1

Hotărâre 87

2018-03-07

Guvernul României

pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieţei în ceea ce priveşte combustibilii alternativi în sectorul transporturilor şi pentru instalarea infrastructurii relevante în România şi înfiinţarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieţei pentru combustibili alternativi

Monitorul Oficial al României nr 225 din 2018-03-13

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 87/2018

pentru aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru

dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul

transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în România și

înființarea Consiliului interministerial de coordonare pentru dezvoltarea pieței

pentru combustibili alternativi

Secţiunea 1

Titlul prezentului act normativ

HOTĂRÂRE A GUVERNULUI

privind aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea

pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru

instalarea infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial

de coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea

situaţiei actuale

Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii

pentru combustibilii alternativi (denumită în continuare,

Directiva 2014/94/UE) stabilește cerințe minime privind

crearea infrastructurii pentru combustibili alternativi, inclusiv

punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice și

punctele de realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și

hidrogen, care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul

cadrelor naționale de politică ale statelor membre, prin

specificații tehnice comune pentru astfel de puncte de

reîncărcare și de realimentare, precum și prin cerințe privind

informarea utilizatorilor. Pentru a promova combustibilii

alternativi și pentru a dezvolta infrastructura relevantă, cadrele

naționale de politică pot fi compuse din mai multe planuri,

strategii sau alte documentații de planificare elaborate separat

sau integrat.

Directiva 2014/94/UE a fost transpusă în legislaţia

2

naţională prin Legea nr. 34/2017 privind instalarea

infrastructurii pentru combustibili alternativi (denumită în

continuarea, Legea nr. 34/2017). În conformitate cu prevederile

art. 3 lit. k) din Legea nr. 34/2017, Ministerului Energiei i-a

fost atribuit rolul de autoritate de reglementare competentă

pentru elaborarea, transmiterea, monitorizare către Comisia

Europeană a Cadrului naţional de politică pentru instalarea

infrastructurii pentru combustibilii alternativi şi a raportărilor

ulterioare care decurg din cadrul naţional de politică.

Pentru realizarea procesului de notificare a măsurilor

naţionale de transpunere și implementare a Directivei

2014/94/UE, s-a constituit, sub coordonarea Secretariatului

General al Guvernului, Grupul de lucru (task force) format din

reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului,

Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Ministerului

Economiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului

Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale,

Administrației Publice și Fondurilor Europene, Autorității de

Reglementare în Domeniul Energiei și Administraței Fondului

pentru Mediu.

Grupul de lucru a elaborat Strategia privind Cadrul

național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește

combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru

instalarea infrastructurii relevante în România, urmând ca

acesta să fie adoptat prin prezenta Hotărâre şi notificat

Comisiei Europene.

Ulterior elaborării Strategiei privind Cadrul național,

documentul a fost lansat în consultare publică atât pe site-ul

Ministerului Energiei în data de 28 iulie 2017, cât şi pe site-ul

Ministerului Mediului şi totodată, au fost publicate două

anunțuri într-un ziar de circulație națională conform Hotărârii

de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Sintagma „Cadru național” este definită în conformitate cu

prevederile art.2 din Legea 34/2017, și constituie un document

de politici și strategie care consolidează și explicitează

necesitatea cerinţelor minime privind crearea infrastructurii

pentru combustibili alternativi, inclusiv punctele de

reîncărcare destinate vehiculelor electrice şi punctele de

realimentare cu gaz natural comprimat, gaz natural lichefiat şi

hidrogen, care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul

cadrelor naţionale de politică, şi specificaţii tehnice comune

pentru astfel de puncte de reîncărcare şi de realimentare,

3

precum şi cerinţe privind informarea utilizatorilor, transpusă

din Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a

Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea

infrastructurii pentru combustibili alternativi în legislaţia

naţională prin Legea nr. 34/2017.

Strategia privind Cadrul național este elaboratã în vederea

facilitării realizării scopului Legii 34/2017 (prevăzut la art. 1),

și anume, de a reglementa măsurile destinate instalării

infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu scopul de a

reduce la minimum dependenţa de petrol şi de a atenua

impactul transporturilor asupra mediului.

Strategia privind Cadrul național este elaboratã în

conformitate cu prevederile Capitolului II din Legea 34/2017 şi

constituie un document de politici și strategie în conformitate

cu prevederile art.11 lit.f) din Legea nr.90/2001 privind

organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, cu

modificările și completările ulterioare.

Potrivit Anexei I din Directiva 2009/28/CE a

Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009

privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile,

de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE

și 2003/30/CE, obiectivul de țară, privind ponderea energiei din

surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie,

ce urmează a fi înregistrat până în anul 2020, este de 24%,

această țintă fiind deja atinsă de România încă din anul 2015.

La finalul anului 2014, ponderea energiei regenerabile în

consumul final brut de energie în domeniul transporturi în

România era de aproximativ 4,5%, cu aproape 3 procente sub

estimarea PNAER pentru acea perioadă. Astfel, prin măsurile

propuse, prezenta Strategie privind cadrul naţional asigură

consistența obiectivului general stabilit pentru anul 2020,

propunându-și concomitent, să contribuie la obiectivul atingerii

unei ponderi a energiei din surse regenerabile, utilizată în toate

formele de transporturi, care să reprezinte cel puţin 10% din

consumul final de energie în transporturi în anul 2020.

Dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi

reprezintă un punct de pornire inclusiv pentru actualizarea și

modernizarea parcului auto național cât și aducerea la

standarde europene a serviciilor de alimentare oferite în

domeniul naval și aerian, într-o manieră adecvată cu

obiectivele generale ale politicilor de mediu și ale celor în

domeniul transporturilor.

Scopul Strategiei privind Cadrul național este de a susține

4

dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi în

România, astfel încât toate mijloacele de transport, metodele și

tehnologiile relevante să poată fi utilizate nediscriminatoriu în

conformitate cu eficiența, aplicabilitatea și rentabilitatea lor,

pentru a asigura un sistem de transport cu un grad ridicat de

continuitate și un impact minim asupra mediului înconjurător și

sănătății populației, atât în aglomerările urbane, cât și de-a

lungul infrastructurii interurbane și rețelelor europene de

transport rutier, naval și aerian.

Principalele obiective, aliniate cu prioritățile și strategiile

naționale, precum și obiectivul principal al Directivei

2014/94/EU, sunt următoarele:

1. Reducerea impactului sectorului transporturi asupra

mediului

Scăderea nivelului de poluare, inclusiv fonică, din

centrele urbane;

Asigurarea unui traseu de traversare a teritoriului

României care sa aibă impact minim asupra mediului;

Creșterea nivelului de conștientizare a beneficiilor

transportului ecologic.

2. Creșterea eficienței transportului

Dezvoltarea infrastructurii specifice destinată alimentării

cu de combustibili alternativi;

Alocarea mai eficientă a resurselor energetice în

domeniul transportului prin optimizarea raportului dintre

combustibili fosili și cei alternativi;

3. Stimularea creșterii economice în sectorul combustibililor

alternativi

Stimularea pieței publice și private de vehicule care

utilizează combustibili alternativi;

Stimularea activității de cercetare, dezvoltare și inovare;

Completarea și simplificarea cadrului legislativ pentru

sectorul combustibililor alternativi;

Crearea de noi locuri de muncă, calificări profesionale și

oportunități pentru IMM-uri.

Până la jumătatea anului 2017 au fost adoptate o serie de

măsuri de promovare a vehiculelor electrice la nivelul unor

autorități publice centrale și locale. În continuare, sunt

prezentate câteva exemple notabile:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind

Fondul pentru mediu (AFM), cu modificările și

completările ulterioare, asigură, în măsura fondurilor

5

disponibile, cadrul legislativ general pentru dezvoltarea unor

linii de susținere pentru infrastructura de combustibili

alternativi.

Dintre categoriile de proiecte eligibile pentru finanțare care

vizează îmbunătățirea performanței de mediu, pot fi amintite:

- prevenirea poluării;

- reducerea nivelurilor de zgomot;

- utilizarea de tehnologii curate;

- educația și conștientizarea publicului privind protecția

mediului;

- creșterea producției de energie din surse regenerabile;

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de

transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere

energetic. Programul este destinat atât susținerii achiziționării de VE

și VEH plug-in, cât și finanțării dezvoltării infrastructurii

de reîncărcare. În acest sens, Ministerul Mediului, prin

Administrația Fondului pentru Mediu, a demarat, în anul 2016,

un program de sprijin pentru construirea de stații de

reîncărcare, ce va acoperi 80% din costul investițiilor în limita

solicitărilor aferente sesiunii din 2016 de cca. 15 milioane lei.

România a fost şi este implicată în proiecte prietenoase cu

mediul, ce implică inclusiv utilizarea combustibililor

alternativi, cum ar fi: Innovative Danube Vessel ,

PROMINENT şi LNG Master Plan pentru Rin – Main-

Dunăre, care studiază implicaţiile utilizării la nave a

combustibilului GNL (gaz natural lichefiat, cu scopul

creşterii competitivităţii transportului pe căile navigabile

interioare şi analizării tehnologiilor care pot fi

implementate la navele existente şi la construcţiile noi

pentru a reduce consumul de combustibil şi a emisiilor de

gaze din atmosferă şi a creşte eficienţa din punct de vedere

al costurilor de exploatare.

LNG Master Plan pentru Rin – Main – Dunăre este un

studiu realizat de Pro Danube în perioada ianuarie 2013 –

decembrie 2015, cofinanțat de UE, prin Programul TEN-T,

care a avut ca obiectiv analiza necesității creării unor

terminale GNL pe cele 3 căi navigabile (Rin, Main,

Dunăre) şi mai apoi implementarea unei faze pilot prin care

să fie testat lanţul logistic privind transportarea GNL,

infrastructura portuară pentru GNL, construirea unor nave

6

alimentate cu GNL şi implicarea unor mijloace de transport

specializate în transportul GNL pe rutier şi/sau feroviar,

care să asigure livrarea acestui combustibil din port către

ceilalţi utilizatori din hinterland. Partenerii din România au

fost CN APDM SA Galţi, CERONAV, TTS, NAVROM

SA Galaţi şi Universitatea Craiova. Proiectul a creat

condiţiile pentru promovarea realizării unor terminale GNL

în zona porturilor Constanța și Galaţi.

Astfel, pentru a sprijini transportul cu nave alimentate cu

GNL, se are în vedere dezvoltarea a două terminale GNL: în

portul fluvial Galați care să poată oferi o gamă largă de

distribuție: buncherare LNG pentru navele de navigație

interioară și maritimă, furnizarea de GNL pentru transportul

rutier precum și pentru industrii, precum şi în portul maritim

Constanța, care să includă o instalație de stocare, instalații de

încărcare pentru nave maritime și alimentarea cu combustibil a

navelor de navigație interioară.

În Anexa 4 - Evaluarea necesarului investițional în

infrastructură de transport public urban s-a întocmit o analiză a

necesarului investițional și o fundamentare a proiectelor la

nivel județean exclusiv București – Ilfov (40 de județe).

În Anexa 5 - Extras al planurilor de mobilitate urbană din

Strategia privind Cadrul național, Ministerul Dezvoltării

Regionale și Administrației Publice a întocmit o inventariere a

zonelor urbane din România prin care se evidențiază

obiectivele și perioadele de implementare alea acestora în ceea

ce privește dezvoltarea și îmbunătățirea sectorului

transporturilor.

2. Schimbări

preconizate

Promovarea prezentului act normativ care aprobă Strategia

privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieței în

ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul

transporturilor și pentru instalarea infrastructurii relevante în

România, prevăzut în anexă, va susține dezvoltarea

infrastructurii de combustibili alternativi în România, astfel

încât toate modurile de transport, metodele și tehnologiile

relevante să poată fi utilizate nediscriminatoriu în conformitate

cu eficiența, aplicabilitatea și rentabilitatea lor pentru a asigura

un sistem de transport cu un grad ridicat de continuitate și un

impact minim asupra mediului înconjurător și sănătății

populației, atât în aglomerările urbane cât și de-a lungul

infrastructurii interurbane și rețelelor europene de transport

rutier, naval și aerian.

7

Prin prezentul act normativ se propun următoarele:

I. Aprobarea Strategiei privind Cadrul național de politică

pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii

alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea

infrastructurii relevante în România, prevăzutã în Anexa care

face parte integrantă din prezenta hotărâre.

II. Înfiinţarea Consiliului interministerial de Coordonare

pentru Dezvoltarea Pieței pentru Combustibili Alternativi,

denumit în continuare CC DPCA, organism cu rol consultativ,

având în componență reprezentanți ai următoarelor entități

publice centrale: Secretariatul General al Guvernului,

Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, Ministerul

Economiei, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne.

Prin înființarea Consiliului interministerial de

coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili

alternativi (CC DPCA) se va asigura coordonarea, la nivel

naţional, a acţiunilor necesare implementării Strategiei privind

Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce

privește combustibili alternativi în sectorul transporturilor și

pentru instalarea infrastructurii relevante în România în

conformitate cu prevederile Legii nr. 43/2017 privind instalarea

infrastructurii pentru combustibili alternativi. Totodatã,

înfiinţarea CC DPCA va conduce la delimitarea ariei de

expertiză instituțională și la armonizarea competențele

specifice instituțiilor membre în corelare cu fiecare măsură

propusă în Strategia privind Cadrul de politică, evitându-se

astfel conflictele de competență negativă care au condus la

inacțiunea autorităților române în perioada dedicată procesului

de transpunere și, în consecință, la declanșarea procedurii de

neîndeplinire a obligațiilor de stat membru.

Subliniem faptul cã fiecare instituţie menţionatã în

cadrul celei de-a doua secţiuni a prezentei Note de

Fundamentare, va contribui prin expertiza proprie la punerea în

aplicare a Strategiei privind Cadrul Naţional de Politicã cu date

şi propuneri din domeniul propriu de activitate.

De asemenea, o altă funcție a CC DPCA este de a

propune adaptarea și eventual dezvoltarea Strategia privind

Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce

privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și

pentru instalarea infrastructurii relevante în România, astfel

încât acesta să se mențină relevant, pe toată durata sa de

aplicare, în raport cu dezvoltările tehnologice și realitățile

8

economice.

În conformitate cu reglementările în vigoare, CC DPCA

va îndeplini următoarele atribuţii:

- va fi implicat în coordonarea implementãrii Strategiei privind

Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce

privește combustibili alternativi în sectorul transporturilor și

pentru instalarea infrastructurii relevante în România;

- va participa la elaborarea Planului naţional de acţiuni pentru

punerea în aplicare a Strategiei privind Cadrul Național și a

eventualelor actualizări ale Strategiei privind Cadrul național;

- va urmări stadiul implementării Strategiei privind Cadrul

național şi a Planului național de acțiuni şi va formula

recomandări instituţiilor publice reprezentate în CC DPCA în

vederea îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor care le revin;

- va formula recomandări autorităţilor competente privind

reglementările, standardele şi acţiunile necesare implementării

Legii nr. 34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru

combustibili alternativi și a Strategiei privind Cadrul Național;

- va formula recomandãri privind instituţiile responsabile

pentru fiecare domeniu şi va identifica măsura necesară

atingerii obiectivelor naționale așa cum sunt ele descrise în

Strategia privind Cadrul Național;

- va formula recomandãri privind instituţiile responsabile

pentru implementarea actelor normative subsecvente Legii nr.

34/2017 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili

alternativi, oferă asistență și propune acestora măsurile

necesare pentru implementarea actelor normative subsecvente;

- va informa Guvernul României asupra resurselor necesare

implementării Strategiei privind Cadrul Național şi a Planul

Național de Acțiuni;

- va stabili temele de dezbatere, precum şi acţiunile şi

termenele de realizare a acestora pentru GLI DPCA, în baza

Planul Național de Acțiuni;

- va aviza rapoartele de progres ce urmează a fi transmise

Comisiei Europene privind punerea în aplicare a Strategiei

privind Cadrul Național conform Legii nr. 34/2017 privind

instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

3. Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 3-a

Impactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impactul

9

macroeconomic

1^1. Impactul

asupra mediului

concurenţial şi

domeniului

ajutoarelor de stat

Nu este cazul.

2. Impactul asupra

mediului de afaceri

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Impactul social Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Impactul asupra

mediului

Promovarea prezentului act normativ va conduce la reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin

promovarea infrastructurii pentru combustibili alternativi,

inclusiv punctele de reîncărcare destinate vehiculelor electrice

și punctele de realimentare cu gaz natural (GNL și GNC) și

hidrogen, percum şi prin promovarea vehiculelor de transport

rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.

5. Alte informații Nu este cazul.

Secţiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,

pentru anul curent, cȃt şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -

Indicatori Anul

curent Următorii 4 ani

Media pe

5 ani

1 2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale

veniturilor

bugetare,

plus/minus, din

care:

a) buget de stat, din

acesta:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugete locale:

(i) impozit pe profit

c) bugetul

asigurărilor sociale

de stat:

(i)contribuţii de

10

asigurări

2. Modificări ale

cheltuielilor

bugetare,

plus/minus, din

care:

a) buget de stat, din

acesta:

(i) cheltuieli de

personal

(ii) bunuri și servicii

b) bugete locale:

(i) cheltuieli de

personal

(ii) bunuri și servicii

c) bugetul

asigurărilor sociale

de stat:

(i) cheltuieli de

personal

(ii) bunuri și servicii

3. Impact financiar,

plus/minus, din

care:

a) buget de stat

b) bugete locale

4. Propuneri

pentru acoperirea

creşterii

cheltuielilor

bugetare

5. Propuneri

pentru a compensa

reducerea

veniturilor

bugetare

6. Calcule detaliate

privind

fundamentarea

11

modificărilor

veniturilor şi/sau

cheltuielilor

bugetare

7. Alte informaţii

Secţiunea a 5-a

Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative

necesare pentru

aplicarea

prevederilor

prezentului act

normativ:

a) acte normative în

vigoare ce vor fi

modificate sau

abrogate, ca urmare a

intrării în vigoare a

prezentului act

normativ;

b) acte normative ce

urmează a fi elaborate

în vederea

implementării noilor

dispoziţii.

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect

2. Conformitatea

prezentului act

normativ cu legislaţia

comunitară în cazul

proiectelor ce

transpun prevederi

comunitare

Prezentul act normativ răspunde obligaţiilor asumate prin

art.12 alin. (3) din Legea nr. 34/2017 privind instalarea

infrastructurii pentru combustibili alternativi.

Prin prezentul act normativ se transpune articolul 7 alin.(7)

din Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a

Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea

infrastructurii pentru combustibili alternativi .

3. Măsuri normative

necesare aplicării

directe a actelor

normative

comunitare

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Hotărȃri ale Curţii

de Justiţie a Uniunii

Europene

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte acte normative Nu este cazul. Nu este cazul.

12

şi/sau documente

internaţionale din

care decurg

angajamente

6. Alte informaţii Nu este cazul. Nu este cazul.

Secţiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informaţii privind

procesul de

consultare cu

organizaţii

neguvernamentale,

institute de cercetare

și alte organisme

implicate

Prezentul act normativ a fost afișat pe site-ul Ministerului

Energiei.

2. Fundamentarea

alegerii

organizatiilor cu

care a avut loc

consultarea, precum

și a modului ȋn care

activitatea acestor

organizaţii este

legată de obiectivul

prezentului act

normativ

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

3. Consultările

organizate cu

autorităţile

administraţiei

publice locale, în

situaţia în care

prezentul act

normativ are ca

obiect activităţi ale

acestor autorităţi, în

condiţiile Hotărârii

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

13

Guvernului nr.

521/2005 privind

procedura de

consultare a

structurilor

asociative ale

autorităţilor

administraţiei

publice locale la

elaborarea

proiectelor de acte

normative

4. Consultările

desfăşurate în cadrul

consiliilor

interministeriale, în

conformitate cu

prevederile HG nr.

750/2005 privind

constituirea

consiliilor

interministeriale

permanente

Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Informaţii privind

avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem

de Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic

si Social

d)Consiliul

Concurenţei

e) Curtea de Conturi

Proiectul prezentului act normativ a fost avizat favorabil de

Consiliul Legislativ prin avizul nr.169/2018.

Adresa Consiliului Concurenței nr.2440/2018.

6. Alte informaţii

Nu este cazul.

Sectiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea

şi implementarea prezentului act normativ

14

1. Informarea

societăţii civile cu

privire la necesitatea

elaborării prezentului

act normativ

A fost îndeplinită procedura transparenței decizionale în

concordanță cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind

transparența decizională în administrația publică,

republicată.

2. Informarea

societăţii civile cu

privire la eventualul

impact asupra

mediului în urma

implementării

prezentului act

normativ, precum si

efectele asupra

sănătăţii si securităţii

cetăţenilor si

diversităţii biologice

Strategia privind Cadrul național de politică pentru

dezvoltarea pieței în ceea ce privește combustibilii alternativi

în sectorul transporturilor, aprobat prin prezentul act

normativ, a fost publicatã pe site-ul Ministerului Mediului și

Ministerului Energiei.

3. Alte informaţii

Nu este cazul.

Secţiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere

ȋn aplicare a

prezentului act

normativ de către

autoritățile

administrației publice

centrale și/sau locale

– ȋnfiinţarea unor noi

organisme sau

extinderea

competențelor

instituţiilor existente

Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.

15

2. Alte informaţii

Nu este cazul.

Faţă de cele prezentate, a fost promovată prezenta Hotărâre a Guvernului pentru

aprobarea Strategiei privind Cadrul naţional de politică pentru dezvoltarea pieței în

ceea ce privește combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea

infrastructurii relevante în România și înființarea Consiliului interministerial de

coordonare pentru dezvoltarea pieței pentru combustibili alternativi.

Ministrul energiei

Anton Anton