Berinde M., Uniunea Europeană şi Integrarea Economică Regională, Ed.

Tribuna Economică, Bucureşti, 2009;

• Bichler M., The Future of eMarkets, Multidimensional Market Mechanism,

Cambridge University press, 2001;

• Bonciu F., Economia Mondială, Ed. Universitară, Bucureşti, 2009;

• Ciupagea C., Unguru Manuela Cristina, Cojanu V., Alanoca S., Adaptarea

politicilor României la cerinţele UE cu privire la taxele vamale şi politica

comercială, Institutul European din România, 2002;

• Cobzaru I., Trifu A., Comerţul internaţional şi Globalizarea, Editura

Performantica, Iaşi, 2007;

• Costea Carmen, Comerţul de gross şi cu amănuntul, Tendinţe, Mutaţii,

Strategii, Editura Uranus, Bucureşti, 2001;

• Costea Carmen, Săseanu Simona, Economia comerţului intern şi internaţional,

Editura Uranus, Bucureşti, 2009;

26

• Costea, Carmen, Afaceri comerciale, Abordări moderne, Editura All Beck,

Bucureşti, 2005;

• Dana Leo-Paul, Anderson Robert B., International Handbook of Research on

Indigenous Entrepreneurship, Edward Elgar 2007;

• Davidson Carl, Matusz Steven, International Trade with Equilibrium

Unemployment, Princeton University Press 2010;

• Davidson, W. R., Sweeney, D.J., Staumpfl, R., Retailing Management, John

Wiley & Sons, New York, Chichester, Brisbane, Toronto, 1988;

• Dobre A., Politica comercială comună a Uniunii Europene, editura Universul

Juridic, Bucureşti, 2010;

• Dobrotă N., Economie politică, Editura economică, Bucureşti, 1997;

• Dobrotă N., Economie Politică, preluat după :Braudel Fernard, Pieţe naţionale

în Timpul Lumii, vol I, editura Meridiane, Bucureşti, 1989, editura

Economică, Bucureşti, 1997;

• Dodescu Anca, Giurgiu Adriana, Economie europeană, Ed.Univeristăţii din

Oradea, 2010;

• Dornbush Rudiger, Fischer Stanley, Startz Richard, Macroeconomie, Editura

Economică, Bucureşti, 2007;

• Dumitru Patriche, Mihai Felea, Comerţ şi globalizare, Editura ASE, 2003;

• Dumitru Patriche(coord), Ioan Stănescu, Mihai Grigorescu, Radu Emilian,

Nicoleta Enică, Economie Comercială, Ed. Economică, Bucureşti, 1998;

• El.Agraa.A.M., The European Union – Economics and policies, Cambridge

University Press, 2007;

• Fleşeriu, A., Metode şi tehnici de turism şi comerţ intern şi internaţional,

Universitatea Creştina Dimitrie Cantemir, Cluj Napoca, 1997;

• Florescu, C, (coord.), Bazele comerţului interior, Editura Academiei de

studii Economice, Bucureşti, 1979;

• Ghiţă M., Guvernarea corporativă, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, preluat

după: Guvernanţa corporativă şi managementul riscurilor, ediţia a doua,

Institutul Auditorilor Interni din Marea Britanie şi Irlanda, 2002;

• Lefter Chirică, Comerţ şi economie comercială, Ed. Economică, Bucureşti,

2009;

• Liviu C. A., Economie Europeană, Ed. Economică, Bucureşti, 2009;

27

• Marin G., Puiu A. (coord), Dictionar de relaţii economice internaţionale,

Ed.Enciclopedică, Bucureşti, 1993;

• Miroslav I., The Economics of the Europeean Integration, Edward Edgar

Publishing, 2005;

• Miroslav Iovanovic, The Economics of European Integration – Limits and

Prospects, Edward Edgar Limited Publishing,;

• Moisuc C.(coord), Pistol Luminiţa, Gurgu Elene, Relaţii economice

internaţionale, Ed.Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006;

• Naghi, M. Managementul întreprinderii din turism şi comerţ, partea a- II-a,

Universitatea Independentă Dimitrie Cantemir, Cluj Napoca, 1995;

• Negucioiu Aurel (coord), Economie politică, vol I, Editura George Bariţiu,

Cluj Npoca 1998, p.218;

• Nello Susan Senior, The European Union. Economics, Policies and History,

second Edition, McGraw-Hills Higher Education, 2009, p.19;

• Niculescu N.G., Ponta Maria, Niculescu Elena, (coord), Economie Politică,

Teorie şi politică economică pentru România, ed.Poliro, Iaşi, 1998;

• Patriche D., Bob C., Comerţ şi dezvoltare, Editura Europa Nova, Bucureşti,

2000, pp.9-10;

• Patriche D., Drăguşin Mariana, Grigorescu Adriana, Comerţ, principalele

coordonate ale activităţii comerciale, Editura Dacia Europa Nova Lugoj, 2000,

p.8;

• Patriche D., Marketing în economia de piaţă, Ed. Optimal, Bucureşti, 1992,

p.67;

• Patriche D., Ristea Ana Lucia, Patriche I., Urbanism comercial, Editura

Uranus, Bucureşti 2002, p.205;

• Patriche, D. (coord.), Bazele comerţului, Universitatea Independentă Dimitrie

Cantemir, Bucureşti, 1992, p. 143-144;

• Peacock M., Selling on-line with Drupal e-Commerce, Packt Publishing,

2009, p.7;

• Pistol Gh., Pistol Luminiţa, (coord), Comerţul interior, Teorie şi Practică,

Editura Economică, Bucureşti, 2004, p.229-243;

• Pistol Gh.M., Bazele comerţului, Ediţia a II-a, Ed. Fundaţia România de

Mâine, Bucureşti, 2007, p.74;

28

• Pistol M.Gh., Pistol Luminiţa (coord), Albu Gh., Manea Gelu, Comerţul

interior – Teorie şi practică, Editura Economică, Bucureşti, 2004, p.22;

• Popa I., Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior, Ed. Economică, Bucureşti,

2008, p.10;

• Porojan D., Iftimoaie C, Dezvoltare locală durabilă în contextual globalizării,

Ed. Irecson, Bucureşti, 2008, p.14;

• Putz Ecaterina, Luţ Diana Maria, Economia Comerţului, Ed.Eurostampa,

Timisoara, 2007, p.6;

• Roman C., Managementul întreprinderilor din turism şi comerţ, partea a-I-a,

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 1994, p.38;

• Roşca I. Gh., Cristina Mihaela Bucur, Carmen Timofte Stanciu, Octavian

Paiu, Mirela Vişean, Comerţul Electronic, Concepte, Tehnologii şi Aplicaţii,

Editura Economică, Bucureşti, 2004

• Rusu C., Comerţ intern şi internaţional, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002,

p.3;

• Stănescu I.,Grigorescu M., Felea ,M., op.cit., p.40;

• Stiglitz, Josefp, Globalizarea, Copyright Ed. Economică, Bucureşti 2005, p.35;

• Vass Andrea, Protecţionismul European – Implicaţii pentru România, Editura

Economică, Bucureşti, 2004.

• Walter Goode, Dicţionar explicativ de termini comerciali, tradus de Ed.

Irecson, Bucureşti, 2006,p.135;

• Zaman Gh., Vass A., Lianu C., Competitivitatea comerţului exterior al

României în perspectivă comparativă, Economistul, noiembrie 2004;

• Asociaţia Natională a Exportatorilor şi Importatorilor din România,

Provocarile comerţului exterior, Ed. Economică, Bucureşti, 2008 p162-163;

• AT.Kearney, The 2004 Global Retail Developement Index-Emerging Market

Priorities for global retailers – AT.Kearney Inc.2004, p3;

• AT.Kearney, The 2007 Global Retail Developement Index – Growing

oportunities for global retailers, AT.Kearney Inc. 2007, p.2;

• AT.Kearney, The 2008 Global Retail Developement Index – Emerging

Opportunities for Global Retailers, AT.Kearney Inc. 2008, p.2;

• AT.Kearney, The 2009 Global Retail Developement Index – Windows of

Hope for Global Retailers, AT.Kearney Inc. 2009, p.2;

29

• AT.Kearney, The 2010 Global Retail Developement Index - Expanding

Oportunities for Global Retailing, AT.Kearney Inc. 2010, p.2;

• AT.Kearney, The 2011 Global Retail Developement Index – Retail Global

Expansion. A Portofolio of Opportunities, AT.Kearney Inc. 2011, p.2

• AT.Kearney, The 2012 Global Retail Developement IndexGlobal Retail

expansion: Keeps on moving, , AT.Kearney Inc. 2012, p.2;

• Banca Naţională a României Raport Annual 2010, 2011;

• Banca Naţională a României şi Institutul Naţional de Statistică, Investiţii

Străine Directe în România în anul 2010, publicat în anul 2011;

• Banca Naţională a României, Raport Annual 2009, 2010;

• Centrul de comerţ Internaţional UNCTAD/OMC, Secretariatul

Commonwealth, op.cit., p 296;

• Chambre de Commerce et d’Industrie de Paris, Working Paper, Patterns of

retailing development in emerging economies, Imprimerie EPL/ESC-EAP,

2005, p.6;

• Comisia Europeană-Directoratul General pentru consumatori şi sănătate,

informaţii disponibile la adresa:

http://ec.europa.eu/consumers/consumer_research/cms_en.htm, pagină

accesată la data de - iunie 2012;

• Comisia Europeană, „Către o piaţă internă a comerţului şi distribuţiei mai

eficace şi mai echitabilă până în 2020”, 2010;

• Comisia Europeană, Actul Unic European, informaţii disponibile online la

adresa:

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_si

ngleact_ro.htm, accesat la data de mai 2012;

• Comisia Europeană, Comunicare către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic şi social European şi Comitetul Regiunilor, Un cadru

coerent pentru creşterea încrederii în piaţa unică digital a comerţului electronic

şi a serviciilor on-line, 11.01.2012;

• Comisia Europeană, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor, „Către un

Act privind piața unică - Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de

competitivitate” din data de 27.10.2010;

30

• Comisia Europeană, Criterii de aderare, informaţii diponibile la adresa:

http://ec.europa.eu/enlargement/the-policy/conditions-for-

enlargement/index_ro.htm, pagină accesată la data de: iunie 2012;

• Comisia Europeană, extras din Concluziile preşedintelui Consiliului European,

summit-ul de la Copenhaga, 21-22 iunie 1993;

• Comisia Europeană, Programul pentru protecţia consumatorilor, informaţii

disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/eahc/consumers/index.html, pagină

vizitată la data de iunie 2012;

• Comisia Europeană, Raport al Comisiei către Parlamentul European, comitetul

Economic şi social European, Comitetul Regiunilor, Exerciţiu de monitorizare

a pieţei comerţului şi distribuţiei cu amănuntul

• Comisia Europeană, Raport anual privind activitatea Uniunii Europene, 2010;

• Comisia Europeană, Raport privind politica concurenţei 2011, COM-SWD

141 final, publicat în 2012, p.3;

• Comisia Europeană, The Europeean Union Trade Policy 2011, 2011;

• Comisia Europeană, Tratatul de la Roma;

• Comisia Europeană,Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, , partea a

treia: Politicile şi acţiunile interne ale Uniunii, titlul VIII., Norme comune

privind concurenţa, versiune consolidată , Jurnalul Oficial 11, 09.05.2008;

• Commission of the Europeean Communities, COM(2009) 215 final,

Contributing to Sustainable Development: The role of Fair Trade and

nongovernmentaltrade-related sustainability assurance schemes, 2009;

• Consiliul Concurenţei, Cartea albă a liberei concurenţe în România;

• Consiliul Concurenţei, informaţii disponibile la adresa:

http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/documente-

oficiale/concurenta/investigatii.html, pagină accesată la data de ianuarie 2012;

• Consiliul Concurenţei, Revista Concurenţa, nr.2/2009;

• Directoratul General al Concurenţei, Piaţa unică pentru întreprinderi şi

creştere economică, informaţii disponibile on-line la adresa:

http://www.europeana.ro/index.php/page/2/?s=comerţ+cu+amănuntul, pagină

accesată la data de iunie 2012;

• European Comision, Trade as a driver of prosperity, 2011;

31

• European Commision, Unfair Comercial practices, informaţii disponibile la

adresa:

http://europa.eu/legislation_summaries/consumers/consumer_information/l320

11_en.htm, pagină vizitată la data de iunie 2012;

• European Commision, Unfair Comercial practices, informaţii disponoibile la

adresa:

http://europa.eu/legislation_summaries/consumers/consumer_information/l320

11_en.htm

• European Commision, White Paper on Commerce, COM (1999) 6 final, 27

ianuarie 1999;

• European Commision, White Paper on Commerce, COM (1999) 6 final, 27

ianuarie 1999;

• European Commision, White Paper on Commerce: a Commission’s new

strategy, 28 ianuarie 1999;

• European Commisison, Towards a single market in distribution. Internal trade

in the Community, the commercial sector, and the completion of the internal

market, COM (91) 41 final, 11 March 1991;

• European Commission, COM(2012)253 final, Commission Staff Working

Paper accompanying the Report from the Commission on Compettion Policy

2011, 30.05.2012, p. 3;

• European Commission, Comunication to the European Parliament, the

Council, the Economic and Social Committee and the Committee of the

Regions - A coherent framework for building trust in the Digital Single

Market for e-commerce and online services, 2011;

• European Commission, Consumer Conditions Scoreboard – Consumers at

home in the single market .Monitoring the integration of the retail single

market and consumer conditions in the Member States, Seventh edition,

Brussels, 2012;

• European Commission, Consumer Eurobarometer, Brussels, 2012,

• European Commission, EU Competition Policy and the Consumer, Office for

Official Publications of the European Communities, 2004, p.5;

• European Commission, EUROPE 2020 - A strategy for smart, sustainable and

inclusive growth, Brussels, 2010;

32

• European Commission, Retail Eurobarometer, Brussels, 2012;

• Europeean Commision, Eurostat Yearbook 2010, 2011;

• Jurnalul oficial al Uniunii Europene, Directiva 2005/29/CE a Parlamentului

European şi a Consiliului din 11 mai 2005;

• Parlamentul României, Codul Comercial Român, art.7;

• Sinteze ale legislaţiei UE, Tratatul de la Mastricht, informaţii disponibile on-

line la dresa:

http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_m

aastricht_ro.htm, pagină accesată la data de iunie 2012;

• Tratatul privind crearea comunităţii Economice Europene;

• Uniunea Europeană, Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea

Europeană şi a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene - Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”,martie 2010, p.140;

• Pistol, Luminiţa, (2004), Evoluţia comerţului românesc în contextul integrării

europene, Revista de comerţ, vol.5, nr.8;

• Ardelean Romina, Lupta contra cronometru în magazin, Revista Progresiv

noiembrie 2011;

• Arieh Goldmana, S. Ramaswamib, Robert E. Kriderc, Barriers to the

advancement of modern food retail formats: theory and measurement, Journal

of Retailing, 2002, articol disponibil online la adresa:

• http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022435902000982;

• Baciu Roxana, Calătorie în ţara crizei, Revista Progresiv, număr iulie 2010;

• Chaney I., Gamble J., Retail store ownership influences on Chinese

consumers, International Business Rewiew, 17 (2), pp.170-183, 2008;

• Chuanlan Liu, William C. Black, Frances C. Lawrence, M.E. Betsy Garrison,

Post-disaster coping and recovery: The role of perceived changes in theretail

facilities, Science Direct, Journal of Business Research, 2011;

• Ciobanu C., Tesco lansează serviciul de cumpărături on-line în Cehia, Revista

Retailului şi industriei bunurilor de larg consum, 12 aprilie 2012, articol

disponibil on line la adresa: http://www.retail-fmcg.ro/retail/retail-

international/tesco-lanseaza-serviciul-de-cumparaturi-online-in-cehia.html;

33

• Comăneci Adrian, Laes Daniel, Köchelhuber Niki, Piaţa de retail FMCG din

Romania: rezultate, directii si solutii pentru viitor, Contrast Managemnet

Consulting, Bucureşti, 2011;

• Contrast Management Consulting & Training România, 2012;

• D. Suryadarma et al., Traditional food traders in developing countries and

competition from supermarkets: Evidence from Indonesia, Food Policy 35

(2010) 79–86, 2010;

• D’Haese, M., Van Huylenbroeck, G., The rise of supermarkets and changing

expenditure patterns of poor rural households case study in the Transkei area,

South Africa, Food Policy 30, 97–113, 2005;

• Dumitrescu A., Creşterea consumului în casă, principala tendinţă pe piaţa

bunurilor de larg consum în 2009, GFK România, 2010, articol disponibil on

line la

adresa:http://www.gfkro.com/imperia/md/content/gfkromania/pressreleases/co

nsumer_climate andi_dumitrescu.pdf,

• Engel, J.F., Blackwell, R.D., Miniard, P.W., Consumer Behavior,8th Edition.

The Dryden Press, Forth Worth, 1995;

• Farhangmehr M. et al., Consumer and retailer perception of hypermarkets and

traditional retail stores in Portugal, Journal of Retailing and Consumer

Services 7 (2000) 197-206;

• Franz Martin, 2010;

• Godeluck S., Boom-ul neteconomei, tradus de Editura Coresi, 2000, pp 14-15;

• Gruere P Guillaume, A preliminary comparison of the retail level effects of

genetically modified food labelling policies in Canada and France, Journal in

Retailing and Consumer Services, 2005;

• H.Hino, Antecedents of supermarket formats‘ adoption and usage. A study in

the context of non-western customers, Journal of Retailing and Consumer

Services, Volume 17, Issue 1, January 2010, Pages 61–72;

• Igan D., Suzuki J., The „Wall Mart effect“ in central and eastern Europe,

Journal of Comparative Economics, Volume 40, Issue 2, pp.194-210, 2012;

• International Federation of Organic Agriculture Movements, informaţii

disponibile la adresa:

34

• M. Farhangmehr et al., Hypermarkets versus traditional retail stores -

consumers' and retailers’ perspectives in Braga, Journal of Retailing and

Consumer Services 8, 189-198, (2001);

• M. Farhangmehr et al., Hypermarkets versus traditional retail stores -

consumers' and retailers’ perspectives in Braga, Journal of Retailing and

Consumer Services 8, 189-198, (2001);

• Marquardt, S. (2001). Organic cotton: Production and marketing trends.

Articol disponibil la adresa: http://www.organicresearch.

co.uk/research/papers;

• Martineau, P., The personality of the retail store. Harvard Business Review

36, 47-55, 1958;

• Mediafax, Comunicat în cadrul Evenimentului „Romania Retail Forum”,

informaţii disponibile la adresa: http://www.money.ro/consiliul-concurentei--

retailul-modern-a-depasit-ca-pondere-comertul-traditional-in-acest-

an_787996.htm, accesat la data de ianuarie 2011;

• Metro cash& carry România, informaţii disponibile la adresa:

www.metro.com, accesat la data de iulie 2012;

• Ministerul Agriculturii şi Dezvoltăii Rurale, informaţii disponibile online la

adresa: http://www.madr.ro/pages/page.php?self=01&sub=0107, pagină

accesată la data de 15 noiembrie2011;

• Ministerul Finaţelor Publice, date disponibile la adresa:

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, pagină accesată la data de martie

2012;

• Ministerul Finaţelor Publice, date disponibile la adresa:

http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html, pagină accesată la data de martie

2012;

• Mintel Press Release Corporation, Corporate News 2010, raport disponibil

online la adresa:

• Minten B, Reardon T., Sutradhar R., Food Prices and Modern Retail: The

Case of Delhi, World Development, Volume 38, Issue 12, December 2010,

Pages 1775–1787;

• Minten, B., The food retail revolution in poor countries: is it coming or is it

over?, Economic Development and Cultural Change 56, 767–789, 2008;

35

• Neil M. Coel, Yong-Sook Lee, The Strategic Localization of Transnational

Retailers: The Case of Samsung-Tesco in South Korea, Economic Geography

82(1): 61–88, 2006;

• Parlamentul european, informaţii disponibile la adresa:

http://www.europarl.europa.eu, pagină vizitată la data de 15.08.2011;

• Planet Retail, Shoppers drive retailers strategy, raport disponibil online la

adresa http://www.planetretail.net/Reports/ReportDetails?catalogueId=61114,

pagină accesată la adata de 12 decembrie 2012;

• Pop Cohuţ Ioana, Catana Adina, The Impact of the Expansion of Chain stores

on the Local Producers. Case Study: Bihor County, Romania, în curs de

publicare “European Conference on Innovation and Entrepreneurship” 2012;

• Popa Claudia, Strategii care au crescut eficienţa comercianţilor tradiţionali,

Revista „Piaţa”, 29 noiembrie 2011, articol disponibil on-line la adresa:

• Programul “Fabricat în românia, informaţii disponibile on-line la

adresa:http://fir.ro/protocol/sigla_fir.html, pagină accesată la data de 25 iunie

2011;

• Raffaele Zanoli, Danilo Gambelli, Daniela Vairo, Scenarios of the organic

food market in Europe, Elsevier, 2011, articol disponibil online la adresa:

• Raynolds, Laura T, The globalization of organic agro-food network, Elsevier,

2004, disponibil online la adresa: http://pdn.sciencedirect.com/science;

• Real România, informţii disponibile la adresa: www.real.com; accesat la data

de iulie 2012;

• Reardon .T, Hopkins, R, The supermarket revolution in developinc counrtries:

policies to address emergin tensions among supermarkets, suppliers, and

traditional retailers, European Journal of Development Research 18, 522-545,

2006;

• Reardon T., Hopkins Rose, The Supermarket Revolution in Developing

Countries: Policies to Address Emerging Tensions Among Supermarkets,

Suppliers and Traditional Retailers, The Europeean Journal of Development

Research, Volume 18, issue 4, 2006, p.552-545;

• Reardon T., The rise of supermarkets and their developement implications,

International Food Policy Research Institute, 2008;

36

• Reardon, J., Miller, C.E., Coe, B., Applied scale development: measurement

of store image. Journal of Applied Business Research, 11, 85-93, 1995.

• Reardon, T., & Barrett, C. B. (2000). Agroindustrialisation, globalization and

international development: an overview of issues, patterns and determinants.

American Journal Agricultural Economics, 23, articol disponibil online la

adresa: www.sciencedirect.com, pagină accesată la data de 15 iulie 2012;

• Reardon, T., Berdegué, J.A., The rapid rise of supermarkets in Latin America:

challenges and opportunities for development., Development Policy Review

20, 371–388, 2002;

• Sârbu Roxana, Organisme modificate genetic, Revista de Comert nr. 11/2002.

p. 32-37;

• Sirohi N., McLaughlin E.W., Wittink D.R., A model of consumer perceptions

and store loyalty intentions for a supermarket retailer, Journal of Retailing,

74(2), pp.223-245, 1998;

• Suryadarma, et al, Traditional food traders in developing countries and

competition from supermarkets: Evidence from Indonesia, Food Policy 35 79–

86, p80, 2010;

• Vass Andreea, „Dilema consumatorului: dictatura pietei sau dictatura

statului?”, articol publicat în revista Tribuna Economică, 19 martie 2008;

• Vedder RK, Cox W. The wal-mart revolution: how big-box stores benefit

consumers, workers, and the economy. Washington, D.C.; Blue Ridge

Summit, PA: AEI Press, 2006.

• Werner Reinartz, Benedict Dellaert, Manfred Krafft, V. Kumar, Rajan

Varadarajan, Retailing Innovations in a Globalizing Retail Market

Environment, Journal of Retailing, 2011, articol disponibil online la adresa:

http://pdn.sciencedirect.com, accesat la data de 15 ianuarie 2012;

• Wrigley N, Abuses of market power, Further reflection on UK food retailing

and regulatory state, Environment and planning, A25, P1545-1552, 1993;

• Zinkhan, G., Fontenelle, S.M., Balazs, A.L., The structure of São Paulo street

markets: evolving patterns of retail institutions. Journal of Consumer Affairs

33, 3–26, 1999;

37