Piaţa de capital - una dintre soluţiile de finanţare a economiei

Dr. Lucian Anghel, Preşedintele Consiliului Bursei de Valori Bucureşti

“ACADEMICA BNR” , 2-7 septembrie 2012 Constanţa

Această prezentare este o opinie personală a autorului, neimplicând instituţiile la care acesta este afiliat

Deficitul de cont curent şi sursele sale de finan ţare (% din PIB)

Sursa: FMI, BNR, Erste

România este dependentă de fluxurile externe de capital iar în următorii ani vor începe şi rambursările către FMI şi UE

2

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

2007 2008 2009 2010 2011 2012e 2013e

credite privateasistenta FMI/UE/Banca Mondialainvestitii de portofoliuinvestitii straine directedeficit de cont curent

credite externe nete

de 2,9 miliarde euro

credite externe nete

de 22 miliarde euro

Structura investi ţiilor str ăine directe (mld. EUR)

Sursa: BNR, Erste

Investiţiile străine directe s-au stabilizat în jurul unui nivel extrem de redus de cca 1,5 mld. EUR pe an

3

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012e

Credite intra-grup

Participatii la capital

- 8 miliarde euro

9,5 miliarde euro

1,5 miliarde euro

Remiteri ale angaja ţilor români din str ăinătate (% din PIB şi mld. EUR)

Sursa: BNR, Erste

Remiterile românilor din străinătate sunt cu aproape 3 mld. EUR sub maximul istoric înregistratîn 2008

4

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012e

% din PIBmld EUR

Remiteri Remiteri/PIB (axa dreapta)

- 3,3 miliarde euro

7,8 miliarde euro

4,5 miliarde

euro

0.4

1.31.5

1.11.3

-2

-1

0

1

2

3

2007 2008 2009 2010 2011

Contributia Romaniei la bugetul UE Alte fonduri

Fonduri pentru agricultura Fonduri structurale

Fonduri de preaderare Intrari nete de fonduri europene

Evolu ţia fondurilor europene (mld. EUR)

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, Erste

Intrările de fonduri europene au fost în uşoară creştere în 2011, dar au rămas mult sub ce aravea nevoie România pentru finanţarea creşterii economice

5

Reducerea deficitului bugetar ca urmare a cerinţelor europene limitează volumul resurselordisponibile pentru dezvoltare

Deficitul bugetar (% din PIB)

Sursa: Eurostat, Erste

6

-10%

-9%

-8%

-7%

-6%

-5%

-4%

-3%

-2%

-1%

0%2007 2008 2009 2010 2011 2012f 2013f

- 24 miliarde lei intr-un interval

de 4 ani

Datoria public ă (mld. RON)

Sursa: Eurostat, Erste

Deşi se află la un nivel mult mai redus decât în alte ţări din UE, datoria publică nu are spaţiu consistent de creştere suplimentară în următorii ani fiind sub presiunea sentimentului investitorilor

7

53

229

0

50

100

150

200

250

2007 2008 2009 2010 2011 2012f 2013f

+ 176 miliarde lei intr-un

interval de 6 ani

2.3 2.2 2.2

3.94.3

4.9

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Cheltuieli publice cu dobânzi la 100 RON venituri bu getare (RON)

Cheltuielile publice cu dobânzi au crescut de peste două ori în ultimii trei ani

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, Erste

8

Activele fondurilor private de pensii din Polonia sunt de 30 de ori mai mari decât în România, la o populaţie de numai două ori mai mare

Activele fondurilor private de pensii (mld. EUR) - o a lternativ ă intern ă de finan ţare

Sursa: OECD, Erste

9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2008 2009 2010 2011 … 2011

Romania 2008 - 2011Polonia

2011

1,6 mld. euro

50 mld. euro

1,1 mld. euro0,6 mld.

euro0,2 mld. euro

10

În România, capacitatea de economisire este mult mai redusă faţă de ţările din zona euro sau chiar faţă de Cehia, Polonia

RO

Depozite pe locuitor (EUR, 2011)

Sursa: ECB, Eurostat

51,442

44,675

37,810

37,624

36,392

32,392

28,748

22,871

15,924

10,092

7,010

4,579

2,031

0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000 60,000

NL

GB

DE

AT

ES

zona EURO

FR

IT

GR

CZ

SK

PL

RO

11

Ritmul de creştere al depozitelor bancare s-a redus mult faţă de anii de boom 2004-2007

Evolu ţia depozitelor pe locuitor în România (EUR)

Sursa: ECB, Eurostat

668

960

1,337

1,6791,765

1,8511,952

2,031 2,017

0

500

1000

1500

2000

2500

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Jun-2012

Structura finanţării sectorului privat

*Pentru perioada 2002 – 2007Sursa: IMF Working Paper, 2011

Există două modalităţi principale de finanţare: prin bănci şi prin burse*

12

BVB – bursă subdezvoltată raportat la dimensiunea economiei româneşti

Capitalizare bursier ă (decembrie 2011)

* Capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti exclude capitalizarea Erste Group Bank **Capitalizarea Bursei de la Varşovia include doar capitalizarea companiilor locale Sursa: Eurostat, Erste Group Cercetare Piaţă de Capital

29.2

14.6

99.9

13.56.4

26.0

65.718.5%

14.7%

29.3%

10.1%

16.3%

12.0%

21.8%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

0

20

40

60

80

100

120

Cehia Ungaria Polonia** România* Bulgaria Grecia Austria

mld. EUR Capitalizare bursieră (% PIB)

13

Evoluţia capitalizării bursiere şi a valorii medii zilnice a tranzacţiilor la BVB

14

*YTD: Valori corespunzătoare de la începutul anului 2012

Sursa: Bursa de Valori Bucureşti, Erste

1.32.5

4.4 4.9

10.9

17.6

24.5

31.4

10.112.2 13.0 13.5 14.2

1.0 1.0 1.4 1.6 2.9

9.9

12.3

21.8

9.3

5.4 5.9

9.8

7.4

0

5

10

15

20

25

30

0

5

10

15

20

25

30

35

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

YT

D*

mil.

EU

R

mld

. EU

RCapitalizarea bursieră, fără Erste Group Bank (mld. EUR)

Valoarea tranzacţ iilor zilnice (mil. EUR)

Modele de succes - Polonia

Sursa: Ministerul Trezoreriei, Polonia

În perioada 2008 – 2011, Polonia a ob ţinut peste 16,19 mld. USD din privatiz ări pe pia ţa de capital

15

Producătorul integrat de cupru KGHM – privatizare de succes prin Bursa de la Varşovia

Profil KGHM:- Producător integrat de cupru (extracţieminereu Cu, prelucrare concentrate Cu)- Producţie 2011:� 29,7 mil. tone minereu cupru cu conţinut de

1,61% Cu� Concentrate Cu : 426,7 mii tone

(suplimentar s-au importat concentrate Cu)� 571 mii tone Cu prelucrat (rafinat)� 1.260 tone Ag- Rezultate financiare 2011 (cel mai bun an dinistoria companiei):� CA: 5,3 mld. EUR� Profit operaţional: 3,2 mld. EUR� Profit net: 2,6 mld. EUR

KGHM la Bursa din Var şovia:- Listare prin ofertă publică iniţială derulată în iunie 1997 în urma căreia Trezoreria a vândut un procent de 32.8% din acţiunile societăţii (valoare ofertă: peste 330 mil. EUR)- Ulterior, Trezoreria a mai vândut 10% din acţiuni prin vânzări sistematice în piaţă- În prezent, Trezoreria deţine un pachet de 31,79%, în condiţiile în care un alt pachet de 15% a fost transferat către salariaţi, iar un altul de 10,35% a fost transferat unor companii controlate de stat

16

*Capitalizare bursieră la sfârşitul anului Sursa: KGHM, Erste

696 6111,2601,340 744 671 1,114

1,533

3,238

4,646

5,888

1,354

5,165

8,704

4,962

6,464

0

1,000

2,000

3,000

4,000

5,000

6,000

7,000

8,000

9,000

10,000

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

24-a

ug.-

2012

Capitalizare bursier ă* (mil. EUR)

CEZ Group – povestea de succes a Republicii Cehe

CEZ la Bursa din Praga:- Privatizare prin sistemul de cupoane (vouchere), în două etape: 1993 (27% din acţiuni) respectiv 1995 (6%din acţiuni)- În prezent, statul deţine un pachet de 69.78% (în 2009, 10% din acţiuni au fost anulate în urma unui

program de răscumpărare)- Politică de dividende stabilă, cu alocarea a peste 40% din profitul net pentru dividende începând cu 2003

Profil CEZ Group:- Producătorul de electricitate CEZ a fost fondat în

1992 de Fondul Naţional Proprietatea- CEZ Group a fost creat în 2003 pe structura CEZ,

fiind activ pe toate segmentele sectorului(extracţie cărbune, producţie electricitate, trading,distribuţie şi furnizare)

- A început expansiunea în străinătate în 2005- În prezent este printre cele mai mari zece

companii de energie din Europa d.p.d.v. alcapitalizării, capacităţii instalate şi numărului declienţi

- CI 2011: 15.122 MW; producţie 2011: 69,2 TWh(41% - nuclear, 54% - termo, 5% - hidro)

- Piaţa de electricitate din Cehia este 100%liberalizată, neexistând intervenţii administrativedin partea Guvernului

- Rezultate financiare 2011:� CA: 1,5 mld. EUR� Profit operaţional: 2,5 mld. EUR� Profit net: 1,6 mld. EUR

17

Capitalizare bursier ă* (mil. EUR)

*Capitalizare bursieră la sfârşitul anuluiSursa: Bloomberg, Erste

1,708 1,436 1,734 2,662

6,623

15,036

20,685

30,313

17,294 17,558 16,809 16,398 16,502

-

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

Produc ători români de electricitate:• Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CE Turceni, CE Rovinari, CE Craiova• Cap. Instalată cumulată a celor cinci 2010: 11,722 MW• Producţie cumulată 2010: 44.2 TWh

CEZ• Cap. Instalată 2010: 15,018 MW• Producţie 2010: 63.3 TWh

Profitabilitate foarte slabă a producătorilor români de electricitate

Liberalizare piaţă electricitate

Standard de guvernanţă corporatistă în condiţiile listării ceea ce induce transparenţă şi presiune pentru rezultate din partea investitorilor

18

Produc ători români de electricitate vs. CEZ (2010)

Sursa: Erste

78.1%69.8%

15.8%0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Capacitate instalată(MW)

Producţie 2010 (TWh) Profit operaţional 2010

Elemente de îmbun ătăţire a profitabilit ăţii

Verbund:• Producător hidro, Austria• Cap. Instalată 2010: 8,115 MW• Producţie 2010: 31.1 TWh

Hidroelectrica:• Cap. Instalată 2010: 6,438 MW• Producţie 2010: 19.3 TWh• 2010 – an hidrologic foarte bun faţă de un an

hidrologic mediu (producţie 16-17 TWh)• 2011 – an hidrologic foarte slab (14,4 TWh)• 2012 – an hidrologic relativ slab estimat (15 TWh)

Profitabilitatea Hidroelectrica - mult sub cea a producătorilor hidro din vestul Europei

În 2011, profitabilitatea Hidroelectrica s-a deteriorat suplimentar datorită anului hidrologic foarte slab care a afectat producţia şi rezultatul net.

Liberalizare piaţă electricitate

Standard de guvernanţă corporatistă în condiţiile listării ceea ce induce transparenţă şi presiune pentru rezultate din partea investitorilor

19

Hidroelectrica vs. Verbund (2010)

Sursa: Erste

79.3%

62.1%

30.9%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Capacitate instalată(MW)

Producţie 2010 (TWh) Profit operaţional 2010

Elemente de îmbun ătăţire a profitabilit ăţii

AES Tiete:• Producător hidro, Brazilia• Cap. Instalată 2010: 2,660 MW• Producţie 2010: 14.7 TWh

Profitabilitatea Hidroelectrica – mult sub cea a producătorilor din alte pieţe emergente

Hidroelectrica:• Cap. Instalată 2010: 6,438 MW• Producţie 2010: 19.3 TWh• 2010 – an hidrologic foarte bun faţă de un an

hidrologic mediu (producţie 16-17 TWh)• 2011 – an hidrologic foarte slab (14,4 TWh)• 2012 – an hidrologic relativ slab estimat (15 TWh)

În 2011, profitabilitatea Hidroelectrica s-a deteriorat suplimentar datorită anului hidrologic foarte slab care a afectat producţia şi rezultatul net.

Liberalizare piaţă electricitate

Standard de guvernanţă corporatistă în condiţiile listării ceea ce induce transparenţă şi presiune pentru rezultate din partea investitorilor

20

Hidroelectrica vs. AES Tiete-Bra zilia (2010)

Sursa: Erste

242.0%

131.2%

58.5%

0%

50%

100%

150%

200%

250%

300%

Capacitate instalată(MW)

Producţie 2010 (TWh) Profit operaţional 2010

Elemente de îmbun ătăţire a profitabilit ăţii

Vestea bun ă:

• Crearea unei alternative de finan ţare aeconomiei depinde doar de deciziile pe carenoi le lu ăm în România

• Dacă nu creăm această alternativă, nu putem davina pe nimeni din afara României

21

Vă mul ţumesc!