PETRU CERCEL - upload.wikimedia.org...intima a lut Stefan cel mare catre Dogele Vendramin, scrisOre...

49
PETRU CERCEL ^

Transcript of PETRU CERCEL - upload.wikimedia.org...intima a lut Stefan cel mare catre Dogele Vendramin, scrisOre...

PETRU CERCEL

^

PETRU CERCEL

DOCUMENTE DESCOPERITE

IN

ARHIVELE VENETIEI

E

C. ESARCU.

BUCURESCI,

TIPOGRAFIA DACIA." P.-CONDURATU & D. AUG. LAURIANU,STRADA DOMNEI NO a.

MDCCCL XXIV.

.t.-

111111......

see

Domniei-selle

D-LUI B. BOERESCU

APARATOR AL AUTONOMIET NATIONALE

ACESTE DOCUMENTE

Ded Ie6

C. ESARCU.

4.

. .

-

'

6? ,çLT.POPEfJCU BUENA:MI

AUTOR

VOL.O.A4 .

1990 ANULf214... ..

PETRU CERCEL

DOCUMENTE INEDITE DESCOPERITE IN ARCHIVELE VENETIEI

^

Nu este calêtor, fie cat de superficial, care, m ergendIn Venetia , so nu visiteze marea §i frumOsa bisericaSanta Maria Gloriosa dei Fran unde numele i ope-role lui Tiziano, Canova Giovanni Bellini, Sansovino,Bartholomeo Vivarini etc. de§tOpta in spirit admira-tiunea 0 face sO petrunda, in inima Inaltele i nobilelesatisfactiuni ce tot de-una procura productiunile artel.

Suntu püçinI InsO cari BO faca doi pa0 mai mult,spre stinga, i sO intre, prin mica 0 modesta porta d'a-supra careia se afla scrise cuvintele : R. Arehivio Ve-neto, In vasta curte a vechiei monastirl dei Frari §i deacolo, trecOnd pe sub largi arcade, sO inaintOze intr'oa doua curte maestOsa, bizara, vasta i pitoresca in caredaft galeriile corpulul principal ale anticei monastiri.$ mai pucini Inca se hotarascii de aci a: se sui pe lar-gile trepte ale unei scarf obscure, scara care conducela unul din sanctuarile cele mai grave i mai impo-

.....

,

lAs0 2,

.4.0-01.,..(0,:eiedieee4.4

cERCA

sante cari esista, nu numal in Venetia §i Italia, darInca in VIVA lumea.

Acest sanctuar contine imposantele archive ale an-ticel Republice Venetiane. -

In acest sanctuar, ce visitasem alta data ca amator,conduse, in anul acesta, directiunea ce, in timpul

vederii mele in Venetia, am dat spiritului met sprestudiul politicel §i diplomatiei venetiane. Aci Intr'a-dev6r, pOte cine-va patrunde in spiritul care animaacele complicate, saVante i teribile institutiuM ale teri-bilei Republice. In archivele diverselor corpuri politiceale Statului venetian, In archivele Consdiuluf Maggiore,in cancelaria secreta a Sencttuluf, a Eccelentissimuluf

aleribilulni. Tribunal de clece, a Tribunaluha§i mai teribil de tref, 'Ate cine-va, facênd ca se clic ap,studil asupra naturel, se intre in inima institutiuniloranticel Republice §i se va4a cata arta, cata sciinta,.cata patrundere, cata tenacitate, cat despotism §.1 cat&libertate, cate virtuti i cate crime att fost combinateimpreuna ca se formeze sistema politica a acestul Statestraordinar care a trait 14 secole !

Dar nu despre politica §i institutiunile RepublicelVmetiane, asupra carora, dupe nol, ultimul cuvint nus'a 4is Inca, Imi propun a vorbi.

Imi propuncu tOte acestea asta data a face cunoscu-te importantele documente inedite ce acest studin m'acondus. cu o rara ferioire, a descoperi in archivele de

;MTRIT %.

_

m6

I-

bOCtighNTE INk0Itg

Stat venetiane, documente de o imnensa valOre privi-tOre la istoria politica 0 diplomatica a terelor romane.

Voiu Incepe cu publicarea unor serif de piese tOterelative la un Principe al nostru roman, Petru Cercel,fiul lui Patrapu Voda i fratele lul Mihait VitOzu,care, cum se va vedea din aceste documente, a fostin relatiuni cu Regele Franciel Henric III 0 Reginamuma Caterina de Medicis; care a fost priimit in Ve-netia cu un ceremonial 0 onorurf estraordinare; cares'a apclat linga Dogele Venetiel in micllocul Serenis-simel Signoril §i a pronuntat un discurs, in limba ita-liana, Inaintea Eccelentissimului Colegit; caruia s'a pusdupe ace'sta de catre Senat la dispositinne o galera aRepublica ca se '1 conduca pIna la Ragusi§i care, inin urma, dupe ce se intOrce in statele sele, trimite unambasador estraordinar cu scrisorl de creanta adre-sate direct Guvernului venetian.

Public aceste documente chiar In ordinul in care leain descoperit unele dupe altele, (land cate-va notiunidespre partea archivelor i registrelor unde ele se ariaprecum i despre unele facte i idel ce aceste registresunt de natura a de§tepta in spiritul investigatorului.(1)

La finele publicarii acestor documente me vole in-cerca sé resum IntrOga viata a lul Petru Cercel, indicand

(1) P'intre operile care real ajutat ca s m oriente z in labirintul archivelor yenetiane i drora datum multe din informatinnile ce am ca§tigat asnpralor este mai cu sémi importanta lucrare a D-lui Armand Baschet intitulataHistoire de la Chancelerie secrete. Archives de Venise. 0 recomandämil acelorace vorii voi a face investigatiuni in archivele Venetia.

^

-

_-

10 PETRU CERCEL

tote operele i documentele deja publicate asupra a-cestui principe i despre care am i voili mal puteaavea cunoscinta.

Voind anal da socotela, din piesele originale, deprincipalele usuri diplomatice adoptate de RepublicaVenetiana, am catat naturalmente in archive registreleunde puteam gasi aceste informatiuni. Intre aceste re-gistre se afla cincI magnifice volume intitulate : Cere-moniali della Serenissima Republica di Venezia.

Ori ce Roman pete Intelege cat de mare a fost ye-selia mea cand, in registrul Del Ceremoniale dal 1464al 1599, citiin titlul : Ceremonie fatte nella venuta inquesta cited per passazo del Principe della Gran Vallee-chia MDLXXXI adi XII wino. Ceremonii facute lavenirea in acest orq a Principelut Mare) Valachil 1581adi 12 Martie."

Acesta piesa me puse pe urma tutulor documente-lor ce public aci cad ea, cum se va vedea, indicaaceste documente, iar exPerienta i amabilitatea sa7vantulut vice-director al Archivelor D. B. Cecchetti,caruia nu pot esprima indestul gratitudinea mea, meajuta fOrte mult se, gasesc mentionatele documente Innenumeratele sail ale vastelor archive (1) cari consti-

(1) Arehivele Venetiel snarl opiate in doe sute géseieei o't pant de sill coprin-dênd doe sute trel mil do6 snte patru-sprelece eartóne sail registre. In privintadocumentelor pe pergament s'a numirat eindieel i doe de mu opt sute pte-ecl opt. (Titoli e note cronologiche degli archive dell'ex-Republica veneta e

pverni successivi (Cechetti e Gregolin.)

L

§i

del

DOCUMENTE INEDITE 11

tuesca o lume de manuscrise, in midlocul carora a-flandu-me, putul çlice, in primele clile, ca atrip alth:

1.111i ritrovai per una selva oscura.

lata resumatul sus-mentionatel piese pe care, im-mediat dupe resumat, o public in extenso i in originalast-fel precum se afla In arehiva venetiana in regis-trul Del Ceremoniale dal 1461 al 1599 Carta 84. Acestmod de publicare Ii voila adopta pentru tOte celelaltedosumente.

VeremoniT acute la venirea in acest ora§ a Principeldmard Talachii 12 Martie 1851.

Sub rubrica : ceremonii facute cu ocasiunea venirel Prin-cipelu Valachil, 1851, 12 Martie, citimd c Pringiulroman (care este Petra Cercel) sosit in Venetia la 2 Martie,u introdus in Eccelentisimul Colegiti la 7 ale ace1ea0 lunY,insogit de ambasadorul Francid §i de un secretar a numeBertier, trimis de Regele Francid Enric III §i Regina mumaCaterina de Medicis ca s6'1 asiste §i s esplice mai bine Se-renisirael Signoril scopul ce urmaresce Principele roman,care este de a fi ajutat de Venetia ca se fie pus pe tronulRomania.

Piesa amintesce de scrisorile lul Enric III i Caterind deMedicis trimese Republicel in favorul Principeld, de inter-ventiunea nuntiuld Papal §i de brevul lul Grigoriti XIII, deespositiunea pe lung a celor lise in acestä afacere precum

1

,

mare);

,

' in-4,

12 PETRU RERCEL

§' de deliberatinnea SenatuluT in urma careT se pune la dispo-sitiunea Principe luT o galena ca sa fie condus la Ragusi pre-cum o mie de talere.

In tot timpul ceremonieT, Principe le roman sta la staugaDoge luT §i, atat la intrarea cat i la e§irea luT, Dogeie sesoda in piciOre i '1 saluta fora ins6 a'0 scóte din cap cor-nul sell ducal.

Ceremonie falle nella Venuta in questa cittd per pas-sazo del Principe della gran Valachia MDLXXXI adi

XII marzo.

Venne in questa città a doi del mese presente etalli VII fu introdotto nell'Eccemo Collegio il Prin-cipe della gran VaIachia accompagnato dal Magni-fico Ambasciator del Re Christianissimo qui residenteet dal secretario Bertier, mandato dalla Maestà suaperche, assistendo a lui, riceva maggior favore allisuoi negotij alla Porta del gran Signore, dove egli

ne va per esser rimesso in stado, come il tuttodistintamente si puo legger nell'esposizione del suonegotio fatta nell'Eccellentissimo Collegio ii giornosopradetto et dalle lettere presentate da lui del pre-detto Re Christianissimo et della Serenissima Re-gina sua madre scritte a sua Serenità in sua rac-comandatione. !Terme il loco nell'Eccemo Collegiol'ambr predetto a man destra di sua Serenità et allasinistra il Principe predetto, et il secretario stettepiedi alli scalini del Tribunale, secondo ii solito, etsua Serenità, cosi nel riceverlo come quando egli si

e

, ..

i

-.

.

.

.

I;

4=4-

iii

sa

DOCUMENTE INEDITE it

licentiO, si levO in piedi secondo ii solito senza le-varsi ii corno. In gratificationi delle predette Maestaet di sua Santita ancora, che oltre l'offitio fatto faredal suo Nuritio in questo proposito, fece anco pre-sentai un breve, fu esso Principe , per liberationdell'Eccmo Senato del giorno di hieri, accommodatodi una galera fino a Ragusi et presentato di milletaleri.

(Da carte 84 1° del Cerimoniale dal 1464 al 1599).

Iat i scrisorile regelul i reginel Franciel desprecare se vorbesce in acdsta espunere.

Insciintam pe investigatoril, care ar avea curiosita-tea sa vada originalele acestor scrisorl, ca ele nu seafla in acele parti ale archivel Eccelentisimului Cole-girt unde naturalmente ar fi dispus se le caute §i caresunt clasate subt denumirea: Lettere Pominorum sau Let-tere-Principi. Inteadever aci se afla serisorile suvera-nilor sau principilor adresate catre Serenisima Repu-blic i aci am cautat §i et, la inceput, scrisorile rege-lu i reginel Franeiel relative la Principele:nostru. Amresfoit in zadar cele §dse cartone (1) care contine seri-sorile Regilor Franciel, am fost insa recompensat depatienta mea investigatiune fiind ca acdsta investiga,tiune m'a impins s dal peste un carton unde se afla

(1) Colectiunea genera% a acestor Lettere-Principi nu copriude mai pucin decat 85 cart6ne-buste pe care se alla scrise numele Orel de unde scrisorile pro-

Vini sail a calitii colective a personagelor de undo ele eman

-z,

,

'

-

11 I

.-

1 4 PETRU CERCEL

scris impreuna cu numele terilor Transilvania, Boemia,Ungaria, Moscovia, Japonul, Suedia i numele Valachia

et Moldavia. In acest carton am gasit diverse scrisorlale Principilorn nostri pe care, cu timpul, le voitt pu-blica ca sa le aduc la cunoscinta Românilor.

Scrisorile dar regelui i reginet Franciel relative laPrincipele nostru nu se afla in colectiunea generaleclasata subt denumirea Lettere Dominorum.

Invistigatorul curios va gasi aceste scrisort in se-ria (lisa Lettere del Collegio. Lettere Re di-FranciaNo. 27, unde le va putea citi in original.

Fie d.is aci in tr6cat ca Dogelele nu deschidea lido scrisOre chiar daca vre una iar fi fost adresata mldirect, cum am gasit o scrisOrea de o natura Ore cumintima a lut Stefan cel mare catre Dogele Vendramin,scrisOre prin care Principele nostru cerea Oarissimulugserb amie, un medic find murise medicul ce avu-sese pine atuncl. Acesta, scrisOre, cum vomit vedeachild o voitt publica-o, s'a citit in sinul Eccelentisimu-hd Collegi i acesta este care trimete lut Stefanmedicul cerut.

Dar iata sCiisorile regelul i reginei Francel pri-vitOre la Petru Cercel.

Scrisórea Regelui Franciel Henric III §i a Regina mumeCateriva de Medias.

Regele §i Regina recomanda calderas Serenisimel Repu-Nice pe Principele Roman, scumpul lor v6r i bun amie-

-; t

-

ca%

,

ON,

DOCUMENTE 1NEDITE 16

tres cher cousin et bon amy, ca sal ajute pentru a fi resta-bilit in Statul s6t1.

Secretarul Bertier 11 insacesce ca s6 le comunice la intór-core succesul afacerel. Vorbescn de promisiunea Mouth deSultan, insista asupra opereT sante de a asista pe principiTmahniti i despuiati de Statul lor, arath ca Republica Vane-

Wend acdsta, va face un-fapt damn do dinsa, f6rtecut luT Dumnelett, Crestinaatil §i nou6,., adaoga Reg ele §Regina, in particular. ROga pe Eccelentisimul Colegin a daascultare Ambasadorulul frances acreditat poling& Republicaprecum i secretarului Berthier in ale caria cuvinte SerenisimaSignorie se 'Rite increde intocmai ca in cuvintele RegeluT §iRegina Terming, cu formula obicinuith.

(L'originale in Filza-Collegio-Lettere Re di Francia No. 27).

Ex tergoNos tres-chers et grands amys, alliés et confédé-rés les Duc et Seigneurie de Venise. .

Tres chers et grands arnys allies et confederes.La prince de la grande Valaquie Pierre Demetrio,

notre tres-cher cousin et bon amy, partant de notreCour pour se transporter a la porte du Grand Seig-neur, soubs notre protection et sauvegarde, avec sauf-conduit que Sa Haultesse luy a octroie a notre prièreet recommendation pour aller a son heureuse Porteet affin d'estre par Sa Haultesse restitue et restablyen son estat de Valaquie, Nous avons donne chargeau secretaire Berthier de l'accompaigner en son voiagepour nous faire en apres relation particuliere de suc-ces de son affaire.

Du quel nous sera toujiours a aultant grand con-

.

tieT, pill,-

'

.

:

16 PETRU CERCELU

tentement que nous avons eu a plaisir le bon advisde la promesse que le Grand Seigneur nous en a faite.Et d'aultant que c'est bon oeuvre, sainct et recom-mandable generallement a tous Princes et entierementdigne de commiseration d'assister les Princes affliges,desoles et depouilles de leur estat, comme nous nousy sommes employes de tout notre pouvoir, credit,auctorité et moiens jusques a ce bon et assure point,Nous avons bien voullu vous faire la praisente en safaveur pour vous prier, comme nous faisons bien affec-tueusement, et aiant egard h sa miserable fortune, etespoir qu'il a d'estre de brief, aydant dieu, a la fin etconclusion de ses miseres. Et le voulloir ayder et fa-voriser de vos liberalites accoustumées et autres chau-ses que jugerez debuoir servir h sa plus prompte ex-pedition et voyage. Luy faisant par hi et autres de-monstrations d'amytie paroistre la commiseration quevous ai7ez de luy. Vous assourant que oultre ce quevous fairez une oeuvre digne de vous, tres-agreableh Dieu et a toute la Chrestiente, et h nous en parti-culier. C'est chose dont nous vous scaurons a jamaisbon gre pour l'entier et tres grand desir que nous a-vons de le secourir et assister jusques a l'entier effectde sa restitution qui sera la plus desiree et agréablenouvelle que nous puissions attendre ainsi que le Seig-neur du Ferrier notre Conseiller et ambassadeur presde Vous vous asseurera plus amplement ; et sembla-blement le secretaire Berthier que nous prions de croireet leur adjouster sur la mesme foy que feriez anous mesmes. Sur ce nous prions Dieu, tres-chers et

c?

..

[.

DOCUMENTE INEDITE 17

grands amys allies et confederés, vous avoir en sasaincte et digne garde.

Escript a Bloys le sixieme jour de Janvier 1581.

HENRY.BRULERT.

(Dell'originale n Filza-Colegio (III) Lettere Re di Francia No. 27)

Extergo Nos tres-Cliers et grands amys allies et confé-dérés le Duc et Seigneurie de Venise.

Tres-chers et grands amys allies confederes.Le Roy notre tres-cher Seigneur et fils vous escrit

en la faveur et recommandation du Prince de la grandeVallaquie Pierre Demetrio notre tres-cher cousin et bonmyle quel s'en va presentement a la porte du GrandSeigneur soubs la protection de ceste Couronne avecsauf-conduit que sa Haultesse luy a octroyé a la pri-ere et requisition du Roy notre tres-cher Seigneur etfils pour estre restably en son estat de Vallaquie, lequel a donne charge au secretaire Berthier de l'ac-compagner au voyage pour de tant plus autoriser sonaffaire. A quoi nous avons bien voulu adjouster cestepresente pour le tres grand desir que nous avons d'assister le Prince jusques a son entier restablissementpour vous prier comme nous faisons bien affectueuse-ment de tant que vous estes accoustumes a nous gra-tifier en ce dont nous requerons d'avoir pour bienrecommende en notre faveur celluy Prince, le faisantressentir de vos liberalites accoustumees et autreschoses que jugerez devoir servir a sa plus prompte

. .

_.-

. .

,

-

it PETRII CERCEL

expedition et voiage. En quoy oultre que vous ferez

oeuvre tres agreable a Dieu et A toute le Chrestienté,ayant commiseration de ses miseres, A la veille desquelles il est, nous en receverons aussy singulier con-tentement et plaisir, et vous seaurons àjamaisbongré,pour le recognoister en toute occasion, et A l'endroit deceux pour lesquels vous nous pourrez requérir. Ainsyque le Seigneur du Ferrier conseiller et Ambassadeurdu Roy notre tres cher Seigneur et fils, résidant presde vous, vous assourera plus amplement, et sembla-blement la' secretaire Berthier, que nous vous prionsde croire et leur adjouster ce la mesme foy que fe-riez A Nous mesmes. Et A tant nous prions Dieu,Tres-chers et grands amys, allies et confedérés, vousavoir en sa saincte garde.

Escript a Chenonceau le VI jour de Janvier 1581.

CATERINE

In fine iata i brevul Paper despre care asemenea se facementimie in espositiunea ceremonialuld sus-publicat.

Brevul 1u regorie XIII

Gregorid XIII recomanda asememea pe Principele RomanSerenisimel Republice §i arata a, ajutandu'l de a fi pus petron, I va face un lucru fOrte placut, gratissimum nobisfacies.

(Bolle et atti, dela curia Romans Busta N°. 10).

-

DOCUMENTE INEDITE 1 9

tergo.DilectoA filio Nobili Viro Nicolao PontiVenetiarum Duci

Grigorius Papa XIII

Dilecte fili nobilis vir salutem et apostolicarn Be-nedictionem Decrevit Princeps Vallachiae se Con-stantinopolirn conferre ad Turcam, ut suam ab eo pro-vinciam ac ditionem recipiat; dicitur enimille earn serestituturum pollicitus esse. Cum autem per locaNobilitatis tuae iter facturus sit, gratissimum nobisfacies, si eum omnibus in rebus, ut aequum est, Prin-cipern Tyranni iniuria eiectum commendatuum ha-bueris, eique adiumento fueris, pollicetur hoc insignishumanitas tua. Datum Romae apud sanctum Petrumsub annulo piscatoris die XIIII Januarij MDLXXXI

Pontificatus nostri anno nono.

ANT. BUCCA PAMIR'S

Darea de s6ma detaliata a celor gise i petrecutela Venetia In sinul Eccelentisimulul Colegin in clioade '7 Martie 1581, and fu priimit principele nostruPetru Cercel, e gasesce in registrele clasate sub de-numirea: Esposizioni-Principi.

Chte-va cuvinte asupra acestei parti a archivelorVenetiane.

Caracterul documentelor continute in cele 127mart registre i 179 cartOne, ce compunn ,seria Es-posizioni-Principi, este cu totul diplomatic.

I

,t '

L

.

2 0 PETRO CERCEL

Intr'adevör ne damn aci pe ttrImul ambasado-rilor.

Eccelentissimul Colegit primea pe ambasadori. A-ce§tia, ajuno in incinta §edintelor, espunea motivulambasadel san. audientel lor; i find ca el I1 fáceaaespunerea in numele Principe lui san. Suveranulul cerepresintan, de aceia registrele archivelor ce contintaceste espositiuni pOrta titlul de Esposizioni-Principi.

Forma obicinuita a audientel data de Eccelentisi-mul Colegit se practica in modul urmator. Cand am-basadorul avea se tracteze despre o afacere, pe carecredea prudent se o espuna el InsuO, trimetea cu o

Inainte pe secretarul sOit ca st aduca acésta la cu-noscinta Eccelentissimulut Colegit. Cand ambasado-rul sosia, secretarul Ecemului Colegin 11 introduceaIn sala audientelor i atuncl ambasadorul, dupa cere-monia reverentilor obicinuite, lua cuvintul 0'0 faceaespunerea sa. Dogele respundea in terment In ge-neral pucin preciA conchiOnd mat tot-d'auna ca. Ec-celentissimul Colegit va referi Senatulut. Cu modulacesta Republica lasa tot-d'auna o pOrta deschisa pen-tru ca Omenil sel politici sa aiba timpul de a cugetamal nainte de a da un respuns definitiv.

Secretarul de servicin al Eccelentissimulul Cole-& lua note §i redacta atat espunerea ambasadorulutcat i respunsul Dogelut. Aceste redactiuni se pastr6za

-li

.

.

.

-

bOCinnliTi? INtDITg ft

asta-cll in archivele de Stat ale Venetia i form6zaceea-ce nurnimn Esposizioni-Principi.

Cand afacerea era de Ore-care importanta, Eccelen-issimul Colegin o presinta Senatulu i acesta deli-bera asupra el, constatanduse decisiunile sale prinvotare.

Cat de importante i pline de interes sunt Espo-orl-cine pOte sa o löga conside-

rand c aci se gasescn espuse cestiunile diplomaticecele mal delicate §i afacerile cele mal seriOse ale Prin-cipilor diverselor state din lume cu care Republicavenetiana era In relatiune.

lath i resumatul espositiunii celor Oise In sinulEccelentissimului Colegin de ambasadorul Franciel,de Petru-Cercel, i de secretarul Berthier trimes deHenric III i Caterina pe linga Principele roman ca

pledeze causa Inaintea Serenisimel Republice,precum i respunsul Dogelui.

La 7 Nartie 1581

Dupg ce principele Valachid este introdus in Eccmul Co-legiq impreuna cu ambasadorul RegeluT Cristianisim §i se-cretarul Berthier, ambasadorul ia cuvintul i presinta, seri-sorile RegeluT i Regina! memo mai sus publicate. Dupg ci-tirea acestor scrisorT, ambasadorul tine un discurs care estecel uringtor 1).

') Partea discursuld relativit la istoria principelui nostra o reproducemii in in-treg traducindu-o ad-litteram §iplstrindul chiar forma en care ambasadoral im-brad factele ce nardzit.

sizioni-Principi,

.

-

sa'r. ,

1

22 PETRI' CERCEL

A§ fi dorit s fi putut amina océsta afacere ce sunt obligata tracta cu Serenitatea-Vostra (Dogele) §i'cu Domniele-Y6s-tre prea-ilustre membri aT Eccmulul Co legit) pinsJuoia viitOre, pentru ca in Evanghelia de mane, dad,incel, se vorbesce de casul orbului care are multi', analogie cucasul de facia.

Cand discipulif intrebara pe Domnul : c, Quid peccavit hie,'ant parentes cius ut coccus nasceretur, ce a pacatuit a-costa sail parintil ca el sit se nasal, orb. Christ res-pause : Neque hie peccavit, ncqueparentes eius, sett ut manifestentur opera Dei, " nici el nu a pacatuit, nicI parintil

dar ceea-ce vedeti este ca sa se manifesto vointa hitD-cjet. Tot aceea-§I se p6te Vice de Principele aci presental mare! Valachiel, care ne pacatuind nicI el, ilia tatal§i nicl putend a face vre un rad din causa fragetei sale eta41,precum Serenitatea vostra va audi, cu tOte acestea afiandu-segonit de pe scaunul sit i pribég vine spre a fi ajutat degenerositatea §i liberalitatea SerenitateT Ilóstre.

Acest Principe crestin in etate de 4ece anI a fost tramisde catre tatal sit la Sultanul, uncle a fost priimit §i tinut laCurtea in gradul §i cu onorurile cuvenite Eccelentiel Sale,care descinde dintr'un lung §i continuat neam de Princi0 ;dupe catl-va ant se intAmpla sa mOra tatal sail, din care.causael fu tramis in insula Rodos. Pucin timp in urma se intern-pla mOrtea SultanuluT Soliman, i Eccelentia-Sa fu radicatde acolo §i tramis in Caramania, §i apoT in Daman, §i in urmainca in alte locurT mai departate, cu cari pribegirT, sari 4i-cand maI bine transportatiunT, ce se pail considera ea DiscoarestarT, se alla gonit din statul sail ereditar fara vre-o vinaa sa ; de aceia gasindu-se ast-fel esilat §i in o a§a mare Ca-lamitate, Dumnecleil 'T dete cnragiul de a trece in paniêntur1

_,. 7

,

(cel-Faltinu ni6

hit

- .

lul

I ,

luT,

sal,

DOCUMENTE INEDITE 23

crestine, veni in .Transilvania §i de acolo in Ungaria §i in finein Polonia, undo a fost priimit cu bland* §i manggere de drtre Regele Sigismund ce India atund ; dar pucin timp dupgsosire, se bolngvi Eccelentia sa de o infirmitate ce '1 tinu inpat mai bine de dual ant, §i pucin in lama muri Regele Si-gismund cgrui succeda Rego le stgpinul meg. Principe le, dincausa infirmitAtel, nu fu in stare de a incepe niel o negociareiar Regele, dupg, pucin timp pled din Polonia spre a se ducein Francia 0 a lua in posesiune Regatul set ereditar, precumscie :Serenitatea-VOstrg. Eccelentia sa merse de aci la curteaImperatoruluT Maximilian undo a fost forte bine veclut, man-gaiat i onorat. Dupg ce §e4u acolo cgt-va timp, se retrasein Francia, pe lingg Maestatea-sea prea-Cresting, undo stetetrel anT. Aci Regele, avend compasiune pentru atatea calami-

t4T nenorocirl ale unuI Principe Crestin, '1 1mbrat,i§1 §i%en tottl ce fu posibile de fácut pentru a'l consola, fgggdu-indul maT cu stud de a interveni pe ling, Sultan spre a'lpune pe tron in Statul set; §i inteadever Monseniorul deGermeni n'ar fi plecat a§a de curend, precum faun, pentru am-basada sa de la Constantinopoll, dad in solicitudinea sa, Re-gele, stapinulg meg, nu 'T-ar fi comandat a se grgbi sg, trac-teze en Inalta P,Ortg acestg, negociare a Eccelentiel sale, ne-gociare in care ambasadorul s'a purtat aSt-fel in cat a obti-nut tot ce a putut dori, Mel Sultanul a 0 tramis Eccelen-tie sale un pasaport, §i mal mult Inca, o carte de libera-tre-cere pe care o a maid in Jilting, autentica. Dupg, ce-o meth §i cern

a se citi, se constatg, din acestg, citire eg, in urma suplicgrelRegelul Franciel de a pune acest Principe al Valachiel in Sta-tul Principelul tatgl seti, Sultanul se multumesce ca el sgmergg, la Inalta Perth, ceea ce face acum, en speranta de a a-junge la scopul set ; Ambasadorul adaogg, a, cu tOte acestea

A .

t.7 I.

,

.

;

§i

3

2 4 PETRU CEROEt

el erode ca cu anevoe Eccelentia sa va isbuti fr ajuto-rul i liberalitatea Serenisimil Republice care scie forte bineceea ce este de %cut cu Malta POrta in negociarl de aseme-uea natura.

Dupg aceia ambasadorul, vorbesce despre incapacitatea saca orator, amintesce discursul mT Demosten Rept &car .Xdoc in care

citimd ca e fOrte dificil ca cine-va sl pOta persuada in cestiu-nile complicate dad nu este orator, dar c in cestiunile sim-ple i dare nu este trebuinta de discursurl 0 de persuadare.AcOsta din urine, considerare vine in ajutorul sea, de aceea elnu are de cat a se raporta la scrisorile Regelul i Reginelmume precum i la generositatea Serenisimef Republice.

Ambasadorul terming Viand ca Regele a %cut tot ce '1-afost cu put* in favorul Eccelentiel sale quid non potuitfacere, quod non fecerit, lasa sa -se intelOgg ca 0 in privintaajutorulul in ban1 Maestatea Sa a fost fOrte generos cu Prin-dipole, 1204 solum pro viribus fecit sed supra vires, i insi-stand asupra strimtoraril finantiare in care se afie stapinulsett, face pe Eccmul Colegid sa inteloga ca ajutorul banesede care Principele are trebuinta II a§tOpta de la Republica.

Terminand ambasadorul discursul sea, dete pas Principe-lilT sl vorbesca. Acesta in substanta Vise ca nu va adaoganimic asupra calamitatilor, peregrinatilor i nenorocirilorsale, avend Ilustrissimul ambasador al France espus in des-tul Amgraciunile sale trecute precum i starea sa de facia ;voesce numal a spune ca, pe cand se afia la hotarele Ungariel,cand trecea din Turcia in terile chrestine, popOrele 'Rile, re-cun oscendu'l ca adeveratul mqtenitor i succesor la Tronulmare. Valachil, 11 facura sg intelOga ca dart el va intra ins tatul sed, el il vord pune pe tron i '1 vor da tOta puterea inmana. 0 asemenea intreprindere insa ar fi superat pe sultan

.-

-"N

ca

DOCUMENTE INEDITE 25

'T ar fi pus p6te i in pericol viata, pe de alta parte popo-rul sell, s'ar fi espus §i el la multe pericole i acesta, conside-

ratiune maT cu Wing, '1-a facut sa nu imbracipze o asemeneaidee. Avênd tot-d'a-una recurs, in t6te suferintele sale, la bu-natatea i maestatea diving, rugand'o ca s '1 ajute gl sit '1lumineze, el avu inspiratiunea BA se indrepteze ogre RegelePrea Crestin de care fu priimit i tractat cu multa umanitategi on6re. Regele '1-a ajutat atat in cat el spelt ca'gf va re-dobindi statul sOil dac i Serenitatea Sa i acef tl Eccelentis-sinil if volt veni in ajutor.

Dupe aceia, con accomodata forma di parole emit&di tutti a considerar ii suo stato degno di compassione , spusePrincipele in urma cum, 0 in alte timpurf, Serenisima Repu-blica in multe casurl analoge se arata plinit de pietate i li-beralitate ; 0 el, in casul de facia, astepta mult fiind c cu-

noscea marimea de inimit i marimea fortelor acestul splen-did Stat ; arata oft i el este un principe crestin, c acesta oafirma i maT mult fOrte caldurOsa recomandatiune a Maesta-tilor lor Cristianisime care, dupit, ce ail facut in favorul sell totce a fost cu putinta, dorescil ca i Serenissima Republica saviral, in ajutor ; face alusiune la un ajutor banesc i termingclicend oft el va 'Astra tot dauna memoria i recunoscinta bine-facerilor primite.

Secretarul Regeluf vorbi in urma, pe scurt i cu multa arta,*poNestind glori6sele fapte ale Eccelentisimef Republice in casecu totul analOge i mat cu sOma, and Statul venetian stabilipe tron pe maril Pontefici i alp insemnatf principf, facend sase MONO fructul munificentel i liberalitatil sale dand aces-tor principf mi416cele de a se sustine. El aria& c aceste e-semple nu sunt& de o mal mica insemnatate de cat esemplelece da poporul Roman .puind: po tron pe Ptolemet, i alte

.

Signori

7 '

§i

2 6 PETRU CERCELL

asemenea esemple. C se oferia Serenisimel Republice ocasiuneade a'§I maxi gloria sa venind in ajutorul unul Principe Cris-tianissim atat de mult timp persecutat de sOrta, atat de malt iu-bit, aj utat i favorit de Regele, stapanul sea, 0 de Regina mama.El asigura cft Regele 0 Regina '1 ad insarcinat sa spuna Se-renitatil sale ca, in present, nimic nu p6te sa le aducg malmultit placere i satisfactiune de cat auVind c Principele mudIralachil a fost ajutat de munificenta acestel Eccelentissiml Re-publice.

Cand tn41 acesti treT sfir§ira, unul dupe altul de a vorbi, Se-renisimul Principe (Dogele) Vise ca cu multa mihnire auVi desuferintele i nenorocirea Principelul valac. Dupe ce Vise ca-te-va cuvinte de curtenie la adresa Principelul conchide a,de 0 nu p6te da nicl un respuns pints ce eel laltl signorl alColegiuluT nu volt delibera asupra propunerel %cute, el es-plane de la sine marea strimtorare in care se afla finantele Sta-tulta, Republica cheltuind in ultimul resbel cu Turcil 14 mi-liOne in aur. Terming Vicend c Senatul va avisa.

Replica ambasadorul i mul tumi Serenithtil sale de buna savointa aretand speranta in succesul negotiaril, succes de careMaestatile lor i§l volt aduce aminte in casurT asemenea sail incasurT mult mal importante.

Terminand eirt cu top din Colegia.

Ai VIII di Marzo 1581

Venne nell'Eccellentissimo Collegio il Magnificoambasciatore del Re Cristianissimo et seco condusseil Principe di Vallachia et di lor compagnia fu intro-dotto un secretario, ii quale per ordine di Sua MaestaCristianissima lo ha accompagnato con alcuni altri

j

I

;

I..

DOCUMENTE INEDITE 27

gentiluomini della famiglia sua, et dopo i primi ri-verenti saluti fatti da questi a Sua Serenita et a tuttiquesti Eccelentissimi Signori, postosi a sedere l'Am-basciatore a banda dritta di Sua Serenità et il Prin-cipe a sinistra; ii primo che parlasse fu l'Ambasciatordel Re, che disse aver alcune lettere di Sua Maestaet della Serenissima Regina Sua madre, le quali egliappressentO et sono queste.

Finito che fu di legger le lettere, soggionse il pre-detto ambasciatore in questa sostantia.

Vorrei che mi fosse occorso differir questo ufficioche son per fare con la Serenita Vostra et con la Sig-norie Vostre Illustrissime fino a Giobbia prossima,perche nell'Evangelio di domani (se io non m'in-ganno) si recita ii caso del cieco, che è molto a pro-posito di queste. Quando la discipuli dimandarono iiSignore : ((Quid peccavit hic, aut parentes ejus, ut coe-cus nasceretur et che Christo rispose loro : Neque hicpeccavit, neque parentes ejus, sed ut manifesteetur o-pera Dei.p Ii medesimo si puO dire del Principe quipresente della Grando Vallachia che non avendo ne.egli ne il padre peccato, ne demeritato mai, ne mancopotendolo aver fatto per la sua tenera eta, come in-tendera la Serenità Vostra, nondimeno trovandosiscacciato dal suo seggio et profugo, se ne viene ac-ciocche sia soccorso et aiutato dalla munificenza etliberalità della Serenità Vostra.

Questo Principe cristiano, in eta di X anni,fu man-dato dal padre al Gran Signore dove fu raccolto ettenuto alla sua corte in quel agrdo che conveniva te-nersi l'Eccellenza. Sua cher per lunga et continuata

is

. . .

c

",

28 Plant, emu,

progenie di Principi descende ; alcuni anni dopo av-venne che gli mancasse il padre, per il che fu mandatonell'isola di Rodi, et successa poco tempo dopo lamorte di Sultan Suliman, fu levato di là et mandatoin Caramania et da poi in Damasco, et ancora in al-tre parti pii lontane, con le quali perigrinazioni anzipiutosto transportazioni, le quali hanno forza di pri-gionia, si truova scacciato del suo stato ereditariosenza alcuna sua colpa, onde trovandosi di cosi fattamaniera esule et in calamità cosi grande. Dio glimesse ardire di passar in terra di cristiani capitO inTransilvania et di la in Ongaria et finalmente in Po-Ionia, dove, dal Re Sigismondo che allora viveva, fubenignamente ricevuto et accarezzato, ma poco tempodopo il suo arrivo si arnalè l'Eccelenza Sua d'inffir-mita, che la tenne piii di due anni nel letto et pocoappresso mori il Re Sigismondo al quale essendo suc-cesso il Re mio Signore, questo per l'infirmità nonebbe mai potere di trattar alcuna cosa, et il Re doponon molto spazio si parti di Polonia, come sa la Se-renita Vostra, per andar a prender ii 13ossesso dell'ere-ditario suo Regno di Francia; onde i condusse SuaEccellenza alla corte di Massimiliano Imperatore doveanco fu benissimo veduto, accarezzato et onorato, etdopo esservi stato certo tempo si ritirO in Franciapresso di Sua Maesta Cristianissirna dove già sono treanni che vi 6 stato sempre. Quivi il Re, compassio-nando tanta calamità et travagli di un Principecristiano, l'ha abbracciato et procurato con tutti gliufficij possibili di consolarlo et promessogli parti-c olarmente di operar col Gran Signore Turco che

.

,

_

..

DOCUMENTE INEDITE 29

lo vogli rimetter in Stato; et in verita non partivaMonsignor di Germini cosi presto come fece per lasua Ambascieria di Constantinopoli, se non era la sol-licitudine et l'efficacia con cheil mio Re gli aveva co-mandato di trattar alla Porta del Gran Signore questonegocio di Sua Eccellenza, nel quale si 6 cosi benediportato esso Ambasciatore che ha tutto ottenutoquello che ha saputo desiderare, parch6 il Gran Sig-nore in risposta degli ufficij del Re ha mandato unpassaporto anzi un salvo condotto a Sua Eccellenza,che io tengo qui in mano et 6 l'autentico, ii quale dopomostrO et fece leggere, per il qual viene detto che asupplicazione del Re di Francia, che ha dimandato alGran Signore che rimetta questo Principe di Valla-chia nel stato del Voivoda suo padre, si contenti chevadi alla sua Eccelsa Porta, come fa al presente, consperanza di esserne rimesso, sebbene difficilmente vededi poterlo conseguire senza l'aiuto et liberalita dellaSerenita Vostra, la quale sa molto bene quello che incosi fatti negocij bisogna far a quella Porta. Il casodi Sua Eccellenza è tanto pieno di pieta et di cOrn-miserazione, che ben 6 degno di esser abbracciato dallaSerenita Vostra, oltre la raccomandazione che si con-tiene nelle lettere del mio Re et della Signora Reginasua madre, che come la Serenità Vostra ha vedutosono tanto efficaci che non saprei che aggionger, nonvedendomi ne anco atto a poterlo fare, et in questomi rocordo di quello che dice Dimostene neIl'orazioneRept BacnXio; che un uomo che non sia buon oratoreimpossibile o almeno molto difficile che possi persua-dere, et dice anche che le cose non ben chiare, nelle

I 11

-

r

S.

SO PETRII CERCEL

qualli vi siano da dire delle ragioni per una et perl'altra parte, vale assai l'orazione, ma nelle chiaris-sime non vi sia bisogno alcuno di persuadere. Dire,clunque che in questa non sia alcun bisogno di .per-suadere la Serenità Vostra in questo atto di carita,credendo certo, che essendo ella stata sempre liberaleet munificentissima con tutti, vorra essere ancora consua Eccellenza Principe Cristiano et degno della pie-ta della Serenith Vostra et che ella stimerk insiemel'efficace raccomandazione che le fa il mio Re, il qualequid non poterit facere, quod non fecerit; et l'assicuro chenon solum pro viribus fecit sed supra vires, et torno a direet affirmare, che Sua Maestk, nell'estrema indigentiain che ella si ritrova, ha fatto supra vires suas. Io vo-glio dirlo alla Serenita, Vostra in ogni modo ognunolo dice, et se il mondo lo sa, posso dirlo ancor io, chea questo tempo importa piii al Re, et con piii difficolthritrova mille scudi, che ad altro tempo non haveriafatto cento mille, et nondimeno ha fatto piii di quelloche ha potuto per sovegno et aiuto di Sua Eccellenza.Insomma io supplico la Serenitk Vostra di aver acuore non quello che io le ho detto, maquelo che lescrive il Re et la Regina, che niuna altra cosa si per-suadeno di udire pill grata che aver nuova che la Se-renith Vostra habbia abbracciato et usato della suamunificenza et liberalitk verso Sua Eccellenza comeessa stessa le dirk, et il secretario an cora riferira, iiquale pur hora se ne viene dalla viva voce delle Mae-,sta Loro mandato, per accompagnar q uestO Principeche io non posso dir se non quello che si contienenelle lettere delle lor Maestk scrittemi in conformitk

' .

,

,

,

_

e

DOCUMENT@ INEDITE 81

di quelle che manda alla Seronith Vostra. Et conquesto ponendo fine l'Ambasciatore al suo ragiona.mento diede luogo al P rincipe che parlasse. II qualein sostanza disse, che non voleva replicar alcuna cosadelle sue calamith, peregrinazioni et disavventure,havendol'Illustrissimo Ambasciator di Francia (checosi disse) recitato abbondantemente ii disagi pas-sati, et il suo stato presente, ma voleva ben direche, mentre che si trove alli confini dell'Ongariaquando passO in Cristianith, liVallachi suoipopoli ri-conoscendolo per vero ere de et successore della GrandeVallachia gli fecero intenaere che se gli voleva entrarin stato, andasse o accompagnato o solo, che gliave-riano messo in mano ogni cosa; ma conoscendo chel'abbracciar questa intrapresa saria stato con gran pe-ricolo della vita sua et con troppo ingiuria del GranSignore, se ne haveva voluto astenere, ma principal-mente anco per il pericolo che poteva correr alli suoipopuli quando avessoro messo ad effetto una tal ri-soluzione. Ma ricorrendo sempre in questi suoi tra-vagli alla Maesth di Dio, pregandolo che l'aiutasse etlo illuminasse con la sua grazia, gli messe in cuoreche dovesse andar verso il Re di Francia, al qualepervenuto fu da Sua Maesth Cristianissima ricevutoet con molta umanith et onore trattato, favorito et a-iutato ; intanto che sperava (siccome avea detto l'am-basciatore) di poter esser rimesso nel suo statoquando anco dalla liberalith di Sua Serenith et di questisignori Eccellentissimi fosse soccorso di qualche aiuto,pen), con accomodata forma di parole, eccitO l'animodi tutti a considerare ii suo stato degno di compas-

.

,

.-

,

7

92 PETRII CIRCE!,

sione, et che se questa Republica per il tempo passatoavea in tanti altri et simili et differenti casi datoesempi della sua pieta et liberalith, in questo suo sipoteva prometter molto, perche conosceva la gran-dezza dell'animo et delle forze di questo Serenissimodominio, et che egli era pur Principe cristianissimo,et lo aflidava anco la caldissirna raccomandazionedelle Maesth Loro le quali, avendo fatto tutto quelloche avevano potuto con tutto l'affetto del cuore, de-sideravano anco, per mezzo della stretta amicizia chetengono con questa Serenissima Republica, che da leifosse aiutato, come ne la supplicava, promettendo nonpure di restituire quello che da Sua Serenith gli fusseprestato (et fusse quanto lo piacesse) ma con ognimaniera de ufficio et segnalata dimonstrazione farsiconoscer memore et grato del beneficio ricevuto.

In questa sostantia porlO breve et molto accomo-datamente ii secretario del Re, raccontando la gloriadegli alti di munificenza di questa EccellentissimaRepublica in casi appunto simili, et principalmentequando in altri tempi ella ha rimesso in stato iiSommi Pontefici et altri Principi Grandi, et moder-namente procurato di rimetterne altri che ne eranodiscacciati facendoli insieme sentire ii frutto dellamunificenza et liberalith sua, con darli particolar as-segnamento di provisione per sostentarsi come si sa.Che questi esempi suoi non erano punto minori di.quelli del Popolo Romano, che rimesse nel regnoTolomeo, di Sisto IV° Pontefice, che pur rimesse laregina di Bossina, ii Despoti d'Epiro oggi detto Al-bania, et altri ) et dei Gaietani che vi remessero il Re

-/_

DOCUMENT! TITEDITE 3$

Vladislao Baleologo. Che era offerta occasione aquesta Serenissima Republica di aggrandir questagloria sua con aiutare un Principe Cristianissimo cosilungametite battuto da mala fortuna, et tanto benamato, aiutato et favorito dal Re suo Signore, ilquale con grandissimo affetto ne la prega come faanco la Serenissima Regina sua madre, dall'una etl'altro delli quali, affermO egli, essergli stato dettoper riferirlo a Sua Serenita che niuna cosa conosconopoter loro avvenire al presente di maggior contentoet satisfazione che intendere che il Principe dellaGran Vallachia sia stato liberalmente aiutato dellamunificenza di questa Eccellentissima Republica, allaquale oltre la restituzione et gratitudine che sempresara per averle questo Principe, le Loro Maesth siteniranno a ricompensarla in simile et ogni altra oc-casione.

Quando tutti questi tre ebbero posto fine uno dopol'altro di parlare , disse ii Serenissimo Principe checon molto dispiacer d'animo aveva inteso ii travagliet infortunio di questo Principe, cosi per la compas-sione che meritamente si doveva aver di cosi fatti ac-cidenti occorsi ad un Principe Cristiano et di sangueet di virtuti nobilissimo, come per l'amore che vedevaessergli portato dalla corona di Francia, con la qualequesta Republica si sentiva cosi strettamente con-giunta d'amicizia et che sebbene questi Signori ha-veriano, secondo l'uso di questo governo, ragionatoet deliberato sopra la proposta fatta nondimeno vo-leva dire come da se, che per tutte le cause sopra-dette ii suo dispiacere veniva a farsi maggiore perche

,

.

.

84 PETRI/ Mal

vedeva che questa dimanda gli era fatta in tempotanto incomodo per la strettezza grande in che sitrouva la Republica di denari, trovandosi -aver spesinell'ultima guerra col Sig. Turco 14 millioni d'oro,che per esser nella maggior parte stati tolti ad im-prestito, ora non si attendeva ad altro nella Ceccache a trovar modo di restituirli,londe non discernevaquello che si potesse far in questo caso, pur come ha-veva detto prima, li signori Savii ne averiano ragionato.

ReplieS l'Ambasciatore et prese occasione di rin-graziar Sua Serenith della buona volonth, mostrandodi non diffidar della grazia dimandata, et replicata-mente affirmando che come dalle loro Maesta, erasommamente desiderato questo favore cosi promet-teva per nome loro che sariano prontissime sembredi ricompensarlo in simile et molto maggiore occa-sione, et con aver presentato alcuni memoriali anome dell Illus-m° et Rev-m° Cardinale da Este si li-cenziO in compagnia degli altri.

BARTH-ens FRANC1SCUS SECRETARIUS.

(Esposizioni degli arnbasciatori 1578 1581 carte 203-207R. Archivio Generale di Venezia.)

Cititorul nostru, care asista la receptiunea facuta inVenetia lui Petru Cercel in clioa de 7 Martie 1581

asculta discursurile pronuntate cu ac6sta ocasiune,nu va fi póte nernultumit sa cunOscA, mal de apr6pemagnifica i celebra incinta unde principele roman fuprima de Dogele, asistat de intregul EccelentissimColegitL

.

.

m

_

Jo,

^

pi

DOCUMENTE 1NEDITE 36

Cu atat mai milt speramt ca va fi multumit cu catac6sta incinta se pastr6za 136116 asta-ch in acea§i starein care ea se afla in secolul al XVI, §i calètorul roman,merg6nd in Venetia, va putea vedea asta-ch locul undese a§ecla in anul 1581 un principe al nostru romanin micllocul Signoriel venetiane §i de unde pronuntaun discurs in limba italiana.

Sala Palatulul Dogelor, in care se facea receptiunilede suverami i principii, ce treceau prin Venetia, §i incare erau priimiti in .audienta ambasadoril ce repre-sinta pe linga Republica guvernele streine, se nu-mesce: La Salk del Gollegio.

0 arta magistral6 a impodobit zidurile §i peretil sël.Privirea este incantata de frumuseta, severa

splendida in metes timp, a decorurilor sale.Doi din pictoril cei mai celebi i ai scOlei venetiane,

Paolo Veronese §i Iacobo Robusto çlis Tintoretto, aidescris, cu caldele lor penele in nemuritOre tabeluri,victoriile §i intelepciunea Republicel.

Priviti d'asupra fotoliului ducal. Avetl inainte unadin operile cele mal insemnate ale lui Paolo Vero-nese.

Acel bëtran ingenuchiat este Dogele SebastianoVenier ; el aduce multumiri lui D-cleu pentru victoriailustra ce Republica a ca§tigat asupra Turcilor. Ve-netia §i. S-ta Justina, care fu patrOna acelel ile trium-fatOre, apar intr'o frumusete ideala"

. "

si

36 PETRU CERCEL

Pe peretele opus ferestrelor ce privesce curtea Pa-latului, Jacobo Robusto a aruncat robustele sale tinteca sa reproduca fisionomiile espresive §i_severe ale e-roilor i inteleptilor Republicii. Tel este SerenissimulNicolo da Polite colo, Proveditorul Andrea Gritti;mai departe, Dogele Aloisi Mocenico, mai sus este Ma-dona gloriosa incongiurata de ingerl, inaintea caria seprosterna cu recunoscinta inteleptii Statului Venetian.

Nimic mal admirabil de cat plafonul acestel saltEste intreg de Paolo Veronese.Vedeti Venetia! Justitia it presinta ; Pacea, o

ramura de maslin. In miclloc se inalta Credinta; lapiciOrele sale un sacrificin ce i se ridica de catre Re-pub1ici i drept inscriptiune io Nunquam derelicta,mai departe : Reipublicae fundamentum.

In fine, ca sa nu prelungesc prea mult descriptiu-nea, priviti acel tabel unde pictorul a voit sa faca a-lusiune la dominatiunea Venetia asupra marilor cuacdsta legenda: Robur Imperil. E Neptun impreunacu Marte, acoperiti de grele armaturi §i de straluciteconquilii.

Un chiaro-oscuro savant pune admirabil in relievaceste admirabile picturi i o fris, plina de eleganta,plimbandu-se in tot giurul saki, le incadr&ft cu oarta inimitabila.

In acdsta magnifica incinta fu priimit Principelenostru roman in clioa de 7 Martie 1581.

.,

--

.

,.

,

:

.

'

DOCUMENTE 1NEDITE 37

Pentru a sosi aci, el se sui, Insocit de ambasadorulFranciei, de seeretarul Berthier i alti nobili venetian',pe largile trepte de marmura ale scarel esteri6re a pa-latului ducal (Scala dei Giganti), admirabila opera alui Sansovino, trecu, printr'un maestos portic, ca saajunga la splendida scara interiora a palatulul (scaleaurea) care '1 conduse in eleganta sala clisa a celorpatru pork §i de aci, patrunclend in anti-salla del Col-legio de unde, dupe ce mai anteit arunca, nu ne in-doirnü, o privire de admiratiune asupra capo-d'operel luiPaolo Veronese : Raptul Europa de c&re Jupiter, fuin fine introdus in splendida sala cedescriseramft undeii astepta Dogele imp reuna cu cei lalti membri al Ec-celentissimului Colegiu i unde se petrecura lucrurile cecititoril nostri cunoscti.

Dar sa ne intOrcemn acum la documentele nOstre.Done clile in urma receptiunii lui Petru Cercel in

Eccelentissimul Colegiu, adica la 9 Martie 1581, ve-demo. pe nuntiul Papal mergénd §i el in Colegiu ca saintervina in afacerea Principelui nostrn.

MDLXXXI, IX Martie.

Venit in Eccelentissimul Colegiu, Nuntiul Papal presintaBrevul Sanctitatii sale in favórea Principelul valac.

Dupe ce se citi brevul Pape, el adaoga c n'are mult deis Serenittitil sale in afacerea de facia, find ea acum forte

7

.

-1`

'

_

,

.

_-

;

'.

38 PETRU CERCEL

bine cunoscuth. Spuse ca ambasadorul Franca a venit 4i1e1eacestea la dinsul a casa pentru acesta negotiere ; crt Sancti-tatea Sa 'I a ordonat ca sit se presinte cu brevul soil in Cole-giu, ca a audit pe ambasador .ca principele cauta o galera casa tróca marea ; ca in privinta banilor el nu voesce sa con-descinda la nici un particular §i terming 4icend ca on ce vaface Serenissima Republica catre Principele valac va fi pesteme'suri placut Sanctitatil Sale, sara sopra modo grato allaSantità Sua.

MDLXXXI a IX de marzo.

Venuto rell'Eccellentissimo Collegio Monsig. Nun-tio del Pontifice, present?) questo Breve dellaSua San-tith in raccomandatione del Principe di Valacchia, etfinito di leggersi soggiunse sua Signoria che non ve-'deva bisogno di usarsi molte parole per persuadereSua Serenith di haver per racconimandato et favorireii predetto principe in questa sua andata a Constan-tinopoli, essendo ii caso suo molto degno di commi-seratione, et della solita pieta, di questa Eccelentis-sima Republica, che l'Ambasciator di Francia era statoquesti giorni Acasa sua, perche alnome di Sua ve-nisse a far questo ufficio, non sapendo perO, che ol-tral'ordine della sua beatitudine di parlarne a Sua Se-renith trovesse questo breve, et tenisse commissionedi presentarlo, et che si offeri di venir l'istessa mattinache vi veniva l'Ambasciator, et ne mand6 a diman-dare l'audientia, ma essendogli stato risposo che ha-veria bastato che venisse hoggi haveva differito fino adhora a far l'ufficio ; et perche non era informato se non

,

_

a

K. .

.;

.

-

-

-

-

DOCUMENTE INEDITE 39

di questo in generale se bene havev a inteso'dall'Am-basciator di Francia, cheil Principe ricercava una ga-lea per il passaggio, et commodith di dinari egli non-voleva condescendere a particolare nissimo, ma si ri-portava a quello, che l'uno et l'altro haveva gia se-posto, et ricercatane Sua Serenita affermando perb,che quanto questa Republica fara verso il predettoPrincipe sara sopra modo grato alla Santita Sua.

A tutte queste parole rispose ii Serenissimo Prin-cipe molto gratamente et con grave maniera , pro-mittendo di fare quello che si potesse et fosse con-veniente.

(Esposizioni Roma-Collegio-Reg. 3. 1680-83)

Tot In clioa de 9 Martie afacerea trece in discutiu-nea senatulut a caria decisiune este continuta In ur-matOrea piesa:

MDLXXXI, IX Martie, In Senat.

Av6nd in vedere scrisorile RegeluT Cristianissim i Serenis-simel Regina, espunorea ambasadorulul MaestAtiT lor §i a Se-cretariuluT Berthier, Brevul Papel §i interventiunea.NuntiuluTsea, Senatul decide de a se pune la dispositiunea Principelulvalach o galerg, ca sti, '1 conduit ping, la Ragusi ordonandu-seSopra-Comitelul de a'T face t6te cheltuelile §i a't presintaafara de aceste o mie de talere.

Au votat pentru 159, contra 14 si read abtinut 16.

1581 a XI di Marzo, In Pregadi.

Dalle lettere del Re Christianissimo et della Sere-nissima Regina sua madre, dall'espositione dell amba-

4

.$

,

_

40 PE1RB dRCEt

sciatore qui residente delle loro Maesta et del lorosegreta Bertier mandato per accompagnar ii principedi Vallachia, et insieme dal Breve del Papa et dall'u-ficio del suo Nuncio hora lette a questo conseglio sia inteso di quanto e ricercata la Signoria nostra a fa-yore del predetto Principe di Vallachia che se ne vaa Constantinopoli perO

L'anderà parte che in gratificatione della BeatitutineSua et delle predette Maesta Christian issime sia il pre-detto Principe di Valachia accomodato di una galeaper il suo passaggio fino a Ragusi con ordine al So-pracomite che gli faci le spese, et oltre a cio sia pre-sentato in nome della Republica di mille taleri et cosiqueste come le spese siano pagati di denari della Sig-noria nostra.

159

1416

Adi XI di marzo 1581In Collegio existente in Senato

2 0

2

0(Senato Deliberazioni secreti, illza 52 (1581)

Senatul, In urma decisiunil ce a luat in favorulprincipelul Valac, resuma cele petrecute in urmatOreapiesa pe care o trimese ambasadorulul venetian in Fran-cia cu ordinul de a aduce tOte acestea la conscienta Mae-sthtilor regale Francese i Reginei mume.

:1

:.

5

-- ,

DOCUMENTE INEDITE

1581 a XI di Marzo. In Pregadi.

All'Ambasciator in Fran za

41

La settimana passata venne in questa citta il Prin-cipe di Vallachia, et ci mandO le lettere vostre conlequali per ordine della Serenissima Regina madre delRe lo havete accompagnato. A VII di questo si pre-sentè a noi, et dall 'ambasciator del Re qui residenteche venne secco ci furono date le lettere delle Maesta,loro, et fatto ufficio in conformità, al quale fu soggi-onto dal predetto Principe, et dal segretario Bertierche lo accompagna, quanto nell'occlusa espositione ditutti loth vederete. Noi per gratificar principalmentele loro Maesta, et per mostrar la buona volontà chetenemo verso ogni Principe Christiano come equestohavemo deliberato col Senato (col quale vi scrivemole presenti) di accompagnarlo di passagio fino a Ra-gusi et di presentarlo, come nella qui inserta copiadella parte si lege. Perô andato alle loro Maesta da-rete loro avviso del recever delle sue lettere, allequali per non dar loro tedio non facemo altra rispos-ta riportandoci all' ufficio che farete voi, che sara dilaudar Ii prudenti ufficij del Magnifico AmbasciatorFerriero et del secretario Bertier, et dell'haver grata-mente ricevuto, honorato et favorito nel modo che ha-vemo detto ii predetto Principe di Vallachia; confir-mando alle loro Maesta ii nostro buon animo et l'os-servanza che portamo a quellaChristianissima Corona.

Per avviso vostro il Papa ne ha scritto un breve inquesto stesso proposito, et il Nuntio suo ne ha fattoanco uficio a bocca. Noi gia prima disposti per li uf-

2

,

.

49 PETRU CERCEL

ficii delle loro Maesta a far quanto havemo detto,ha-vemo risposto al Nuntio con parole grate et generali,et cosi fatto dire alla Santita Sua; et di tutto vi man-demo copia per vostra compita informatione.

5946

(Nnato Deliberazioni secrete filza No. 52; insesta al decreto 1581, 11 marzo)

Principele Roman ajuns la Ragusi trimite Dogelulo epistola de multumire, pe care am gasit'o in archivaColegiulul. Lettere autoyrafe Moldavia. Valachia . . .

filza No. 12, carta No. 148.

Ragusi VIII Aprilie 1581

Principele nostru espriml multumirile sale SerinitW SoleDogeluT, arata, c gentilomul venetian Sopra-comitele Bene-detto Giuliano, care'l-a insocit din partea Republica, s'a pur-tat cu densul i cu familia sa, intrebuintand Ott curtesiatOte onorile cuvenite; recomanda pe disul gentilom la atenti-unea i gratiele SerenitAtil Sole; rOga in fine pe D-den case

ofere ocasiunea de a se plati in parte de atatea indatoririurOza prosperitate Serenitatil SOle §i Statului Venetian.

Serinissimo Principe

Essendo grazia giunto a salvamento in questacitta di Ragusi, mi e parso debito mio avvisar a VostraSerenita et confirmarli che io non desidero cosa mag-giormente che occasione di poterli con tutto l'effetto

--

,

1.

1

.

§i

'I

:

d'Iddio

DOCUMENTS INCITE 48

del core dimostrar la prontezza del animo mio nonsolo di servir Vostra Serenita ma ad ogni parcicolargentiluomo Venetiano et particolarmente verso al sig-nor Sopra Comite Benedetto Giuliano, dal quale horicevuto et cosi tutta la miafamiglia tante cortesie ethonore che mi sforzano supplicar a Vostra Serenitkvolerlo tener in numero de quelli che desiderano coneffetti del core di compire ii comandamenti della Se-renith, Vostra, come detto signore Sopra Comite hafatto verso di me in questo viaggio con tutta dimos-tratione di amorevolezza et possibile diligentia et tro-vandomi io tanto obligato et non potendo mostrare iimio core presentemente con altri effetti salvo dopohaverli reso -gratie immortali, la supplico pure de gra-tificarmi con quelle benigne et humane gratie che Vos-tra Serenita mostrark verso detto Signore Sopra Co-mite Giuliano, le quali lidarannoaconoscerecheognifavore et cortesia che ho ricevuto da lui sono state inconsideratione della Serenita Vostra, et io in questoriceverO grandissimo contento di sentire l'avanzia-mento d'esso Signor Giuliano et ad-ogni particolargentilhomo Venetiano; et con questo per havermiforse troppo avanzato non mi stendeth piü altro, salvodi supplicar la Serenitk Vostra quanto meglio so etposso che mi vogli favorire di suoi comandamenti edi me et di quello che alla divina clementia piacerh,appartirmi, Ii piaccia a disponersi come del suo pro-prio et questo 6 il gran favore che io da qui in-nanzi desidero da quella Serenissima Republica.

Et cosi priego Iddio di darmi l'occasione per po-termene scioglier in parte di tanti obblighi ch'io Ii

- -

--

-tJ

t

pin

44 PETRU CERCEL

porto, si come con effetto del core prego ii nostroSalvatore, per lunga vita di Vostra Serenitk con ogniprospera conservatione di quel Serenissimo Dominio.

Da Ragusi, alli VIII d'aprile 1581.Di vostra Sereuita

Humilissimo et obbligatiss. servitore11 Principe della Gran Valachia

Petrus

(Archio. Gen. Veneto Lettere antog... Moldavia, Valachia Collegiofilza No. 12, carta No. 148.)

Tot in lnna lu Aprilie, la 27, vedemti ca ambasa-dorul Francel vine in Colegiu cu o scrisOre de mul-tumire din partea Regelui Franco pentru cele ce Re-publica a facut in favorul Principelul roman.

1581, 27 Aprilie.

Venit in Eccelentissimul Colegiu, in care se afl i Eccelen-tissimil Signori, Capil Ilustrissimului Consilig de X magnificulambasador al Regelui Cristianissim presinta scrisOrea Maes-tatii sale, care fu citith, arath c demonstratiunile i curie-siile usate care principele mare Valachil le consider& ca unefect al magnanimitatil Serenitatil sale §i ca o proba de afec-tiunea ce are pentru Regele,i terming esprimand multumirilestapanuluT s6ti

Dupa aceia ambasadorul vorbesce, tot In acea re-dinta, de o lila afacere ce nu privesce pe principeleroman.

r.

t'

-

-

DOCUMENTE INEDITE 46

1581, 27 Apri le.

Venuto nell'Eccellentissimo Collegio, nel qual si at-trovavano ii Eccellentissimi Sig' Capi dell'Illusm° Con-siglio di X,il Magnifico ambasciatore del Re Christia-nissimo park, in questa sustantia.

Serenissimo Principe, illustrissimi et EccellentissimiSignori. Ho commissione dal mio Re di far dei officijcon la Serenith Vostra, et prima le dare questa letteradi sua Maesta, la qual fu letta, et esso poi saggionse.Io non ho che dir altro se non che sebbene le demo-strazioni et cortesie usate da Vostra Serenità al Prin-cipe della Gran Vallachia sono effetti della bontk etbenignith di Vostra Serenita non di manco si cono-scono anche procieder dalla affettione che Ella portaalla corona de Franza, essendo raccomandato.questoPrincipe dal Re mio Signore con tanto affeto, etperO con gran ragione il Re ne ringrazia VostraSerenità et se li offerisce con quel animo che ha difarle sembre servizio,

Eat i epistola Regelui Franciel.

Carissimi et grandi amici collegati et confederati :sig.'Il du Ferrier nostro consigliero nel nostro consi-

glio secreto, et ambasciatore appresso di Voi, ne hafatto intendere, come ancora non ha dimenticato difare il medesimo il Principe dela gran Vallachia glifavori et le liberalita le quali voi avete usate verso ildetto Principe alla Nostra preghiera et recomanda-zione : Delle quali ye ne abbiamo ben voluto ringrazi-

,

,

.

AO_

YETRU

are per la presente : E ancora che tal opera sia degnadella Vostra usanza, memorabile carita e prudenza ni-ente di meno noi l'attribuiamo all'affezione che ci por-tate et ne tegniremo perpertua memoria. Et a noisara di gran contenteza di rendervene ii contracambioquando l'occasione se ne presentera: Cosi come vi diràpiu a lungo Nostro detto ambasciatore, al quale cirimetiamo : Et con questo preghiamo Iddio, carissimiet grandi amici collegati et confederati, che mantengaet aumenti Vostra republica in perpetua felicità.

Scrita in Parigi alli 2 di Aprile 1581.Henryco

(Esposizioni degli ambasciatori 1578-1581 carte 186 200) A. Arch. generaledi Venezia.

Urmand cercetarea documentelor relative la PetruCercel n'am mai osit urmele principelui nostru decat in anul 1583, 13 Octombrie. .

Cercethnd in Registrul Esposizioni. Principi 1580pink la 1583 am dat la pag. 167 peste urmatOrea piesa:

MDLXXXIII la XIII Octombrie.

Venit in Eccelentissimul Colegiu , 'ambasadorul RegelulCristianissim arata Serenitatii sale a a sosit un gentiluom alPrincipelul mare! Valachil, trimes de acesta Mitre Maestateasa Regele, stgpamul s6u, ca s multumesd Maestatil sale desemnalatul servititl ce 'I a adus ajutandu'l, prin marea sa au-toritate, a '0 reca§tiga Statul ; riga pe Serenitatea Sa ca sitasculte pe Lisu1 gentiluom care 'I aduce scrisorele sale decreautl, che le porta sue lettere di credenta(1).

(1) Cu tote silintele §i cercetdrile mele nu 'mi a fost cu putintá s dad peste a-caste scrisori.

,

;magi

.

.

-

.

^

DOCUMENTE INCITE 47

Introdus In Eccelentissimul Colegiu i presintand scrisorilecredentiale, appresentate le lettere eredentiali, trimesul lulPetru Cercel arata a el a fost trimes de Principele mareI Va-lachil atm Regele Cristianissim (1) ca set aduca multumirIpentru cii, prin autoritatea sa, el a fost reinstalat pe tronultatalul s6d, c stapanul sea nu recunOsce protectiunea ce i s'aacordat de cat ca provenind de la Maestatea sa, refugiul Prin-cilor mahnitl, i fiind c in trecerea sa pe aid a priimitmulte favorl i curtesii, mi a comandat ca sm presint innumele s611, inaintea Signoriei V6stre i sit aret c pastrezamemoria favorilor i curtesielor priimite §i ca va fi tot daunagata a pune in servitiul Republicel viata §i statul s611.

Dogele respunde multumind SerenissimuluI Principe si es-primend bucuria sa i a acestor Eccelentissinii Signori c, prinmiVlocirea Regelul Cristianissim, Serenitatea Sa a isbutit ase reinstala in Statul sett Ofertele acute in numele Prin-cipeluI sunt ascultate i priimite cu plAcere,precu-D i Dogele

se ofera, pentru ori-ce ajutor i favOre, in serviciui set.Serenitatea Sa I aduce aminte de Principele Vala-

chiel veVendu'l in Eccelentissimul Colegiu cand a trecut inacesta cetate ca sit merga la Constantinopole, doresce ca 4isu1gentiluom intorcAndu-se dare stapenul si1 sT aduca amintede tote cele Vise pentru a le referi i a '1 asigura de afectiu-Bea ce are pentru dinsul west Stat.

MDLXXXIII a XIII di Ottobre.

L'Ambasciatore di Francia appresenta un genti-luomo del Principe di Vallachia, mandato per far uf-ficio di complimento, poi ringrazia delli avvisi fatteli

(1) In archivele Prance( din mesa epee/ trebue se esiste urme de trecerea am.basadorului lul Petru Cercel la curtea Regelul Cristianissim

-

.

_

1.

-

. tt .

48 PETRII CERCEL

comunicare circa la presa delle galee di Malta; et infine si estende lungamente in dissuadere la lega pro-posta dal Pontefice col Re di Spagna.

Venuto nell' Esc-mo Collegio l'Ambasciatore del Re Cristia-nissim9, parla in questa sostanza:

Serenissimo Principe. Illus-mi Signori. E'gionto quiun gentiluomo del Principe della Gran Vallaca, man-dato .da lui verso la Maesta, del Re mio Signore, perringraziare Sua Maesta del segnalato et inaspettatobeneficio ricevuto col mezzo della sua grande auto-rita dal Gran Signore, di aver ricuperato ilsuo Stato,del quale fu ii suo padre spogliato gia molto tempo,et avendo Sua Eccellenza ottenuto questa graziain conseguenza della grazia et grandezza di SuaMaestá, mi scrive con sue lettere de XXIIII di Agosto,di non voler riconoscere al mondo in alcun altro tempoaltro protettore, ne benefattore che la Maesta Sua, etche insieme preghi la Serenita Vostra che si degni diascoltare detto gentiluomo, che le porta sue lettere dicredenza. Peri) Vostra Serenita si contentera di farlochiamare, perche la farâ intendere quanto ii detto Prin-cipe gli ha commesso.

Introdotto dunque nell'Ecc-mo Collegio et fatto se-dere sopra gli Ecc-mi Signori Savii di Terraferma, ap-presentate le lettere credenziali disse poi:

Serenissimo Principe. Eccellentissimi Signori. L'Ec-cellentissimo Principe della grande Vallachia mi manilaverso il Re Cristianissimo perche in nome suo io rendaalla Maesta Sua quelle grazie che si convengono perun tanto favore et grazia, che con il mezzo dell'auto-

,

1.

.

DOCUMENTE INEDITE 49

rita sua, ha ottenuto appreso il Gran Signore, di essererestituito nel suo Stato paterno, del qualesi ritrovava giatanto tempo privato, et mi ha comandato di piii di farleintendere che come riconosce questo felice successo daSua Maesta, cosi anco e risoluto di non voler rico-noscere la sua protezione da altri che da lei, la qualecome rifugio di Principi afilitti, è solita sempre, comehanno fatto tuti lisuoi antecessori, di ajutarli et soc-correrli nelli loro bisogni, et perche Sua Eccellenzanell'andare alla Porta dell'Altezza del Gran Signorequando parti di Francia passO per questa citta dovericeve molti favori et cortesie, mi ha comandato chein nome suo visiti la Vostra Signoria Serenissima, etmi rallegrai seco di questo suo felice successo. Sa-pendo che Vostra Serenita ne sentird molta consola-zione, et le dica di piii, che essendo ricordevole dellecortesie et favori ricevute da lei nel suo passaggio perqua, sara sempre pronto di mettere la vita et lo Statoet quanto sara in poter suo per servizio di questa Se-renissima Republica in tutte le sue magnanime et degneimprese; Stando tratanto Sua Eccellenza con molto de-siderio di haver occasione di poter far conoscere la suabuona volonta, a Vostra Serenita et a tutti questi II-lus-mi Signori.

Ii Serenissimo Principe disse che ringraziava ii Ser-mo Principe dell'ufficio che aveva voluto fare con que-sto stado per la restituzione che col mezzo del favore delRe Cristianissimo aveva ottenuta del suo Stato, dellaquale Sua Serenitk et questi Eccellentissimi Signorisentivano molta consolazione et se ne rallegravano conSua Eccellenza con ogni maggior affetto.

*

.

.

4 0 PET= man

Che l'offerte fatte a nOme suo erano state grata-mente intese et si accettavano volentieri come all'in-contro Sua Serenitá si offeriva per ogni commodo etfavore in suo servizio. Che Sua Serenith si ricordavadel Principe, avendolo veduto nell'Ecc-mo Collegioquando passó per questa cittk per andare a Constan-tinopoli, che desiderava che ii detto gentiluomo si ri-cordasse, ritornato che fosse al Principe, di riferiretutto quello che ii aveva detto del consenso delle sueprosperita et dell'affettione che gli portava questoRtato; ii qual gentiluomo senza altra replica si licen-ziè et l'Ambasciatore soggionse...

Aci se termina documentele relative la Pe-tru Cercel ce am deseoperit in arhivele Venetiei.

Eram decis, cu ocasiunea publicarii acestor docu-mente, sa intreprind a scrie intr6ga biografie a aces-tut principe a caria eariera fu plina de atatea aventure

espusa la atitea peripetil.Luand Iis. cunoscinta ca un june eminent, D. To-

cilescu, inzestrat de un mare zel si de o aptitudine spe-ciala pentru studiile istorice, se ocupa de mat multiant cu biografia fratelui Ini Mihaiu Vitdzul i ca estein ajunul de a publica opera sa, cred ca n'am alt matbine de facut de cat a astepta acésta publicatiune pen-tru a o apretia dupa meritele sale si a profita de dinsampreuna cu tot publicul literat.

Doè cuvinte Arica ca conclusiune generala i termin.Importanta documentelor de mai sus, necunoscute

,

. . .

,_

r

DOCUMENTS INEDITE 51

de nimenl pine acum, in punctul de vedere propriuis istorie ori eine o intelege i o p6te apretia.

Afara de acestea insa nu este Ore in drept istori-cul critic i omul politic se traga dintr'insele i o altaconsecinta

Aceste documente nu ne autorisa ele Ore a sustineCa, chiar in acea periOda de slabiciune a Statulul ro-man, in acea periOda de decadere politica §i morala aboerilor Teril, earl numal conservase alta vigOre de cataceea de a merge Meta la Constantinopoli se cera dela Sultan pe Domnitorii lor, Domnitori pe care Pal-§ahul putea sa'i goniasca de pe tron, supuindu-se nu-mai capritiOselor imp ulsiunl ale bunulul seu plac, nune autorisa, ic, aceste documente a sustine ca prin-cipii nostri chiar atunci erau considerati in Occidentca &Mad parte din familia suveranilor Eoropel

Regele Franco i Regina-muma numescti in epis-tolele lor pe Petru Cercel, notre tres-eher cousin etbonamy, epitete ce nu dati de cat suveranil intre din-vii guvernul Francia guvernul Pontifical, guvernulRepublicel venetiane considera pe principele nostru eape un pretendent, (land acestel denumirt tote acceptiu-nea occidentale a cuvintulul aceste guverne, tractan-du'l, sustinandu'l i onorandul ca pe uu pretendent,II considera ca un membru din familia Suveranilor pecare '1 ajuta, itupin§l find de acel sentiment nedefi-

-

'0;

;

PETRU CERCEL

nit dar intim de legaturl ce unesce intre din0 diver-iI al ace1eao familii.

Documentele nOstre ne arata cum pretendentul,restabilit pe tron, trimete un ambasador estraordinarcatre Regele Francel i catre Eccelentissimul Cole-giu pentru a aduce Intr'un mod oficial la cunoscintaguvernelor cc '1 aU ajutat faptul restauratiunil sale.

Ultimul document clice :

Introdotto (trAmisul luT Petru Cercel) nell'Eccelen-tissimo Collegio et appresentate le lettere credentiali ,

disse poi....

Ambasadorul dar estraordinar al lul Petru Cercelpresinta din partea Suveranului set scrisorl de cre-anta direct adresate catre Suveranul Statului venetian.

Nu suntema öre in drept, in urma unor asemenea do-cumente, a termina prin conclusiunea c, chiar In ceamat trista perioda a istoriel nOstre nationale, princi-piT n'au perdut nicI o data cu totul esercitiulcomplect al principalelor atributiunl ale suveranitatil?

62

membri

-

nostri

I II I I II r