OnIy aDukeWiIIDoSabrina Jeffries

Copyright @ 2006 Deborah Gonzales

Edi$e publicati pentru prima dati de Pocket Books,

o divizie Simon & Schuster, Inc.

#**\Atraa,

AIma estemarci inregistrati a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.272, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021319 63 93;0752101777

P entr u iub ir e a unui duc e

Sabrina Jeffries

Copyright @ 2019 GruP Media Litera

pentru versiunea in limba rominiToate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactor: Mira Velcea

Corector: PiunilaAnaCopertd: Flori Zahiu

Tehnoredactare Ei prepress: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

JEFFRIES, SABRINA

Pentru iubirea unui duce / Sabrina Jeffries

trad.: Graal Soft - Bucuregti: Litera, 2019

ISBN 978-606-33-371&5

L Fuiorea, Doina (trad.)

827.1L1(73)-31=135.1

Pen*a afrrro./

tt/l/t// dnccTraducere din limba engleza

Doina Fuiorea

SnnRINA IEFFRIES

!trEna@2019

Capitofuf t

Aprilie 782L, Londra

Dragul meu vdr Michael,

iI cunogtipe ducele de Foxmoor, care arevenitrecentinAnglia?Am auzit atdteapovegti diferite despre scandalullegat de plecarealui, incdt nu gtiu ce sd mai cred. Lady Draker gi Louisa, sora luiLord Draker, cele mai afectate doudlady nu spun nimic despre asta.Ducele a pomenit despre acest lucru tn preajma altor domni?

Cu drag, a ta

Charbtte

Nu se schimbase nimic de gapte ani.

$i totul era schimbat.Simon Tremaine, duce de Foxmoor, stitea in balconul de granit

de deasupra gridinilor surorii lui, Regina, si studia atent oaspe{ii.Poate el era pur gi simplu diferit. inainte de numirea in funcqia de

guvernator general al Indiei, ar fi gtiut cu precizie cum si se descurcela acea intrunire a celei mai strilucite qi mai bune pirfi din inaltasocietate englezeascd.

Acum, se simfea ca un striin in propria fari.Un scArfiit ii risuni in urechea stAngi, reamintindu-i ci nu era

singurul striin. Se intinse si-gi scarpine pe burtici maimufa, anima-lul lui de companie.

- Da, Raji, petrecerile de aici sunt foarte diferite de cele de la Casa

Parlamentului din Calcutta, nu-i aga?

Nici o orchestri indigeni care sd cinte cu entuziasm mai multdecAt cu talent, nici o supi cu sos bogat de curry gi ardei iute, nici unpalmier tropical plin de nuci de cocos. .A,ici, erau doar harpigti profe-sionigti, sosuri franfuzegti gi un gard viu din tisi subliniat de straturide ciubofica-cucului.

-

sa1rina !ffies

-$i o suiti de chipuri noi de asociat unor nume, o suiti de membri

noi ai parlamentului de evaluat la acea petrecere a zilei de naftere a

fiului bastard al regelui.

- Regina a, fi pirtut si mi atenli oneze -dacd

voia si invite pe fie-

care blitemat de parlamentar din regat la petrecerea solului ei' iispuse el lui Raji. S-unt surprins ci Draker a.permis aqa ceva' Era o

*"*" cind gi-ar fi baricadat rhogia in fala aduniturii de aici'

Simon porni spre treptele care duceau, in grddinile luminate

de felinare, apoi incremeni cAnd privirea lui lungi aterizipe femeia

cu pirul negru care stitea aproape de capitul treptelor'

Louisa lf,orth, sora lui Draker. Care era tot fiica nelegitimi a rege-

lui. $i chiar femeia care pusese ca,el si fie exilat in India'- lLgr" explicase foaite limpede cum cumnata ei avea si' fie la pe-

treceri, dar se se aqtepte ca Louisa si participe 9i si o vadi in carne

gi oase erau totugi doui lucruri total diferite'in special cAnd ea arita aga.

Ca reaclie la tensiunea neaqteptati a stipinului lui' Raii clanpni

din dinfi. Simon incuviinli din cap.

-Da, inainte era drigufi. Dar acum"'

CAndva in anii petrecuii in striinitate, tinira nevinovati 9i ciu-

dati care ii bAntuise viseleinflorise intr-o frumusefe rafinati'

Simon gemu. De ce anii inutili petreculi pe-piala de cisitorie nu-i

afectaseri-ochii ca nigte bijuterii sau rasul strdlucitor? De ce mesele ei

bogate de la curte nu-i transformaseri silueta ademenitoare intr-una

coipolenti? Nu era cAtugi de pulin corpolenli, la naiba cu ea!

bar diferiti, da' Trisiturile ei de om de la far6' proaspete-' erau

acum educate si arate rezervate. chiar rochia de seari, de culoarea

porlelanului albastru, era discreti, un truc feminin de o eleganli ti-.rrti, ."ru doar ii sugera intreaga bogifie a formelor' $i buclele de

fetiEcani disperuseri, inlocuite-fiind de un vArtej sofisticat de bucle

negre care implorau si fie desprinse 9i sirutate"'"La

naiba! ium de indriznea si-l mai afect eze aga? Bunicul lui s-ar

fi risucit in mormAnt. Dupi purtarea lui nesibuiti fali de ea' bi-

trAnul conte de Monteith fusese negru de furie' Simon nu avea si

uite niciodati ce ii spusese la ultima lui viziti inainte de plecarea

spre India.-' ,g,to ci o si te dovedegti la fet de lipsit de valoare ca tatil tiu, ur-

mirind plicerea inaintea datoriei' N-ai invilat nimic din pregitirea

*""1 Egii prea mult sclavul pasiunilor tale ca si guvernezi weodati

cu succes o !ari."

B

-

gentru tubirea uru.ri, f,uce-La naiba cu el 9i cu ,,pregdtirea" lui. Simon demonstrase in India

cd bunicul matern se ingelase, c6ci, cu excep$a gafei de la Poona,guvernase cu pricepere. Iar acum, avea si-i demonstreze birbatuluici se ingelase gi in privinqa Angliei - cu sau fdri Louisa. igi doreadoar ca bunicul Monteith si nu fi murit inainte de a fi fost martor latriumful lui Simon.

Raji dansa firi odihni pe umdrul lui, gi Simon mAngAie umirulmaimufei ca si o linigteasci.

- Da, impielifatule. Este cel mai bine si ne aliturim mulgimii ina-inte si mi vadi careva, in special domnigoara North, cum md holbezca un indian flimAnd care admiri un bol de orez.

Merse cu pagi mari inspre sciri.- Excelenfd!Simon se intoarse si vadi un slujitor care se grdbea de-a lungul

galeriei.

- Milady mi-a spus si am griji de dumneavoastri, zise berbatulcind il ajunse din urmi pe Simon. Excelenla Sa a cerut sd vd intAlniliimediat in gridina de trandafiri.

La naiba, altcineva pe care nu voia si-l vadi. Corespondenlalui Simon cu fostul lui prieten se limitase la afaceri guvernamen-tale indiene.

- Ce doregte Excelenfa Sa?

Slujitorul clipi.- N... nu gtiu. Am fost trimis doar si vi chem. El se uiti la Raji cu

prudenfi. Si vi pun mai intAi animalul in cugca lui?- Raji a luat parte la peste treizeci de baluri in India. O si fie bine.

Simon il lisi pe slujitor sI plece. Spune-i Excelenlei Sale ci o si mdalitur numaidecAt.

-Foarte bine, domnule, spuse slujitorul, pirAnd evident nelinig-tit cAnd pleci gribit.

Lui Simon nu-i pisa. Regele n-avea decit si agtepte, aga cum ilficuse el pe Simon sd agtepte in tofi anii aceia, ca si-gi continue ca-

riera politici.Cobori scirile, doar pentru a-qi da seama ci drumul lui era blocat

de Louisa gi de doamna in vArsti cu care discuta. Dumnezeule mare,eraLady Trusbut. Era in stare si o recunoascd oriunde pe baroanaiubitoare de pisiri. Nimeni altcineva n-ar fi purtat un evantai gi o gen-tuld cu pene, fare a mai men$ona obignuitele pene de pe rochia deseari gi din coafuri, care o ficeau si arate mai mult ca un vinzitorde pisdri decAt ca sofia unui influent membru al Camerei LornTor.

-

sa6r{na!ffies*CAnd harpigtii incepuri si interpreteze o noui piesd 9i Lady Trus-

but igi intoaise capul si asculte, el observi cd purta chiar un piun

artificial amplasat ingenios in...

La naiba, Raji!Chiar cAnd Simon se gAndi la asta, se repezi spre animalul de

companie, dar Raji alerga deja pe sciri dupi singurul lucru care

il puiea face si devini neastimpirat' PisirileJalse'

Cu multi voioqie, Raji se urci pe spatele lui Lady Trusbut 9i se

cufundi in coafura ei dupi ceea ce credea el cd era o jucirie' Simon

se repezi dupi el blestemAnd, tresirind cAnd Lady Trusbut tip1"' 9i

continui selipe in timp ce Raji ficu un salt in capul ei' tri'gAnd pu-

ternic de ornamentul atagat de pirul lui Lady Trusbut'

- Raji, nu! porunci el, dar vocea lui fu complet acoperiti de oaspe-

lii panicafi care alegau si o ajute.' intre timp, Louisa incercd si convingi maimu,ta sd-i vini inbrafe'

in weme c" iady Trusbut se cufundase intr-un fel de incantafie:

-Ia-l de pe mine... Ia-l de pe mine"' Ia-l de pe mine"'

-Raji, vino aici! lipi Simon in timp ce se apropia de ele' -

Deastidati,atAtanimalulluidecompanie,cAtgiLouisailauzrp'Totugi, Raji il ignori, dar Louisa nu' Capul ei se intoarse' cu ochii

plini de o uluire Lecitoare. Apoi, trisiturile i se destinseri sub o

masci netulburati.- ingeleg ci aceasti creaturi ili aparfine'_Mi" fama ci da. se uiti furios la animalul lui de companie.

Da-te jos in clipa asta, neisprivitule!Simon se intinse dupa e1, dar Raji se didu mai in spate' luAnd cu

el piunul gi scofAnd un alt lipit de la Lady Trusbut' Pentru o maimu-

;a, na;i poseda un sim! bine dezvoltat al instinctului de conservare''

- inrautalegti lucrurile, Excelenfi' se teme de tine' - .

-Slngurul iucr,, de care ii este teami este si piardi pasdrea aia

blestemlti, ribufni Simon, iritat ci ea putea si-l numeasci "Exce-lenfd", de Parcd erau striini.

-Vai de mine, vai de mine! Lady Trusbut se apuci de cap' apoi

lipi cAnd Raji scormoni mai tare. Nu trebuie si lisagi creatura aia sd

distruga paunul meu favorit!

- gltu i" reguli, spuse Louisa. Sunt sigurd ca putem gisi altceva

ce si distruge. Ea arunce o privire in jur, apoi apuci o cupi-de la

un lacheu care trecea. Dupi ce-gi inmuie degetul in punci' il linudeasupra maimufei. Oh, miroase asta, Raji' Nu miroase delicios?

10

-

Pentru iubirea u.nui duce-

Louisa bau din cupi gi z?trr'bi larg, cu degetul mai aproape de mai-mufi. Mmm, este foarte dulce.

Raji se apleci suficient de aproape pentru a-i linge degetul, intAicu griji, apoi cu neribdare. Louisa linu cupa mai sus, iar Raji o atin-se cu o mini, in weme ce in cealalti linea pasirea.

Louisa trase cupa mai in spate.

- Oh, nu, baiete dragd, trebuie si vii aici dupi ea.

De indati ce Raji se apleci spre cupd, Simon se intinse si desfa-ci degetele maimufei de pe piun. Raji ardta dirAmat, dar la sfArgitcAgtigi punciul 9i siri pe umirul Louisei. Lady Trusbut fu uimitd,dar Louisa nici micar nu clipi. Cu un calm admirabil, lui maimufa inbrafe gi ii intinse cupa.

CAti vreme Lady Trusbut igi aranja cu frenezie coafura la loc,Simon ii spuse Louisei:

-Lasi-mi-l mie.Holomanul era sigur ci urma si se indrepte direct spre piunul lui

Lady Trusbut de indati ce termina punciul. Dar, cAnd Louisa il ;inu,maimula o apucd de corsaj si se tAngui.

- Se pare ci nu vrea sd vini la tine, spuse ea, arcuind o sprAnceanineagrd. ca pana corbului, in timp ce il legina pe Raji la piept.

- Bineinfeles ci nu, murmuri Simon. impieli;atul de animal de

companie goli cupa, apoi ii aruncd o privire satisficuti lui Simon.TrAditor mic! Jumdtate dintre birbafii din gridina asta ar da oricesi fie unde este afurisitul ista chiar acum.

O roseati se rispAndi dinspre obrajii Louisei spre gAt, pAni aproa-pe de sAnii care-i serveau lui Raji drept perni, ficind ca pulsul luiSimon si se inteleasce asemenea fugii unui elefant care o luase raz-na. Dar privirea calmi care o intAlni pe a lui era atAt de distanti deparci nu s-ar fi intAlnit niciodatd.'

- Daci nu-ti place unde sti acum animalul tau de companie, poa-te n-ar trebui si-l iei la petreceri.

- Dumnezeule mare! Lady Trusbut, care igi repara coafura, ridicio mAnd mAnjiti de sAnge. Bestia m-a rinit!

Apoi, legini.in timp ce Simon injurd, Louisa spuse pe un ton poruncitor:- Dd-mi sdrurile mirositoare.-Unde sunt? intrebi Simon.

-in gentufa mea. Louisa incercd si jongleze cu Raji si cu cupagoale. Oh, nu conteazi. Poftim, ia-ti maimufa.

il arunci pe Raji in bralele lui Simon.

ll

-

sabrina leffries

-Raji scipd cupa, dar, cind se uita cu iind la Lady Trusbut - intinsd

pe jos - gi la paunul ei, Simon il prinse numaidecAt de incheieturi'

- Nu, nu o si faci asta, holomanule'

Louisa flutura deja siruriie mirositoare pe la nasul lui Lady Trus-

but, in timp ce alte femei se inghesuird imprejurul cirdrii pietruite

ca sd o ajute. Simon se simli ca un intrus' Din nou'

-Ieria;i-mi, doamnelor, dar ar fi cel mai bine si-l pun pe Raji in

cugca lui.Nimeni nu-i acordi atenlie, cu exceplia Louisei, care il privi

in treacit.-Da, Excelenfi, poli si-!i iei tilpdgifa acum' Avem situalia sub

control.Si-gi ia talpdgila acum' O replici acidi ii stitea pe buze' dar Raji

se lupta si se elibereze, asa ci Simon nu putea si stea si se certe'

-Te rog si-i prezinti scuzele mele lui Lady Trusbut'

Se dep-irti cu pagi mari prin mul$me' Ignori goaptele celor

din jur, urci in grabi scirile, apoi, odati ajuns iniuntru' enerva-

rea lui spori.-Ai putea crede cd eu 9i femeia asta suntem doi striini' mormdi

el in timp ce se indrepta furios spre biblioteca enorme a lui Draker'

unde lasase cugca lui Raji. Poli si-!i iei tilpigila acum' Excelenfi'-

Cum indriznegte sA mi alunge de parcd aq fi un afurisit de servitor?

Simon se uiti incruntat la naii. qi tu trebuia si inriutilegti lucrurile,

nu-i aga? Trebuia sd mi faci si par un prost in fafa ei' Nenumirate

baluri indiene feri nici un incident, 9i tu alegi prima petrecere engle-

zeascd pentru a ne face de rAs pe amAndoi'

Cu itaji protestAnd la fermitatea cu care il ginea stdpAnul lui'

Simon intri in biblioteci'- Data viitoare cAnd o si cioplesc ceva peRtru tine, neisprivitule'

o si fie o pereche de cituqe.Era o ameninlare inutili; Simon rareori il inchidea pe Raji in cug-

c5. Era probabil cauza pentru care ticilosul qipa indignat in timp ce

Simon il cira spre inchisoarea lui'

-Am uitat ci cioplesti, spuse o voce dureros de familiari din

spatele lui Simon. Obignuiai sa faci aqa un dezastru in camera de

oaspe!i.Si*on gemu. La naiba. Mai intAi Louisa, acum asta' Se intoarse

usor cu fala spre rege, care tocmai intrase in biblioteci'

- Maiestatel

r2

+ gentru iu6{rea unui f,uce-

in timp ce fdcu o pleciciune, cu Raji in brate, Simon se pregitipentru confruntarea stAnjenitoare.

-Vioi biiatul, nu-i aga?

Regele ficu semn din cap spre Raji, care continua sd protestezepentru retragerea lui iminenti din inalta societate.

- De obicei, se poarti mai bine.Simon il impinse pe Raji in cusci, dar numai cAnd ii didu anima-

lului de companie pasirea vesel pictati, juciria lui favoriti, Raji se

calmi, strAng5nd la piept creatura ciopliti cu o afecfiune paterni.George se strecuri mai aproape ca si priveasci cuqca.

-Tu i-ai cioplit juciria?- Cioplitul mi ajutd si gAndesc.

- Si faci planuri gi comploturi, wei si spui.Simon se uiti la el cu prudenfi.- Un talent de care te-ai folosit gi tu, din cAte imi amintesc.

- Destul de adevirat. Regele il cerceti din priviri pe Simon.Arifi bine.

- $i tu la fel.De fapt, George arAta ca o baleni umflatd. O viald plind de

desfrAu era tridatA de trisiturile pufoase gi de pielea palidi.* Nu obignuiai sd. md minfi, canalie obraznicd, aga ci nu incepe

;lcum.Simon isi indbusi un rAset. Obiqnuia sd-l minti pe rege cu o regu-

laritate dureroasd... era modul in care avansase in iaviera. Dar gaia.

- Bine. Ardli ca naiba. Asta voiai si auzi?George fdcu o grimasd.

-Nu, dar este adevirat, nu-i aga?

-Adevirul depinde de cum privegti lucrurile. Simon inchise cug-r a lui Raji, intrebAndu-se ce punea la cale regele. Aga cum spuneaaghiotantul meu: ,,Este mai bine si fii orb decit si vezi lucrurile nu-rnai dintr-un punct de vedere".

-Nu-mi liwa o prostie luatd de la o corcitura indiani, ribufni(leorge. Nu egti un nabab neribditor si lini discursuri despre ci-latoriile lui gi sd-i distreze pe neseriogi cu animalul lui de companie.AmAndoi avem un destin mai miref.

in vreme ce degetele lui incremeniri pe incuietoarea cugtii luiliaji, Simon spuse pe un ton neutru:

* Pari cam sigur de asta.

- Nu este momentul pentru jocuri. $tiu ci ai fost la parlamentit.ri. Faci un bilanl al situagiei, nu-i aga?

i3

+ sa1rina!ffi€s-Simon nu negi. $i nici nu dezvilui ci doar intr-o ori petrecute

alituri de camarazii lui se limurise cAt de mult i se schimbaseri ide-

ile despre politicl in timpul petrecut in India' Guvernarea cu o in-dulgenfi paternali funcfionase bine pentru oamenii de pe vremea

bunicului lui, dar Revoluf iafrancezdgi dezertarea americani schim-

baseri agteptdrile oamenilor.Din nefericire, vechea gardi reacgionase dur gi instituise politici

draconice care stArniseri gi mai multe probleme. Trebuiau si asculte

de vocile nemullumite. Ceea ce insemna rcvizufuea Camerei Comu-

nelor in aga fel incat se-i reprezinte nu doar pe cei mai bogali moqi-

eri. Simon nu avea de gAnd si ii lase pe vechii lui aliali si afle de noile

lui idei. Trebuia si o ia mai ugor. Vechea gardi nu rispundea bine la

propunerile de reformi... El trebuia si se reasigure cd misurile lui nu

ar insemna o rdsturnare a guvernului. Schimbarea moderati, lentd

era singurul lucru care avea sanse si fie acceptat.

Simon se intoarse gi-l gdsi pe rege privindu-l nesigur.

-inseamni ci wei si mergi inainte cu ambilia ta de-o viafi, nu-iaga? Maiestatea Sa ii studie chipul. Toati lumea se aqtepti si mergi

pe calea familiei Monteith.Atunci, toati lumea putea si se ducd naibii. Pentru ci, degi am-

bilia lui Simon era mai aprigd ca niciodati' nu avea sd continue

pe calea bunicului gi si triiascd o viafi de ipocrizie 9i de corupfie

morali secreti.Sau si aibi din nou de-a face cu regele 9i cu intrigile lui. Maies-

tatea Sa era, in cel mai bun caz, imprevizibil si, in cel mai tdu caz,

periculos.

-Nu m-am hotirAt inci...- Ba sigur ca da. ii arunci lui Simon o ocheadd vicleani. Sau n-ai

fi dus pAnd la capit mandatul de guvernator general. Te-ai fi intorsin Anglia de indati ce te seturai de cildurd, gerpi 9i problemele cu

bigtinagii. Dar tu ai mers mai departe cAnd un om mai slab ar fi spus:

,,Am avere Ei rang. Cine mai are nevoie de politica?"Simon siri ca ars.

-Am mers mai departe pentru ci am promis si fac asta.

-$i pentru cd !i-am spus ci nu o si ai nici un viitor in politicedaci n-o fdceai.

Cu siguranfd, Maiestatea Sa voia si insiste asuPra chestiunii.

-Da. Dar am slujit mandatul cu credinle, iar acum imi datorezi

sprijinul tdu necondifionat penffu candidatura mea la funcfia de

prim-ministru. Dupi cum ne-am infeles.

t+

+ Pentru iuQirea unui f,uce-

Cu un zAmbet viclean, regele il incercui.

-Ah, dar asta nu este exact ce am convenit, nu-i asa? Am spus ci,daci pleci in India, nu o si mi opun reintririi tale in politicd odati ce

te intorci. Nu am menfionat nimic despre weo sustinere.Un acces puternic de furie ii arse miruntaiele lui Simon. Chiar

daci nu era surprins cd Maiestatea Sa despica firul in patru, reac-

lia acestuia ii zddirnicea planurile pentru Anglia. OricAt de multdetesta gAndul, schimbarea permanenti avea nevoie de complici-tatea regelui.

Dar si fie blestemat dacd ajungea sd implore.

-Atunci, sunt pe cont propriu. Mulqumesc mult ce ai clarificat;rcest detaliu. Se intoarse spre ugi. Acum, dacd mi scuzi...

-Agteapti, naiba sd te ial ldeea era daci tu chiar ai nevoie de spri-

.f inul meu necondilionat...

- O sd fac aga cum ai spus. Simon ficu o pauzi cAnd ajunse la uqi.tlltima oarl cAnd mi-ai fluturat ,,suportul necondi$onat" prin fa!i,rrr am trezit alungat. Mullumiti unui sdrut nesAbuit gi unui pumntkr false promisiuni. Iarti-mi daca mi-am pierdut pofta de a mai< :ruta favorurile tale,

Nu fi impertinent, Foxmoor. $tii al naibii de bine ci ceea ce

s a intAmplat cu Louisa a fost gregeala ta. !i-am spus sd n-o faci sd

t rcadd ci o si te cisdtoregti cu ea. Trebuia sd intorc privirea cAnd

rrr ai sfidat?in mod evident, aveau si poarte discufia aceea, firi a se line cont

tL, dorinlele lui Simon. El inchise uga gi se intoarse spre rege.

Mi-ai dat o misiune imposibild. S-o curtez, dar sd n-o curtez. Sio t onving sd mearyi singurd cu mine ca si o pofi intAlni, dar sd nu-ir;1irrn de ce. El risufli apdsat. N-am putut si-!i indeplinesc obiective-L' r;imAnAnd indiferent.

Credeam ci o si te porfi ca un gentleman onorabil.(lu Louisa, a cirei guri voluptoasd ii bAntuia visele inci de

,rlrrnci?PAni gi eu am limite.

(icorge il scrutd din priviri pe Simon.llste mult schimbati fald de tAnira pe care o gtiai atunci,

ru crezT?

Schimbarea brusci de subiect il puse gi mai in gardi. Mergeau pe

r r ir;i puri miscdtoare.N-ag putea spune. Abia am avut timp sd vorbim.

15

-

sab,ina lefries

-- se simte mai bine in societate, mai increzitoare. EI se incruntd.

Prea increzitoare, daci m-ai intreba pe mine'

- Probleme in paradis, Maiestate? spuse Simon sec'

George se incrunti la el.

- Presupun ci sora ta !i-a povestit despre asta'

-Eu gi Regina nu discutim despre Louisa'

Regele se linigti._ Fita asta incipilAnati mi innebunegte. Refuzi orice preten-

dent, spune ci nu o si se mirite niciodati' La inceput, n-am cre-

zut-o, dar are douizeci gi gase de ani 9i inci n-a lisat nici un bi'rbat

si se apropie de ea. ii arunca lui Simon o privire scurti, mohorAti'

Apoi, maiiunt activitdfile ei. N-am protestat cAnd a fost la gcoala

"i" blurt"*"ti a vdduvei Harris gi le didea sfaturi fetelor cum si se

poarte la curte. Mi gAndeam cd o si o [ind ocupatd, din moment

ce Louisa a suferit *.rlt 1" moartea fiicei mele Charlotte, ca fiecare

dintre noi. Dar acum s-a amestecat cu reformatorii 9i se tot duce

la Newgate...

- inihiso"rea? spuse el, curios firi voia lui'

- Exact. Ea gi societatea Doamnelor din Londra se duc dituri de

protestanfii din Asocialia pentru Reabilitarea Femeilor Prizoniere

de la Newgate ca sd ofere ajutor.Lucrul"acesta il lui prin surprindere' Louisa nu i se piruse nicio-

dati genul de femeie care sd meargi pe calea reformei, cu atAt mai

pufin a genului de reformi incomodi.

- $i fratele ei i-o Permite?- braker este de acord, la naiba! O lasi chiar 9i pe Regina si mear-

gi cu ea. Prostul crede ci este bine pentru ele si-Ei ocupe timpul cu

ceva ,,util" si ,,de valoare"'Simon ridici din umeri.

- Munca de caritate este o ocupalie striveche pentru doamne'

- Pentru cele necisitorite? Care n-ar trebui sd aibi minlile mur-

dirite de depravarea la care ar fi martore acolo?

Amintiniu-gi de singura viziti la Newgate, cu ani in urmi' Simon

se cutremurd. Bdrbatul avea dreptate' Delinufii pe care ii vizuse se

comportaseri doar pulin mai bine decAt animalele' $i si gi-o imagi-

neze pe Louisa acolo...

Dar nu era problerna lui.

- $i cAnd Louisa nu se duce valvArtej la Newgate, ea 9i Societatea

Doamnelor din Londra aduni fonduri pentru asociafie'

- De asta vorbea cu LadY Trusbut'

16

-

Pentru iubirea unu{. duce-

- Oh, de la Lady Trusbut wea mai mult decit bani. igi doreqte ca

nitAnga aia si se alAture Societilii Doamnelor din Londra ca si...George se opri brusc. Simon miji ochii.

-Ca si ce? Ce-i riu daci Lady Trusbut se alituri grupului carita-bil al Louisei?

Regele intoarse privirea.

-Nimic. in afara faptului cd merg prin inchisori, bineinfeles.Era evident ci nu detaliul acela il ingrijora pe rege. Nu ci ar fi

contat.- De ce noua ocupafie a fiicei tale m-ar interesa pe mine?

Privirea lungi a Maiestilii Sale se intoarse la el.

-i;i mai pasi de Louisa? CAnd Simon se incordd, George adiugiin grabi: Ce ar fi daci !i-ag spune ci ai putea si o ai?

Simon fu cutremurat de un fior, pe care il indbuqi cu cruzime. Era

o capcani.

- Sunt sigur ci Louisa ar avea o opinie foarte clard despre asta.

- Poate, daci ar gti. Dar weau ca araniamentul ista si rimAndintre noi.

Simon trase adAnc aer in piePt.

- Daci crezi cd. o si mai joc...

- Nu sugerez nimic necinstit; de astii datd, mi refer serios la cdsi-torie. Are nevoie de un so! care si o apere. $i tu egti solufia logicd.

- Eu! Propunerea il ului pe Simon. Doar nu vorbegti serios. Ce s-a

intAmplat cu afirma{ia aia cum ci ar trebui sd se mirite din dragos-

te? Ci eu sunt incapabil de asta?

Ceea ce era gi adevdrat, din nefericire.

-Am crezut cd o si giseascl pe cineva. Dar n-a gisit, 9i md tem cd

nu va gisi niciodati.-Numai daci nu mi insor eu cu ea?

-Exact. insoari-te cu ea, culci-te cu ea gi fi-i un copil. Fi tott'c este necesar ca si o lii acasi in siguranfd.

Simon izbucni in rAs. Nu era conversafia pe care se agteptase si o.ribA cu Maiestatea Sa.

-Cu siguranfd,veziironia situafiei. Eu gi Louisa... cisitorifi...-fi s-a pirut destul de atrigitoare cAndva. Chipul lui se intune-

t;i. Sau cererea ei ca sd fii gonit !i-a schimbat sentimentele tandrein dugminie?

incdntarea lui dispiru.- Nu am pentru ea nici un fel de sentiment, nici intr-un sens, nici

in altul.

t7