permacultura bazele

7/30/2019 permacultura bazele

1/13

John Seymour, Gradina dumneavoastra de legume (note de lectura)

Subtitlu: Cum sa cultivi fructe si legume n toate anotimpurile

Introducere

Pna la al doilea razboi mondial, generatiile precedente gradinareau pentru subzistenta. Gradinile de atunci erau de o fertilitate uimitoare.

Astazi, asistam la o ntoarcere n forta a gradinii de legume. Prin intermediul lorse fac economii importante, alimentele au un gust mai bun, efectul pentru sanatate este benefic.

Oamenii vor sa produca organic. Ei redescopera valoarea ngrasamintelor de origineanimala si vegetala. Nici un gradinar n-ar trebui sa uite ca toate cuvintele terminate n "cid" (vezi: pesticid, ierbicid, insecticid, fungicid etc.) denumesc n fapt otravuri.

Tratarea solului cu nitrati chimici duce la terenuri incapabile sa retina azotul.

Cele sase principii ale agriculturii organice sunt :a) gradina trebuie sa fie n acord cu natura, nu sa i se opuna;

b) natura este variata, gradinarul trebuie sa practice si el diversitatea;c) gradinarul trebuie sa cultive sau sa ntretina alte forme de viata animala sauvegetala - ct mai aproape de locul unde cultiva legumele;d) gradinarul trebuie sa napoieze solului att (sau aproape att) ct i ia;e) gradinarul trebuie sa hraneasca solul, nu plantele;f) el trebuie sa studieze natura n ansamblu, si nu diferitele sale aspecte izolate.

Chiar si pe o bucata mica de pamnt, gradinarul care nu e vegetarian si ca da seamaca poate creste iepuri, sau gaini, sau ambele.

Principiul fundamental al culturii pe razoare consta n amenajarea unui strat foarte profund care nu va fi niciodata calcat n picioare. Plantele se vor dezvolta ntr

-un teren mai bogat, n profunzime, radacinile dezvoltndu-se n jos mai degraba dect ateral. Legumele obtinute astfel sunt mai mari, iar plantele vor fi mai dese.

Un razor ar trebui sa produca o recolta de patru ori mai mare dect un strat obisnuit.

Ciclurile naturale

Plantele si animalele sunt n interdependenta. Animalele elimina dioxid de carbonsi consuma oxigen, plantele elimina oxigen si consuma dioxid de carbon. Animalele mannca plante si elimina tot ceea ce nu pot digera. Iar balegarul animalelor este util solului, de unde cresc plantele.

Ciclul apei

Apa rurilor, marii, lacurilor si a solului, precum si cea provenita din transpiratia animalelor si a plantelor se evapora sub actiunea soarelui. Este apoi transportata n atmosfera de vnturi, dupa care revine la nivelul solului sub forma ploiisi a zapezii.

Ciclul azotului

Este o substanta necesara tuturor plantelor si animalelor. Anumite bacterii si a


2/13

lge pot fixa azotul pur ntr-un element compus utilizabil de formele de viata maielaborate.

Nici un chimist n-a putut explica faptul ca animalele pot n cteva ore sa transforme materii vegetale lipsite de azot ntr-un balegar extrem de bogat n azot.

Orice tesut vegetal sau animal mort, ngropat n sol, va elibera continutul sau de azot care va putea fi utilizat de alte plante. nsa, daca nu exista suficient azotcare sa echilibreze carbonul care formeaza cea mai mare parte a oricarui organism viu, bacteriile care permit procesul de putrefactie, adica care permit materiilor organice sa se descompuna si sa elibereze azotul, vor recurge la azotul careeste deja continut n sol. ntr-o prima etapa, solul va fi privat de azotul continut. nsa, n momentul n care procesul este terminat, este eliberat n sol nu doar azotumprumutat, ci si azotul obtinut din materiile organice descompuse.

Lucerna se descompune n cteva saptamni. Paiele au nevoie de 1-2 ani pentru a se descompune. Materiile vegetale care se ncorporeaza n pamnt trebuie sa fie foarte tinere. Daca apuca a da seminte, trebuie sa treaca printr-o gramada de compost.

Ciclul azotului ne spune ca gradinarul trebuie sa cultive attea specii apartinnd familiei leguminoaselor (fasole, mazare etc.) cte poate.

Solul

Daca pamntul este bun, este plin de viata. ntr-un hectar de teren bun se afla de la 10 la 20 de tone de materie vie.

Originile solului

Fundamental, solul este constituit din roci pulverizate de agenti precum: caldura, frigul, apa, vntul si creaturile vii.

Diferitele tipuri de sol

Pentru gradinar este important sa cunoasca daca solul sau este usor, adica format din particule de nisip. Sau daca solul este greu, compus din particule minuscule, precum argila. Sau daca este ntre aceste doua extreme. Mai este important dac

a solul este alcalin sau acid. Din fericire, orice sol poate fi ameliorat.

Humusul

Este compus din materii vegetale si animale moarte, transformate de micro-organismele din sol ntr-o substanta organica complexa care se integreaza n acesta.

Humusul are numeroase efecte benefice:a) protejeaza solul de eroziunea provocata de ploaie si permite apei sa se infiltreze ncetisor si n profunzime;b) reduce eroziunea provocata de vnt;c) permite particulelor de pamnt sa se aglomereze, transformnd solurile fine si prafoase n soluri mai consistente;

d) hraneste organismele utile din sol;e) scade temperatura solului vara si o creste iarna;f) furnizeaza elemente nutritive plantelor pentru ca contin tot ceea ce acesteaau nevoie;g) retine apa ca un burete si minimizeaza transpiratia;h) mpiedica transformarile chimice sa se produca prea rapid atunci cnd se incorporeaza n sol ngrasaminte non-organice sau var;i) degajeaza acizi organici care ajuta la neutralizarea solurilor prea alcalinesi permite solului sa degajeze minerale utile pentru plante;j) retine n sol amoniacul, precum si alti compusi azotati sub o forma disponibila


3/13

.

Orice materie organica incorporata n sol poate produce humus:a) compostul;b) materiile vegetale uscate;c) balegarul din ferma;d) excrementele omenesti;e) turba;f) frunzele descompuse;g) algele si ierburile marine;h) deseurile rezultate din culturi.

Capitolul I. Indexul ilustrat al legumelor, al fructelor si al plantelor aromatice

Partile comestibile ale plantelor

Partile componente ale plantelor pot fi clasificate n:a) radacini;b) tulpinile;c) frunzele;d) fructele;e) florile;

f) grauntele.Radacinile

Numeroase legume au radacini pivotante comestibile: morcovii, pastrnacul, ridichile, napii si sfecla.

Tulpinile

Cartofii nu sunt radacini, ci tulpini modificate.

Anumite tulpini nu au gust agreabil dect atunci cnd au fost albite, adica au fostsustrase luminii, mpiedicndu-se formarea clorofilei. De ex: cartofii, telina, andi

vele si cardonul.

Frunzele

Multe legume au frunze comestibile : ceapa, prazul, usturoiul, hasma.

Florile

Nu constituie n general hrana importanta pentru om. Cele mai multe sunt fertilizate de albine, unele doar de vnt (ex: porumbul).

Sunt comestibile: conopida si broccoli, anghinarea.

Fructele

Puful de papadie este un fruct. Asemenea si nuca. Tomatele, patlagelele vinete,ardeii iuti, pastaile de fasole si de mazare sunt fructe si ele. Capsuna si muranu sunt fructe, ci grupuri de fructe (bace). Strugurii si coacazele sunt si elebace.

Fructele care contin un singur smbure sunt drupe (ex: prunele).

Semintele


4/13

Anumite seminte pot fi consumate (cele ale cerealelor). n general semintele suntmai nutritive dect toate partile componente ale unei plante.

Plantele aromatice

Semintele lor parfumeaza alimentele.

Capitolul II. Cum sa gradinaresti tot anul

Gradinarul filosof spune : Nu exista timp rau.

Iarna

Este momentul odihnei, al curateniei, al trasarii cailor de acces, al unei noi sere, a repararii instrumentelor si a pregatirii anului urmator.

Atunci cnd solul este suficient de dur pentru a rezista greutatii, cu ajutorul unei roabe, se transporta compostul si se mprastie pe teren.

Se cauta aracii pentru fasole si mazare, si se taie la 1,2 m.

n ianuarie se pun cartofii la germinat, ntr-un cos, n sera. Cartofii pentru samnta u nevoie de lumina, dar nu trebuie sa sufere de frig.

Arborii fructiferi pot fi plantati toata iarna, cu conditia sa nu fie prea mareumezeala sau sa nu fie nghetat.

Este preferabil ca arborii sa primeasca un strat generos de mulci la radacina, dect sa fie prasiti cu sapa.

Primavara

Daca semanati prea devreme, gerul si umezeala risca sa duca la putrezirea semintelor. Natura nu este prea grabita primavara. Nici gradinarul n-ar trebui sa fie.

Anumite legume trebuie cultivate pe strat cald (ex: toata familia verzei).

Semintele trebuie semanate ntr-un pamnt la fel de uscat ca praful (pamntul uscat este cald), apoi udate bine.

Aprilie este luna cea mai ncarcata din an. Cele mai multe dintre semanaturile dingradina de legume au loc acum.

Vara

Continuati sa semanati salata, ridichi, morcovi si sfecla n mici cantitati, dar adesea. Veti avea n acest fel legume proaspete toata vara si toamna. Acesta este principalul privilegiu al celui care poseda o gradina de legume.

Iunie este o luna redutabila n ceea ce priveste insectele daunatoare.

Sera trebuie deschisa n timpul zilei : tomatele au nevoie de mult aer. Castravetii au nevoie de umezeala, nsa nu le place sa se sufoce.

n ceea ce priveste retentia de apa, cultura pe razoare este excelenta. Este nevoie de jumatate de apa pentru un razor n raport cu un strat obisnuit.

Imediat ce se recolteaza niste plante, altceva trebuie pus n loc. Nici un strat nu trebuie sa ramna gol. Daca nu aveti nimic de pus, atunci semanati ngrasaminte ve


5/13

rzi. Daca n-aveti timp, atunci lasati buruienile sa creasca, nsa smulgeti-le nainte sa dea seminte, si lasati-le pe loc. Vor ngrasa pamntul.

Un prasit bun valoreaza mai mult dect o irigare.

Toamna

Recoltele se succed fara ncetare, iar ceea ce nu se poate consuma trebuie conservat.

Toate fructele se culeg nainte de sfrsitul unii octombrie. Frunzele arborilor se strng si se incorporeaza gramezii de compost. n felul acesta, nici un daunator al arborilor nu poate supravietui.

Capitolul III. Organizarii gradinii de zarzavat

Cel care porneste organizarea gradinii de la zero are mare noroc. nsa cel mai adesea se lucreaza cu gradini deja utilizate, deci preconcepute.

Nevoile dumneavoastra specifice

nti de toate ar trebui facuta o lista cu ceea ce doriti sa aveti n gradina.

Este greu de estimat productia, doar experienta va poate spune ct puteti obtine de pe o suprafata data. Regula generala ar trebui sa fie aceea de a cultiva ct demult se poate. Razoarele pot uimi cu cantitatea de legume obtinuta de pe ele.

Topologia gradinii

Preocuparea pentru expozitia sudica a gradinii nu trebuie sa devina excesiva. Chiar si terenurile cu expozitie nordica sunt capabile sa dea legume bune, cu o ntrziere rezonabila fata de terenurile cu expozitie sudica.

Umbra este mai importanta dect expozitia. Unele plante nu merg la umbra, altele nu merg la soare.

Este prea putin important daca rndurile sunt orientate de la sud la nord, sau dela est la vest.

Daca terenul este n panta, e obligatoriu sa faceti terase. Construirea teraseloreste epuizanta, dar efortul va fi rasplatit prin productiile de legume si absenta eroziunii solurilor.

Clima

Este bine sa stiti directia vntului dominant. Daca aveti necazuri cu acest factor, este bine sa ridicati un gard cu interstitii, mult mai eficace dect un gard compact (n ultima situatia se pot crea vrtejuri n gradina, la ceva distanta de gard).Este si mai bine sa plantati un gard viu, sa puneti arbusti, arbori, nsa vntul tre

buie sa fie ncetinit, nu stopat.

Este bine sa aveti n apropiere o sursa de apa.

Dispunerea diverselor elemente

Gradina de legume ideala trebuie sa aiba:a) un strat pentru seminte si repicari;b) un colt pentru plante aromatice ;c) un strat rezervat legumelor perene (sparanghel si anghinare) ;


6/13

d) un strat pentru arbusti fructiferi ;e) patru straturi pentru legume anuale;f) un loc rezervat pomilor fructiferi.

Constructiile trebuie sa cuprinda :a) instalatiile pentru compost;b) un loc pentru cresterea animalelor ;c) o casuta pentru unelte;d) o sera.

Mai trebuie rezervat un spatiu si pentru un strat de flori.

Stupii se instaleaza la distanta, eventual la naltime. Nu e bine sa fie nici aproape de alte animale, nici sub copaci.

Chiar si n situatia n care aveti mai mult teren la dispozitie, trebuie nceput cu suprafete mai mici. An de an se pot adauga noi straturi. Terenul necultivat cu legume poate fi ameliorat.

Organizarea straturilor

Este necesar sa dispuneti de cel putin patru straturi, n vederea unei minime rotatii a culturilor pe patru ani. Daca dispuneti de mai multe straturi, este si maibine.

Aleile ar fi bine sa fie pietruite.

Cartofii au nevoie de un sol foarte bine ngrasat, n vreme ce radacinoasele plasaten acest tip de sol tind sa-si bifurce radacinile. De aceea este bine de distantat ct se poate aceste doua tipuri de culturi.

Mazarea, fasolea si leguminoasele n general prefera solul plin de calcar, ceea cenu este cazul pentru cartofi. Deci nu se pot succeda. n schimb, este foarte binede cultivat varza dupa leguminoase.

Legumele diverse (tomatele, pepenii, bostanii, salatele, ridichile) se simt foarte bine pe un sol n care s-a incorporat un compost bine descompus.

Exemplu de ciclu pe acelasi strat :a) Anul I - Stratul se ngrasa abundent, si se planteaza cartofi. Dupa recoltare se planteaza secara de iarna ca ngrasamnt verde. Secara se incorporeaza n sol la nceutul celui de-al doilea an.b) Anul II - Se incorporeaza var si se planteaza : mazare, fasole si alte leguminoase. Dupa recoltare se seamana varza.c) Anul III - Se cultiva legume diverse .d) Anul IV Se seamana legume cu radacini comestibile.

Daca terenul este suficient de mare, n anul V se seamana lucerna.

Organizarea unei livezi

Dimensiunea gradinii are o implicatie majora n privinta arborilor plantati. Cu cto gradina este mai mare, cu att se pot planta arbori fructiferi cu tulpina mai nalta si mai groasa (nuci, pruni).

Arborii fructiferi nu trebuie sa fie ncurajati cu prea multe ngrasaminte, pentru ca rezultatul este n general o crestere a arborilor n detrimentul fructelor.

Pentru a se evita orice problema legata de umbra, livada trebuie organizata ca oscara: arborii mai mari trebuie plasati spre nord, iar cei mai mici spre sud.


7/13

Popularea unei livezi trebuie sa tina cont de polenizarea arborilor.

Anumiti daunatori ai arborilor sunt chiar cei din proximitatea omului: gainile mannca capsuni, caprele rod coaja arborilor.

Capitolul IV. Ce este indispensabil pentru a gradinari bine

Cum sa tratezi solul

Modul cel mai obisnuit de a pregati un teren abandonat pentru gradinarit este sapatul cu hrletul. Ulterior, se mprastie un strat de compost pe noua suprafata. Viermii l vor ngloba n sol.

Cel mai bun moment pentru a instala razoare este al doilea an de gradinarit. n primul an, sapatul cu hrletul este obligatoriu.

Metoda culturii fara lucrari

Principiul de baza al acestei metode este de a avea ntotdeauna la suprafata solului un strat de cel putin 5 cm de compost bine descompus care se rennoieste n fiecare an. n felul acesta se consuma cantitati uriase de compost.

Plantele cultivate pe un sol bogat n compost sunt mai robuste si rezista mai binela cele mai multe dintre boi si paraziti.

Cum sa faci compost

Compostul poate fi facut ntr-o cutie din lemn fara fund astfel nct primul strat dematerie vegetala sa fie n contact cu pamntul. Straturile vegetale, si de balegar trebuie sa alterneze. Gramada se acopera cu un plastic negru. Amestecul se uda sise ntoarce periodic.

Nu conteaza din ce se fac cutiile pentru compost. Pot fi facute din lemn, din caramida, din piatra. La rigoare, chiar si un butoi din metal gaurit poate servi pentru o gradina mica.

ngrasamintele verzi trebuie incorporate n sol nainte de a nflori.

ngrasaminte

Dezavantajele folosirii azotului de sinteza (din ngrasamintele chimice):a) producerea de nitrati o operatiune foarte costisitoare, care presupune o marecheltuiala de energie, iar pretul ei creste odata cu pretul petrolului ;b) azotul de sinteza stimuleaza cresterea plantelor, dar diminueaza rezistenta la maladii, insecte si ngheturi de primavara;c) creste randamentul culturilor, dar scade calitatea plantelor;d) n mod normal, azotul continut n aer este fixat cu ajutorul microorganismelor; daca se adauga azot de sinteza, microorganismele se vad private de functia lor si

mor; se distruge astfel capacitatea solului de a fixa el nsusi azot, iar obligatia de a administra ngrasaminte chimice se amplifica.

ngrasamintele de origine animala si umana aduc toate elementele de care pamntul are nevoie. Numai ca trebuie obligatoriu sa fie bine compostate nainte de a fi raspndite pe teren.

nmultirea plantelor

Se selecteaza doar cele mai bune si mai tipice plante.


8/13

Plantele bianuale pot fi recoltate, pastrate la rece, apoi repicate n al doilea an. Prazul poate ramne n pamnt timp de 2 ani fara probleme. Ceapa e mai prudent sa fie repicata.

nmultirea vegetativa

Principiul butasirii este foarte simplu : prelevati o ramura de la o planta adulta si puneti-o n pamnt. Ceva mai trziu se vor forma radacini. Puteti preleva un butas din orice parte a plantei, daca este plantat n conditii ideale va forma o nouaplanta.

Cum sa plantezi un arbore

Operatiune dificil de realizat de catre o singura persoana. E mai bine sa fie doi oameni.

Se face o groapa cu dimensiuni duble fata de cele ale radacinilor. Este gresit sa se faca groapa cu cteva zile nainte de plantare (poate deveni la fel de dura cabetonul). Se pune o furca buna de balegar la fundul gropii. Se acopera balegarulcu pamnt de la deasupra gropii. Se pune o proptea, care sa sprijine copacul. Copacul se afla la adncimea potrivita atunci cnd punctul de grefa este la 15 cm deasupra nivelului solului. Radacinile se acopera si se taseaza foarte bine. Se uda din abundenta. Se mulceste din abundenta. Copacul se leaga de proptea cu un ciora

p vechi (pentru a nu se rani coaja).Altoirea

Consta n implantarea unei portiuni vegetale numita grefa (altoi) pe un alt vegetal numit port-altoi, care devine suport si-i confera seva necesara dezvoltarii.

Taierea (curatarea) arborilor

Arborii sunt curatati de crengi pentru trei motive principale:a) pentru a fi eliminate ramurile bolnave sau rau plasate;b) pentru a da o forma precisa unui copac, dupa nevoile exploatatiei;c) pentru a creste randamentul arborilor si a ameliora calitatea fructelor.

Bolile si parazitii

Insectele

Trebuie evitate insecticidele chimice, pentru ca efectul lor depaseste ucidereainsectelor vizate, distrugndu-se ntotdeauna si alte forme de viata.

Puricii plantelor sunt usor de eliminat cu o simpla stropire cu apa si sapun.

Cultura pe razoare

Metoda a fost adoptata n sec. XIX de gradinarii francezi din preajma marilor oras

e, care detineau suprafete foarte mici de teren, dar aveau acces nelimitat la balegarul de cal (mijlocul principal de transport). Independent, gradinarii chinezi aflati n situatie similara au facut acelasi lucru.

Cum sa faci un razor

Suprafata se delimiteaza initial cu picheti si sfoara. Instrumentele de lucru sunt: hrletul, furca, grebla si roaba. Latimea razorului trebuie sa fie de 1,5 m. Lungimea de 6 m pare a fi potrivita (dar se poate si mai scurt, daca dimensiunilenu permit). Razorul, odata pus n practica, nu va mai fi niciodata calcat. Ceea c


9/13

e va deveni razor se acopera cu un strat de gunoi de grajd bine fermentat. Apoirazorul se sapa bine cu hrletul.

Unii partizani ai culturii pe razoare considera ca razoarele trebuie sapate anual. nsa, daca cantitatea de balegar este suficienta, sau compost, sapatul anual numai este o optiune.

Pentru alei, cincizeci de cm sunt suficienti.

Pe razoare se pot semana de patru ori mai multe plante dect pe un teren obisnuit.

Capitolul V. Cultura legumelor

Leguminoasele

Mazare, bob, fasole, soia si arahide toate fac parte din familia Leguminoase. Continut mare de proteine. Fixeaza azotul.

Puse pe o gramada de compost, leguminoasele elibereaza azot.

Un sfert din gradina ar trebui anual cultivate cu leguminoase. Aceste plante nuapreciaza aciditatea.

Boabele de mazare recoltate proaspat au un gust dulce foarte placut. nsa gustul se mentine doar cteva ore, timp n care zaharurile se transforma n amidon.

Lintea are o productie foarte mica. Daca nu dispuneti de suprafete mari n gradina, nu se merita. Bobul, pe de alta parte, are o productie foarte buna, si este foarte hranitor.

Crucifere

Varza, varza de Bruxelles, conopida, brocoli, rutabaga (varza cu radacina-tubercul), nap, odolean, creson, ridiche de luna. Toate aceste plante seamana cu plantele desertului prin aceea ca retin apa ce li se ofera. Toate sunt bianuale, adica produc seminte n al doilea an de viata.

Varza produce 100 tone la hectar. Daca dorim sa avem varza tot anul, trebuie s-ompartim pe trei grupe: de primavara, de vara, de toamna.

Cruciferele sunt plante vorace, care apreciaza un teren fertil, de pe care extrag multe substante nutritive.

Varza poate fi pastrata pe timpul iernii n beci, pe un pat de paie, acoperita cupaie.

Solanacee

Cartofi, tomate, ardei gras si patlagele vinete. n aceeasi clasa mai intra: tutun

ul, beladona si ardeiul iute. Toate au nevoie de un sol foarte bogat, ct mai aproape de cel al junglei tropicale.

Cartofii au nevoie de un sol lejer acid. Azotul este mai putin important, totusinu sunt de dorit carente puternice.

Ombelifere

Morcovi, pastrnac, telina, patrunjel, marar. Toate ombeliferele au ceva n comun : ncoltesc foarte greu.


10/13

Morcovul este planta bianuala. Se seamana alternativ cu ceapa, pentru ca se protejeaza reciproc de daunator.

Liliacee

Ceapa, praz si sparanghel.

Sparanghelul este o leguma formidabila, care apare atunci cnd aproape niciuna nueste disponibila, nsa are nevoie de trei ani din momentul semanarii pna la acela al degustarii.

Chenopodiacee

Sfecla furajera, sfecla rosie, spanac.

Curcubitacee

Castraveti, dovlecel, dovleac, pepene verde.

Dovleacul se conserva la o temperatura mai nalta dect orice alta leguma: 10-16 grade Celsius.

Capitolul VI. Cultura fructelorRosacee

Mere, pere, gutui, cirese, piersici, caise, prune, zmeura, capsuni, nectarine. Din aceeasi familie face parte: trandafirul, paducelul. Toate au florile polenizate de insecte.

Cei mai multi dintre arborii fructiferi nu se reproduc fidel prin seminte, ci prin reproducere vegetativa (altoire, marcotaj, butasire, drajonare). Port-altoiuleste cel care determina dezvoltarea si proportiile arborelui. La momentul actual, cei mai multi dintre port-altoi provin de la varietati care dau forme mici, pitice.

Multe varietati de par au nevoie de doua grefe.

Caisii si piersicii se pot cultiva n sera.

Rutacee

Portocale, mandarine, lami, grapefruit.

Saxifragacee

Coacaz negru, coacaz rosu, coacaz alb. Arbusti exceptional de rustici. Coacazelealbe se pot consuma si crude, celelalte mai cu seama gatite.

Moracee

Smochini, duzi. Din aceeasi familie mai fac parte : cnepa, hameiul, arborele de cauciuc.

Smochinul creste si n climat rece, daca obtine foarte mult soare, iar solul estesarac. N-ar fi rau sa fie cu spatele la un zid pozitionat spre sud. Radacinile smochinului trebuie tinute aproape de copac, eventual ntr-o cutie de ciment. Dacasolul este bogat, radacinile se dezvolta exploziv, iar arborele nu mai rodeste na


11/13

inte de 50 de ani.

Dudul cultivat lnga cires face ca pasarile iubitoare de fructe sa cultive dude sisa lase ciresele.

Omul poate trai mncnd n exclusivitate: pine, vin si masline. Maslinul creste n orifel de sol, dar este foarte exigent la cadura.

Vita-de-vie apreciaza solul sarac, uscat, pietros.

Capitolul VIII. Cultura n sera

Exista o multitudine de sere si solarii. Daca peretii solariului sunt din foliede polietilena, trebuie luat n calcul schimbarea lor odata la trei ani.

Cea mai mica sera este cea care se ataseaza de geamul casei. Sera lipita de zidul sudic al casei este o solutie foarte judicioasa, pentru ca va permite inclusivreglarea termica a locuintei, ncalzind-o n timpul iernii.

Pentru schelet trebuie ales ntre: aluminium, lemn si plastic.

Pentru materialul transparent se alege ntre: sticla si trei tipuri de plastic (fibra de sticla, PVC si polietilena).

Sticla lasa sa treaca lumina, dureaza mult, se sparge rar din cauza vntului si senlocuieste usor. nsa este foarte scumpa si foarte grea.

Plasticul din fibre este usor de fixat si nu are nevoie de un suport foarte important. Retine ceva din caldura soarelui, ceea ce e bine vara, dar nu foarte bineiarna. nsa este inflamabil, si nu dureaza dect vreo 20 de ani.

PVC-ul este mai ieftin dect cele doua materiale anterioare, lasa bine sa treaca lumina, dar nu dureaza mai mult de 5 ani.

Polietilena este foarte ieftina, lumina o traverseaza perfect, nsa nu rezista deloc la un vnd violent.

Pentru cineva care cultiva n sera produse pentru familia lui, ncalzirea serei esteun lux nejustificat. Exista numeroase plante care pot fi cultivate ntr-o sera nencalzita de-a lungul anului, si suficiente metode de conservare a plantelor carenu cresc pe timpul iernii.

Chiar si n climatul cel mai rece, sera poate fi utila pentru a cultiva plante mediteraneene : tomate, castraveti, pepeni verzi, ardei, patlagele vinete s.a. Iarna o sera nencalzita poate fi utilizata pentru: salata, ridiche, spanac.

Cararile din sera pot fi din ciment, dar mai bine din pietris sau piatra.

Ideal este ca solul serei sa fie artificial, adica venit din afara si preparat. Un

amestec bun contine: o parte turba, o parte nisip grosier de rau, doua parti pamnt bun de gradina. Oricum, daca se cultiva ani la rnd aceleasi plante, pamntul trebuie evacuat si nlocuit cu altul proaspat. Pamntul introdus trebuie pasteurizat , ar nu sterilizat !! Pentru pasteurizare, pamntul se trece printr-un cuptor ncalzila 80-83 grade Celsius, dar nu mai mult.

Ventilarea este foarte importanta. Aerul nu trebuie sa fie niciodata mort , adicasa stagneze.

Nu se uda niciodata frunzele ntr-o sera, doar radacinile. Nu se uda putin si des,


12/13

ci rar si mult, alternndu-se perioadele de udat copios cu perioadele de seceta.Se uda dimineata, niciodata seara. Apa nu trebuie sa aiba temperatura celei de la robinet, ci 21 de grade Celsius. Iarna apa trebuie sa provina dintr-un butoi aflat n interiorul serei.

Capitolul IX. Conservarea de lunga durata a produselor gradinii

Metode de conservare pe termen lung :a) sarare;b) uscare;c) scufundare n otet;d) conservarea propriu-zisa n borcan sau cutie de conserve;e) prepararea de dulceturi si jeleuri;f) congelare.

Arta sararii este utilizata n conservarea fasolei verde, care se pastreaza att debine nct este imposibil s-o distingi de fasolea verde proaspata. Se poate sara practic orice leguma crocanta si dura, nsa multe vor fi mai alterate dect fasolea verde, din cauza formarii acidului lactic.

Uscarea este una din metodele cele mai simple de conservare a legumelor, fructelor si a plantelor aromatice.

Aproape toate fructele se preteaza uscarii: merele, piersicile, caisele, strugurii, prunele, smochinele etc. Cele mai mari trebuie taiate felii, cele mai mici trebuie pur si simplu taiate n doua. Prunele si altele mai mici pot ramne intacte.

Numai cteva legume pot fi uscate: mazarea, fasolea, ardeii iuti, sparanghelul siporumbul.

Conservarea n otet permite transformarea legumelor n condimente. E bine de stiut ca cel mai bun otet este cel din vin, a carui aroma este mai puternica dect cea aotetului din cidru. Otetul se aromatizeaza daca se nmoaie condimentele n el timp de 2 luni. Toate legumele pot fi conservate n otet. Durata de conservare n-ar trebui sa depaseasca 6 luni.

Capitolul X. Diverse

Gainatul, prin continutul foarte mare de azot, activeaza minunat gramada de compost. Gainile trebuie sa aiba acces la verdeata, fie printr-un parcurs liber, fiedaca li se ofera n cantitati semnificative ntr-un tarc pentru miscare.

Ratele nu sunt mame bune. Dupa ce scot boboci, ratele trebuie sa ramna nchise, altfel si duc bobocii prin iarba umeda sau prin noroi.

Daca aveti o livada mare, gstele sunt pasarile care pot paste foarte bine, folosind verdeata din ea. Este bine de stiut ca gstele, pasari monogame, se accepta foarte greu, uneori ia saptamni sau chiar luni pna cnd se acupleaza. Gstele pot oua ca

10 ani, iar gscanii pot fi folositi la reproductie cam 5 ani. Gsca ramasa closcapoate refuza sa se hraneasca, de aceea trebuie ndopata cu forta.

Cinci perechi de porumbei sunt suficiente pentru a da o masa saptamnala unei familii formate din patru persoane. O pereche poate aduce zece pui anual.

Cu doua iepuroaice-mame o familie poate avea o masa din carne de iepure saptamnal. Durata de viata a unei reproducatoare este de 2 ani. Excelenti producatori decompost, consuma practic toate resturile unei gradini.


13/13

Daca plasam stupul la naltime, nimeni nu risca sa fie ntepat de albine. Mai existasi metoda plasarii stupilor n spatele unui gard viu.

Gardurile vii sunt foarte frumoase, n plus sunt vii, deci ntretin viata multor fapturi, nsa n contrapartida consuma resursele care ar putea servi pentru alte plante. Pentru un gradinar organic insectele adapostite de gardurile vii sunt inestimabile.

Gardurile clasice prezinta avantajul ca ofera spalieri pentru numeroase legume :fasole, castraveti, tomate, dovlecei si pepene verde.

Pentru gardurile vii sunt preferabile plantele locale, simple, cum ar fi : paducel, fag, lemn cinesc, buxus.

ntr-o casuta de gradina, tot ce poate fi pus pe pereti trebuie pus pe pereti. Locul fiecarui instrument de lucru poate fi marcat prin creionarea conturului. n felul acesta se vede imediat ce lipseste.

permacultura bazele

Documents

Transcript of permacultura bazele