Perioada anteprescolara.doc

8/16/2019 Perioada anteprescolara.doc

1/6

Perioada anteprescolara (prima copilarie - 1-3ani)

Se spune mereu ca inceputul e mai greu, iar in cazul de fata inceputul ar fi primul andin viata bebelusului, cand grijile fata de noul nascut sunt foarte mari, parintii (mai ales

cei care se afla la primul copil) sunt si ei incepatori in acest domeniu si sunt sa trebuie sainvete pe parcurs si mai ales sa se adapteze in mers. In ajutorul lor si nu numai, continuam

sa prezentam date despre aceasta etapa de varsta. Stim ca informatiile sunt vitale si ne pot

ajuta foarte mult, de aceea va oferim informatii. In perioada anteprescolara copilul traieste foarte multe experiente noi si trece prin

multe transformari. Se traieste o noua experienta de viata prin integrarea copilului in

interrrelatiile grupului familial, si incepe sa sesizeze regulile, interdictiile, orarul, si stilul

de viata al familiei, modul de organizare si functionalitatea ei. In acelasi timp seconsolideaza autonomia, se perfectioneaza deplasarea si se nuanteaza comunicarea verbala

ceea ce stimuleaza dezvoltarea intregii activitati psihice.

CARACTERISTICI BIO-PSIHICE GENERALE

In mod normal in perioada de la 1 la 3 ani copilul este relativ adaptat la mediul sauimediat, dar are dificultati cand este vorba de mediul social. otusi se realizeaza unele

progrese prin umanizarea trebuintelor, a intentiilor, a atitudinilor si a conduitelor de baza.

!in aceasta perspectiva unii autori considera ca pana la 3 ani omul achizitioneaza "#$ din

experienta fundamentala de viata. %vand in vedere intreaga dezvoltare a primei copilarii se pot desprinde trei subperioade. &rima subprioada (de la 1' la 1 luni) se refera la

consolidarea mersului si concomitent o mai buna percepere a mediului inconjurator.

opilul este acum deosebit de nestatornic si instabil, atras de tot ceea ce se vede si estestimulat de cerinte exterioare, de fapt il determina sa investigheze toate colturile casei. %

doua subperioada (intre 1 si ' luni) se caracterizeaza, mai ales printr*o accentuata

dezvoltare a comunicarii verbale si o adaptare mai complexa la diferite situatii de viata.%cum deplasarea devine mai putin nervoasa si mai subordonata finalizarii unor intentii. &e

linia vorbirii se realizeaza o pronuntie corecta a sunetelor si se produc diferentieri intre

ele. Spre sfarsitul etapei copilul redevine deseori nervos. % treia subperioada (dupa ' ani jumatate) se dezvolta intelegerea fara de cuvintele adultilor si devine sensibil fata de cei

din jur, inclusiv fata de partenerul de joaca.

+u trebuie uitat de precizat faptul ca, in aceasta perioada inca se mentine intens ritmul

cresterii, dar este loc de o oarecare incetinire spre finalul perioadei. aracteristic estefaptul ca unele segmente ale corpului au ritmuri de crestere inegale ceea ce modifica

infatisarea corpului, dar toate acestea sunt firesti tinand cont de toate transformarile prin

care trece copilul. Sub aspectul general fizic, copilul capata o infatisare generala tot mai proportionala si placuta.

!ezvoltarea sistemului nervos continua de asemenea intens. %stfel creierul devine

asemanator cu cel al adultului in ceea ce priveste circumvolutiunile si sciziunilerespective. reutatea creierului la 1 an este de aproximativ -#gr.si ajunge la 3 ani la circa

1.1##gr.


2/6

dezvoltarea accentuata o cunosc miscarile incepand cu cele legate de mers si

terminand cu cele ale motricitatii fine. opilul poate face mici constructii din cuburi sitrage linii verticale, face mici constructii verticale. /a ' ani si " luni poate insira margele

mari, rasfoieste paginile unei carti colorate, coloreaza suprafata unei foi de hartie, stie a

utiliza manerul usii, butoanele aparatului de radio, etc. /a 3 ani poate turna apa dintr*o

cana in alta, poate taia hartie cu foarfecele, poate da cu piciorul intr*o mingie, poate merge pe tricicleta. opilul descopera potentialitatea mare a mainii si importanta miscarii pentru

cunoasterea celor din jur. Imitatia are un rol de seama in invatare (imita citirea ziarului, a

fumatului, etc). otusi membrele inferioare sunt scurte ceea ce nu asigura un echilibru prea bun in mers si din acestea motive dependenta de adult ramane inca mare. &rin incurajarea

copilului de a efectua cat mai multe miscari si deplasari se formeaza increderea in sine,

capata curaj si se dezvolta autonomia personala.unoasterea se realizeaza mai ales prin activitatea senzoriala. Sunt deosebit de active

canalele de informatie de distanta (impresiile vizuale si auditive) care incep sa le

controleze pe cele de contact si prin aceasta se perfectioneaza perceptia spatiului,

distantelor de camp vizual. !ar experienta perceptiva este profund influentata de

progresele privind experienta verbala. omunicarea creeaza cerinta de a se expune pe rand ceea ce este dat 0simultan0 in

perceptie si impresie, fapt ce dimensioneaza sesizarea si constientizarea succesiunii dinrealitate si a succesiunii logice. opilul recunoaste cu greu o persoana din anturajul sau

daca se imbraca mai diferit, insa isi da seama repede de identitatea ei atunci cand

comunica cu aceasta.

COMUNICAREA SI INVATAREA SPONTANA.

Inca de la un an copilul sesizeaza intelesul la multe cuvinte. In acelasi timp, el poaterosti relativ corect si inteligibil cuvintele uzuale. asemenea situatie este stimulata de

dorinta copilului de a se face inteles si de descoperirea unui fapt important si anume acela

ca toate obiectele, femomenele, actiunile, insusirile etc. au nume. Incepe tot mai fracventsa foloseasca vorbirea in propozitii si se organizeaza sintaxa (regulile gramaticale) ceea ceduce la ordonarea vorbirii.

In psihologie sunt descrise trei feluri de limbaj

a) limbajul 0mic0, primitiv, de circulatie restransa (intre copil si cei din mediul apropiat).%cest limbaj dispune de cuvinte onomatopee, de holofraze de cuvinte circumstantiale de

circulatie restransa2

b) limbajul situativ incarcat cu cuvinte concrete, cu structura gramaticala, dar saturat deexclamatii, forme verbale eliptice si gestica2

c) limbajul contextual cu vorbire desfasurata ce are un text si cu context discret.

u timpul se verbalizeaza o mare parte a experientei senzoriale afective (acru, dulce,

amar, sarat) cu integratorii evaluativibun si rau etc. In aceeasi directie se realizeaza siexperienta odorifica (miros de floare, de parfum, de benzina), iar ca integratori evaluativi

miros frumos, urat, inecacios. ste remarcabila evolutia verbalizarii impresiilor de culoare.

Sunt percepute si denumite mai intai curlorile vii. /a fel se verbalizeaza si senzatiileauditive si celelalte modalitati senzoriale.

&rogresele privind exprimarea si intelegerea vorbirii sunt evidente si in alte directii.

opilul incepe sa caute satisfacerea curiozitatii senzoriale in planul interogatiei verbale.%pare tot mai frecvent intreabarea 0ce este asta40 si concomitent copilul incepe sa isi


3/6

exprime verbal dorintele, vointa, dificultatile, sentimentele.

apacitatea de intelegere se largeste foarte mult, inclusiv pe planulmotivelor,actiunilor si a experientelor. opilul intelege ce inseamna in mod diferentiat determinarile

ca pe, in spate, sub, in fata, jos, deasupra, langa, etc. apacitatea de intelegere se

manifesta si atunci cand asculta mici povestiri pe care le prefera sa aiba un final bun. &rin

aceste povestiri experienta devine mai bogata si depaseste sfera perceptiv*senzoriala. Sedezvolta si insusirea de repovestire a celor auzite..

/a 56* 3 ani copilul intra intr*o faza complicata de dezvoltare a limbajului (ca

instrument al gandirii). Se instituie o etapa interogativa * in care intrebarile perseverentesunt ! 4 784 %ceasta faza atrage atentia si interesul aspura planului gandirii in

plina dezvoltare spre numeroasele interrelatii si dependente dintre fenomenele din jurul

copilului. 9.&iaget considera ca intre '*: ani are loc trecerea la un stadiu mai avansat a planului

mental, stadiul numit preoperator. In acest stadiu, in planul mental persista caracterul

autist si animist al gandirii copiilor mici si o dificulatate structurala de a sesiza diferentele

dintre interdependenta, cauzalitatea, determinismul fenomenelor, etc. /a 3ani atentia este

deplasata usor spre relatiile dintre fenomenene si obiecte, ea activeaza curiozitateacopilului si incarca mijloacele de investitie cu stategii noi, iar adultii intretin

animismul.Interogatia 0! 40 0 &+;7 40 devine de prim ordin si exprimacresterea curiozitatii fata de relatiile si interrelatiile ditnre fenomene. !ezvoltarea evidenta

a inteligentei practice a miscarilor animate de curiozitate care se transforma in interes,

contribuie la acumularea de experienta umana si la transformarea acesteia in conduite.andirea senzorio*motorie constituie punctul de plecare pentru forme mai complexe si

subtile de operativitate a inteligentei, dar exprima si forme diferite, inteligenta ce

reprezinta trepte calitativ diferite care pe masura ce sunt depasite se restructureaza cadependenta si functie.

alta caracteristica importanta a inteligentei consta in faptul ca inteligenta senzorio*

motorie tinde in mod total la satisfacerea practica a cerintelor subiective a dorintelor, aintentiilor, relatiilor, etc.Inteligenta senzorio*motorie este implicata in situatiile in caredistanta dintre subiect si obiect este relativ redusa, si din punct de vedere spatial, nu numai

temporal. %ceasta conditie de impregnare a impresiilor cu spatialitatea altereaza

mobilitatea reprezentarilor. %sadar, in perioada anteprescolara, incepe constituireaformelor gandirii verbale. prima etapa a acesteia este aceea a gandirii simbolice

preconceptuale. una dispozitie se bazeaza pe starea de confort ce ia nastere din asocierea a numerosistimuli din ambianta implicati in satisfacerea trebuintelor (alimentare, de caldura,


4/6

protectie, siguranta).opilul raspunde prin atasament si o verbalizare mai intensa a

actiunilor ce le desfasoara. &e masura ce inainteaza in varsta conduitele afective devin totmai complexe. %stfel, la 1 luni rezonanta afectiva creste, copilul este mai impresionabil

si intuieste mai adecvat dispozitia mamei sau a adultului. %par conduite emotional afective

manifestate prin asa numitele stari de 0lirism0 so 0melancolie0 ce influenteaza relatiile cu

cei din jur. Inca de la 1 an jumatate atasamentul de mama sau de persoanele ce il ingrijescdevine acaparant. ot acum se manifesta si gelozia inr aport cu un alt copil caruia i se

acorda atentie sau fata de o persoana care se interpune intre el si mama. /egat de

fenomenul geloziei trairile psihice capata un caracter de ambiguitate. Spre sfarsitul perioadei anteprescolare se formeaza gelozia latenta fata de intrusiunea paternala (la

baieti) sau maternala (la fetite).

In acelasi timp se manifesta timiditatea fata de prsoanele straine, iar simpatia siantipatia incep sa fie tot mai nuantate. opilului ii place pacaleala, gluma, comicul, surade

la complimente si are unele accese de generozitate cand este bine dispus.

In jurul varstei de ' ani tatal este admirat si favorit in familie. 7lterior (la ' ani

jumatate), copilul devine iarasi impulsiv, instabil si neintelagator. %par tendinte ostile fata

de adult ca urmare a cresterii elemetelor de frustratie. %ceasta este numit negativism primar si devine vehement in unele imprejurari. Se poate manifesta prin plansete, tipat,

tarare, refuz de a primi o jucarie, opozitie fata de altii, etc. %tasamentul copilului ocupa si spre finalul perioadei un loc important in

comportamentul sau afectiv. ;ezonanta afectiva bazata pe atasament face ca in momentul

de teama copilul sa se refugieze in bratele mamei sau sa se ascunda in spatele ei. Inconduite asemanatoare se inscriu si momentele in care copilul se se indeparteaza fata de

cei care l*au suparat sau se 0agata0 de mama pentru a fi sigur ca nu i se va intampla ceva

rau. In acest din urma caz atasamentul este combinat cu o anumita forma de anxietate incare teama este deosebit de evidenta.In genere, atasamentul se exprima ca o dorinta de

conservare a unei apropieri empotionale fata de o persoana data. onduitele de atasament

se complica si se diferentiaza, ele se pot manifesta si fata de o jucarie sau un obiect. Inacelasi timp atasamentul devine selectiv fata de membrii familiei. %tasamentul se exprima prin zambet, acordarea atentiei si este influentat de experienta

de comunicare afectiva din familiei. l este mai activ si mai arzator la copiii din familiile

tinere in care exista inca o ardoare sexuala, iar in familiile mai putin tinere atasamentuleste mai slab si apare mai evidenta nostalgia tatalui. xista si o evidenta relatie intre

atasament si anxietate. In literatura de specialitate se vorveste de existenta a trei tipuri de

anxietate in copilaria timpurie. &rima este anxietatea fata de persoane si situatii straine, adoua anxietatea de separatie, iar a treia anxietatea morala. (&h./.=arriman). %nxietatea

fata de persoane starine la 1'*1: luni este intensa si se manifesta la unii copii prin

confundarea unor persoane straine care au ceva familiar, aratandu*le simpatie ca dupa ce

constata ca sunt necunoscute sa se indeparteze cu o oarecare jena. otusi teama fata de persoane straine se diminueaza spre 3 ani. In schimb anxietatea de acest tip se conserva

fata de 0necunoscut0.

%nxietatea de separatie (mai ales de mama) este mai activa la '1*': luni si imbracaforme dramatice cand copilul obisnuit cu mama, constata ca aceasta nu mai este tot timpul

cu el sau ca persoana care il ingrijeste este mai putin tandra. !e cele mai multe ori asa

numitul fenomen de hospitalosm, de abandon, determina amplificarea anxietatii ce vainfluenta evolutia ulterioara a copilului.


5/6

%nxietatea morala are la baza teama si trairea sentimentului de vinovatie. !e aici,

copilul devine mai nesigur si deliberativ, iar prin prezenta fricii de pedeapsa se ajunge laconduite ce se manifesta prin forme de evaziune si disponibilitati reduse. u timpul

copilul este mai atent la miscarile mamei sau a persoanei care il ingrijeste.


6/6

sporadic mai multe personaje. In jocul cu subiect apar elemente de imitatie prin acordarea

anumitor roluri altor copii sau adulti. ot mai frecvent se poate pune in evidenta interesul pentru joc care este, din ce in ce mai mare ceea ce denota organizarea primara a sensurilor

experientei acumulate. u cat jocul e mai complex cu atat apar mai pregnant conduite de

noi si atitudini (atractie, simpatie, atentie afectiva). !atorita limbajului, obiectele incep sa

aiba functionalitati diverse si se manifesta socializarea activitatilor ludice. Starea de sanatate a copiilor si buna dispozitie imprima continuitate si diversitate

jocurilor.

Se poate constata ca acei copii care sunt vigurosi se joaca o buna parte din timp si auinterese conturate pentru directia jocului in timp ce copii cu o sanatate mai subreda se

joaca mai mult singuri si in liniste.

opiii cu handicap de intelect sau senzorial nu stiu sa se joace si nu pot sa se corelezecu partenerii. 9ocul este mai sarac in actiuni si nu se poate desprinde directia spre care

evolueaza. In genere nu se verbalizeaza si jocul se desfasoara dupa o schema simplista,

ramanand adeseori in stadiul de manuire a obiectelor.

In schimb copilul normal de '*3 ani se joaca, se antreneaza putand coopera pentru

unele actiuni, dar din cand in cand se opreste spre a se odihni si observa jocul partenerilor.Sunt importante momentele de observatie care constituie un fel de participare la jocul

altora. ooperarea poate fi uneori dificila si dramatica, iar aleori de complezanta prinafisarea surasului si a declaratiei de asistenta (vino sa vezi ce fumos ma joc eu@). otusi

atitudinea copilului fata de cei din jur este diferita.

Perioada anteprescolara.doc

Documents

Transcript of Perioada anteprescolara.doc