Perioada interbelicaPerioada interbelica cuprinde anii ntre cele dou Razboaie Mondiale 1918-1944. Aceasta perioada se caracterizeaza pe plan european prin nfrngerea Germaniei n timpul primului razboi mondial, prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Acum se concretizeaz cele dou ideologii opuse care au schimbat faa lumii: fascismul, nazismul n special i comunismul. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea n ritmul european de modernizare.

n literatura tendintelor umaniste democratice care domina n epoca li se opune forme de ideologie rasiste. Fasciste, reactionare. De aceea viata literaturii cunoaste conflicte si polemici violente. n acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu.

Reviste si curente Dupa primul razboi mondial apar ziare cu pagina literara si revistele literare sporesc la numar. Asa avem "Viata romneasca". Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere, si Paul Bujor, director stiintific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet Ibraileanu. Din 1915 directorul unic al revistei ramne Garabet Ibraileanu. n timpul primului razboi mondial revista si nceteaza aparitia pna n 1920 cnd reapare sub conducerea lui Ibraileanu. Din 1930 revista se muta la Bucuresti, conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. Din 1948 va apare seria care continua si astazi.n "Viata romneasca" accentul se pune pe: 1. autenticitate si specificul national nteles ca dimensiune sociala, important fiind poporul si rasa2. europenizarea ca asimilare a spiritului national3. repudierea decadentismului si simpatia pentru taranime.

n jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele poporanism. Dintre scriitori de la "Viata romneasca" amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hogas, Jean Bart, Patascanu, Mironescu, Sadoveanu, Toprceanu, Ionel Teodoreanu si altii.n perioada interbelica disputele literare duc n jurul modernismului si al traditionalismului.Modernismul denumeste tendinta inovatoare ntr-o anumita etapa a unei literaturi si apare n literatura secolului al XX.-lea opunndu-se traditionalismului proclamnd noi principii creatiei. Tendinta modernista sustine: 1. europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europeipromovarea scriitorilor tineri2. teoria imitatiei3. eliminarea decalajului n cultura4. trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana5. cultivarea prozei obiective6. evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic.

n literatura romna Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra modernismului n revista "Sburatorul" si n cenaclul cu acelasi titlu. Revista "Sburatorul" apare la Bucuresti ntre anii 1919-1922 si apoi ntre 1926-1927. l are ca si conducator pe Eugen Lovinescu. Cenaclul "Sburatorul" are o existenta mai ndelungata ntre 1919-1947. Obiectivele gruparii erau: 1. promovarea tinerilor scriitori 2. imprimarea unei tendinte moderniste n evolutia literaturii romne.Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Calinescu, Pompiliu Constantinescu.Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai ndelungat de constituire. Eugen Lovinescu si dezvolta conceptiile sale moderniste n lucrarile Istoria civilizatiei romne moderne si Istoria literaturii romne contemporane. n aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea ca exista:* un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali, care imprima un proces de o modernizare a civilizatiilor de integrare ntr-un ritm de dezvoltare sincronica* teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti* principiul sincronismului care n literatura nseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar.

Dintre colaboratorii la revista "Sburatorul" amintim Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tara si altii.

Prin traditionalism se ntelege continuarea vechilor curente traditionale prelundu-se ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual, credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat romneasca trebuia sa includa n substanta ei ideea de religiozitate. Revista traditionalista este "Gndirea" care apare la Cluj n 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. n 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua sa apara pna n 1944. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda n operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi.Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga. Aici intra "Revista fundatiilor regale" care apare lunar la Bucuresti n doua senii. Prima ntre 1934-1945 si a doua ntre 1945-1947. Revista si propune sa fie o publicatie cu radacini n toate terenurile activitatii nationale. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol, care orienteaza revista pe directia maioresciana. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Rosetti. Dintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu.n aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul nou conformist numit dadaism. Acesta a fost initial la Zrich de Tristan Tara. Dadaistii si exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungnd n domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul.Constructivismul romnesc s-a grupat n jurul revistei "Contemporanul" condusa de Ion Vinea. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente ntre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi, conturnd natura, Ion Vinea a solicitat ca si colaboratorii ai revistei pe scriitorii Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar si pictori si sculptori dintre care Constantin Brncusi. Sunt si alte reviste constructiviste ca "Integral" si "Punct".

Suprarealismul a fost teoretizat si practicat la revistele "Alge" si "Urmuz". Suprarealismul urmarea prin programul sau patrunderea artei n planul inconstientului, al visului, al delirului n care spatiile umane scapa controlul constientei. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim pe plan European: Louis Aragon, dintre pictori Picasso, iar dintre scriitorii romnii Aurel Baranga, Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi.Proza din perioada interbelica Anii interbelici se caracterizeaza n literatura romna printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care n scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romnesc si largeste tematica, el cuprinznd medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Un an de referinta pentru romanul romnesc este 1920, cnd apare "Ion" a lui Liviu Rebreanu. Pna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cum sunt "Ciocoii vechi si noi" a lui Nicolae Filimon, "Romanul comanestilor" a lui Duliu Zamfirescu, "Mara" de Ion Slavici si "Neamul soimarestilor" de Mihail Sadoveanu. "Ion" este nsa primul roman romnesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja. n romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu, si Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanele citadine n care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu, Calinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu. n perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic n legatura cu romanul. Astfel Garabet Ibraileanu n studiul "Creatie si analiza" constata existenta a doua principale tipuri de roman:* romanul de creatii, care prezinta personajele n deosebi prin comportamentul lor* romanul de analiza care este interesat de viata interioara de psihic. Mare importanta o are n acest domeniu teoretic conferinta lui Camil Petrescu "Noua structura" si opera lui Marcellu Prust. Din acest studiu se deprinde o noua viziune a supraposibilitatilor de cunoastere a fiintei umane n acord cu evolutia filozofiei si stiintelor.n perioada interbelica romancierii experimenteaza tehnici multiple al e romanului modern. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu l foloseste n "Enigma Otiliei". El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romnesc pe linia studiului caracterului. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari cum este cea lirica n opera lui Ionel Teodoreanu, estetizanta si simbolica la Mateiu Caragiale, memorialista la Constantin Stere si fantastica la Mircea Eliade. Pe lnga roman n proza interbelica se dezvolta: nuvela la Gib Mihaiescu, reportaj literar la Seo Bogza si proza originala a lui Urmuz deschizatoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmatoare. Ca reprezentanti de seama a prozei interbelice amintim pe Mihail Sadoveanu.

Ciorchine

Sensibilitate MisterFrumuseteInteligentaDoamna T.

Doamna T. este numele enigmatic pe care Camil Petrescu il da eroinei Maria T. Manescu, cititorul facand cunostinta cu acest detaliu din notele de subsol ale autorului, care explica initiala cu care este semnata prima scrisoare, dintre cele patru, ce compun inceputul romanului: "Acest T. nu este o initiala cum s-ar parea, caci a devenit un adevarat nume, si nu stiu daca n-ar fi trebuit sa fie scris Te". O alta mentionare a numelui intreg al eroinei este amintita in trecere de Fred Vasilescu, atunci cand isi scrie testamentul si, mai accentuat, in scrisoarea de adio pe care George Demetru Ladima i-o adreseaza femeii inainte de sinucidere. Doamna T reprezinta tipul de feminitate moderna, mai intai pentru ca se distinge printr-un farmec aparte, prin misterul fascinant pe care-l emana, apoi pentru ca ea intruchipeaza, pentru prima oara intr-o viziune romanesca, un spirit feminin intelectualizat si, totodata, femeia independenta din punct de vedere material, ea fiind proprietara unui magazin de mobila stil.Prima secventa narativa din roman este reprezentata de cele trei scrisori ale eroinei, numerotate cu cifre romane. Autorul o rugase pe doamna T. sa primeasca un rol intr-o piesa a lui, "sa apara pe scena", deoarece ea ar fi putut sa exprime convingator "cum se, gandeste, cum se iubeste, cum se sufera", sentimente pe care nu le poti invata "in orele de curs", asa cum procedeaza actorii profesionisti si nici "atesta prin certificat de absolvire". Refuzul doamnei T. reliefeaza, indirect, discretia si distinctia acesteia: "-N-am nimic in mine de aratat, pe scena, lumii". Dupa discutii prelungite, din care reiese ideea ca numai scriitorul este acela care are capacitatea de a exprima, cu sinceritate, "ceea ce a simtit, ceea ce a gandit, ceea ce i s-a intamplat in viata, lui si Celor pe care i-a cunoscut", ea ii trimite trei scrisori in care-si dezvaluie sentimentele, conceptiile despre iubire, despre relatiile cu oamenii, despre viata, in general. Tot in notele de subsol autorul ii face, in mod direct, portret fizic detaliat: "Nu inalta si insulator de slaba, palida si cu un par bogat de culoarea castanei [...] era poate prea personala ca sa fie frumoasa in sensul obicinuit al cuvantului. Avea orbitel putin neregulate, usor apropiate, pronuntate, cu ochii albastri ca platina, lucind, frematand de viata, care, cand se fixau asupra unui obiect il creau parca. Barbia feminina, delicata, dar prelungirea ei, intinsa frumos pana sub ureche, cam aparenta, caci era lipsita de orice grasime. Gura, foarte mobila, vie ca o floare plina. Gatul lung, robust, cu tendoane lamurite la orice intoarcere a capului [...] un soi de frumusete, incerta, am spune pe muche de cutit". Inteligenta, rasata si cu o profunda cultura, ea isi pune pe picioare o afacere proprie, deschizand un magazin cochet si discret de mobila stil, in care piesele rare, de valoare autentica ii satisfac nevoia de frumos, de sensibilitate pentru arta adevarata, fata de care are o atractie si o pasiune de critic de arta. Camil Petrescu creeaza un model de feminitate, de delicatete si sensibilitate, calitatile spirituale si intelectuale ale doamnei T. constituind un adevarat si inalt omagiu al ideii de femeie ideala: "extrem de emotiva, alternand o sprinteneala nervoasa, cu lungi taceri melancolice [...] De o tulburatoare feminitate uneori, avea ades o voce scazuta, seaca, dar alteori cu mangaieri de violoncel [...] o voce cu inflexiuni sexuale, care dau unui barbat ameteli calde si reci". Relativismul, principiul estetic romanesc pe care Camil Petrescu l-a introdus in proza moderna, se reflecta si in construirea doamnei T, a "carei personalitate se rasfrange diferit in opinia celorlalte personaje. Unul dintre prietenii lui Fred, mirat de fascinatia pe care doamna T. o exercita asupra tanarului monden, cu succese legendare la femei -"N-oi fi pus gand rau uratei aceleia care sta de vorba cu Ladima? Sefule, te stiam om de gust"- starneste in tanarul indragostit contradictiile personajului hipersensibil, inclinat spre analize amanuntite, care-i provoaca in constiinta perceptii profunde ale unei feminitati tulburatoare, careia "nu-i placea nicio perversiiine, nicio rafinerie asa-zisa de femeie moderna [...] ma magulea gandul de a sti ca e frumoasa numai cu mine si mai ales numai prin mine". Pentru Fred este femeia unica, iubirea vietii lui, sentimentele fiind la aceleasi inalte cote si din partea doamnei T. Dragostea lor este devoranta, ii duce pe amandoi la o uitare totala de sine, barbatul intrebandu-se uneori daca mai sunt "in toate mintile". Iubirea lor tainica, ascunsa de privirile lumii "atat de rea... neintelegatoare", pastrand cu strasnicie trairea intensa numai pentru ei, contureaza femeia enigmatica, care atrage prin eternul mister feminin. Pentru P.. doamna T. este fascinanta, farmecul ei supunandu-l total pe bietul ratat, care o iubea necontenit de cincisprezece ani si caruia, convins ca este iubita "de toti barbatii", i se pare imposibil ca cineva sa ramana insensibil la frumusetea distinsa, delicata si eleganta a femeii. Doamna T. emana sensibilitate si mister, este inzestrata cu o spiritualitate superioara, inclinata spre meditatie, ca urmare a preocuparilor ei pentru arta si literatura, avand "acea permanenta tensiune intelectuala", fiind adesea "absenta si ganditoare, inregistrand interior si lin cele mai mici nuante ale clipei". George Calinescu afirma ca nu exista in viata reala decat femei ca Emilia,"femeia de toate zilele" ce se poate caracteriza, pe cand "Doamna T. este fantoma romanului, aspiratiunea lui Fred, obscura si enigmatica, tocmai prin aceasta, si daca autorul n-a stiut sa-i dea tonuri de ulei, este pentru ca n-a putut s-o scoata din mediul ei aerian".

Labirintul iubirii

Emilia RachitaruGeorge Demetru LadimaDomnul D.Fred VasilescuDoamna T.

Decalogul iubirii1. Cum se gndete, cum se iubete, cum se sufer nu se poate nva n orele de curs i nici atesta prin certificat de absolvire.2. Ceea ce simt pentru tine nu e nici dragoste, nici ur... e ceea ce simte somnambulul pentru lun... ncolo nimic3. O mbriare adevrat a corpurilor e frumoas ca o convorbire ntre dou inteligene, n care nici un moment una nu pierde nelegerea cu cealalt, sau ca o carte citit cu pasiune, n care fiecare amnunt e priceput i justificat.4. Dragostea transform pe cel ce iubete n sclavul celui iubit.5. Drept s spun, vag m mulumea faptul acesta, cci m mgulea gndul de a ti c e frumoas numai cu mine i mai ales numai prin mine.6. O, te-am iubit dintotdeauna i tu n-ai preuit cum se cuvine dragostea mea, dar vei mbtrni, toate farmecele tale se vor duce i atunci vei gsi, prsit de toi, pe acela care te-a iubit i te va iubi pn la moarte.7. Va veni o vreme cnd amorul va dispare, cnd cei care sufer din cauza iubirii vor prea ridicoli? Cine tie? Dar ce poate face starea de lucruri care va fi cndva, pentru cei de acum... pentru cei care i-au ncheiat ciclul revoluiei pe planet, sub aceast zodie de azi?8. Lucrurile frumoase sunt puine... dac le lai fr rspuns e pcat.