Perioada comunistă din Romania

7/22/2019 Perioada comunist din Romania

1/13

Perioada comunistdin Romania

Odat cu instaurarea regimului comunist dup abdicarea for at a Regelui Mihai, schimbri radicale au aprut pe toate planurile, nu doar politic i economic, ci i social i cultural. Unul dintre aspectele demne de urmrit este cel al istoriografiei comuniste: lucrrile de istorie scrise n perioada de dup '4 i p!n n "#$# difer cu mult de cele din perioada anterioar. Unele teorii pre%entate n cr i sunt chiar de&a dreptul absurde, dar ele nu trebuie considerate ca fiind teorii tiin ifice: sunt doar o alt fa a propagandei regimului care dicta ce istorie trebuie pre%entat poporului.storiografia din deceniile comuniste nu este una compact. (chimbrile de la centruse reflect i n lucrrile de istorie. )stfel, identificm trei perioade diferite: una aistoriografiei de tip stalinist, interna ionalist * specific anilor '+- o alta * derecuperare a alorilor na ionale * din anii '/- i cea de&a treia * ceau ist, na ional&

comunist, de dup "#".storiografia stalinist: glorificarea slailor i a Uniunii (oieticePrima perioad, a istoriei de tip stalinist, st sub semnul a trei istorici: Mihail Roller0"#$&"#+$1, de departe liderul istoriografiei rom!ne ti n anii '+- Petre 2onstantinescu&a i 0"$#3&"#1 i Miron 2onstantinescu 0"#"&"#41, actiist important al Partidului i unul dintre responsabilii cu propaganda din sfera tiin elor sociale.ucrrile semnate de Mihail Roller au aut cea mai mare influen . storicul publicn "#4 5Probleme de istorie5, n care sus ine c istoriografia rom!neasc de p!n

atunci nu fusese una tiin ifc deoarece nu cunoscuse ideologia mar6ist. )stfel, toate lucrrile anterioare nu aeau nicio aloare pentru c nu se ba%au pe operele lui Mar6,7ngels, enin i (talin, iar aderata istorie nu se poate ba%a * cum altfel89 * dec!t pe mar6ism, singura concep ie tiin ific despre istorie i ia . ;n acela i an, apare storia Rom!niei 0republicat ulterior sub titlul de storia RPR1, care deine lucrareaistoriografic oficial a perioadei interna ionaliste. ugul roman.(laii sunt pre%enta i ntr&o lumin faorabil. =up Roller, ei erau o popula ie

pa nic, agricol i sedentar, care i&a influen at n bine pe strmo ii no tri. i * foarte important * ei nu erau barbari9 =in aceea i lucrare aflm c ru ii ?ieeni i alte cne%ate ruse i au stp!nit teritoriul rom!nesc i i&au aprat pe rom!ni. )poi, n secolul al @&lea, bulgarii condu i de arul Aoris i&au cre tinat pe rom!ni. )ceste dou cr i au fost printre primele opere de factur mar6ist aprute n mediulistoriografic rom!nesc. (chimbarea radical a enit odat cu anul "#4$. ;n iunie&august '4$ sunt desfiin ate toate institutele de cercetare a istoriei i nlocuite cu

nstitutul de storie al RPR, a!nd patru sec ii: istorie rom!neasc, uniersal, sla i bi%antin.


2/13

sub controlul partidului i al cen%urii. Prin reforma n m!ntului din luna august corpul didactic este epurat- to i istorici considera i nesiguri din punct de edere ideologic sunt elimina i. Mul i din profesorii uniersitari a>ung n nchisoare, iar cei ce scap de arestare nu mai au oie s publice.


3/13

;n "#/4 a fost publicat o carte&surpri%: Farl Mar6. ;nsemnri despre rom!ni.Publicarea acestei lucrri a proocat o aderat cri% n rela iile rom!no&soietice,dar de partea cealalt a fost un deliciu pentru opinia public intern. 7 cunoscut faptulc Mar6 nu era deloc un admirator al Rusiei, ba din contr- n aceast lucrare el

pre%int rela iile dintre ru i i rom!ni ntr&o modalitate nu tocmai faorabil ru ilor: orbe te de rpirea Aasarabiei n "$"3, de planurile de ane6are a Principatelor, dereprimarea reolu iei de la "$4$ i de mpotriirea fa de Unire. Eenirea lui 2eau escu la putere n&a adus prea multe schimbri n planul istoriografiei. ;n primii ani, interesul liderului pentru istoria general a Rom!niei era redus. ;ndiscursurile sale, el orbea doar de istoria mi crii muncitore ti. storicii au aut atunci o perioad faorabil: puteau cltori n Occident la congresele interna ionalede istorie, la conferin e i colocii. ;n plus, se renun la practica de a sus ine o singur teorie istoriografic: sunt permise de%baterile i confruntrile de idei cu

priire la istorie. ;n "#/+, orga este reabilitat i lucrrile sale sunt republicate, iar

institutul de istorie prime te numele su, pe care&l pstrea% i a%i. Unul din cei mai importan i istorici nchi i i denigra i de fostul regim, 2onstantin 2. Giurescu, este readus la Uniersitatea Aucure ti.ucrrile repre%entatie pentru aceast perioad sunt storia poporului rom!n,semnat de )ndrei O etea i on Popescu Pu uri 0care diminuea% rolul slailor n etnogene%1 i storia Rom!niei a lui Miron 2onstantinescu i 2onstantin =aicoiciu. )ce tia pre%int re%erat ciili%a ia dacic, admit rolul slailor n formarea poporului rom!n, admit stp!nirea bulgar de la Dordul =unrii i influen a bisericii bulgare. ul partidului * numai el are dreptul de a decide ce se scrie. i nicio altconcep ie nu poate e6ista cu priire la istoria rii n afara celei oficiale. =up "#", 2eau escu s&a folosit de istorie pentru propaganda politic.


4/13

c%ut n aceast capcan, sedus fiind de discursul laudati cu priire la glorianemuritoare a poporului rom!n.(chimbarea direc iei n istoriografie cerea i o remodelare a panteonului na ional. 7roii clasei muncitoare au fost nlocui i de marile figuri ale istoriei na ionale: n

primul r!nd regii daci, apoi oieo%ii din eul mediu. =in epoca modern, e foarteapreciat personalitatea lui 2u%a. ar 2eau escu e pre%entat, binen eles, ca un continuator al acestora, cel care le des!r e te opera. O caracteristic a acestei istoriografii na ional&comuniste este faptul c pune accent

pe echimea rom!nilor, deseori prin srbtorirea ntemeierii unor ora e, n realitatedoar date fictie fr ba% tiin ific: n "#+ 2raioa srbtore te "+ de e6isten , )lba&ulia 3 de ani, iar Au%ul "/. )poi, n "#/ se decide reconstituireacur ilor oieodale de la


5/13

r!ndurile celor de la )cademia de Partid.(ocietatea comunist romaneasc ar trebui priit dintr&o multitudine de perspectie

pentru a putea fi in elese toate resorturile ei. Ultima decad, din punct de edere almentalita ilor, e pe cat de comple6 pe atat de confu%. Multe intrebri se ridic,

printre care i una mai profunda i cu multe cau%e i implica ii& neputin a unei

coagulri sociale masie pentru cererea de drepturi& un mod de a obliga puterea laconcesii 0ca (olidaritatea polone%a1 saucel putin o opo%itie iabila 0ca n Ungaria1. ;ntrebarile ncep din istoria noastr. ( fieoare de in diferen a dintre regiuni, tipul de diploma ie&compromis practicat, influen a oriental, figura hiberboli%at si cristic a conducatorului.(au s fie orbade o securitate foarte bine pus la punct imiti%area ei, epurri masie i continue, rotirea de cadre 0remanieri periodice alenal ilor responsabili, clientelismul, nepotismul 0n ultimii ani arful partidului a fost

preluat treptat de clanul familiei 2eausescu instituindu&se Hregimul socialismuluidinastic,seduc ia, de%binarea intelectualilor i ostraci%area tuturor elitelor, de la

productori culturali la gospodarii frunta i ai satelor, na ionalismul e6acerbat 0aand ca rdcini discursul na ional ante i interbelic& H7ste cert c poporul roman, nsufle it de ederi na ionaliste, a acordat un spri>in entu%iast conductorilor si fr a se prea ingri>ora de anga>rile lor ideologice, e Areton, "##/ultima decada comunista romaneasca, am urmarit acele idei, atitudini, modele,masuri ideologice implantate si de%oltate la nielul societatii. 7ste interesant deremarcat catedin si cum anume aceste noi mentalitati au fost preluate 0nu se pune problema deci%ieiaici, pur sisimplu si&au atins scopul, au fost absorbite1 sau respinse de catre populatie. Eorbindde

conceptul esential al comunismului, cel al uniformi%arii, il regasim aplicat si la nielmaterial,orbind de niel de trai,[Si la noi, in conditiile anilor 87, 86, 88, cand toata lumea, indiferent daca erai

inginer, ca

erai maistru sau erai muncitor tot la coada stateai sa-ti iei drepturile pentru ca nu

era o bariera

intre unii si altii.]

si la niel psihologic& persoana interieata se identifica cu Itoata lumeaJ, cu ItoatataraJ.[Dar, cand a caut regimul, ce sentimente ati a!ut" De usurare, de indiferenta, de

bucurie"#am care a fost poitia dumnea!oastra fata de caderea lui #eausescu"

$e !remea aia, toata lumea, toata tara s-a bucurat ca a caut regimul respecti!. Din

caua ca

lumea n-a!ea caldura, n-a!ea mancare, n-a!eai cura% sa !orbesti, n-a!eai libertate&

!iata era

foarte grea. 'i-era frica, pe !remea aia, sa mai spui ce!a, sa mai ici ce!a si& era

greu. (ra

greu. $ur si simplu a fost o e)ploie de bucurie. $opulatia era foarte bucuroasa.]

n schimb regasim aceeasi uniformitate, dar de data aceasta ratata, la nielul traditieicare s&a

doedit mai puternica decat noua ordine. 7radicarea sentimentului de proprietate s&aloit de o


6/13

mentalitate taraneasca eche, atasamentul fata de pamant si casa. )cestea repre%entauuniersultaranului si deposedarea a insemnat o rupere dar totodata si o reolta, chiar daca doarla nielmental.

[*u sunt unul dintre cei care au suferit de pe urma daramarii casei lui. Sunt oamenicare au

suferit, deci au muncit parinti din parintii lor, au facut case, s-au nascut acolo si sa

!ina sa ii

demolee& presupun ca era groanic. +dica e)act ca si cum ar !eni cine!a la mine la

tara sami

demolee casa m-ar durea pana in strafundul sufletului, al inimii, nu&]

2ontinuand ideea generali%arii unui concept la mai multe nieluri, gasim de dataaceasta ouniformitate cu repercusiuni negatie si in pre%ent: iresponsabilitatea. )ceasta a fostde fapt un

efect al politicii de incadrare obligatorie in campul muncii. ba si gasirea ei necesita efort si demerspersonal, omulnu stie sau nu poate sau nu intelege acest nou mecanism social si ca atare regretatrecutul 0saugaseste tapi ispasitori in pre%ent1.[#iar pana in re!olutie au fost perioada bune, cand tot omul putea sa-si permita sa

contractee casa, o locuinta& tineretul in iua de ai, e mai greu& nu are unde sa

stea, sunt

situatii, stau cu parintii& e greu, e greu& in sfarsit&]

(au dimpotria, constienti%ea%a si condamna.[*oi, in 7/ am fost in 0ranta. #and le-am spus franceilor ca noi suntem obligati

sa a!em loc

de munca, au ramas perplecsi, era obligatoriu, politica te obliga sa ai ser!iciu, ca

erai pregatit1

nepregatit, ca stiai1 ca nu stiai, tu trebuia sa ai un salariu si un loc de munca.

(ra.. aberant... era o aberatie... ei, cand spuneam ca erai si incis cand erai prins

pe strada

fara ser!iciu, de!enea... iar aberant pentru o lume ci!iliata in care lumea isi spuneacu!antul..

si in urma... numeroase... inter!iuri... loc de munca, reuseai sa obtii un loc de munca

pe masura

pregatirii tale. +cum, ce se intampla" Se intampla asa sa spunem ca nu mai e

#eausescu

conducator suprem, inca se resimte faptul ca noi asteptam deciii de sus, dar, mai

bine de

%umatate dintre romani au ramas fara locuri de munca. +utomat incep sa de!ina

responsabili

pentru !iata lor si a familiilor lor si atunci incep sa se intrebe ce ar putea sa mai

faca... uniidintre ei se intreaba ce ar putea sa mai in!ete, cum ar putea sa se mai pregateasca,


7/13

dar... este

dureros, ma%oritatea dintre ei se gandesc ce mai pot smeceri si ce mai pot fura sau

pe ce cai

mai pot sa supra!ietuiasca... iar cei care reusesc sa supra!ietuiasca la modul... la

maniera..

2normala sa spunem, nu pe cai cinstite - pentru ca, inca este tara tuturorposibilitatilor si inca

e)ista starea de influente e)traordinar de puternice, inca fiecare isi cam poate face

de cap, pana

sa !ina litera legii peste ei, nenorocirea este ca pica astia marunti, cu tot felul de

porcarioare si

nu se incepe o curatenie din asta.. generala si o aplicare a legii.. in sensul strict al

ei.]

['oti eram obligati sa a!em salariu. 3ntr-o familie doi a!eau salariu4 Da" (ste clar.

3ntrade!ar,

mama a aciitionat o casa din asta pe termen foarte lung, dar ce sa faci cu banii"

Dartrebuia sa duci unde!a... spuneam de mancat, nu5 de imbracat, nu5 de mancat,

Dumneeu cu

mila, ce si cum5 lipsuri generale pe toate planurile5 spuneam 0ereasca Dumneeu de

ce!a mai

rau. +sta spunem si acuma, parca tot din... e o mentalitatea idioata de mai rau... nu

speram la

nimic, nu tindem catre nimic, n-a!em idealuri de !iata... nu care cum!a sa nu asa...

asta persista

si atunci... intr-ade!ar, fiind doua salarii intr-o familie plateai niste rate lunar acolo

si luai o

casa pe termen... ceea ce era... alt aspect era ca primeai de pomana4]

Uniformitatea o gasim in plenitudinea ei in ca%ul fricii. Brica de regim, de foame, deinchisoare,de moarte. Brica a >ucat un rol e6trem de important atat la noi cat si in tot lagarulsocialist. Ea fiabordat ulterior mai pe larg.[& Si acolo, cine mai a!ea cura% mai tipa. D-astia mai nebuni. Si a doua i nu-i mai

!edeai.

Si ceilalti cum reactionau"

Sau nu le pasa sau nu se baga nimeni in discutie cu el ca sa nu-l considere un&ca

faceintentionat sa starneasca pe ceilalti, si-l dadea drept nebun, nu-i dadeai atentie&]

(i, de ce nu, si indiferenta poate fi o atitudine fata de uniformitate.[Si, stiti sa fii protestat oamenii care au fost scosi din case si casele au fost

daramate"

ine, asa !onuri erau. amenii erau nemultumiti, o parte din ei. $entru ca se

obisnuisera,

a!eau spatii mai mari& +sa, la bloc& era mai greu& Dar, oficial, n-am auit.

ficial, nu. 9&:

'otul era pe !on, nu se dadea la radio& la radio, mass-media noi nu a!eam acces si

atunci&

aueam prin cunostinte, relatii& ma rog& stateai la o coada, tot omul discuta&])stfel, Homul nou se infatisea%a obseratorului erei post&totalitare sub forma unei


8/13

anumiteuniformi%ari a comportamentelor si atitudinii colectie ce se manifesta mai ales prinentu%iasmulsca%ut al marelui numar fata de urgenta reformelor democratice si, mai ales, fata decondamnarea

e6plicita a trecutului comunist.0=. Aarbu dupa . Aoia, p. "$12a si aceasta manifestare a unui concept la niel social 0adica formarea unormentalitati1, oiurmari si alte forme pe care le&au luat diferite idei comuniste si la ce atitudini si aloriau dus ele.egitimarea istorica a partidului comunist roman a adus cu sine acceptarea mai usoaraamasurilor luate. nstalarea ateismului la un popor cu traditie ortodo6a a insemnatde%echilibrareaunui intreg sistem de mentalitati tinand de atitudinea fata de cel de langa tine:respectul a deenit

nepasare, intra>utorarea s&a transformat in tradare, gri>a s&a metamorfo%at insuspiciune iarmodelele comportamentale& preotii& au fost inlocuite cu altele& membri de partid.7sential de urmarit este ideologia partidului comunist si resorturile ei, modalitatile deimplementare si sustinere si modul de receptare a acestora de catre indii%i.)nii J$ sunt foarte bogati in eenimente in 7uropa si este greu de gasit ointerelationare claraintre ele. (picuind, inceputul perioadei este marcat de (olidaritatea polone%a si despri>inulPapei, dar in Romania nu se reduce decat la un %on, si nici acela larg raspandit. Unalteeniment in %ona %guduie 7uropa, 2ernobalul, dar romanii afla tar%iu si incomplet.Reformeleglasnost si perestroi?a 0deschidere si restructurare1 apar sub chipul lui Gorbacio, dedata asta nusub forma ci%mei rusesti ci a eroului salator 0rusofobia romanesca uitata si coada dela aeroport

pentru pliante gratuite cu discursul lui1. )lte semnale puternice din afara se aud lainceputul luiI$# cand, odata cu te%ele urbani%arii 0din cele "3 de sate, urmau sa fietransformate in

ase%ari agroindustriale pana in anul 3& (.


9/13

paine sisalarii decente1 [De e)emplu s-a is ca a fost o ramerita la mineri, in ;alea or >ucat in istorie1 si de asemenea aformat unelenoi 0puterea de a pastra pacea in lume, factor de echilibru, participare artistica lacurenteeuropene si mondiale, conducator e6traordinar de in%estrat, capabil, salator, teama destraini, desoietici si de bomba atomica, infailibilitatea si omnipre%enta partidului1. Porninddintr&o

perspectia sociala, economicul, politicul, artisticul, sistemul religios au fost folositepentru aoglindi aceste idei. (&au folosit metode de de%informare, minciuna, augumentarile.)and inedere ca sistemul ceausist s&a intins pe o perioada de doua generatii, posibilitateamanipularii afost mai eficienta.[&+r trebui sa pri!esti, sa ma pri!esti pe mine ca interlocutor, ca am fost crescut,

nascut,

crescut sub acest partid comunist. (u nu stiu altce!a, n-as putea sa fac o comparatie

sau o

legatura intre cum era inainte si cum e acuma, eu ce stiu mai bine e ca atunci cand

am plecat inucuresti, de mi-am taiat mainile cu secera, am fugit, m-am dus ca muncitor

necalificat&]

ncercand o i%iune globala salatoare, as edea societatea romaneasca in situatia uneipoliti%ari e6treme a tuturor segmentelor ei. mpunerea directielor si ideilor partiduluise face

prin toate canalele posibile, nu numai mass&media, instrument clar si eidentmanipulator, ci si inistoriografie, educatie, literatura, arta si arhitectura, biserica, loisir.


10/13

poporul,muncitorimea, societatea socialista dein termeni pre%enti peste tot si cen%ura cereaparitia lororiunde, indiferent de subiect. (e pare ca marile mituri ca unitatea, neatarnarea, luptade clasa,

democratia idilica, teama de strain in din secolul al @@&lea si se completea%a cucele alesecolului @@ pe linie paternalista, mesianica, populata de figuri proidentiale. (ecolultrecut maieste caracteri%at si prin inlocuirea internationalului 0HProletari din toate tarile, uniti&a9 Mar6,"#1 cu nationalul 0HProblema alegerii cailor de constructie socialista este o

problema a fiecaruipopor. Dimeni nu se poate eri>a in sfatuitor, in indrumator cu priire la felul in caretrebuieconstruit socialismul in alta tara 2eausescu, "#/# 0dupa F. EerderK, "##4, p. /$1 1 si

a istorieideterministe 0comunismul se a instala ca urmare fireasca a implo%iei capitalismului,spuneMar61 cu o istorie oluntarista 0trebuie interenit prin reolutie, trebuie eradicata

burghe%ia,trebuie implementat comunismul, %ic =e> si 2eausescu1. =aniel Aarbu 0. Aoia, "##$1remarcauimit alunecarea dinspre mar6ismul clasic spre cel canonic 0socialismul stiintific1. n

primul sesustine ca in mi>locul fiecarui proiect social se afla indiidul si societatea este loculunde acestase alienea%a si se instrainea%a de sine. )colo gasim rolul reolutiei, in puterea ei de aHrestauraomul in integritatea sa subiectia 0p. "$1- deci colectiitatea este mediul in careomul isi poate

pierde ori castiga esenta. )stfel omul se eliberea%a de limite si norme si deinecapabil saforme%e o societate superior organi%ata. n schimb, pentru mar6ismul canonicindiidul nu e6istadecat pentru a forma societatea, este doar o parte a acesteia. =aca societatea deineconstienta de

ocatia sa istorica colectia in drumul sau spre comunism, atunci are puterea de ametamorfo%aindiidul, de a obtine Iomul nouJ. 0HOmul deine liber in sistemul socialist nu fiindcaesteinafara actiunii legilor sociale ci fiindca, intelegand necesitatea lor imperioasa,actionea%a inspiritul lor pentru construirea constienta a societatii. 2eausescu, "#/#1.2onte6tul istoric al instaurarii regimului comunist in Romania 0"#44&"#4$1nstaurarea regimului comunist a facut parte din procesul mai amplu de impunere alregimurilor comuniste de catre Uniunea (oietica in 7uropa de 7st dupa incheiereacelui de&al =oilea Ra%boi Mondial. 2au%a fundamentala a comuni%arii acestui spatiu

romanesc si a 7uropei de 7st dupa "#4+ a fost intrarea acestui spatiu sub ocupatiamilitara directa a armatei soietice . n Romania, armata soietica a intrat mai intai ca


11/13

armata inamica de ocupatie, iar dupa 3C august "#44, statutul lor s&a schimbat inarmate aliate de ocupatie. n "#+$ armatele soietice s&au retras din Romania in urmaunei intelegeri dintre Dichita Lruscio si Gheorghiu =e>, seful comunistilor romani.(tatutul international al Romaniei a fost stabilit prin


12/13

Partidul Muncitoresc Roman. 2eilalti lideri social democrati care aeau ideianticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea

partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturiideoarece de acum inainte nu mai e6ista niciun partid de opo%itie 0anticomunist1. a C decembrie "#4, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu =e> si Petru

Gro%a l&au fortat pe regele Mihai sa semne%e un act de abdicare. Regele a fostamenintat cu moartea si santa>at cu e6ecutarea unui numar mare de detinuti politiciaflati in inchisori, arestati in perioada "#4+&"#4/. Regelui i&a fost permisa plecarea saimpreuna cu mama sa si catia apropiati. n aceeasi %i, autoritatatile comuniste au

proclamat Republica Populara Romana. )stfel, comunistii au inlaturat ultimainstitutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei.)cademicianul de dup gratii

Un destin asem n tor cu cel al lui Arsenie Papacioc l-a avut i profesorul Dumitru St niloaie. Este vorba de unul dintre cei mai profunzi teologiortodoc i ai secolului XX. Dumitru St niloaie a absolvit, mai nti, Facultatea

de Litere a Universit ii din Bucu-re ti, apoi Facultatea de Teologie Ortodox a Universit ii din Cern u i. El i-a ob inut doctoratul n Teologie, la Cern u i, n anul 1928. Dumitru St niloaie, care a devenit preot de mir i care a trecut prin suferin a pierderii unora dintre copiii s i, a studiat, de asemenea, la Atena, Mnchen, Berlin, Paris i Belgrad. A fost profesor la AcademiaTeologic Andreian " din Sibiu, iar din anul 1947, a fost transferat la Facultatea de Teologie Ortodox din Bucure ti. n perioada 1958 - 1963, i p rintele Dumitru St niloaie a fost nchis n tem-ni a Aiudului, pentru vina" de a fi frecventat reuniunile Rugului Aprins". Dup 1990 a devenit membru alAcademiei Romne.Convertirea lui SteinhardtUn alt p rinte al nchisorilor este Nicolae Steinhardt. El s-a n scut lng Bucure ti, n comuna Pantelimon, ntr-o familie evreiasc . n perioada interbelic , a intrat n mediile literare din Bucure ti, inclusiv n cenaclul Sbur torul" al lui Eugen Lovinescu. Aici i-a ntlnit pe Mircea Eliade i pe Constantin Noica. Nicolae Steinhardt s-a orientat, n paralel, c tre studiijuridice. El i-a luat licen a n Drept i n Litere la Universitatea din Bucure ti, iar apoi a ob inut doctoratul n Drept Constitu ional. Nicolae Steinhardt a nceput s lucreze la Revista Funda iilor Regale. n timpul celui de-al doilea r zboi mondial, Steinhardt a fost ndep rtat din redac ie din cauza originii sale evreie ti, dar revine dup 1944. Nicolae Steinhardt a fost arestat n anul 1958,

mpreun cu Constantin Noica. Pentru c a refuzat s depun m rturie mpotriva prietenilor s i, a fost condamnat la 13 ani de nchisoare. ns nchisoarea va fi, pentru Nicolae Steinhardt, o coal mai nalt dect Universitatea.

La 15 martie 1960, el a decis s se converteasc la cre tinism i a fost botezat de marele ieromonah ortodox basarabean Mina Dobzeu, n prezen aunor preo i ortodoc i, romano-catolici, greco-catolici i protestan i, pentru c Nicolae Steinhardt a vrut s dea botezului s u un caracter ecumenic. A fost eliberat n 1964. n anul 1978 a fost acceptat ca bibliotecar al M n stirii Rohia, iar n 1980 a devenit

c lug r al acestei m n stiri. Nicolae Steinhardt a murit n anul 1989 i a fost nmormntat lng m n stire.


13/13

Convertirea lui Richard WurmbrandO poveste asem n toare cu cea a lui Nicolae Steinhardt era cea a unui alt apostol al nchisorilor. Pastorul Richard Wurmbrand este eroul unei adev rate saga a secolului XX. N scut ntr-o familie evreiasc , n tinere e, el a aderat la mi carea comunist . n timp ns , a descoperit, cu ajutorul Misiunii Anglicane

din Bucure ti, religia cre tin , la care s-a convertit. Richard Wurmbrand a luptat apoi mpotriva fascismului i a salvat numero i tineri evrei de la deportare. Apoi, a nceput lupta mpotriva comunismului, care i-a adus anigrei de temni . n cele din urm , eliberat din nchisoare, a emigrat n Statele Unite ale Americii, unde a fondat o organiza ie care i sus ine pe cre tinii persecuta i de pe toat planeta. Richard Wurmbrand a avut satisfac ia s vad pr bu irea celor dou regimuri dictatoriale, fascismul i comunismul. Pastorul lutheran a murit n anul 2001. nc din timpul vie ii, el fusese supranumit Apostolul de dup Cortina de Fier".A preferat temni a purpurei de cardinalO alt figur emblematic pentru rezisten a cre tinilor n nchisorile comuniste

este cea a episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, primulcardinal romn din istorie. El era unul dintre artizanii Marii Uniri din 1918 i afost unul dintre liderii romnilor ardeleni n timpul ocupa iei horthyste dinTransilvania de Nord. Iuliu Hossu a fost aruncat n temni dup ce autorit ile comuniste au interzis Biserica Romn Unit cu Roma, Greco-Catolic . Patriarhul Justinian Marina i-a propus demnitatea de mitropolit ortodox alMoldovei, n schimbul renun rii la credin a catolic . Iuliu Hossu a refuzat. Cre-din a noastr este via a noastr !", a fost principiul care l-a c l uzit, al turi de ceilal i 11 episcopi greco-catolici care au trecut prin temni ele comuniste. n 1969, Papa Paul al VI-lea i-a oferit purpura de cardinal.Autorit ile comuniste erau dispuse s l elibereze pe Iuliu Hossu ca s i ia n primire demnitatea de prin al Bisericii Catolice, dar el a refuzat s p r seasc ara. Iuliu Hossu a pierit n temni un an mai trziu. 2itate care ii apartin lui Petre u ea :5 i apoi, nu pot crede c materia poate gndi, chiar materia vie, cum ne arat omul-animal ra ional, ca fiin care tr ie te n regnul animal. Am auzit odat un profesor de la Politehnic ; am avut impresia c asist la un balet de ur i. Dac ntr-un salon, ntr-un col , unul fumeaz i tace, la e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i s-a spus lui MaxPlanck, creatorul fizicii cuantice, c s-a mai g sit o aplica ie, el a spus: care e, m ? Uite care... - Ca s vezi, nici nu m-am gndit!

O c ru de rani a inut n ah imperii. 5(ursa: iiccr.roBarcas 2laudiu Gabriel , clasa a @&a G

Perioada comunistă din Romania

Documents

Transcript of Perioada comunistă din Romania