pentru permeabilizarea drumurilor existente - wolflife.eu · 3 1. Introducere Un statut de...

Propuneri tehnice pentru permeabilizarea drumurilor existente

Acţiunea: C9 Identificarea şi promovarea soluţiilor pentru diminuarea fragmentării

habitatului de către infrastructura de transport

Responsabil acţiune: Agenţia pentru Protecţia Mediului Harghita

2017

Realizat în cadrul proiectului LIFE13NAT/RO/000205 finanţat prin programul Life+

2

Conţinut 1. Introducere 3

2. Biologia şi ecologia lupului 3

2.1. Distribuţie şi efectivele 3

2.2. Statutul de conservare 4

2.3. Teritorialitatea şi mişcările lupilor 4

3. Bariere de ecologice 5

3.1. Conceptul de bariera 5

3.2. Clasificarea barierelor 6

Categorii de bariere antropice 6

3.3. Efectele cumulative ale barierelor 11

4. Soluţiile tehnice pentru asigurarea permeabilităţii structurilor de infrastructură de transport 12

4.1. Realizarea pasajelor pentru animale 12

4.2. Facilitarea utilizării elementelor de infrastructură existente ca pasaje pentru animale 14

4.3. Evitarea impactului prin mortalitate pe drumuri 14

4.4. Măsuri de îndepărtare fizică a animalelor 20

5. Depistarea hot-spoturilor de permeabilitate prin analiza GIS 21

6. Evaluarea intensităţii traficului 25

7. Propuneri tehnice 29

7.1. Sector de drum Subpădure - Vlăhiţa 30

7.2. Sector de drum Păngăraţ 33

7.3. Sector de drum Secu - Creanga 35

7.4. Sector de drum Tuşnad Băi - Vârghiș 38

7.5. Sector de drum Petru Vodă 43

7.6. Sector de drum Ojdula - Greşu 46

7.7. Sector de drum Oituz49

7.8. Tronson CF Greţeş 52

7.9. Tronson CF Livezi 55

7.10. Tronson CF Malnaş - Bixad 58

7.11. Tronson CF Sovata - Praid 61

7.12. Tronson CF Sălard 64

8. Bibliografie 67

3

1. Introducere Un statut de conservare favorabil al unei specii presupune şi existenţa unor habitate

suficient de bine conservate care să poată asigura un echilibru ecosistemic favorabil menţinerii unor populaţii minime viabil. Existenţa unui număr mare de lupi în arealul proiectului necesită şi menţinerea unor suprafeţe mari de habitate favorabile acestei specii.

Presiunea umană exercitată asupra habitatelor populate de lup se accelerează o dată cu creşterea necesităţilor de dezvoltare a comunităţilor umane. Astfel, se înregistrează în ultimii ani o degradare a ecosistemelor forestiere din cauza exploatărilor forestiere, o reducere a suprafeţelor de păşuni şi fâneţe datorate creşterii suprafeţei construite (case de vacanţă, pensiuni etc.). Fragmentarea habitatelor lupului este generată în primul rând de extinderea şi/sau reabilitarea infrastructurii rutiere şi feroviare. Infrastructura existentă şi cea propusă pentru dezvoltare (autostrada Mureş - Iaşi, modernizarea căilor ferate, reabilitarea drumurilor naţionale şi extinderea la 4 benzi a drumurilor expres) sunt un element de presiune actuala şi o ameninţare atât la adresa speciilor de faună cât şi la adresa siguranţei traficului.

În cadrul activităţii C9 a propus realizarea unei hărţi a favorabilităţii habitatelor pentru lup în Carpaţii Orientali prin analiză GIS. În combinaţie cu harta infrastructurii de transport dar şi cu a altor categorii de infrastructură se va realiza o analiză a presiunii existente şi a ameninţărilor viitoare, privind fragmentarea, asupra populaţiei de lup la nivel regional. Acest studiu va constitui baza pentru propunerile tehnice de creşterea a permeabilităţii infrastructurii de transport existente pentru populaţia de lup dar şi pentru alte specii de mamifere. Se vor propune măsuri concrete pentru cel puţin 7 sectoare de drumuri naţionale şi 5 tronsoane de cale ferată.

Se va realiza primul studiu independent ce vizează stabilirea unor măsuri de permeabilizare a viitoarelor proiecte de infrastructură în Carpaţii Orientali pentru specia lup.

2. Biologia şi ecologia lupului

2.1. Distribuţie şi efectivele Din cauza distrugerii habitatelor, schimbărilor de mediu, persecuţiei de către oameni şi

a altor bariere de creştere a populaţiei, lupii cenuşii se mai întâlnesc acum doar în câteva arii din Statele Unite, Alaska, Canada, Europa si Asia, specia fiind redusa la doar câteva populaţii izolate, cu un număr mic de indivizi. Ca rezultat al tolerantei umane manifestată în ultima perioada de timp, a reintroducerii si repopulării naturale, lupul cenuşiu a început să-şi refacă efectivele în unele părţi ale Statelor Unite ale Americii şi Europa, unde odinioară fuseseră exterminaţi.

Munții Carpați, ce se întind pe teritoriul a șapte țări (România, Polonia, Ungaria, Cehia, Serbia, Slovacia, Ucraina), dețin a doua cea mai mare populație de lupi din Europa, după Rusia. În România, datele oficiale indică o populație cuprinsă între 2000 și 2700 de exemplare de lup, distribuite pe o suprafață de circa 9 milioane de hectare, specia putând fi întâlnită în zonele colinare înalte și în zonele cu munți joși de-a lungul întregului arc carpatic.

4

2.2. Statutul de conservare Specia lup (Canis lupus) este prezentă pe trei continente, în urma evaluăriilor IUCN

fiind declarată, la nivel mondial, în categoria speciilor cu risc redus „Lower Risk” de dispariţie. Cu toate acestea, se consideră că pentru păstrarea actualului statut de conservare, specia necesită o atenţie suplimentară, fiind în acest sens inclusă în anexa II (specii strict protejate) la Conventia de la Berna, convenţie la care România a aderat în anul 1993.

În contextul obiectivelor comunitare şi internaţionale, România ca semnatară a Convenţiei de la Berna (Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna) şi a Tratatului de aderare la Uniune Europeană, şi-a asumat rolul de a susţine eforturile internaţionale privind conservarea lupului. În acest sens, în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, nr. 407/2006, specia a fost inclusă în anexa II si anume specii strict protejate, iar prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, act ce transpune prevederile Directivei Habitate, specia a fost declarată de asemenea ca specie protejată fiind inclusă în anexa 4A ca specie ce necesită o protecţie strictă.

2.3. Teritorialitatea şi mişcările lupilor Lupii sunt animale teritoriale. Teritoriul este o zonă mai mult sau mai puţin stabilă în

interiorul căruia haita de lupi vânează, îşi alege locul pentru vizuină şi zona de rendez-vous şi pe care apără faţă de alte haite, survolând cu regularitate şi marcând punctele de reper.

Mărimea teritoriului haitei depinde de o varietate de factori, putând varia de la 18 kmp/haită la 1300 kmp/haită. Lupii trăiesc în teritorii mici, bine definite atunci când au o pradă abundență, ei rămânând mulți ani în același loc. Teritoriile mici sunt caracteristice zonelor în care pradă nu migrează iar teritoriile foarte mari - zonelor în care pradă migrează (în Alaska, unde pradă este caribou, lupii migrează sute de km în fiecare an). Alți factori care influențează mărimea teritoirului pe care haită îl apăra sunt climatul, prezența altor haite și natură terenului. În arealele cu densitate mare de locuitori, lupii au teritorii mici. Lupii au tendința de a avea teritorii mari în arealele în care există alte carnivore mari: rași, urși.

Lupul este foarte adaptabil, capabil de a supravieţui în cele mai diferite condiţii de habitat. Aria de răspândire imensă a acestei specii, pe care a avut în vremuri preistorice dovedeşte cel mai bine oportunismul teritorial al acestuia. Singurul factor care a limitat răspândire lupului a fost accesibilitatea prăzii în cantităţile suficiente pentru supravieţuirea haitei şi în zonele neperturbate ale lumii acest lucru este valabil şi în prezent.

Timp de mai multe sute de ani lupul era considerat un dăunător şi a fost vânat prin toate mijloacele posibile atât în Europa cât şi în Asia sau America de Nord. În ciuda statutului de specie protejată majoritatea mortalităţilor la lup au cauze umane şi în prezent, directe sau indirecte, aceste fiind vânătoare, braconajul, accidentele rutiere, bolile şi paraziţi transmisibile de la animale domestice. Omul a ocupat din ce în ce mai mult din teritoriile populate de lupi şi a început să le folosească pentru agricultură, activităţi zootehnice, etc Specia în cursul secolelor s-a adaptat la aceste condiţii schimbate printr-o serie de răspunsuri comportamentale, dintre care cele mai importante sunt:

- trecerea la viaţa nocturnă, utilizarea mai intensă a terenurilor acoperite cu vegetaţie densă faţă de cele deschise;

- utilizarea pădurilor dense şi greu accesibile pentru zone de reproducere;

5

- utilizarea hranei de origine antropică, prădarea animalelor domestice, ovine, caprine, bovine, animale de companie, etc.

Cunoscând caracteristicile comportamentale ale lupului putem afirma că utilizarea habitatului de către această specie nu este una randomizată, există unele preferinţe cuantificabile şi asociabile cu o multitudine de factori fizici, biotici şi antropici.

La oricare studiu sau încercare de modelare a utilizării habitatului trebuie să ţinem cont de caracteristicile sezoniere a comportamentului speciei. Ciclul de viaţă a haitei din privinţa utilizării habitatului putem caracteriza prin două faze distincte:

I. octombrie-aprilie: faza nomadă II. aprilie-septembrie: faza sedentară Faza nomadă, care se suprapune cu sezonului de iarnă se caracteridează prin

următoarele: - speciile de pradă de talie mică sunt mai puţin accesibile din cauza zăpezii, a migraţiei, etc., speciile de talie mare (cerbi, căpriori şi mistreţi) se retrag spre zone cu altitudine mai joasă, în văi, etc. Nu mai sunt accesibile animalele domestice în jurul zonelor împădurite favorabile pentru „home site” după terminarea sezonului de păşunat. Lupii trec la viaţă nomadă în jurul teritoriului făcând deplasări de până la 50 km în urma prăzii. Mişcare lor în această fază depinde de condiţii meteorologice (stratul de zăpadă), abundenţa prăzii etc. şi este extrem de greu de estimat sau modelat.

Importanţa mai mare putem atribui fazei sedentare suprapusă cu perioada de primăvară-vară, şi începe odată că alegerea locului de fătare de către perechea alfa. Fiind faptul că mortalitatea puilor în primele 6 luni este maximă alegerea locului potrivit pentru vizuină şi rendez-vous este esenţială pentru succesul reproductiv a haitei şi supravieţuirea acestuia. Mobilitatea puilor este foarte redusă în primele luni şi prin acesta şi mişcarea lupilor adulţi este limitată, deplasările se fac numai pe distanţe din care hrana se poate căra la rendez-vous site fără eforturi mult prea mari.

În ciuda existenţei a mai multor studii referitoare la alegerea habitatului pentru vizuină şi loc de rendez-vous din America de Nord (Murie 1944; Ballard şi Dau 1983; Fuller 1988; Ciucci şi Mech 1992) Rusia (Tehsin 1987; Ryabov 1988) şi Polonia (Theuerkauf, Rouys, Jedrzejewski 2003) şi acum există o lipsă de informaţii referitoare la acest subiect. Marea majoritate a specialiştilor au ajuns la concluzia că locaţiile pentru vizuini şi zone de rendez-vous au fost alese la distanţă cât mai mare faţă de localităţi, drumuri cu trafic intens şi departe de marginea pădurii. Lupii utilizează pentru vizuini toate tipurile de pădure, factorul principal fiind distanţa cât mai mare faţă de factorii perturbanţi, caracteristicile pădurii având o importanţă secundară.

3. Bariere de ecologice

3.1. Conceptul de bariera Conform literaturii de specialitate orice structură naturală sau antropică, care poate să

îngreuneze sau să împiedice mişcarea natural a animalelor, poate fii considerat o barieră. Fiind faptul că barierele naturale au o influenţă mai redusă asupra animalelor şi pot fii

6

influenţate numai într-o mică măsură, studiul descris în prezenta lucrare se referă numai la barierele antropice, care pot împiedica sau îngreuna mişcarea speciei ţintă.

3.2. Clasificarea barierelor Barierele pot fii clasificate prin mai multe puncte de vedere, cum este de exemplu

rezistenţa impusă faţă de mişcarea animalelor, durata de acţiune a efectului de barieră sau tipul barierei.

Din punctul de vedere al rezistenţei barierele sunt foarte diversificate, fiind situate între bariere absolut impermeabile pentru animale şi bariere cu rezistenţă minimă. Bineînţeles, rezistenţa barierei nu este un parametru absolut, aceasta fiind într-o relaţie strânsă cu specia de animal, din punctul de vedere al căruia efectuăm studiul acestuia. De exemplu un drum public cu trafic mijlociu poate fii considerat o barieră puternică pentru specia de lup, în timp ce este permeabil pentru specia de lup. Din punctul de vedere al duratei de acţiune barierele pot fii permanente (un element de infrastructură rutieră, etc.) sau temporare, care îşi exercită efectul de împiedicarea mişcării libere a animalelor numai pe o perioadă limitată de timp, sau sunt sezoniere. Pentru a avea o imagine cât mai reală asupra barierelor, acestea trebuie evaluate individual, având în vedere specia în cauză, locaţia, soluţia tehnică aplicată existenţa coridoarelor de mişcare a animalelor, mediul înconjurător, peisajul etc. Din acest motiv modelele generale bazate pe analize cartografice pot fii utilizaţi numai ca indicatori de detectare a locaţiilor care pot fii critice.

Categorii de bariere antropice

Drumuri Cu toate că infrastructura rutieră a României nu ajunge la nivelul ţărilor vest europene,

efectul de barieră şi de fragmentare a habitatelor generată de acestea nu poate fii neglijat, mai ales luând în considerare marea diversitate a zonelor cu valoare ecologică ridicată din această ţară. Lungimea totală a drumurilor naţionale şi judeţene din România este de 198.000 km, conform Anuarului Statistic al României din anul 2011.

Zona de studiu pentru analiza efectuată în cadrul proiectului are o reţea rutieră de lungime de 6.363 km, care este compusă din următoarele categorii de drumuri:

Categoria de drum Lungime totală în areal de

studiu Procent din

total Drumuri europene 504 0,93 % Drumuri naţionale 1.471 23,12 % Drumuri judeţene 4.386 68,94 %

Total reţea de drumuri 6.363 100 %

Celelalte categorii de drumuri, drumurile comunale, agricole, forestiere, nu au fost luate în calcul în cadrul prezentului studiu, efectul de barieră al acestora pentru specia lup fiind considerată nulă, având în vedere lăţimea redusă a acestora şi traficul redus care are loc pe acestea. Trebuie menţionat faptul că drumurile forestiere cu trafic redus sunt folosite de către lup pentru deplasările mai lungi între zonele de vânătoare, reducând astfel considerabil

7

efortul şi cantitatea de energie consumată. Unele studii de specialitate arată că un procent de 60-80% din totalul distanţei parcurse de lupi s-a efectuat pe astfel de drumuri forestiere.

Harta nr. 1 Reţeaua de drumuri publice şi căi ferate existente în arealul de studiu

Este de remarcat faptul că în arealul de studiu sunt peste 7000 km de drumuri

forestiere. Aceste drumuri nu prezintă efect de barieră dar pot influenţa efectivele de lupi în mod indirect, prin crearea căilor de acces pentru extracţii forestiere, perturbare a locurilor de reproducere şi iernat prin accesul necontrolat al turiştilor, vânătorilor, pescarilor etc., deci contribuie la creşterea presiunii antropice asupra habitatelor naturale. Pe de altă parte trebuie menţionat faptul că drumurile forestiere cu trafic redus sunt folosite de către lup pentru deplasările mai lungi între zonele de vânătoare, reducând astfel considerabil efortul şi cantitatea de energie consumată. Unele studii de specialitate arată că un procent de 60-80% din totalul distanţei parcurse de lupi s-a efectuat pe astfel de drumuri forestiere.

Efectul de barieră al drumurilor depinde în mare măsură de categoria drumului, care se reflectă în mare măsură în lăţimea părţii carosabile şi soluţia tehnică aplicată pentru construcţia acestuia. În unele cazuri drumurile secundare şi înguste pot avea un efect de barieră ridicată, din care cauză ar fi o greşeală mare să evaluăm un tronson de drum fără a ţine cont de intensitatea traficului care are loc pe acesta. De obicei intensitatea traficului este exprimat în media anuală a traficului zilnic (vehicul/zi). De asemenea este importantă şi distribuţia traficului pe perioadele zilei, având o influenţă mai mare asupra deplasării lupilor tronsoanele cu trafic intens în timpul nopţii. Traficul contribuie la amplificarea efectului de barieră mai ales prin zgomotul produs dar şi prin perturbarea vizuală a animalelor.

8

Efectul de barieră a unui drum poate să fie influenţată de infrastructură rutieră atât în sens negativ cât şi în sens pozitiv. Un drum secundar cu trafic redus poate să constituie o barieră impermeabilă din cauza parapetelor de beton armat, construite pentru prevenirea alunecărilor de teren.

Foto nr. 1 Parapet din beton lângă DN 2D, barieră absolută pentru lup

Pe tronsonul între localităţile Lepşa şi Ojdula a drumului naţional DN 2D, în

momentul de faţă fiind în curs de modernizare a fost cartate în total 2811 m de astfel de parapete, care influenţează în mod semnificativ efectul de barieră a acestui segment de drum.

Localizarea parapetelor de beton pe drumul DN 2D

9

De asemenea infrastructura rutieră poate să reducă efectul de barieră a drumului. Podurile, podeţele, viaductele pot constitui coridoare de traversare a drumului, care deseori sunt folosite şi de lup, dacă soluţia tehnică aplicată la construcţia acestora corespunde condiţiilor impuse de caracteristicile comportamentale a acestui specii.

Foto nr. 2 Podul peste pârâul Chirui, utilizat cu regularitate de lupi

pentru subtraversarea drumului naţional DN 13A

Căi ferate Efectul de barieră al căilor ferate este în aproape similară cu cea a drumurilor, dar se

manifestă în general cu o intensitate mai redusă faţă de acestea. Acest lucru se datorează faptului că liniile de cale ferată sunt în general mult mai înguste decât drumurile şi sunt mai uşor de traversate. Intensitatea traficului este relativ redusă, timpul trecut între două garnituri feroviare este mult mai lung, animalele pot alege mai uşor perioada optimă de traversare a liniei ferate.

Adesea putem constata o cumulare a efectelor de barieră a mai multor structuri. Căile ferate pe mai multe tronsoane sunt paralele cu drumurile sau cu cursurile de apă, fapt care amplifică efectele nedorite exercitate de acestea.

În arealul de studiu avem în total 1.318 km de căi ferate dintre care o parte însemnată se află în zonele nepopulate de lup din regiunile mai joase a judeţelor Neamţ, Bacău, Vrancea şi Mureş.

Alte tipuri de bariere ecologice Îngrădirile constituie o categorie de barieră ecologică care este destul de greu de

abordat în mod ştiinţific, datorită diversităţii mare a acestora. Pot fii uneori de dimensiuni însemnate, mai ales în cazul păşunilor îngrădite cu gard electric, dar dimensiunea zonelor îngrădite poate să difere de la an la an. Ţinerea în evidenţă a acestora este de asemenea

10

greoaie pentru că uneori sunt montate în urma parcurgerii procedurilor de autorizare a construcţiilor dar în cele mai multe cazuri fără nici un act de reglementare.

Dintre diversele tipuri de îngrădiri din punct de vedere al efectului de barieră ne interesează mai mult numai gardurile electrice ale păşunilor şi gardurile ţarcurilor pentru vânat.

Gardurile electrice montate în jurul păşunilor şi pajiştilor pot avea uneori lungimi destul de însemnate. Acestea de obicei nu sunt montate pentru a previne pagubele produse de carnivore mari în cadrul animalelor domestice, acestea au scopul de a ţine animalele pe păşune. Fermierii aleg de obicei soluţia tehnică mai puţin costisitoare, gard cu două conducte electrice orizontale, care nu constituie un obstacol absolut î calea deplasării lupilor. Aceste garduri au mai mult un efect psihologic, lupii care au mai avut contact cu astfel de sisteme evită să atingă gardul. Dar trebuie avut în vedere că această specie, dacă este bine motivat şi nu este perturbat, de obicei găseşte calea de traversare a gardului, fie pe dedesubt fie sărind peste conductele

Gardurile de protecţie a ţarcurilor pentru vânat, constituie de asemenea bariere în calea mişcării urşilor. Gardurile confecţionate din plasă de sârmă şi sârmă ghimpată, dublate adeseori cu gard electric, dacă sunt întreţinute în mod corespunzător, sunt aproape 100% impermeabile pentru animale. Având de obicei dimensiuni mari, acestea trebuie luate în considerare în analizele de fragmentare a habitatelor.

Localităţile şi alte zone construite (facilităţi industriale, comerciale, turistice etc.) sunt considerate barierele ecologice cele mai semnificative pentru mişcarea liberă a animalelor, aceste structuri antropice sunt considerate bariere total impermeabile. Între condiţiile zonei studiate putem vorbi despre zone construite compacte, zone de-a lungul văilor, cursurilor de apă sau a drumurilor publice, ca structuri lineare (cazuri tipice a zonelor cu case de weekend de-a lungul văilor) sau clădiri individuale dispersate într-o zonă mai extinsă, ca structuri punctiforme (zonele cu practici tradiţionale de agricultură, Şaptesate, Fântâna Brazilor etc.) Efectul de barieră exercitată de acestea este în raport invers cu distanţele dintre clădiri.

Conform hărţilor de acoperire a terenurilor în arealul de studiu extinderea zonelor construite este de 230.072 ha, care reprezintă 6,68 % din suprafaţa totală.

Unele tipuri de habitate extensive pot constitui bariere pentru mişcarea liberă a

animalelor prin peisaj. Acestea nu corespund cerinţelor ecologice a animalelor, deci vor fii evitate pe cât este posibil. Fiind faptul, că lupul este o specie care este adaptată habitatelor forestiere va evita instinctiv spaţiile largi, deschise, fără o vegetaţie înaltă în care poate să se ascunde. Dacă din diferite motive animalul este obligat să traverseze astfel de zone o va face în modul în care trebuie să se distanţeze cât mai puţin de zone cu vegetaţie forestieră, care pot constitui adăpost pentru el. De obicei utilizează petecele de vegetaţie forestieră ca stepping-stones. Astfel efectul de barieră a acestor tipuri de habitate depinde foarte mult de mărimea zonelor deschise şi gradul de mozaicare a acestora.

Zonele decopertate în urma extracţiilor miniere sau alte lucrări, lipsite total de vegetaţie prezintă aceeaşi efect de barieră ca şi tipurile de habitate improprii.

11

3.3. Efectele cumulative ale barierelor Cu toate că barierele ecologice pot fii studiate şi prin efectul lor negativ individual

asupra conectivităţii şi permeabilităţii habitatelor, în cele mai multe cazuri efectul acestora se cumulează. Peisajul compus dintr-o reţea densă de bariere ecologice poate să devină foarte puţin permeabil sau total impermeabil, chiar dacă nici unul dintre barierele individuale nu au un efect limitativ significant.

Efectul cumulativ a barierelor poate să fie studiată la două nivele: - la nivel local, efectul cumulativ se manifestă cel mai des prin suprapunerea spaţială a

mai multor tipuri de bariere, în cel mai întâlnit caz un drum public cu o cale ferată, drum public cu zone îngrădite, cursuri de apă cu drumuri paralele, etc.

- la nivel regional, cumularea barierelor se manifestă prin suprapunerea structurii de localităţi cu reţea de comunicaţii (drumuri, căi ferate) şi zonele non habitat, terenuri fără vegetaţie naturală sau puternic antropizate.

Foto nr. 3 Defileul Oltului la Băile Tuşnad. Efectul cumulat al diferitelor tipuri de bariere, zona construită, drum

naţional, cale ferată şi curs de apă.

12

4. Soluţiile tehnice pentru asigurarea permeabilităţii structurilor de infrastructură de transport

Studiile de specialitate arată că pentru specia lup un drum comunal, judeţean sau chiar

naţional cu trafic relativ redus, care nu dispune de elemente de infrastructură rutieră cu efect de barieră (garduri de protecţie, parapete înalte, etc.) nu prezintă o barieră totală. Animalele pot să traverseze drumul fără probleme, nu sun deranjaţi de trafic şi nici nu intră în contact direct cu vehiculele, mişcarea lor având loc de obicei în perioadele zilei în care activitatea umană este şi aşa redusă.

Din acest motiv: • este de dorit menţinerea la un nivel cât mai redus a intensităţii traficului pe

tronsoane de drum care se suprapun cu rutele de mişcare a urşilor sau sunt localizate în interiorul ariei de răspândire a acestei specii. Acest lucru se poate face prin măsuri de limitarea a traficului, limitarea gabaritului sau asigurarea rutelor alternative pentru şoferi.

• în cazul drumurilor naţionale sau europene cu trafic intens sau a autostrăzilor existente sau care vor fii construite în viitor este necesară aplicarea unor măsuri tehnice de asigure a permeabilităţii, cum sunt pasajele pentru animale.

4.1. Realizarea pasajelor pentru animale Pasajele pentru traversarea în siguranţă a drumurilor de către animale sălbatice sunt

nişte structuri cu importanţă majoră pentru prevenirea mortalităţilor cauzate de accidente rutiere dar şi pentru reducerea fragmentării habitatelor naturale cauzată de infrastructură rutieră. Includerea lor în planurile noilor structuri este o prioritate absolută, dar trebuie analizată şi posibilitatea aplicării lor la structurile vechi, existente, cu toate că costurile lor sunt foarte ridicate.

În conformitate cu Manualul european pentru identificarea conflictelor şi proiectarea soluţiilor legate de fragmentarea habitatelor cauzată de infrastructură rutieră editată sub egida Cooperarea Europeană în Ştiinţă şi Tehnologie (COST Action 341), pasajele sunt necesare pentru animale acolo unde:

- Un drum sau o linie de cale ferată duc la pagube semnificative sau pierderea de

habitate, comunităţi sau specii. - Un drum sau o linie de cale ferată afectează speciile care sunt în mod special

sensibile la bariere şi mortalitate cauzată de trafic. - Permeabilitatea generală a teritoriului, de exemplu, conectivitatea între habitate

în zone largi, este semnificativ afectată de către dezvoltarea infrastructurii. - Pasajele de fauna sunt considerate a fi o soluţie convenabilă pentru diminuarea

efectelor de barieră într-un context specific. - Alte măsuri, mai puţin costisitoare, sunt probabil mai puţin eficiente.

13

- Un drum sau o linie de cale ferată are garduri pe toată lungimea Pasajele pentru animale din punct de vedere constructiv pot fi pasaje aeriene sau

pasaje subterane. Soluţia optimă din punct de vedere tehnic trebuie aleasă printr-un studiu de specialitate aprofundată. Prin acest studiu trebuie de asemenea stabilită şi următoarele aspecte:

- amplasarea pasajului - densitatea pasajelor - integrarea în mediul înconjurător

Foto nr. 4 Pasaj cu lăţime suficientă pentru animale de talie mare în Olanda

Foto: H. Cormont

În cazul speciei lup, precum şi în cazul altor specii de animale de talie mare eficienţa

pasajului este foarte mult influenţată de lăţimea acestuia. Nu este recomandat utilizarea pasajelor aeriene cu o lăţime mai mică de 50 de metri, dar pare a fi mai eficiente aşa numitele poduri de peisaj, care sunt mai late de 80 de metri şi sunt reconstruite pe ele tipurile de habitate învecinate cu permeabilitate ridicată pentru lup. Studiile efectuate de Prof. Dr. Duro Huber din Universitatea Zagreb arată că pentru specia lup lăţimea ideală a acestor poduri trebuie să fie de 120 m. În Croaţia s-a construit 6 astfel de poduri. De asemenea este foarte importantă evitarea utilizării acestor pasaje pentru alte scopuri, circulaţie agricolă, pietonală, etc. şi asigurarea ghidării animalelor spre pasaj prin garduri vii, aliniamente etc.

14

4.2. Facilitarea utilizării elementelor de infrastructură existente ca pasaje pentru animale

În general în ţara noastră habitatul natural al lupului în special în zonă montană are un

grad ridicat de rugozitate, realizarea unui drum sau cale ferată implică includerea unui număr mare de elemente infrastructurale care pot servi ca pasaje pentru urşi. Acestea pot fii poduri peste cursuri de apă, văi, viaducte, segmente de drum ridicate, tuneluri etc. Animalele utilizează instinctiv aceste posibilităţi de traversare a drumului, unde pot evita întâlnirea cu vehicule, aceste locuri prezintă un grad mai ridicat de permeabilitate pentru ei.

Pentru ca aceste structuri să pot funcţiona ca pasaje pentru animale trebuie asigurate câteva condiţii esenţiale:

- zona de pasaj trebuie să rămână într-o stare cât mai naturală, cât mai apropiată de habitatele neafectate din zonă;

- trebuie evitată blocarea trecerii animalelor cu garduri, clădiri, materiale de construcţii depozitate etc.

- trebuie redusă la minim posibil deranjul antropic în zona acestor pasaje şi în zonele adiacente.

Prin planurile locale de amenajare a teritoriului trebuie asigurată ca aceste zone să

rămână libere de construcţii, garduri, etc., sau să fie trecute într-o categorie de utilizare incompatibilă cu nevoile fiziologice ale animalelor.

Asigurarea rolului de pasaj a acestor structuri, chiar dacă implică unele măsuri active de refacere a habitatului sau a funcţiei iniţiale, constituie soluţia cea mai puţin costisitoare de asigurare a conectivităţii habitatelor, a reducerii fragmentării şi a evitării mortalităţii şi a pierderilor materiale cauzate de accidentele rutiere.

4.3. Evitarea impactului prin mortalitate pe drumuri În afara faptului că prezintă un pericol iminent pentru oameni şi poate cauza pierderi

materiale însemnate, mortalitatea animalelor pe drumurile publice cauzată de coliziunile cu vehicule poate să aibă o influenţă directă asupra populaţiei de lupi, urşi şi alte specii. Conform bazelor de date colectate în cadrul proiectului LIFEURSUS, în perioada 2010-2013 au avut loc 8 de cazuri în judeţele Harghita, Covasna şi Vrancea. Cunoscând situaţia din teren putem da seama că numărul real al accidentelor cu efect fatal este mult mai mare, având în vedere faptul că:

- nu toate accidentele sunt raportate - rapoartele existente sunt adeseori incomplete sau inconsistente - nu toate animalele mor pe loc, unele dispar în pădure după accident, moartea lor

ulterioară nu poate fi pusă pe seama leziunilor provocate în urma accidentului.

15

În plus trebuie luată în calcul şi mortalităţile indirecte legate de existenţa drumurilor, cauzate de facilitarea accesului în habitatul lupului a braconierilor, a diferitelor activităţi umane care poate să ducă la mortalităţi directe sau indirecte, de exemplu prin habituarea urşilor, care trebuie să fie împuşcaţi din motive de siguranţă publică sau prevenirea pagubelor.

Frecvenţa accidentelor rutiere este direct proporţională cu gradul de favorabilitate pentru lup a tipului de habitat traversat, cu existenţa coridoarelor de mişcare a animalelor, cu intensitatea şi viteza traficului pe tronsonul respectiv. De asemenea se poate observa o periodicitate sezonieră a accidentelor, care este strâns legată cu diferenţele sezoniere de comportament a lupilor, fiind mai frecvente în faza nomadă a haiteti. De asemenea numărul masculilor implicaţi în accidente rutiere a fost aproape dublă faţă de numărul femelelor, fapt care se datorează mobilităţii mai accentuate a masculilor.

Măsurile pentru reducerea riscului de accidente rutiere pot fii orientate atât către influenţarea comportamentului animalelor cât şi spre influenţarea comportamentului şoferilor implicate în trafic.

Măsurile care vizează comportamentul şoferilor Aceste măsuri sunt orientate în special spre a furniza şoferilor informaţiile necesare

luării unor decizii necesare evitării accidentelor. Indicatoarele de avertizare Aceste indicatoare au scopul de a informa şoferii despre posibilitatea prezenţei

animalelor sălbatice în zonă, pentru a le face mai atenţi sau a le avertiza de necesitatea reducerii vitezei. Eficienţa acestora depinde în mare măsură de răspunsul şoferilor.

a) Indicatoarele standard de avertizare Aceste indicatoare sunt plasate în locaţiile critice din punctul de vedere al riscului

coliziunilor cu animalele sălbatice sau domestice. Acest tipuri de indicatoare implică costuri pentru amplasare şi de întreţinere care nu

sunt foarte mari, dar în urma numeroaselor studii efectuate în domeniu a fost evidenţiată faptul că eficienţa lor este extrem de redusă. Nu s-a constatat scăderea numărului de accidente pe tronsoanele cu astfel de semne de avertizare, nici măcar scăderea vitezei medie de deplasare a vehiculelor. Şoferii se obişnuiesc cu prezenţa indicatoarelor, acestea nu au impact favorabil asupra comportamentului acestora.

b) Indicatoarele non-standard, de dimensiuni mari Acestea pot fii de diferite forme şi mărimi, cu text şi reprezentarea grafică a animalelor

sălbatice din zonă, culori stringente, iluminate cu LED-uri, cu părţi mobile, steaguri, etc. Cu toate că aceste indicatoare sunt mai scumpe şi întreţinerea lor este mai costisitoare, eficienţa lor este mult superioară faţă de indicatoarele standard de avertizare.

16

Cu toate că în ţara noastră utilizarea acestor tipuri de semne de avertizare nu este comună, ar fi benefică încurajarea amplasării lor la locurile foarte critice, unde au loc accidente prin lovirea animalelor în mod repetat. Pe lângă costurile mai mari un dezavantaj al acestor indicatoare poate să fie faptul, că uneori pot sustrage atenţia şoferilor prin faptul că nu sunt standardizate şi necesită un timp mai îndelungat pentru a fi descifrată mesajul transmis.

Aceste tipuri de indicatoare pot fii utilizate şi în mod sezonal, care poate să mărească eficienţa lor.

Foto nr. 5 Bannerul vertical elaborat şi utilizat în cadrul proiectului WolfLife, pentru

avertizare a şoferilor în zonele critice Sisteme de detectare a animalelor Aceste sisteme utilizează diferite tipuri de senzori pentru a detecta prezenţa animalelor

de talie mare în apropierea drumului. Dacă un animal este detectat se activează un sistem de avertizare sonoră, luminoasă etc. pentru a avertiza şoferii din trafic. Eficienţa acestor sisteme, conform studiilor de specialitate este destul de ridicată, şoferii reduc viteza şi au şanse mai mari de a evita coliziunea. Datorită costurilor ridicate utilizarea acestora pe scară largă nu este o soluţie viabilă în ţara noastră.

Creşterea vizibilităţii animalelor pentru şoferi În general un şofer din trafic are la dispoziţie 0.7-1.5 secunde de la detectarea

animalului pentru a frâna sau a efectua manevra de evitare a impactului cu animalul de pe şosea. Acest timp este cu atât mai mare cu cât şoferul sesizează mai rapid prezenţa animalului. Pentru a favoriza acest lucru se poate utiliza diferite soluţii tehnice, cum sunt:

a) Iluminatul drumului b) Îndepărtarea vegetaţiei înalte de pe lângă drum

17

c) Îndepărtarea troienilor de zăpadă de pe lângă drum Fiecare dintre aceste măsuri poate să fie benefică, dar au şi dezavantajele lor.

Iluminatul drumului, în afara faptului că costă extrem de mult, poate schimba mediul într-un sens nedorit. Unele animale evită să se apropie de zona iluminată, în acest fel efectul de barieră a drumului este amplificată. Îndepărtarea vegetaţiei înalte creşte vizibilitatea dar uneori poate crea o zonă de hrănire favorabilă pentru ierbivore, care reprezintă un pericol în sine dar pot fi şi o sursă de atracţie pentru animalele de pradă.

Reducerea volumului traficului pe zone sensibile (limitarea gabaritului, perioadei etc.) În cele mai multe cazuri reducerea volumului traficului pe un tronson de drum are

multiple efecte benefice asupra mediului înconjurător. Se va reduce frecvenţa accidentelor rutiere dar şi impactul negativ al drumului prin poluare a aerului, poluare fonică, efectul de fragmentare etc. În fiecare caz trebuie analizată soluţiile tehnice care pot conduce la reducerea traficului în zonele foarte sensibile, cu potenţial ecologic ridicat. Se pot oferi rute alternative şoferilor, se pot aplica restricţii de gabarit, etc.

Reducerea vitezei maxime de circulaţie legală Această măsură poate reduce frecvenţa accidentelor rutiere iar accidentele care totuşi

au loc sunt în general mai puţin grave, cu pagube materiale şi umane mai reduse. Studiile de specialitate arată că o reducere a vitezei maxime admise de la 90km/h la 70km/h a cauzat reducerea numărului de accidente pe tronsoanele respective. Trebuie menţionat că această măsură este eficientă numai în cazul în care respectarea vitezei maxime admise este forţată de organele competente.

Reducerea vitezei traficului poate să aibă o influenţă negativă prin faptul că vehiculele traversează zona într-un timp mai lung, în acest fel consumul de combustibil este mai ridicat, fapt care duce la creşterea emisiilor.

În cele mai multe cazuri această măsură se aplică în combinaţie cu alte măsuri care vizează comportamentul şoferilor sau a animalelor.

Activităţi de informare şi conştientizare a şoferilor Informarea şi conştientizarea şoferilor participanţi în trafic este o măsură eficientă de

reducere a frecvenţei accidentelor cauzate de animale sălbatice şi prin acesta a reducerii pagubelor ecologice şi materiale ce au loc. Cu toate că mass media informează cu regularitatea populaţia despre accidentele ce au avut loc, studiile sociologice efectuate în străinătate şi în ţara noastră arată clar faptul că şoferii au cunoştinţe foarte limitate despre factorii care favorizează aceste tipuri de accidente. Unele state occidentale au cheltuit sume însemnate pe acţiuni de informare a şoferilor. În statul Colorado din Statele Unite prin campania intitulată „Colorado Wildlife in Move” organizatorii au reuşit să transmite informaţii utile la peste trei milioane de persoane, implicând numeroase metode şi canale, întâlniri directe, presa scrisă şi digitală, materiale printate, etc. Efectele benefice a acestui campanii au fost însemnate.

Ar fi de dorit ca şi în ţara noastră să aibă loc astfel de campanii. Desfăşurarea lor ar putea să fie organizată şi coordonată printr-o colaborare între autorităţile responsabile pentru

18

transporturi şi protecţia mediului, administraţiile parcurilor naţionale, organizaţiile non guvernamentale din domeniu.

Obiectivele generale a acestor acţiuni trebuie să vizeze transmiterea informaţiilor referitoare la:

- modul adecvat de a deplasa în siguranţă cu autovehiculul în zonele frecventate de urşi sau alte animale sălbatice

- sezoanele şi perioadele zilei în care activitate animalelor este mai ridicată - locaţiile cele mai expuse la accidente din raza localităţii - caracteristicile comportamentale ale animalelor sălbatice în apropierea drumurilor - comportamentul adecvat în cazul în care apare un animal sălbatic pe partea

carosabilă a drumului - ce este de făcut dacă s-a întâmplat un accident

Măsuri care vizează comportamentul animalelor Aceste măsuri acţionează spre a îndepărta animalele sălbatice din apropierea reţelei de

circulaţie rutieră, fără a utiliza obiecte majore de infrastructură de a lungul drumurilor, prin influenţarea comportamentului animalelor. Eficienţa lor este condiţionată în mare măsură de o cunoaştere bună a caracteristicilor comportamentale a speciei pe care vrem să îndepărtăm din apropierea drumului.

Sisteme de avertizare optice, sonore, olfactive Cele mai utilizate sisteme optice de îndepărtare a animalelor putem aminti sistemele

care funcţionează pe bază de reflectoare de lumină sau oglinzi. Aceste sisteme dirijează lumina farurilor autovehiculelor în direcţia pădurii, avertizând din timp animalele care se apropie de drum. Marea lor avantaj constă în faptul că nu necesită sursă de energie electrică, sunt relativ ieftine de montat şi întreţinut. Acestea intră în acţiune numai în cazul în care se apropie un autovehicul, în timpul pauzelor în trafic animalele pot să traverseze drumul în siguranţă, fără să fie deranjate. Aceste sisteme nu amplifică semnificativ efectul de barieră ecologică a drumului. Printre dezavantaje aminti faptul că aceste sisteme sunt foarte predispuse de acte de vandalism, furt, etc. De asemenea eficienţa lor poate să fie ţinută la un nivel ridicat numai prin curăţirea periodică a suprafeţelor reflectorizante sau a oglinzilor.

Sistemele sonore pot fii montate atât la marginea drumurilor cât şi pe vehiculele participante în trafic. Se utilizează în general aparatură care emite unde sonore de frecvenţă mare sau ultrasunete şi care este activată fie la prezenţa animalelor sălbatice, fie la apropierea autovehiculelor. Necesită sursă de energie electrică, care în majoritatea cazurilor constă în panouri solare şi/sau baterii. Sunt utilizate în general în combinaţie cu sisteme de avertizare optice şi panouri de avertizare pentru şoferi. Experienţele din Austria (Edward Mulka, JAFA Technologies, Inc.,) sugerează o reducere cu 85-93% a frecvenţei coliziunilor animalelor sălbatice cu autovehicule. Aceste sisteme nu au fost testate pentru specia lup, eficienţa lor pentru această specie încă trebuie experimentată.

Sistemele olfactive de îndepărtarea animalelor constă în amplasarea unor chimicale sau compuşi organici de-a lungul drumurilor, a căror miros are un efect repelent pentru

19

animale. Cu toate că există o gamă largă de substanţe cu astfel de efect, utilizarea lor pe scară largă şi pe termen lung nu este posibilă. Eficienţa lor scade rapid, mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (precipitaţii, vânt puternic). Conform literaturii de specialitate sistemul este mai eficient pentru îndepărtarea ungulatelor.

Îndepărtarea surselor de atracţie Căile de comunicaţie, prin natura lor, poate să constituie o sursă de hrană pentru lupi.

Deşeurile alimentare aruncate pe marginea drumurilor, în jurul parcărilor sau chiar din tomberoane, leşurile animalelor lovite de vehiculele din trafic precum şi speciile de pradă atrase lângă drumuri pot constitui o sursă de hrană pentru lupi, care în urmă pot fii implicate în accidente rutiere şi feroviare.

Pentru a evita acest risc este absolut necesar: - strângerea cu regularitate a deşeurilor de pe marginea drumurilor şi căilor ferate şi

din parcări; - golirea frecventă a tomberoanelor de colectare a deşeurilor sau utilizarea unor

recipiente rezistente la urşi; - colectarea şi tratarea corespunzătoare a cadavrelor animalelor moarte pe drumuri şi

tratarea corespunzătoare a lor; - culegere din timp a fructelor (mere, pere, prune etc.) de pe arborii din marginea

drumurilor - interzicerea cu desăvârşire a hrănirii din maşini a animalelor sălbatice de către turişti,

controlul regulat a respectării acestei interdicţii. Aceste măsuri trebuie aplicate atât de către organele de întreţinere a drumurilor

publice cât şi de administraţiile publice locale, administratorii/custozii ariilor protejate precum şi toate organele cu drepturi de control care au raza de acţiune în zonele frecventate de urşi. Respectarea acestor măsuri, pe lângă faptul că poate reduce frecvenţa accidentelor rutiere, contribuie şi la reducerea numărului de urşi habituaţi şi reducerea pagubelor cauzate de acestea.

Amplasarea mai corectă a punctelor de hrănire suplimentară Prin studiile efectuate anterior s-a evidenţiat faptul că existenţa punctelor de hrănire

suplimentară a vânatului are o influenţă însemnată asupra comportamentului cervidelor, mistreţilor şi prin acesta şi a prădătorilor. Lupii şi urşii verifică cu o regularitate mai mare sau mai mică unu sau mai multe astfel de puncte de hrănire, uneori deplasând distanţe însemnate în acest scop. Având în vedere faptul că numai pe arealul Proiectului sunt cartate peste 130 de puncte de hrănire, influenţa lor asupra deplasările lupilor şi urşilor nu este neglijabilă. Gestionarii fondurilor cinegetice au responsabilitatea de a alege locaţia acestor puncte în felul în care să nu fie atraşi la hrană acei urşi care au zona de odihnă sau bârlogurile de iernat în partea opusă a unui drum cu trafic intens. Conform literaturii de specialitate şi a experienţelor proprii putem afirma că distanţa maximă de la care animalele sunt dispuşi să deplaseze spre un punct de hrănire este în jur de 5 km, lucru care trebuie ţinut cont la planificarea plasării corecte a punctelor de hrănire.

20

Gonirea animalelor din apropierea zonelor sensibile O altă măsură care cade în sarcina gestionarilor fondurilor cinegetice, pentru

prevenirea accidentelor rutiere cauzate de animale sălbatice este organizarea aşa ziselor „goane oarbe”, în scopul de a preveni concentrările de animale în zonele cu risc ridicat. Animalele deranjate în mod regulat într-o anumită zonă vor alege alte locaţii pentru odihna în timpul zilei, evitând astfel traversarea tronsoanelor de drum cu trafic intens. Gestionarii trebuie să înţeleagă faptul că evitarea fiecărui accident rutier are un impact material direct asupră activităţii lor, cu toate că în conformitate cu legislaţia în vigoare ei nu sunt responsabili pentru pagubele cauzate de astfel de incidente.

4.4. Măsuri de îndepărtare fizică a animalelor Aceste măsuri de prevenire a accidentelor implică aplicarea unor soluţii tehnice în

infrastructura rutieră care împiedică accesul animalelor pe partea carosabilă a drumurilor. Unele dintre ele fac pur şi simplu imposibilă traversarea drumului, altele oferă soluţii pentru animale de a traversa drumul fără a călca pe partea carosabilă periculoasă pentru ele. Necesitatea şi posibilităţile tehnice a aplicării acestor măsuri trebuie luată în considerare chiar din faza de planificare a infrastructurii rutiere (vezi capitolul 3.2.2.1.) pentru că realizarea ulterioară a lor este foarte costisitoare sau chiar imposibilă.

Gardurile pentru animale Aceste structuri obligatorii pentru autostrăzi pot fii utilizate şi alte categorii de drumuri

în cazul zonelor sensibile pentru accidentele cauzate de lupi. Datorită abilităţilor fizice a ursului de a distruge gardul, de a urca peste sau de a săpa dedesubt, sistemele destinate stopării accesul şi în cazul urşilor în toate cazurile trebuie să include şi elemente de gard electric. Acest lucru creşte costurile de amplasare şi întreţinere a lor, aşa că aplicarea lor pe scară largă este mult îngreunată. Cu toate acestea în alte ţări există exemple pentru utilizarea lor pe distanţe de zeci de kilometri, eficienţa lor fiind aproape 100%, cu condiţia să fie montate şi întreţinute în mod corespunzător.

Un dezavantaj major a utilizării acestor garduri este faptul că constituie o barieră practic absolută în calea mişcării naturale a animalelor terestre. Aplicarea lor pe distanţe mai mari în mod obligatoriu trebuie să fie precedată de un studiu de specialitate aprofundat. Nu este permisă blocarea prin astfel de structuri a accesului urşilor la zone de iernat, reproducere sau alterarea majoră a conectivităţii siturilor Natura 2000 destinate conservării speciei pe termen lung. În cazurile în care utilizare lor în astfel de zone este totuşi necesară trebuie să fie asigurate locurile de trecere pentru animale, prin utilizarea pasajelor, tunelelor sau a golurilor în gard în zone mai puţin sensibile.

Chiar şi la o planificare şi executare corespunzătoare există pericolul ca animalele să rămână blocaţi între cele două garduri, crescând astfel riscul incidentelor nedorite. Pentru astfel de situaţii sistemul trebuie să fie dotat cu soluţii tehnice de evadare a animalului, rampe de ieşire, porţi unidirecţionale, etc. Dacă există o echipă de intervenţie cu reacţie rapidă pentru situaţii critice, efectele adverse ale gardurilor pot fii de asemenea micşorate.

21

La planificarea amplasării gardurilor nu trebuie neglijată faptul că acestea fiind nişte structuri confecţionate din stâlpi şi plasă de sârmă pot avea o influenţă negativă şi asupra aspectul peisagistic a zonei. Unde este posibil trebuie asigurată mascarea lor cu aliniamente, garduri vii sau alte structuri cu aspect natural.

Pasajele pentru animale Dintre cele mai eficiente şi cele mai ecologice măsuri de prevenire a accidentelor

rutiere trebuie să amintim soluţiile tehnice de asigurarea trecerii animalelor peste drum sau cale ferată, fără ca acestea să poată ajunge pe partea carosabilă. Realizarea pasajelor pentru animale deasupra sau dedesubtul drumului sau facilitarea utilizării a elementelor existente de infrastructură (poduri, viaducte, tunele, etc.) pe post de pasaj de către animale pe lângă faptul că contribuie semnificativ la reducerea numărului de accidente, au un rol deosebit şi în asigurarea permeabilităţii şi reducerea efectului de barieră a drumurilor sau căilor ferate. Din această cauză aceste aspecte le-am tratat în detaliu în cadrul capitolului anterior.

5. Depistarea hot-spoturilor de permeabilitate prin analiza GIS Depistarea hot-spoturilor, a zonelor cheie privind fragmentarea habitatelor s-a obţinut

prin suprapunerea hărţii obţinute în urma modelării matematice a favorabilităţii habitatelor redată în capitolul cu reţeaua infrastructurii de transport existente. În acest proces au fost luate în calcul numai drumurile de rang înalt, drumurile europene, naţionale şi judeţene precum şi căile ferate, considerând faptul că drumurile de rang redus, cele comunale, agricole sau forestiere, nefiind considerate bariere ecologice nu contribuie la fragmentarea habitatelor.

S-a identificat un număr de 34 de astfel de hot-spoturi in aria de răspândire a lupului, a căror date de identificare sunt redate în tabelul următor:

Nr.crt Cod hot-spot

Localizare Judeţ Tip Element de infrastructură

Lungime (m)

1 HR001 Brădeţ - Vărghiş Harghita Rutier DN 13A 8095

2 HR002 Subpădure - Vlăhiţa Harghita Rutier DN 13A 6002

3 HR003 Sicasău -Lafarge Harghita Rutier DJ 138 5046 4 HR004 Liban - Şugău Harghita Rutier DJ 138 2403 5 HR005 Bucin Harghita Rutier DN 13B 11048 6 HR006 Secu - Creangă Harghita Rutier DN 15 6958 7 HR007 Halasag Harghita Rutier DJ 128 5849 8 HR008 Hagota Harghita Rutier DJ 127 4114 9 HR009 Păngăraţ Harghita Rutier DN 12C 13082 10 HR010 Pasul Harghita Rutier DN 12A 5226

22

Ghimeşului 11 HR011 Valea Uzului Harghita Rutier DJ 123 5995 12 HR012 Pasul Niergheş Harghita Rutier DN 11B 4154 13 CV013 Balvanyos Covasna Rutier DN 113 689 14 HR014 Mohoş Harghita Rutier DJ 113A 1626

15 HR015 Tuşnad Băi- Vărghiş Harghita Rutier DN 12 1097

16 HR016 Tuşnad Băi - Carpituş Harghita Rutier+

Feroviar DN 12 şi Mag.

princ. 400 1184

17 CV017 Valea Vodoş Covasna Rutier DJ 121A 6131

18 VR018 Ojdula - Greşu Covasna - Vrancea Rutier DN 2D 17413

19 BC019 Oituz Covasna - Bacău Rutier DN 11 6182

20 VR020 Breţcu - Oituz Covasna Rutier DN 11 1950

21 CV021 Satu Nou - Vărghiş

Harghita - Covasna Rutier DJ 131 6267

22 HR022 Mereşti Harghita Rutier DJ 132 2112 23 MS023 Săcădat Mures Rutier DJ 153 4911 24 MS024 Sălard Mures Rutier DN15 4608 25 HR025 Bistricioara Harghita Rutier DJ 174B 5768 26 BC026 Ciobănuş Bacau Rutier DN 12A 5151 27 NT027 Balaj Neamţ Rutier DJ 127A 5308 28 NT028 Petru Vodă Neamţ Rutier DN 15B 5672

29 NT029 Boboţeni - Mitocu Bălan Neamţ Rutier DJ 155K 8856

30 BC030 Gura Başca Bacău Rutier DJ 123 6957

31 HR031 Greţeş Harghita Feroviar Mag. princ. 400 2851

32 HR032 Livezi Harghita Feroviar Mag. sec. 501 2789

33 HR033 Sălard Mureş Feroviar Mag. princ. 400 5355

34 HR034 Sovata - Praid Harghita Feroviar Mag. sec. 307 2489

35 CV035 Malnaş - Bixad Covasna Feroviar Mag. princ. 400 11290

23

Harta nr. 1 Hot-spoturi de fragmentare a habitatelor depistate prin analiză GIS

24

În etapele următoare ale proiectului WOLFLIFE odată selectate acele zone cheie, au fost efectuare, separat deoarece obiectivele sunt diferite, activităţi de monitorizare a permeabilităţii sectoarelor de drum şi căi ferate existente şi identificarea haitelor de lupi în zona infrastructurii propuse. În cadrul acestei activităţi s-a evaluat atât intensitatea traficului, pentru acele sectoare pentru care nu exista cifre deja înregistrate, au fost înregistrate mortalităţile la speciile de faună sălbatică şi de asemenea au fost înregistrate toate speciile de faună prezente în vecinătatea drumurilor.

Activităţile de monitorizare a sectoarelor de infrastructura de transport, au fost realizate în principal iarna, deoarece prezenţa zăpezi facilitează înregistrarea informaţiilor, dar monitorizarea s-a realizat în funcţie de numărul de sectoare identificate pe baza unei planificări. În identificarea zonelor şi realizarea planificării s-a ţinut cont şi de necesitatea asigurării conectivităţii între ariile naturale protejate şi siturile Natura 2000. De asemenea în cadrul activităţii au fost înregistrate şi informaţii privind alte specii.

Pentru zonele cheie identificate, ca şi măsură imediată de reducere a riscului de coliziune au fost montate bannere în care şoferii sunt atenţionaţi prin imagini, asupra riscului de coliziune cu animalele sălbatice, urmărind în acest mod reducerea vitezei pe acele sectoare de drum în care frecvenţa coliziunilor cu animale sălbatice este mare.

Din cele 35 de hot-spoturi identificate au fost selectate 7 sectoare de drumuri naţionale şi 5 tronsoane de cale ferată pentru care s-a elaborat setul de măsuri pentru creşterea permeabilităţii. Aceste sectoare sunt redate în tabelul următor:

Sectoare de drum

Nr. crt

Cod hot-spot

Localizare Judeţ Tip Element de infrastructură

1 HR002 Subpădure - Vlăhiţa Harghita Rutier DN 13A

2 HR009 Păngăraţ Harghita Rutier DN 12C 3 HR006 Secu - Creangă Harghita Rutier DN 15

4 HR015 Tuşnad Băi- Vărghiş Harghita Rutier DN 12

5 NT028 Petru Vodă Harghita Rutier+ Feroviar

DN 12 şi Mag. princ. 400

6 VR018 Ojdula - Greşu Covasna - Vrancea Rutier DN 2D

7 BC019 Oituz Covasna - Bacău Rutier DN 11

Tronsoane de cale ferată

1 HR031 Greţeş Harghita Feroviar Mag. princ. 400

2 HR032 Livezi Harghita Feroviar Mag. sec. 501 3 HR033 Malnaş - Bixad Harghita Feroviar Mag. sec. 308 4 HR034 Sovata - Praid Harghita Feroviar Mag. sec. 307

5 MS028 Sălard Mureş Feroviar Mag. princ. 400

25

Harta nr. 2 Distribuţia geografică a hot-spoturilor selectate

6. Evaluarea intensităţii traficului În afara altor factori cum este lăţimea carosabilului sau elementelor constructive cu

efect de barieră, gradul de permeabilitate a unui segment de drum este în mare măsură influenţată de intensitatea traficului, aşa cum este redată în tabelul următor

Pentru a evalua intensitatea traficului pe segmentele de drum selectate s-au utilizat

sisteme complexe de monitorizare a traficului care sunt formate dintr-o camera IP de rezoluție HD cu posibilitate de înregistrare si in infraroșu, stativ pentru camera, sistem informatic Dell Latitude 3440 (1.6GHz Intel Core i5-4200U, 2.6GHz Turbo Boost, 4GB DDR3, 500GB HD) soft pentru analiza trafic: SpeedCam 2014, precum si accesoriile necesare: acumulatori 12V,

26

transformator pentru încărcare, invertor curent, cablaj pentru alimentare si IP 50m, rucsac pentru transport.

Acestea sunt sisteme computerizate bazate pe senzori de mişcare care sunt în stare să determină în mod automat numărul de vehicule care trec pe segmentul de drum în unitatea de timp precum şi viteza medie a acestora.

Foto nr. 6 Sistemul de evaluare a traficului SpeedCam2014 în funcţiune.

Următorul tabel redă un exemplu de set de date brute obţinute în urma evaluării traficului:

Time: Routes / Street Lane

Car num:

Measure time: in ms

Distance: in meter

Distance: in feet

Speed: in km/h

Speed: in mph

10:11:38 0 1 316 5 16.4 56.96 35.39 10:11:52 1 1 285 4.5 14.76 56.84 35.32 10:11:53 1 2 868 4.5 14.76 18.66 11.6 10:11:54 1 3 601 4.5 14.76 26.96 16.75 10:11:58 0 2 568 5 16.4 31.69 19.69 10:11:58 0 3 287 5 16.4 62.72 38.97 10:11:59 0 4 501 5 16.4 35.93 22.32 10:12:04 0 5 366 5 16.4 49.18 30.56 10:12:11 0 6 317 5 16.4 56.78 35.28 10:12:28 1 4 399 4.5 14.76 40.6 25.23 10:12:30 1 5 295 4.5 14.76 54.92 34.12 10:12:32 1 6 533 4.5 14.76 30.39 18.89 10:12:39 0 7 284 5 16.4 63.38 39.38

27

10:13:04 0 8 535 5 16.4 33.64 20.91 10:13:26 0 9 368 5 16.4 48.91 30.39 10:13:29 0 10 836 5 16.4 21.53 13.38 10:13:36 0 11 999 5 16.4 18.02 11.2 10:13:37 0 12 450 5 16.4 40 24.85 10:13:38 0 13 1052 5 16.4 17.11 10.63 10:13:41 0 14 720 5 16.4 25 15.53 10:13:42 0 15 650 5 16.4 27.69 17.21 10:13:46 0 16 1000 5 16.4 18 11.18 10:13:49 0 17 822 5 16.4 21.9 13.61 10:14:02 1 7 285 4.5 14.76 56.84 35.32 10:14:08 0 18 283 5 16.4 63.6 39.52 10:14:26 0 19 519 5 16.4 34.68 21.55 10:14:50 0 20 570 5 16.4 31.58 19.62 10:14:52 0 21 1183 5 16.4 15.22 9.455 10:14:54 0 22 683 5 16.4 26.35 16.38 10:15:22 0 23 398 5 16.4 45.23 28.1 10:15:23 1 8 451 4.5 14.76 35.92 22.32 10:15:50 1 9 166 4.5 14.76 97.59 60.64 10:15:50 0 24 203 5 16.4 88.67 55.1 10:16:14 1 10 402 4.5 14.76 40.3 25.04

Foto nr. 7 Montarea sistemului mobil de evaluare a traficului.

Fiind faptul că construcţia tehnică a sistemul de evaluare a traficului utilizat în cadrul proiectului nu permite măsurători de lungă durată, care să cuprinde perioade de zile sau luni ca şi la sisteme profesionale montat în puncte fixe, determinarea MZI – mediei zilnice anuale s-a făcut prin recalcularea ponderală a datelor în funcţie de perioada din ziua respectivă în

28

care s-au făcut colectarea de date pe baza unei distribuţii standard, redată în graficul de mai jos:

Pentru a evita perioadele din an în care traficul rutier depăşeşte cu mult sau este sub media zilnică anuală, evaluările s-au făcut în perioadele anului în care putem calcula cu trafic mediu, în lunile martie-aprilie şi octombrie-noiembrie, evitând astfel atât perioada estivală cu turişti cât şi perioada de iarnă cu trafic redus din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

Ca şi un rezultat general, putem afirma că evaluările făcute de noi au indicat un trafic mai ridicat cu 25-40% faţă de MZI determinat în cadrul recensământului general de circulaţie rutieră din anul 2010. Acest lucru se datorează mai multor factori, printre care creşterea numărului de autovehicule înregistrate în circulaţie, creşterea intensităţii turismului, creşterea procentului de mărfuri transportate pe cale rutieră pe detrimentul transporturilor feroviare şi naval în special.

0,00%

1,00%

2,00%

3,00%

4,00%

5,00%

6,00%

7,00%

8,00%

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Distribuţia orară medie a traficului rutier

Procent dinmediazilnică

29

7. Propuneri tehnice pentru permeabilizarea drumurilor existente

Foto nr. 8 Urma unui lup de-a lungul DN12 în zona Greţeş, căutând un loc de traversare a drumului

30

7.1. Sector de drum Subpădure - Vlăhiţa

Date generale:

Denumire: Subpădure - Vlăhiţa

Judeţ/localitate: jud. Harghita, între Miercurea Ciuc şi Vlăhiţa

Cod: HR002

Tip: rutier

Element de infrastructură: DN 13A

Lungime sector: 6002 m

Harta segmentului de infrastructură:

Importanţa ecologică a segmentului:

31

Segmentul de drum naţional secţionează unul dintre cele mai mari zone cu vegetaţie forestieră din zona de acţiune a Proiectului, în direcţia est-vest, creând astfel o barieră ecologică în calea mişcării animalelor sălbatice de-a lungul lanţului muntos Harghita. Pe acest drum se desfăşoară un trafic intens în tot parcursul anului, dar mai mult în sezonul turistic, implicând şi un intens transport de mărfuri cu mijloace de transport grele. Acest segment al DN 13A asigură conectivitatea între siturile Natura 2000 „Harghita Mădăraş” ROSCI0090 şi „Herculian” ROSCI000000, iar în sensul mai larg conectivitatea între zona centrală din Harghita de Nord şi cea din Harghita de Sud. Este importantă şi din cauza faptului că pe aici se desfăşoară mişcarea sezonieră a multor exemplare de urşi din regiunile sudice spre locurile de iernare şi reproducere din zona Harghita Mădăraş.

Intensitatea traficului:

Locaţia măsurării (coordonate)

Intensitatea traficului măsurată

(vehicul/oră)

Viteza medie măsurată (km/oră)

Vehicule/zi interpolat

Media zilnică anuală (MZI) de vehicule

(conform recensământului general de circulaţie rutieră)

551815/539161 383 49,05 7304 4602

Specii de animale pentru care sectorul prezintă un risc:

Specia Nivelul de risc privind fragmentarea habitatelor *

Nivelul de risc privind coliziunea

cu vehicule*

Lup 2 1

Urs 1 3

Cervide 2 2

Mistreţ 3 1

Alte specii

* 0 – fără risc, 1 – risc redus, 2 – risc mediu, 3 – risc ridicat

Măsuri tehnice propuse:

32

1. Nu se va autoriza extinderea intravilanului Municipiului Miercurea Ciuc în acest trup separat prin modificarea Planului Urbanistic General , se va verifica respectarea măsurilor impuse de PUG privind utilizarea terenurilor, gradul de ocupare a terenurilor, activităţile admise şi interzise, în special în ceea ce priveşte activităţile generatoare de poluare şi perturbare (industrie, comerţ, etc.)

2. Nu se va aproba extinderea perimetrului de exploatare minieră sau utilizarea explozivilor pentru extracţie în cadrul perimetrului existent.

3. Zona importantă de traversare a drumului pentru animale, unde au avut loc mai multe accidente rutiere. Se va monta panouri de avertizare neconvenţionale pentru atenţionarea şoferilor şi se va reduce viteza maximă de circulaţie pe acest segment de drum. Se va încuraja transformarea păşunii de valoare redusă de pe marginea drumului în pădure, cu asigurarea unei făşii cu vizibilitate bună pe cele două laturi ale drumului. Nu se va aproba ocuparea zonei drumului forestier „Kis Kettes” cu rampe de încărcare a materialului lemnos.

4. Nu se va încuraja extinderea sau modernizarea pârtiei de schi „Brădeţ” pentru a ţine presiunea antropică la un nivel acceptabil urşilor.

5. Se va limita extinderea zonei construite şi a activităţilor zootehnice pe zona intersecţiei DN13A şi DJ 138A. Se va urmări respectarea reglementărilor referitoare la gestiunea deşeurilor în parcarea de pe lângă monumentul „Trei Cruci” Se vor utiliza containere rezistente la urşi.

6. Se va menţine coridorul ecologic natural generat de pârâul Hoţilor şi se va asigura îndeplinirea rolului de ecoduct a podului existent, prin interzicerea blocării a accesului animalelor către acest element de infrastructură. Zona este expusă de riscul apariţiei unor case de vacanţă sau alte construcţii ilegale.

7. Păşune naturală în stare avansată de împădurire prin regenerare spontană. Ar fi de dorit transformarea acestuia în pădure cu grad mare de permeabilitate pentru urşi. Nu se va permite construirea stânelor în această regiune. Se vor plasa indicatori rutieri de avertizare a şoferilor.

8. Nu se va autoriza extinderea zonei construite în jurul cabanei „Kalibasko”. Se va dota parcarea din faţa cabanei cu tomberoane rezistente la urşi, se va urmări golirea acestora cu regularitate. Se va asigura rolul de ecoduct a podului peste pârâul Chirui.

9. Zona cu plantaţie forestieră. Pădurea în amestec de răşinoase şi foioase care a fost plantată în anul 2009 în curând va ajunge la un grad de densitate suficientă pentru a asigura un habitat favorabil pentru urşi. În acest fel coridorul existent în momentul de faţă în zona cabanei „Kalibasko” se va extinde spre est, spre o zonă unde drumul este drept şi permite circulaţia vehiculelor cu viteză mare. Segmentul de drum va trebui dotată cu indicatori de avertizare a şoferilor.

33

7.2. Sector de drum Păngăraţ

Date generale:

Denumire: Păngăraţ

Judeţ/localitate: jud. Harghita, între Gheorgheni şi Lacul Roşu

Cod: HR009

Tip: rutier

Element de infrastructură: DN 12C



34


Segmentul de drum naţional secţionează în direcţia est-vest munţii Giurgeului, împiedicând deplasarea animalelor. Pasul Păngăraţ, fiind unul dintre puţinele locuri de trecere a Carpaţilor, este supusă unui trafic intens şi transport rutier. Zona Lacului Roşu şi Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş fiind o destinaţie turistică deosebită în zona, atrage un număr mare de turişti, mai ales în sezonul estival. Popasul turistic de pe margine drumului este un punct focal din privinţa deranjului antropic dar şi o sursă de atracţie pentru urşi, din cauza surselor de hrană. Permeabilitatea drumului poate să aibă o influenţă şi asupra faunei Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş şi asupra siturilor Natura 2000 cu aceeaşi nume.




(vehicul/oră)





554991/586487 523 46,15 7853 3104




cu vehicule*

Lup 2 1

Urs 1 3

Cervide 2 2

Mistreţ 3 1

Alte specii



35

1. Nu se va autoriza extinderea zonei popasului turistic Păngăraţ în acest trup separat prin modificarea Planului Urbanistic General al Municipiului Gheorgheni , se va verifica respectarea măsurilor impuse de PUG privind utilizarea terenurilor, gradul de ocupare a terenurilor, activităţile admise şi interzise, în special în ceea ce priveşte activităţile generatoare de poluare şi surse de atracţie pentru animale (comerţ cu alimente, etc.)

2. Se va monta panouri de avertizare neconvenţionale pentru atenţionarea şoferilor şi se va reduce viteza maximă de circulaţie pe acest segment de drum.

3. Se va încuraja transformarea păşunilor de valoare redusă de pe marginea drumului în pădure, cu asigurarea unei făşii cu vizibilitate bună pe cele două laturi ale drumului.

4. Se va păstra şi se va reconstrui fâşia de pădure aluvială de Alnus glutinosa de a-lungul părăului Belcina şi Vereschiu pentru a reduce efectul de barieră a zonei fără vegetaţie paralelă cu drumul naţional.

5. În zona campingului „Red Lake Camp” se va avea grijă deosebită la gestionarea deşeurilor menajere pentru a nu crea o sursă de atracţie pentru urşi din zonă, predispunându-le la coliziuni cu autovehicule.

6. Nu se vor plasa stâne în apropierea drumului naţional. Acestea, cu toate că pot fii o sursă de atracţie pentru prădători, pot agrava efectul de barieră a drumului naţional, mai ales prin câinii de pază şi prezenţa oamenilor.

7. Nu se vor amplasa puncte de hrănire suplimentară a vânatului în apropierea drumului.

8. Pentru a împiedica accesul cervidelor pe segmentele de drum blocate din ambele laturi prin parapeţi, garduri, etc., de pe care nu mai au cale de scăpare în cazul apropierii vehiculelor, pot fii folosite zone acoperite cu piatră spartă. Cervidele evită să calce pe acestea.

9. Repararea podeţelor existente se va face prin înlocuirea treptată a acestora cu nişte structuri cu deschidere şi înălţime suficient de mare pentru a servi ca ecoducte pentru animale de talie mijlocie sau mare.

10. Prin plasarea unor garduri animalele sălbatice pot fii dirijate să traverseze drumul naţional în locurile unde riscul coliziunilor este redusă, şoferii au vizibilitate suficientă să evite lovirea animalelor.

11. Cadavrele animalelor lovite de vehicule trebuie să fie colectate în timp de pe marginea drumului, pentru a nu constitui o sursă de atracţie pentru carnivore mari. În activitatea de depistare a acestora trebuie să fie implicate şi gestionarii fondurilor cinegetice din zonă.

7.3. Sector de drum Secu - Creanga

36

Date generale:

Denumire: Secu - Creanga

Judeţ/localitate: jud. Harghita, între Topliţa şi Borsec

Cod: HR006

Tip: rutier

Element de infrastructură: DN15




Segmentul de drum naţional secţionează unul dintre cele mai mari zone cu vegetaţie forestieră din zona de acţiune a Proiectului, în direcţia est-vest, creând astfel o barieră ecologică în calea

37

mişcării animalelor sălbatice între munţii Bistriţei şi munţii Giurgeului. Pe acest drum se desfăşoară un trafic intens în tot parcursul anului, dar mai mult în sezonul turistic, implicând şi un intens transport de mărfuri cu mijloace de transport grele. Pentru a proteja acest segment al DN 15 şi a păstra permeabilitatea acestuia a zona fost desemnată ca sit Natura 2000 sub denumirea „Topliţa-Scaunul Rotund Borsec” cod. ROSCI0252. Zona este ameninţată şi prin extinderea zonelor construite.




(vehicul/oră)





535765,607427 425 49,05 7719 6585




cu vehicule*

Lup 2 1

Urs 1 2

Cervide 1 3

Mistreţ 1 2

Alte specii



38

1. Nu se va autoriza extinderea zonei turistice Topliţa - Secu în acest trup separat prin modificarea Planului Urbanistic General al Municipiului Topliţa , se va verifica respectarea măsurilor impuse de PUG privind utilizarea terenurilor, gradul de ocupare a terenurilor, activităţile admise şi interzise, în special în ceea ce priveşte activităţile generatoare de poluare şi surse de atracţie pentru animale (comerţ cu alimente, etc.)

2. Nu se vor autoriza construcţii de ori ce fel în zonele cheie pentru permeabilitate, în special între km189 şi km193, se va acţiona imediat în cazul construcţiilor, gardurilor ilegale în aceste zone.


4. Se va controla activitatea comercianţilor de produse apicole de pe marginea drumului naţional, cu atenţie deosebită la deşeuri apicole care pot constitui o sursă de atracţie pentru urşi.

5. În locurile de parcare vor fi amplasate containere pentru deşeuri tip „bear-proof”, se va verifica modul de utilizare a acestora.

6. În zona turistică Secu şi a Pensiunii Vanda se va avea grijă deosebită la gestionarea deşeurilor menajere pentru a nu crea o sursă de atracţie pentru urşi din zonă, predispunându-le la coliziuni cu autovehicule.


8. Pentru a împiedica accesul cervidelor pe segmentele de drum blocate din ambele laturi prin parapeţi, garduri, etc., de pe care nu mai au cale de scăpare în cazul apropierii vehiculelor, pot fii folosite zone acoperite cu piatră spartă. Cervidele evită să calce pe acestea.




7.4. Sector de drum Tuşnad Băi - Vârghiș

39

Date generale:

Denumire: Tuşnad Băi - Vărghiş

Judeţ/localitate: jud. Harghita, între Tuşnad Sat şi Tuşnad Băi

Cod: HR035

Tip: rutier

Element de infrastructură: DN 12




40

Zona este situată de a lungul drumul naţional DN 12 între localitatea Tuşnad Băi din judeţul Harghita şi localitatea Bixad din judeţul Covasna. Asigură conectivitatea între siturile Natura 2000 „Herculian” ROSCI000000 şi „Ciomad-Balvanyos” ROSCI0000, respectiv „Tinovul Mohoş – Lacul Sfânta Ana” ROSCI0248. Este o zonă tipică pentru cumularea efectului de barieră a diferitelor structuri antropice şi naturale cum sunt: drum naţional cu trafic intens, cale ferată, curs de apă, zona locuită, zone îngrădite, situri de extracţii miniere. Este o zonă extrem de expusă la conflicte între om şi urşii, precum şi la accidente rutiere şi feroviare cauzate de urşi.




(vehicul/oră)





567668/517993 438 69,13 7458 5231




cu vehicule*

Lup 2 2

Urs 2 3

Cervide 2 3

Mistreţ 3 2

Alte specii



1. Locaţia depozitului de deşeuri a oraşului. Acesta a constituit un punct de atracţie pentru urşi pentru o perioadă îndelungată, animalele s-au obişnuit să vină aici pentru hrană. Un

41

număr mai redus de animale vine în mod regulat aici chiar şi după închiderea acestui depozit ce a avut loc în anul 2009. Pentru prevenirea habituării acestora trebuie verificată cu regularitate respectarea interdicţiei de depozitare a deşeurilor.

2. Zona cu vegetaţie abundentă de la intrarea în localitate, în jurul staţiei de alimentare cu carburanţi, unde a avut loc accident mortal prin coliziune cu autovehicule. Acest culoar de trecere încă este liberă de construcţii şi ar trebui să fie păstrată în această stare pentru a asigura o oportunitate pentru urşi de a traversa drumul naţional în afara localităţii. Tronsonul de drum cu vizibilitate redusă trebuie dotată cu mijloace de avertizare a şoferilor de prezenţa urşilor, sau viteza maximă legală să fie redusă.

3. Zona de traversare a drumul naţional între staţia de carburanţi Petrom şi gara CFR. Pădurea fiind foarte aproape de drum urşii pot să ajungă până aici fără să intră în contact cu zonele locuite. Zona ar trebui dotată cu mijloace de împiedicare a accesului urşilor pe partea carosabilă care poate să fie un gard electric de exemplu, amplasat în pădure. Containerele de depozitare a deşeurilor menajere din faţa gării au fost protejate prin împrejmuire, acesta însă nu împiedică în totalitate accesul urşilor la hrană. Acestea ar trebui să fie schimbate în containere îngropate sau de alt tip rezistent la urşi.

4. Zona împădurită la ieşirea din Tuşnad Băi unde ar trebui conservată culoarul de trecere a animalelor. Nu este indicată autorizarea construcţiilor în această zonă. Pe păşunea din apropiere este instalată în fiecare an o stână pentru oi. Prezenţa câinilor de pază are un efect de barieră pentru majoritatea exemplarelor de urşi, amplasarea stânei trebuie să fie aleasă cu grijă.

5. Zona carierei de piatră cu efect de barieră absolută. Nu este indicat extinderea perimetrului de exploatare existent.

6. Zona carierei de piatră cu efect de barieră absolută. Nu este indicat extinderea perimetrului de exploatare existent.

7. Culoar de trecere a urşilor cu vegetaţie naturală, confluenţa a trei pâraie cu râul Olt, care constituie trasee de deplasare printre terenurile agricole cu parcele mici. În această locaţie au avut loc accidente feroviare multiple în perioada de implementare a proiectului. Pentru a preveni aceste incidente tronsonul de cale ferată ar trebui dotată cu mijloace optice, sonore sau olfactive de îndepărtare a animalelor.

42

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

43

7.5. Sector de drum Petru Vodă

Date generale:

Denumire: Petru - Vodă

Judeţ/localitate: jud. Neamţ, între Petru Vodă şi Pluton

Cod: NT028

Tip: rutier

Element de infrastructură: DN 15B



44


Segmentul de drum naţional DN 15B între localităţile Petru Vodă şi Pluton intersectează principalul culoar de mişcare a lupilor şi a altor specii de animale între Munţii Tănişoarei şi Munţii Bistriţei. Această zonă împădurită relativ nefragmentată asigură conectivitatea spre Parcul Natural Vânători Neamţ şi situl natura 2000 cu aceeaşi denumire ROSCI0270. Traficul rutier pe acest de segment de drum est încă relativ redus, dar cu dezvoltarea economică a regiunii va creşte în intensitate.




(vehicul/oră)





- - - - 4222




cu vehicule*

Lup 1 1

Urs 1 2

Cervide 1 2

Mistreţ 1 2

Alte specii


45


1. Nu se va autoriza extinderea zonelor construite în această zonă, se va verifica respectarea măsurilor impuse de PUG privind utilizarea terenurilor.

2. Se va replanta vegetaţia forestieră distrusă în urmă realizării podului de la borna kilometrică 12. Prin construirea unor garduri vii se poate dirija animalele sălbatice să utilizeze acest element de infrastructură ca subducţiune pentru a traversa drumul naţional în condiţii de siguranţă totală. Platforma de parcare în această zonă nu este bine venită, utilizarea acestuia in mod intensiv nu este de dorit. Nu se va autoriza alte activităţi în aceasta zonă: comerţ ambulant cu alimente, obiecte artizanale, miere, etc.


4. În zona campingului „Popasul Petru Vodă” se va avea grijă deosebită la gestionarea deşeurilor menajere pentru a nu crea o sursă de atracţie pentru urşi din zonă, predispunându-le la coliziuni cu autovehicule.





46

7.6. Sector de drum Ojdula - Greşu

Date generale:

Denumire: Ojdula - Greşu

Judeţ/localitate: jud. Covasna/Vrancea, între Ojdula şi Greşu

Cod: VR018

Tip: rutier

Element de infrastructură: DN 2D




47

Tronsonul de drum naţional DN2D secţionează în direcţia est-vest lanţul Munţilor Vrancei. Pe partea dinspre judeţul Covasna este inclus în situl Natura 2000 ROSCI013 „Oituz – Ojdula” iar segmentul din judeţul Vrancea este inclus în situl Natura 2000 „Putna Vrancea” precum şi în Parcul Natural Putna Vrancea. În urma reabilitării şi modernizării efectul de fragmentare şi de barieră a drumului a fost amplificat, atât prin intensitatea mult mai mare a traficului, creşterea considerabilă a vitezei medii a vehiculelor dar şi prin elemente de infrastructură rutieră ce au fost construite.




(vehicul/oră)





606364/496747 214 43,33 3661 2207




cu vehicule*

Lup 1 1

Urs 1 1

Cervide 1 2

Mistreţ 1 2

Alte specii



48

1. Se vor monta panouri de avertizare neconvenţionale pentru atenţionarea şoferilor şi se va reduce viteza maximă de circulaţie pe acele segmente de drum, care se intersectează cu rutele de mişcare a vânatului sau în zonele cu vizibilitate redusă unde riscul coliziunii autovehiculelor cu animale sălbatice este ridicat.

2. Se vor amenaja goluri în balustrada metalică din marginea drumului, acolo unde acesta are o lungime mare. Aceste goluri de 2-3 m lățime plasate în locurile bine gândite nu afectează funcţia de protecţie a balustradei dar contribuie la creşterea permeabilităţii drumului. Prin asigurarea căilor de scăpare pentru animale ajunse pe carosabil pot contribui la reducerea frecvenţei coliziunilor.

3. În locurile de parcare vor fi amplasate containere pentru deşeuri tip „bear-proof”, se va verifica modul de utilizare a acestora.


5. Pentru a împiedica accesul cervidelor pe segmentele de drum blocate din ambele laturi prin parapete, garduri, etc., de pe care nu mai au cale de scăpare în cazul apropierii vehiculelor, pot fii folosite zone acoperite cu piatră spartă. Cervidele evită să calce pe acestea.




49

7.7. Sector de drum Oituz

Date generale:

Denumire: Oituz

Judeţ/localitate: jud. Covasna, pasul Oituz

Cod: BC019

Tip: rutier

Element de infrastructură: DN 11



50


Tronsonul de drum cu trafic rutier de intensitatea cea mai mare dintre cele evaluate în cadrul Proiectului WolfLife, fiind unul dintre cele mai importante căi de comunicare între Transilvania şi Moldova. Segmentul de drum intersectează culoarul format din lanţul siturilor Natura 2000 Putna – Vrancea, Oituz-Ojdula, Creasta Nemirei, Nemira-Lapoş şi Tinovul Apa Lină-Honcsok, desemnate în special cu scopul asigurării unei conectivităţi între zonele naturale cele mai valoroase din regiune.




(vehicul/oră)





609299/513123 572 59,86 10908 7432




cu vehicule*

Lup 2 1

Urs 1 3

Cervide 2 2

Mistreţ 2 2

Alte specii


51



2. Nu se va autoriza extinderea zonelor construite în zona Popasului Turistic Poiana Sărată, se va verifica respectarea măsurilor impuse de PUG privind utilizarea terenurilor. Se va urmări gradul de ocupare a terenurilor, activităţile admise şi interzise, în special în ceea ce priveşte activităţile generatoare de poluare şi perturbare (industrie, comerţ, etc.)


4. Se va analiza dacă mai este motivată existenţa drumului neamenajat care este paralel cu drumul naţional pe o lungime de apr. 2,5 km între valea părăului Caraslău şi Poiana Sărată. Acest drum probabil s-a menţinut pe traseul vechi a drumului naţional, înainte de modernizare a acestuia şi poate contribui la efectul de barieră a infrastructurii de transport.




52

7.8. Tronson CF Greţeş

Date generale:

Denumire: Greţeş

Judeţ/localitate: jud. Harghita, între Sândominic şi Izvorul Mureşului

Cod: HR031

Tip: feroviar

Element de infrastructură: magistrala princ. 400



53


Magistrala feroviară principală 400 şi drumul naţional DN12 între Sândominic şi Izvorul Mureşului, în zona vârfului Greţeş. Asigură conectivitatea între siturile Natura 2000 din Munţii Harghita (Harghita Mădăraş) şi siturile şi zone centrale din Munţii Giurgeu şi Hăşmaş. Zonă cu bariere ecologice cu efecte cumulate (drum naţional, cale ferată, elemente de infrastructură feroviară). Efectele negative ale traficului intens pe drumul naţional sunt agravate prin presiunile antropice create de zonă turistică la Izvorul Mureşului.

Intensitatea traficului pe DN12 :



(vehicul/oră)





556638/569529 426 57,84 7253 5231




cu vehicule*

Lup 2 2

Urs 2 3

Cervide 2 3

Mistreţ 3 1

Alte specii


54


1. Nu se va autoriza extinderea zonei construite în zona km110+900, gradul de ocupare a terenurilor, activităţile admise şi interzise, în special în ceea ce priveşte activităţile generatoare de poluare şi perturbare (industrie, comerţ, etc.)

2. Se vor monta mijloace de îndepărtare a animalelor sălbatice din apropierea căii ferate la sosirea trenului. Acestea pot fii mijloace optice pentru a reflecta în lateral lumina farurilor locomotivei sau sisteme complexe, automatizate de semnalizare.

3. Se va monta panouri de avertizare neconvenţionale pentru atenţionarea şoferilor de pe drumul naţional DN12 şi se va reduce viteza maximă de circulaţie pe acele segmente de drum, care se intersectează cu rutele de mişcare a vânatului sau în zonele cu vizibilitate redusă unde riscul coliziunii autovehiculelor cu animale sălbatice este ridicat.

4. Zona subtraversării a căii ferate de către drumului neamenajat trebuie să fie amenajată ca acesta să fie utilizată şi de către animalele sălbatice. Acest scop se poate asigura prin plantarea unei perdele vegetale în jurul acestuia, împiedicarea realizării construcţiilor sau gardurilor care să împiedice accesul, interzicerea plasării stânelor în apropierea acestuia, etc.

5. Transformarea fâneței din versantul estic a văii în păşune ar contribui la scăderea gradului de permeabilitate a drumului şi a căii ferate prin prezenţa câinilor de pază şi a personalului. Acest lucru nu este de dorit.

6. În locul de parcare vor fi amplasate containere pentru deşeuri tip „bear-proof”, se va verifica modul de utilizare a acestora.

7. Nu se vor amplasa puncte de hrănire suplimentară a vânatului în apropierea căii ferate sau a drumului naţional.

8. Prin plasarea unor garduri animalele sălbatice pot fii dirijate să traverseze calea ferată şi drumul naţional în locurile unde riscul coliziunilor este redusă, şoferii au vizibilitate suficientă să evite lovirea animalelor.


10. Cadavrele animalelor lovite de tren sau autovehicule trebuie să fie colectate în timp de pe marginea drumului, pentru a nu constitui o sursă de atracţie pentru carnivore mari. În activitatea de depistare a acestora trebuie să fie implicate şi gestionarii fondurilor cinegetice din zonă.

55

7.9. Tronson CF Livezi

Date generale:

Denumire: Livezi

Judeţ/localitate: jud. Harghita, între Livezi şi Lunca de Sus

Cod: HR032

Tip: feroviar

Element de infrastructură: mag sec. 501



56


Tronsonul de magistrală feroviară secundară 501 secţionează lanţul muntos Munţii Ciucului, îngreunând deplasările nord-sud a animalelor. Constituie limita sudică a Sitului Natura 2000 „Munţii Ciucului” ROSCI0033. Efectul de barieră a căii ferate este agravată printr-o serie de infrastructuri anexe, parapete din beton, gard de protecţie, etc.




cu vehicule*

Lup 1 2

Urs 1 3

Cervide 2 2

Mistreţ 2 2

Alte specii



1. Nu se va autoriza nici o construcţie, proiect sau activitate care să blocheze mişcarea animalelor sălbatice sub viaductul „Caracău”, nici cele care împiedică accesul acestora în zona viaductului. Nu se va defrişa vegetaţia în zona viaductului.

2. Nu se va aproba plasarea stânelor în zona viaductului. 3. Se va păstra intactă zona deasupra tunelului de cale ferată între Livezi şi

Lunca de Sus, Valea Gârbea. În această zonă se va încuraja transformarea fânețelor tradiţionale îngrădite în zone împădurite cu scopul de a încuraja animalele sălbatice să traverseze calea ferată în condiţii de siguranţă.

4. Se va reduce viteza trenurilor în zonele critice din privinţa coliziunii cu animale sălbatice. Aceste zone sunt în special acele segmente a tronsonului care au vizibilitate redusă din cauza curbelor. Sunt foarte periculoase acele

57

zone, unde animalele pot fii blocate pe cale ferată prin parapete de beton şi balustrade.

5. Nu se va permite plasarea de puncte de hrănire suplimentară a vânatului în apropierea căii ferate.

6. Cadavrele animalelor lovite de tren trebuie să fie colectate în timp de pe marginea căii ferate, pentru a nu constitui o sursă de atracţie pentru carnivore mari. În activitatea de depistare a acestora trebuie să fie implicate şi gestionarii fondurilor cinegetice din zonă.

58

7.10. Tronson CF Malnaş - Bixad

Date generale:

Denumire: Malnaş - Bixad

Judeţ/localitate: jud. Covasna, între Malnaş şi Bixad

Cod: CV016

Tip: feroviar

Element de infrastructură: mag. princ. 400



59


Magistrala feroviară 400 şi DN12 între Malnaş şi Bixad. Asigură conectivitatea între siturile Natura 2000 Herculian şi Ciomad-Balvanyos, respectiv Mohoş-Sfânta Ana. Este o zonă extrem de expusă la conflicte între om şi urşii, precum şi la accidente rutiere şi feroviare cauzate de urşi.

Intensitatea traficului pe DN12:



(vehicul/oră)





567668/517993 383 49,05 7304 4602




cu vehicule*

Lup 2 1

Urs 1 3

Cervide 2 2

Mistreţ 3 1

Alte specii



1. Nu se va aproba extinderea perimetrului de exploatare minieră sau utilizarea explozivilor pentru extracţie în cadrul perimetrului existent.

2. Nu se va autoriza extinderea intravilanului localităţilor Bixad, Micfalău, Malnaş Băi şi Malnaş de a lungul căii ferate prin modificarea Planurilor Urbanistice Generale , se va verifica respectarea măsurilor impuse de PUG privind utilizarea

60

terenurilor, gradul de ocupare a terenurilor, activităţile admise şi interzise, în special în ceea ce priveşte activităţile generatoare de poluare şi perturbare (industrie, comerţ, etc.)

3. Nu se va autoriza extinderea zonelor miniere de la Malnaş Băi şi de la Bixad. Nu se vor permite activităţi de exploatare sau transporturile după lăsarea serii. Se va verifica în mod regulat respectarea normelor tehnice stabilite în actele de reglementare a exploatărilor privind nivelul zgomotului emis.

4. Se va reduce viteza trenurilor în zonele critice din privinţa coliziunii cu animale sălbatice. Aceste zone sunt în special acele segmente a tronsonului care au vizibilitate redusă din cauza curbelor. Sunt foarte periculoase acele zone, unde animalele pot fii blocate pe cale ferată prin parapete de beton şi balustrade.

5. Se vor plasa mijloace de gonire a animalelor sălbatice din raza căii ferate în zonele în care vizibilitatea este redusă.

6. Cadavrele animalelor lovite de tren sau autovehicule trebuie să fie colectate în timp de pe marginea căii ferate sau a drumului, pentru a nu constitui o sursă de atracţie pentru carnivore mari. În activitatea de depistare a acestora trebuie să fie implicate şi gestionarii fondurilor cinegetice din zonă.

7. Se vor urmări cu atenţie depozitările de deşeuri menajere ilegale în apropierea căii ferate. Aceste depozite ilegale vor fi desființate imediat după ce au fost depistate.

8. Se vor stabili zone de trecere a animalelor peste cale ferate în condiţii de siguranţă. Acestea trebuie localizate ținând cont de condiţiile de teren existente, căile tradiţionale de mişcare a animalelor, rezultatele analizelor GIS, etc. Animalele sălbatice pot fii ghidate spre aceste zone prin garduri, plantarea perdelelor forestiere, etc. şi trebuie să include măsuri de evitarea coliziunilor (reducerea vitezei trenurilor, mijloace de avertizare a conducătorului, etc.)

61

7.11. Tronson CF Sovata - Praid

Date generale:

Denumire: Sovata Praid

Judeţ/localitate: jud. Harghita, între Praid şi Sovata

Cod: HR034

Tip: feroviar

Element de infrastructură: mag. sec. 308



62


Magistrala feroviară secundară 308 şi drumul naţional DN 13A între Praid şi Sovata. Asigură conectivitatea între Munţii Gurghiului şi Dealurile Târnavei Mici, utilizat mai ales în parcursul deplasărilor sezoniere între locurile de iernat şi zonele de hrănire din altitudini mai joase. Zonă cu bariere ecologice cu efecte cumulate (drum naţional, cale ferată, râul Târnava Mică).

Intensitatea traficului pe DN13A:



(vehicul/oră)





507259/562799 383 49,05 7304 4602




cu vehicule*

Lup 2 1

Urs 1 3

Cervide 2 2

Mistreţ 3 1

Alte specii


63


1. Nu se va autoriza extinderea zonei construite între Sovata şi Praid, gradul de ocupare a terenurilor, activităţile admise şi interzise, în special în ceea ce priveşte activităţile generatoare de poluare şi perturbare (industrie, comerţ, etc.)


3. Se va monta panouri de avertizare neconvenţionale pentru atenţionarea şoferilor de pe drumul naţional DN13A şi se va reduce viteza maximă de circulaţie pe acele segmente de drum, care se intersectează cu rutele de mişcare a vânatului sau în zonele cu vizibilitate redusă unde riscul coliziunii autovehiculelor cu animale sălbatice este ridicat.

4. În locul de parcare vor fi amplasate containere pentru deşeuri tip „bear-proof”, se va verifica modul de utilizare a acestora.





64

7.12. Tronson CF Sălard

Date generale:

Denumire: Sălard

Judeţ/localitate: jud. Mureş, între Lunca Bradului şi Androneasa

Cod: HR002

Tip: feroviar

Element de infrastructură: mag. princ 400



65


Efectul negativ a tronsonului magistralei feroviare principale nr. 400 este agravată prin efectul cumulativ a drumului naţional DN15 şi a răului Mureş. Segmentul este inclus în Parcul natural defileul Mureşului şi situl Natura 200 „Călimani Ghiurghiu”.

Intensitatea traficului pe DN 15:



(vehicul/oră)





266 44,45 5073 6585




cu vehicule*

Lup 2 1

Urs 1 3

Cervide 2 2

Mistreţ 3 1

Alte specii




66

2. Se va monta panouri de avertizare neconvenţionale pentru atenţionarea şoferilor de pe drumul naţional DN15 şi se va reduce viteza maximă de circulaţie pe acele segmente de drum, care se intersectează cu rutele de mişcare a vânatului sau în zonele cu vizibilitate redusă unde riscul coliziunii autovehiculelor cu animale sălbatice este ridicat.

3. Se va păstra intactă zona deasupra tunelului de cale ferată din apropierea localităţii Sălard. În această zonă se va păstra intactă zona împădurită cu scopul de a încuraja animalele sălbatice să traverseze calea ferată în condiţii de siguranţă. Pe drumul naţional din zona tunelului se va reduce viteza de circulaţie a vehiculelor prin amplasarea panourilor de avertizare a șoferilor. Nu se va tăia vegetaţia forestieră din albia râului Mureş, nu se vor aproba lucrări hidrotehnice care să împiedice traversarea râului de către animale (ziduri de protecţie, regularizări de albie care să creeze maluri abrupte, etc.)

4. În locul de parcare vor fi amplasate containere pentru deşeuri tip „bear-proof”, se va verifica modul de utilizare a acestora, în special în ceea ce priveşte golirea regulată a acestora.



7. Se vor amenaja goluri în balustrada metalică din marginea drumului, acolo unde acesta are o lungime mare. Aceste goluri de 2-3 m lățime plasate în locurile bine gândite nu afectează funcţia de protecţie a balustradei dar contribuie la creşterea permeabilităţii drumului naţional DN 15 . Prin asigurarea căilor de scăpare pentru animale ajunse pe carosabil pot contribui la reducerea frecvenţei coliziunilor.


67

8. Bibliografie

Ardeleanu, A.D., Mirea, I., 2009, Modelarea GIS a unei reţele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabilă – ghid practic, Editura Silvică, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice

Anděl, P., Mináriková, T. and Andreas, M. (eds.) 2010: Protection of Landscape Connectivity for Large Mammals. Evernia, Liberec, 134 pp

Bier, P., Majka, D. and Jenness, J., 2007. Conceptual steps for designing wildlife corridors. pp. 1-90. Corridordesign.org

Bier, P., Majka, D. and Jenness, J., 2007a. CorridorDesigner ArcGIS Toolbox Tutorial. Pp 1-25. Corridordesign.org

Maanen, E., Predoiu, G., Klaver, R., Soule, M., Popa, M., Ionescu, O., Jurj, R., Neguş, Ş., Ionescu, G., Altenburg, W., 2006, Safeguarding the Romanian Carpathian ecological network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultans , Veenwouden, The Netherlands. ICAS Wildlife Unit, Brasov, Romania.

Nistorescu M., Doba A., Sîrbu, I., Moţ, R., Papp, C. R., Nagy, A. A., Sos, T., 2016, Ghid de bune practici pentru planificarea şi implementarea investiţiilor din sectorul infrastructură rutieră, Asociaţia „Grupul Milvus” Bucureşti

Nistorescu M., Doba A., Sîrbu, I., Moţ, R., Papp, C. R., Nagy, A. A., Sos, T., 2016, Ghid de bune practici pentru planificarea şi implementarea investiţiilor din sectorul infrastructură rutieră, Asociaţia „Grupul Milvus” Bucureşti

Predoiu, G., Maanen, E., 2003, Building a regional ecological network in the Carpathians, based on key habitats for large carnivore (wolfes, bears and lynx), Editura Silvică, Anale I.C.A.S, 46(1): 197-206

pentru permeabilizarea drumurilor existente - wolflife.eu · 3 1. Introducere Un statut de...

Documents

Transcript of pentru permeabilizarea drumurilor existente - wolflife.eu · 3 1. Introducere Un statut de...