ANUL XI. Nr. 2916. 10 bani exemplarul (30 haul un nr. rechiti) SAMI3ATA, 9 (21) MAIU 1887.

fa OapitaliIn Districts!

Strainitate

ABONAMENTELE :Pentra I an 30 Id ; 6 limt lb 101; tent 8 tal.

I an 36 let ; 6 lunl 18 Id 3 lent 10 leaI tra 48 Id; 6 lent 24 ; 3 NO 12 leL

Director : D. AUG. LAUTNAN

1APARE IN TOATE ZILELE

1

SCIRI TELEGRAFICEDIN ZIARCLE STREINE.

Londra, 17 Mal.Negocierile dintre Anglia si Turcia In

privinta cestiuniI Egiptulul ail ajuns la unacord prealabil, ce va fi supus aproberilSultanulul. Punctele esentiale ale acestulproiect de conventie ar fi urmatoarele.Mentinerea tractatelor i firmanelor ante-rioare, privitoare la Egipt, afare, de modi-ficárile in troduse prin tractatul cel nod ;

neutralisarea i libera practice a canalululde Suez in timp de pace ca i n timp deresbol ; evacuarea Egiptulu In trel anI ; seva face esceptie pentru ofiteril englezi carlali comandamente in ostirea egipteanäcarl vor remenea in functiune 'Inca dolani ; aderarea tuturor Puterilor la stipule-tiunile internationale ale tractatulul pre-sent si angajarea din partea lor de a ga-ranta inviolabilitatea teritoriulul egiptean,afare de cazul de desordine sail de inva-siune streine ; in aceste imprejuneripele otomane saù engleze vor putea singuresä intervie separat sad impreune ; modifi-carea prin regulament special a diverselorpuncte ale capitulatiunilor, in special in cepriveste tribunalele, presa i regimul ca-rantinelor.

Paris, 17 Mal.Cäderea cabinetulul Goblet face pretu-

tindeM mare sensatie. Inaintea Cameril eraadunatä multá lume, asteptand resultatuldiscutiunilor. Se crede cà presedintele Re-publicel va cherna pe d. Freycinet si a-cesta s'ar fi obligat se mäntie pe generalulBoulanger ca ministru de rasbol. Stangeradicala, care a sprijinit pe guvern, va tinediseara o aedintä spre a lua resolutiunl fatecu situatiunea.

Viena, 17 Mai.Articolil din Kreuzzeitung §i. din Post asu-

pra mobilizaril franceze, aici nu se cousi-dera direct ca ne1inititori, ei ca un du,srece, pentru ca in Berlin se stie ca. la Pa-ris existe intentia generalä de a pestra pegeneralul Boulanger in postul söd supt orl-ce guvern. Fate cu aceasta intentie, princare se ilustreaza dispozitia ce dcanneatein Franta, Germania va areta la timp ca ehoteritä a respunde imediat prin contra-masurl corespunzetoare la ori-ce pas al Fran-tel pe terenul militar.

Roma. 17 Mal.In Italia divergeaze mult pererile asupra

dimensiunilor ce va avea expeditia contraAbisiniel.

0 mare parte a poporatiunil doreste, caItalia sa se margineascä a'si procure satis-factie pentru afacerea de la Dogali, apoi

pareseasce pozitiunile din Africa, re-nuntand de a mai continua politica sa co-lonialà pentru ce sacrificiile cerute deaceaste politica sunt mal marl de cat avan-tajele ce se pot spera. Alte cercuri steruescca expeditia contra Abisiniei sa devie o cam-panie de cucerire i I talia sa's1 pastrezepozitia in Africa de Nord, cacì prin aceastase creeazi Italiel nM debuseurI si se intä-reste pozitia de putere a Italiel. Guvernulva provoca in Camera o discutie amänun-tità a acestel chestil, spre a procede in de-pun acord cu vointa

Generalul Gene, care se aatepta se so-seasca astazI, va avea dea socotealàde purtarea sa in Massauah. De la impre-siunea raportulul sü va atirna, dace vaobtine indatà comanda unel brigade, saiidacä va fi supus unel cercetärl disciplinare.

Scutari, 16 Mal.Actiunea incepute de guvernatorul gene-

ral Tahir-paaa, care tinde la desfiintareavendetel sad rezbunerl dintre Albanezi, apornit din initiative direct& a Sultanulul.Succesul acsstel actiunl e nesigur deoarecerazbunarea de sänge este o institutiune so-ciale seculare intre triburile albaneze ; to-tusl e imbucuretor lucru ce guvernul tindeA o starpeasce. Tahir-pasa s'a adresat ce-tre fruntaail triburilor, cerêndu-le concur-sul ; deocamdate el vor avea sa caute seinipeciuiasee pertile despre care ar aveastirea cà se prepare pentru executarea unelrazbunerI sangeroase.

Pentru districtul orasulul Scutari s'a ins-tituit o comisiune ce are aceiasi misiunecu privire la poporatia orasulu1. Opera deimpacare s'a uaurat mult prin. amnistia

Pentru Abonamente Anunduil 9i Reclame a se,adresa, 4In RomAnia : La administratiune, Pasagiul Roman, Nr. 3 bis, Bucurestl; i la corespondentiT ziarulul din ludete.In Hamburg : La Adolf Steiner, GInsemarkt, 58, Biuroul central de anunciurl pentru Germania.Pentru Francia, Angila, Austro-Ungarla si Italia : Se va adresa la AGIINCE Limas, Paris, 50, rue de

Notre-Dame-des-Victoires (place de la Bourse).

acordatà nu de mult de Sultanul pen trutoate cazurile de razbunare din trecut.

In noaptea spre 13 Mal s'a intirnplat onone inceerare la Sadrirna intre soldati siMiridit i ambele pert1 aü avut more sirenita.

Bruxeta, 17 Mal.In greva lucrätorilor a curs deja sange.

600 lucretorl al societetil de constructiedin Lakroyère aü avut o lupte cu 25 dejandarml , pen tru cá acestia vreail sa impie-dice de a indemna pe alti lucrätorl lagreve. Jandarmil aú atacat cu baioneta;unul lucrätor i s'a despicat capul; un aldoilea a fost de asemenea ucis, apol lucre-toril aú fugit. Ei avead dinamitä si arme.Agentl de al cunoscutulu1 anarhist Defuis-seaut cutreere tot tinutul. Se crede cà vorface greve ai lucrätoril minelor de laSeraing.

Bruxela, 17 Mal.atirile sosite mal tarziil din basinurile

centrale sunt foarte serioase. Se zice ca po-d ul cel mal mare dintre MorlanwelzHaine-St. Pierre ar fi fost aruncat in aer,dace un cantonist nu deseoperea la timpcartusele de dinamitä, asezate acolo de tur-burätorl. In Louviere jandarmil ad dat nà-valà cu arma. Peter Loor, redactor al foilsocialiste Combat, s'a arestat. La 9 ore searaaú plecat douà escadroane de eavalerie cudrumul de fier la Charleroi. Ordinul deplecare a venit asa de pe neasteptate, ineat ofiteril ail trebuit se fie cautatl pe lacasele lor. Aceaste cavalerie a esit foarterar din oraa si de aceea plecarea el a pro-dus mare sensatie.

SERVICIUL TELEGRAFICAL cROMANIEI LIBERE,

Bruxeles, 19 MaT.o companie de linie a imprestiat ma1

bine de o mie de grevist1 adunati la La-croyere. Soldatil aü facut somatiunile le-gale. Gaud ad veaut 'base ce soldaiil se pre-gatesc sa traga asupra lor, grevistil s'aii re-tras. Cavaleria a fost trinaisa pe la locurileunde s'a semnalat grevele.

Madrid, 19 MaT.Aid ail avut loc banchete numeroase de

ofiteri ; infanteria a participatja ele, i s'adeclarat favorabilä proectului de reformamilitare.

Otiteril de genid si de artilerie s'ail ab-tinut de a lua parte la banchete.

D. Romero Robledo a protestat In Camera'contra manifestatiunil otiterilor.

(Agence Libre).

A se vedea ultime stirI pe pag. III-a.

Bucure0, 8 Mel 1887.

ANUNCIURILM :then Mat pe mina IV . b abtRedeme pa mina II-a 6 Tot Reelams ps plena Ma 2 lettimber& nefrsruiata se reks11, Artieola neqiuldies/A int se inapalael.

Pears ?onto It maw, reaaetianea im taw rilaponsabilA.

cate in pres5, §i chiar dupa uneleintrevorbiti diplomatice ivite dinpricina lui, mentinerea generaluluid'o-parte , dorinta prea vie d'a'lvedea inlaturat de altä parte , adcreat un curent de raceala de re-

§i ad stabilit o delicateteparticulara in convorbirile oficialecare da pe fata c coarda e destulde intinsa.

Acum, d'odata, ministerul fran-cez demisioneaza , inteo cestiunede buget. Fi-va un alt motiv as-cuns, dar mai puternic, care a dic-tat cabinetului aceasta hotarire si,dupta curn se vorbe§te , cestiuneaprincipaVi, find plecarea sad re-mânerea generalului Boulanger inCabinet, in ce sens si cu ce con-secinte s'ar constitui un nod mi-nister ?

Presa e unanirna a sustine cà si-tuatiunea dintre Germania si Frantanu e nici-decurn placuta.

Un alt semn de neliniste este sidiscutiunea ivita acum de curênd,§i continuata cu accentuare , inprivinta ocuparii Bosniei §i Er-zegovinei de catre Austria , dupatractatul de la Berlin. Foile ofi-cioase germane, ruse§ti §i aus-triace, nu slabesc de loc tonut,§i nu aü ajuns la ultimul docu-ment ce posed pentru a luminachestiunea.Este aceasta discuti-une o simpla recreatiune prin is-toria contimporana sail a fost ri-dicata anume de care vreunul dincabinetele interesate ? E vorba inadevêr despre ce se discut6, saUdesbaterea e stArnia cu scop d'ase acoperi un alt joc diplomatic,d'o importanta neprevèzuta?cum tocmai acum aceast5, delicatà,si misterioasii, chestiune a Bosnia

Herzegovina, incepu sa se des-fitjure a§a din senin ?

SI nu uitam, de alta parte, císituatiunea Bulgariei nu e nici de-cum regulata, §i dacd nu mai eadusa pe tapet, aceasta nu insem-neaza ca s'a trecut importantasi ca s'ad conjurat pericolele le-gate de dênsa ; din contra', din-tr'un minut int'altul poate intrainteo faza de deslegare foarte fur-tunoasa, care s'ar putea lua dreptpretext la cine sae ce complica-tiuni nefericite.

Lucrul cel mai trist este. iaräide partea noasträ, cá ne gAsimtocmai in situatiunea actuald fatà"in fata cu nelini§tea §i nesigu-ranta din afara.

Ar fi un dezastru poate pentrutara sa ne gaseasca vr'un viitorconflict tot cu actualul §ef de ca-binet. Asprimea de relatii si vra§-mäsia continua dintre el si tara,nu ne poate da nici o iluziune,§i ar avea consecinte necalculatein viitorul nostru amestecul cum-va in marele joc ce se joaca acumin Europa, când acest amestec s'arface ma! ales de actualii consilieri aiTronului §i conform obiceiului con-sacrat §i recunoscut al §efului lor.

Doamne fere§te, dar nu se §tiedaca, la vrerne de nevoie, va sarimacar un câine la glasul d-luiBrätianul

Starea politica generalä a Euro-pei e departe d'a fi 1inítit. ; badinpotriva, pe fie-care zi cdte unnod incident confirma starea deturburare , accetuänd'o mai mult.

D'o-cam-data, criza ministerialä,din Franta daca nu e un semnred, denota totu§1 nesiguranta incare se gasesc relatiunile celor doeState vecine ; iar intreaga politicaoccidentala se resimte din aceastäcauza' .

In tot-d'a-una o criza ministe-riala inteun Stat de irnportanta §ide forma politica a Frantei trebuieprivitä cu ingrij ire ; dar azi mai cuseama, actuala criza are o insemne-tate deosebita. Pe drept sad pe ne-drept, podóba §i taria actualului mi-nister demigionat, ca §i a celui d'ina-intea lui, era titularul dela resboiü,generalul Boulanger ; pe densulFrantezii cu revan§a necontenit inverful limbii intemeiad sperantemari ; tot pe dênsul presa im-periului vecin nu poate suferi,iar guvernul imperial abia '§i pu-tea ascunde antipatia pentru acestorn. In starea de relatiuni ginga§edintre cele doue marl puteri, dupamultele §i feluritele conflicte ridi-

CRONICA ZILEIRegele si Regina sosesc diseare la orele

51/2 din Sinaia. Trenul se va opri la haltaCotroceni.

D. G. Andricu, seful birouluT serviciululdatorii publice in Ministerul de finai4e, a

fost numit in postul nod creat de inspec-tor financier al orasului Bucuresci..

In comuna Popestl judejul Iai, s'a ivitangina difterice. S'a luat imediat masurimedicale pentru starpirea morbului.

Democratul din Ploesti spune ce in fie-care zi sosesc in acel ores cu fie-caretren cate 3 si 4 vagoane pfine cu berbati,femei i copil care peresesc Transilvaniadin cause miseriel. Ei sunt Romani, Unguriai Seal. Unil rèmen in Ploesti aliï pleacecu calea ferate spre Buzaa, i altii spreBucureati.

O foaie germane din Capital& face nisterevelatiuni prea triste cu privire la AgentiaHavas §i la ziarul Express-Orient care a-tace cu ateta inviersunare regenta dinSofia. Directorul numitulul ziar si-ar fi o-ferit serviciele sale guvernulul bulgar, fi-reste in schimbul unei sume oare-care.Numitul guvern n'a crezut de cuviinte asta la tocmeale cu ziarul-revolver.

Doamne fereste de mai röti !

Reichstagul a votat in a 3-a citire trac-tatul de comert incheiat intre Romania eiGermania. Tractatul acesta va putea darse fie ratificat in curênd.

Cinci-zeci de persoane vor fi invitate labanchetul pe care ministerul justitiei il ofera Luni la 11 curent comisiunilor earlaü lucrat la facerea nou lui cod de comert.Un comitet de 3 persoane a fost ales pen-tru a organisa banchetul.

Mitropolitul Moldovel i Episcopul Dune-rii de jos ailosit in Capital ä. pentru a luaparte la lucrerile sf. Sinod.

Toti minitriï cari se dusesere la Floricapentru consiliul de ministri ce s'a inut alalte-eri, s'ad intors in Capitale.

Alalteeri s'a tinut, inaintea d-lui I. Cam-pineanu, primarul Capitalel, licitatie publicepentru construirea unor anexe la ospeluicomunal.

Au fost trel concurenti.Resultatul acestel licitatiuni ne find sa-

tisfacetor, s'a decis a se tine o noä licita-tie in ziva de '22 Mai.

RUSIA qI GERMANIA

Am spus deja intr'una din zileletrecute ea revelaOunile foil. din BerlinNord. Alg. Zeitung vor provocaalte revel4iuni, neplgcute prinOluiBismark, asupra preliminarielor ocu-paOunif Bosnei. i Heqegovinei, saUmail just, asupra atitudinif G-ermanieffa0 cu politica orientalg a Rusiel.Iatg acum ce scrie un fost diplomatrus d. Tatilew :

abuz de incredere in sensul cel mai strictal cuvantului. Cum se calificem fuse a-ceast& procedare, cu ce cuvönt se o stig-madam, dace vom considera cá articolilintervertesc sensul aranjamentului si ex-pun tot lucrul intr'ö lumina falaa, asa cumil vine la socotealä foil din Berlin.,

Dupe aceaste introducere autorul citeazearticolii din .Nord. Alg. Zeitung, apoi con-tinue : «Dace vom citi cu atentiune a-ceste randuri, nu stim ce s admirem matmult : fruntea de tier a scriitorulut lor,ori credinta lui In naivitatea aaa numiteiopiniuni publice din Europa . In articoliioficioaselor din Berlin precum i in co-mentariele colegei lor din Colonia , fie-care cuvênt e o minciune, fie-care con-cluzie o fraud& insolente, o intervertireintentionata a faptelor. Cine altul de catprintul Bismark este care a conceput ideeaintinderil sferei austriace de putere in O-rient ? N'a fost el oare care, mult inaintede violenta respingere a Austrii Ain Ger-mania, a sfetuit pe Austria se ',s1 mutepunctul de gravitatie al monarhii austriacede la Viena la Pesta ? (Note. comitelulRechberg catre comitele Cairoli de la 28Fevr. 1863). N'a fost el oare, care, indatädupe catastrofa din 1866, a autorizat pediplomatul bavarez comitele Tautkirchen,ca se promite Curtii vieneze sprijin de-plin pentru compensatiuni in rile balca-nice, daca Austria se va aletura strins deGermania, restabilind raporturile amicalede mai nainte ? (Note baronului Beust ce-tre comitele Wimpfen de la 19 Aprilie1867). N'a repetat el oare aceste propu-neri, dupe ce cezuse Bonapartismul inFranta ? (Raportul comitelui Beust chtreimparatul Franz Iosef in August 1871).Dar ce e mal interesant in toate proce-darea lul este ca a promis Austrii spri-jinirea unei politice anti-ruse in Orientasieurand tot-odate, ce Rusia va intra inalianta dol impörati i aceastaintrareeram se zic aceaste crime s'afecut inteadever la Berlin in Septembre1872. E adevörat ce, s'a proclamat de scopesclusiv al aliantel celor trei impërati man-tinerea pea in Europa si a principiuluimonarhic si pot asigura pe Nord Allg.Zettung, ca nicl atunci, Mel in cei trel-patru ani urmatori nu s'a tecut Rusieinici de Germania, nici de Austria niscaialuziuni la compensatiuni austriace in O-rient. Cu toe-tá superioritatea sa intelectu-ale asupra celel mai marl parti a berba-tilor de stat contimporani, totusl printulBismark nu creeaze evenirnente, ci el sepricepe numai de a se folosi, cu mare a-bilitate, pentru scopurile sale egoiste, deevenimentele ce se olere.

'Ast-fel rascoala de la 1875 din Herte-govina 'I-a servit realiseze programa,formand alianta austro-germana. Lumeas'a mirat atunci de nereusita tutulor mö-surilor luate de cele trei imperil pentrurestabilirea linitei in provinciile balcanicerösculate. Dar putea oare se fie alt-fel,dace din cei trel aliati numai unul doreasincer restabilirea linitei pe canddoi urmäreaa alte scopurl ? Pentru acestIdin urine röscoala din Bosnia si Hertego-vine avea se duce, la trecerea acestor pro-vincii In mainile Austriei. Dar cá aceastanu s'a convenit in Reichstag se vede dejadin imprejurarea, c cu o jurnetate anmai tarzie conferinta din Constantinopola decis se acorde celor done provincil u-nite dreptul de autonomie interne sub su-zeranitatea Portii. Aceaste deciziune a con-ferintel din Constantinopol semnate de re-prezentantil tutulor Puterilor, ad subscris-o

doi representantl ai Austro-Ungarii (anexla protocolul sedintei I a conf. din Const.de la 23 Dec., 1876 )

«Cand fuse conferentele din Constanti-nopol se dovedire a fi are resultat si de-veni verisimil un rösboie ruso-turc, atunciincepure in realitate intre Curtea ruse sicea vieneze negocieri vii, dar in secret ti-nute. In urma pozitiel mete oficiale arnlost chemat se isle parte active, de si se-cundare, la aceste negocien i nici acumdupe revelatiunile din Nord. Allg. nu mötie in drept a ridica völul ce le-a acoperitatatia ani. Dar cred ca. nu violez nici ju-remintul, nici abstinenta diplomatica afir-mend, ce aranjamentul incheiat in 1877intro Petersburg si Viena suite alt-fel inmulte i toarte importante punte, de cumse aratä in articolii din Nord. Allg. Daces'ar fi realizat deplin acest aranjament,peninsula balcanice nu ne-ar oferi acumspectacolul trist al unor lupte sangeroasesi a line! subordindrI la o influinte strein&

eterodoxa, i influenta Rusiei asuprapopoareloy balcanice ar fi asiguratit pentrutot-d'auna pe o baza largäi nestramutata.

«Cum ce in anul 1877 s'a incheiat unaranjament intre Rusia ai Austria a tre-buit sa se admite deja de mult, caci nuse putea crede cá guvernul nostru va re-peta eroarea din 1854 si va trimete toatefortele noastre militare la Dunäre, faresa'ai fi asigurat cel putin prealabil neu-tralitatea acelei Puteri, care cu pozitia 'Igeografich ar fi putut opri mersul ofensival ostirii noastre printr'o simplá demon-stratie la spatele el. Ce contmea acel a-ranjament, nu se stia in publicitate, pen-tru cä negocierile s'at urmat in secret aiatat In Rusia cat si in Austria erad cu-noscute numai until numör restrans depersoane. Dar deja pe atunci era initiateIn acest secret o a treia Putere, adiceCurtea din Berlin, bine iMeles cu conditiade a pestra secretul. Niel guvernul rusnid cel austriac nu s'at crezut in dreptse publice aranjamentul, ceea-ce inse, n'aretinut pe cancelarul german de a daacum publicitatil secretul ce i s'a lucre-dintat spre pastrare. Articolii foil oficioasedin Berlin nu numai cà sunt o violare acuviintRI elementare politice, ci este qi un

ROMANIA LIBERA

"Duna intilnirea printalui Bismark eucomilele Andrassy la Salzburg in septem-bre 1877, indata dupa eeecurile noastrela Plevna, incepu Austria srt tinda a selibera de angajamentele sale fata eu noi,ei dupe semnarea pacil noastre cu Turcia,ea se leapada cu total de aeeste angaja-mente. In intervalul dintre tractatul de laSan-Siefano i congresul din Berlin s'ailma"( inceput negocierl intre Petersburg eiViena, dar ele ati adus nurnal un rezultatnegativ. Inainte d'a piece la congres co-mitele Andrassy exprimat ambasado-rutui nostru regretul, ca intre el ei noi nus'a facet, un oranjament prealabil. (Notalui Novikow catre printul Gerceacow de la10 lunie 1878).

«Dar ce rol joaca oare Germania intrecel doi aliati care urmarese interese deo-sebite, Germania care, cum asigura orga-nul cancelarului, ei-a propua de misiuneprincipalrt a politicel sale aplanarea intere-selor opuse ruso-austriace ? Printul Bis-mark n'a intreprins un pas pentru apla-narea contrastelor austro-ruse. La ruga-mintile noaste d'a influentu in acest sensla Curtea din Viena, el a respells zimbindambasadorului nostru din Berlin : "De ce"oare nu voiti sa läsati pe Austria sa se"rAtaceasea in partea oceidentala a penin-"suleI baleanice, daca ea doreete aceasta .?(Oubril catre Gorceakow la 16 Aprilie1.878) lncolo metoda indepliniril datoriilorsale de samsar cinstit la congres este eu-noscuta. Spre a vedea bine In favoarea cuia venit mijlocirea lei, e de ajuns sa ei-teasca eineva rezolutiunile publicate aletraetatulni din Berlin, afarä de protocoa-lele secrete, ce le-aA servit drept com-plement.

THU MILITARE

Arsenalul armatei va da gate zilele a-cestea mal multe ambulante facute in a-telierele sale.

S'a hotarit sa se trimeatä o comisiunelcompush d'ocamdatä din maiorul E. Cos-linsky i locotenentul Alexandreanu, pentruca sä supravegheze constructiunea celor 3torpilore comandate la stabilimentele dinHavre äle societatei Anonime des Porges etChantiers de la 41'Íediteran4e i a incrucieA-torului comandat in stabilimentele din New-Castle upon Tyne ale lei Sir W. ArmstragCo. limited.

Regimentul 31 de infanterie marele duceMecklenburg-Strelitz , care se recruteazain Sibiu, a lost inspectat de imperatul intabara de la Bruck in 13 Mai st. n. Majes-tatea Sa a zis ofiterilor «Domnilor vemultumesc pentru suinta i zelul d-voastre!'Regimental este eminent. instruit ; multn-mese soldatilor pentru diligenta, desvol-tatA.» In deosebi capitanul unel companila avut fericirea de a, auzi din gura Majes-ttitil Sale laudA neconditionoth pentru ti-nata excelenta a soldatilor. Dupa dorintaprineipesei de curoana Stefanie, sfintireastindardului se va, face la Viena.

4seeaaper4a.----

JURISTRUDENTA ROMA NA

Tribunalul lifov sectimiea 11-a$edinple din 27 si 29 Aprilie 1887

Preeedinta Mihail Tullan, preaedinte.G. Panu ineulpat pentru delictut de ofensa adusd

prin pres4 M. S. Regéha.ConstitOtionalitatea legilor. Ceea-ce pot esa-

mina instantele jedecñ toresti.Devisuirea Constitutiunei. In ce mod se efec

tueaza. Art. 129 din Constitutiune.Delict de presa. Ofensa adusA Regelul.

FOITA LIBERE8 Maiti 1887 5

EDGARD MONTEIL

STUDII OMENESCI

P BYLONT(Urrnare).

stanielas se hotara sA dejuneze cu Pro-hipopeecu ei se detera jos amindoi, el stiracsi neavend nimic cu ce sa'el tacit o loa-

chiar ghetele en lac, iar Protopo-pesett chlehnd Ce ace, inbracat in negra, cubaslonul in mana, cri lantal de aur pe jileta.

Te rog d'o mie de-ori sa me Tell,dommile, flind-ca nit incape indoiala cli eati-mn luat ghetele ! zise ProtopopesenAveam de gend sti le pan Tar la ilea d-tale,domnide, la uea d-lui Dutnont, crtelinehipulam ea. sunt ale sale, ei fiind-eä tile-am hue se'rni d'al voe sh ti le 'napoezchier d-1 Insa. o sa te intrebi, domnule,poete, pentru-ee leemn incaltat ? Fiind-cA,donmule, n'avearn destiee parale ea srt'rnieemper o pereehe ei fiind-ca trelmium saam negrealt air ghete de lac, dotnnule Da,te rog sa me seuzi, domoule, era nevoe.

---Sleine'mi eel putin pent tat-0e ?SA'ti spun. inert primeati sa dejunezi

Competenta Trjmnaletor ordinare. Daca trelmea se distinge intre persoana privatà si cea publicA.a RegeluT. Art. 24 din Constitutiune. -- Art. 77codul Penal.

Delict.--Calificarea luT.-- Dupe ce se determinii.Ofensii, Ofensa adusil. capuluT StatuluT.

Elementele sale. Art. 77 din code! Penal.

1. Instantele judecAtoreeti sunt in drepta esamina daca o lege intruneete conditin-nile de forma stabilite prin Constitutiunepentru existenta legilor.

Ele nn ai dreptul a cereeta inconstitu-tionalitatea unei diSpozitiuni votate in re-gale. de Camerele de revisuire.

Revisuieea art. 24 din Constitutinne s'aelectuat in contormitate eu dispositiunileart. 129 din Constitutiune.

2. Tribunalele ordinare sunt competent ea judeca ofensele aduse Mat persoanei pri-vate a Regelul cat i pe celc adresate Ca-puluf Statului.

3. Calificarea faptelor se da dupil sco-pal i intentiunea aceluia care le-a comis ;dupa aceste elemente dar instantele jude-catoreati ail a determina incriminarea fap-telor aduse in judecata lor.

Ast -lei, Tribunalul, cereetand articolulscris de un gazetar ei constatand ca, nucoprinde o atitare la revolutiune ei numaiMete ofense adresate Capalui Statultri, estecompetent a judeca ei a aplica pedeapsa.

In asemeni inaprejurarl, este indiferenta se mai esamina daca delictele politicerelative la Capul Statului, sent sag nu decompetenta juratflor.

4. Constitue o ofensä, in sensul art. 77,codul Penal, ori-ce ireverenta sat orl-ceespresiune contrariä Majestatei Tronuluisail care este de naturti a lovi in persoanaMajestatei Sale Regelui, tinend a-i slabi au-toritatea morale. ei Malta lei consideratiune.

Pentru existenta acestui delict S9 cereintentiune frauduloasa din partea inculpa-tului ; ea este insä presurnata de dreptcand espresiunile sent prin sine injurioase.

Tribunalul,A-vend in vedere esceptiunea de necom-

petentä ridicala de chtre inculpat pe mo-tiv ert Constitutiunea actualii este necons-titutionala ;

Ascultand pe inculpat ei apArateril set' insustinerile lor i pe d. prim-proeuror inconclusiunile sale ;

Coneiderand Statul nostra posedand oConstitutiune serisA i puterea legislativaordinara ei esereitata iatr'un mod eu toteddeosebit de catre reprezentantil sei, resultaeh' se poate ea o lege ordinara sa fie MeathfArà formalitAtile prescrise de Constitatiune ;

Considerand ea Constitutiunea stabilindprincipiul separatiunei puterilor Statutel,reese din acest principle eh puterea PiadecAtoreasca e in drept a esamina daceun act a carui aplicare i se cere estesae nu o lege ; adiert singure instantele ju-decatoreati saU competente de a decide,intr'un mod luminat ei independent, daceputerile publice n'aii treeut peete limitele lor ;

Considerftd eti autoritatea judecatoreaseaeyelid singurA dreptut de a pronunta eon-demnatiuni penale i pecuniare pentru aasigura esecutiunea Constitutiunel ei a le-gilor, ea trebue a nu da de cat sentintelegitime, ei ea atare are dreptul sA esami-neze daca actele administratiunel. stint con-forme eu legile i dace legile sent tactile Oinal periculos a intrebuintat expresiunlcu formalitatile cerute de Constitutiune ; ch earl- se pretind a fi ofensAtoare persoaneiautoritatea judecatoreasca fiind obligatA (le Majestkei Sale; ert asa-fel .fiind, acest fapta observe ConstituOunea, urmeaza ca. este este bine ealificat ea ofensA;obligata a nu apnea o lege, asupra faptu- Considerand dar eh aceasta find califielei supus judecatei sale, cand s'ar probe catiunea faptului pentru car& ineulpatulea dense nu este facutA eu formalitätile este tradus inaintea justitiela iar nu critica

cerote de legea suprema, care este Cons-titatiunea, caci inainte de Mate judecatorultrebue a execute vointele puterei consdiuante, vointe superioare ordinelor put ereilegislative, precum acestea sure superioareregulamentelor administrative ;

ConsiderAnd insa ea in specie, nus estein discutiune neindeplinirea formalitAtilorcerute de Constitutiune pentru o lege or-dinara ci ehiar Constitutiunea ; ca instan-tele judecritoreeti avend puterile tor chiardela Constitutiune, n'ae prin urmare pu-tere a judeca inconstitutionalitatea chime aConstitutiunel, ci trehue a o aplica ast-felprecum este, lärk.a o putea restrange prinMel o consideratiune, ori-cat de puternicA.ar fi ea, nefiind d'asupra densel niel o pu-tere ca reprime infractiunile car! s'arpretinde ea leea coatis ;

Avant! in vedere MA, ca, chiar daca amadmite cti instantele judecAtore*ti ar. aveaputerea de a judeca lipsa formalitatilor ne-cesare pentru formarea unei Constitutiuni,totuel in fapt eseeptiunea indicatA de in-culpat nu este fondatil

Considerand, in adever, cà din discutiu-nile Camerel i Senatului urmate in zilelede 15, 16, 17 si urm. din Ianuarie 1883se constata crt s'a admis de Corpurile le-giuitoare revisuirea art. 24 ei 105 din Con-stitutiunea dela 1866, faril restrictiunileprevezute in amendamentele celor earl' atpropus revisuirea acestor articole ; ca. ast-fel find, revisuirea facuta acestor articole,aea precum sunt prevezute in actuate Con-stitutiune, este facutA cu toate formalitatileprevezute de art. 129 din Constitatiuneade la 1866.

Asupra secundului declinatoriA de com-petenta, pe motiv ca art. 77 da in compe-tenta Tribunalelor ordinare judecarea ofen-selor aduse Majestatel Sale ca persoanaprivatd, nu insh i cele ce i s'ar educe caeef suprem al Statului ;

Consider:And ca din, discutiunile urmatein Camerele legiuitoare cu ocasiunea revi-suirel art. 24 din vechia Constitutiune, inceea-ce priveete judecarea ofenselor adusepersoanei Majestatel. Sale, dia spiritul a-cestui articol combinat eu dispositiunileart 77 codul penal resulta eti legiuiloraln'a facet niel o deosebire in privinta corn-petintei tribunalelor 'nitre persoana privatAa Majestatel Sale ei §eful suprem al Sta-tului; cti ast-fel fiind, ofensa adusA matpersoanei private cM ei persoanel publieea Majestatel Sale este de competenta tri-bunalelor ordinare.

Asepra celei de a treia ei a patra ex-ceptiuni de incompetinta, pe motiv eA retteste ealificat faptul imputat ineutpatuluieh Irì specia fiind un delict politic iar nude presa, nu intra in competinta tribune-lului spre al judeca :

Avand ia vedere CA de ei calificareanuI fapt se face duph scopul saU intentiu-nea celui care a comis acest fapt, lasä inspegiti, apretiand seopul ce inculpatul Panua urmArit cand a scris i publicat artico-lul intitelat ()ma periculas, resultti di el n'afost cartel' de potin o ateaaare la revoltdcontra autoritAtei Regelut; cà ast-fel find,'faptul imputat inculpatului nu este cel pre-vezut ei pellet de art. 78 codul penal;

Considerand ea, in adever, instanta ju-decatorensca, careia este deferita spre jut-decare un fapt, ea este in drept a apretiacalificarea faptului i prin urmare a com-petintei. sale;

Considerand in specie, eti faptul cornisde inculpat i pehtru care eete trades loa-intea justitiei este cà in articolul intitulat

eu mine, la birtul unde mänine e, nu'laaa, domnule ?

Negreeit ca primese, fiind-ch n'am nielcinci parale mAcar b zise Stanislas.

--L N'ai nici einel parale ? In aea mizerieal ajuns domnule ? Vrel sh te recomand bir-taaului meti ? 0 sA plateeti la sfireitul lunil,domnule.

Bucuros, dacä se poate b zise Scarp.SA vezi d-ta. Da spune'ml cum te

chiama, domnule, fiind-ca n'am onoarea säte cunosc, aea e ?

Starrislas Scarga.0 ! d-ta esti Pelonez. Pe mine me

chiama Protopopescu, Stefan Protopopeseu,din Bucureeei. Am venit sà studiez medi-cine. Parintil dat parale la inceput.Acurn, vezend ca cheltuesc prea multresgindit ei'mi trimit foarte rar, nee ca suntsilit Wag procur singer bani corn m'ol pri-cepe. E6, cum am sosit in Paris, am facetce dracu am facet ei am fost prezintat inmai multe saloane unde merg d'ai noetri,ei m'ain apucat sa fac curte betranelor, caei in I3acuresci. Daca n'ar fi babele, eUn'aei putea trai, *i Wiese, ea me crezi crttrAese. Toemai din pricina asta aveam tre-buinta do ghetele d-tale. Azi fac o con-ehista minunata, este n Americana, o fe-mee de einci-zeciv ei (-Mel de ani, domnule,vrernea pareri-de r66, virsta a buna. Areeai-zeci de me de frand venit, domnttle,avere frumoasti, toernal eu ce sa multu-measca 'capritiurile wed tarter arnorez, riodestul pentru dol, ai mai putin perilru trel.Judeea d-ta dommile daert nu trebue sti. tiela Amerittana mea. Trebue sti me pricer*

Te pi icep !

Vrelasa te prezent in lume ?Foarte multumese, n'am haine. D'o-

cam-data reciemandA-me birtaeului ! ziseStanislas.

Toemai am ei ajuns.Avea daruri Romanul. Cu patine vorbe

recornanda pe Stanislas Scarga in birtuldoarnnei Chabot ei Polonezul putu mancacht pofti. Chiar in seara aceea mama i unfel mai seump.

Tatiana MA, nu se mal ivea i nici ouee nu se deschidea in tata lui.

Ditch ai avea haine negre te-ael re-comanda unel betrine. CumperA'ti. indata cevet putea ! ii zise Protopopescu.

Sfatul era bun numai greü de urmat cuatat min molt ca Protopescu 61 silea pe hie-tul Polonez mal compere i o perechede ghete de lac noi.

Stanislas se culca tot in patul luimont. BAteit podurile toata. ziva, ducaridu-sede la o casà de comert de unde nu s'alegeacu nimic, la jurnalul Pluerul unde caetigavre-o 60 de bani pe zi stMeind bIata fran-tuzeasca cu cate o lucrare.

Erail 10 zile de chnd pierise TatianaKarpoffna. Probabil ca. Stanislas trebuia sáse pue in dolia. Tatiana 61 parasise... Camgrett ! dar de ! find-cà l'ar fi putut ajutal. .

in sfireit !...Asculta-me .... am auzit vorbindu-se

de un toe ! ii zise Dumont care vrea sase scape de el.

Ge toe ?Coinisarul din cartierul Odeonului are

trebuinth de urC,secretar vrei sil fii ?Cat plateeie ?Do6-spre zece sute.

tacuta prin acest articol, resultA ert co-prinde el in sine un delict politic sa6 Ondelict pur de presA, nu importa in eausrt

prin urmare nu e necesar ea cu aceastilocasinne eà se discute ei decidà dach ataidelietele politice cat i cele de presa intruiin eompetinta tribunalului.

In fond :Avend in vedere opositiunea facuta de

inculpatul George Panu contra sent inteihunalul eu Nr. 396, din 15 Aprilie 1887;

Avend in vedere ea din actele aflate indosarul causei, din ordonantat d-lui jude-instructor Cabinetul II Nr. 28 ei din mar-urisirea chiar a inculpataluT facut Il ina-

knee deter jude-instructor cum ei mai nteairibunalutui se constatA cth inculpatul GeorgePane a scris publicat in ziarul Luptado la 1 Aprilie 1887, Nr. 218, un articolintitulat Omul pericalos i care incepe cocuvintele : levi seard o neleyiaire si o led-dare a intereselor care se fineeteeu cuvintele : Dacd oposgiunea na are ea-

sd facei aceasta, voni zice cd estenedenind de sareina ce si-a luat; in care areticol intrebuinteazii diferite expresiunl laadresa Majestatei Sale ei cari expresiunise pretinde a fi injurioase ei prin urmareofensatoare pentru demnitatea Majest. Sale;

Considerand cri dou6 sent elementeledelictului prevezut de art. 77 codul penal:existenta unel ofense i publicitatea acesteiofense ;

Considerand ca euventul de "ofensti,pe care legea de si l'a- lasat vag ei nede-finit, insh atat din spiritul cat ei din re-dactiunea art. 77 codul penal resulta caaceastä expresiune coprinde atacurile cecodul penal a calficat de eltragni, dita-matiune j injurie, cand ele sent adresatealtor persoane; ca ast-fel fiind, oriece ire-verinta saU ori-ce expresiune care e con-traria Majestatei Tronului sail care e denatura a lovi in persoana Majestatei Sale,tinzend a-i slabi autoritatea morala *i 'Maltaconsideratiune, constitue o ()fens*

Considerand, in specia, cri inculpatulGeorge Pauu prin articoltil sus citat pu-blicat in ziarul !Apia, discutand atitu ineapolitica a Majestkei. Sale fatei cu dreptu-rile ei prerogativele ce-i dà Constitutiunea,a intrebuintat la adresa Majestatei Sale ex-presitmile de : Omul pericalos, egoist i ne-iubitor de Ord, sufletul blesternat al regimu-

catand nenqeased, ulan prusian, etc.;Considerand eh injeria, care nu contine

in sine imputarea unui vital determinat,este aceea care se produce prin o expre-siune ultragiantA, printr'un I ermen de dis-pret, etc.; ca. judecatoril faptului sent tienuti, in calificarea und expresiuni de in-jnrie, a avea in vedere cireumstantele defapt, starea perseanelor i visarea acestorexpresiuni ;

Conside'rând cui intentiunea este necesarApentru constituirea delictului de injurie,dar aceasta intentiune este presurnatA dedrept când expresiunile sent prin sine in-jurioase, trebuind a avea in vedere nu na-med sensul proprie ei natural al expresiu-nilor dar *i sensul ce usul le da;

Considerand ca expresiunile sus enun-tate sure, arat prin sensul for natural eatei prin sensul cat le da usul, injurioase eicontrarie Majestatei Tronului, i cA ast-felfind ele constituesc o ofensa adusA per-soanei Majestatel Sale ;

Avend in vedere ca ineulpatul n'a pro-bat. ,ei niel justificat calueì de putin cum caexpresiunile intrebuintate de &Onset in ar-ticolul intitulat Omul pericalos, publicat inziarul Lupta de, la 1. Aprilie 1887, nu stintinjurioase ei prin urrnare ofensAtoare pen-tru persoana MajestAtil Sale, ei.din contra,s'a marginit a arAta impresiunile de mo-ment sub influenta carora a seris ei publi-cat acest articol ;

Avend in vedere ea aceasta ofensä a fostfileuta in public, prin until din mijloacele

111:11MIILIN1971110Ma.01171111

prevezute de art. 294 codul penal, flirlddata puhlieitatei prin ziarul Lupta de la 1Aprilie 1887, Nr. 218; ea ast-fel find tap-tul impute t inculpatului George Penn in-truneete in totul elementele deft:tut ui pre-vezut de art. 77 codul penal, care artionals'a reprodus in sentiuta oposalk

Considerand cui penalitatea aplicata in-euipatului prin sentinta oposma o gaseetetribunalul justh ei bine aplicata in raportcu gravitalea faptului;

Pentru aceste motive, respinge opositiu-nea thenta de George Pane contra senliu-tei eu Nr. 39G, din 1887, ea nefondatA.

actuarial : 31. Inlian, Se, T. (Atka, G. Bursan.

(Iti.,))//r0

CRONICA TRIBUNALELOR

tiri judiciareFreon]] Popescu condamnal pen ii i W-

WI de la biserica Preeisia-Mare din Ro-man, a fost transportat Marti sub o ex-corta .de calArtail cu trenul la Leg, undourmeazd a se judeca procesul in apel.

Procesul dintre moetenitoril Momulu caretrebuia sa fie pledat ierf Maim ea Cartel, s'alitchis in urnm impaeaciunei intervenita in-tre

ESPERIMENTATIA IN SILVICULTURA

(Urmare line)

Reproducem aci programul cereetarilorintreprinse, din analisa caruia reese toothimportanta ei utilitatea experiment atiuneiIn silviculturA. El coprinde :

1) Detertninarea raportului intro volu-me] plin al metrului cub ei al sterului ladiferite categoril de lemne, satt ceea-eeFraneezii numese facteur d' empilage.

2) Determinarea coeficientului de fornuaa arhorilor de specil diferite in vedereastabilirei unor table expeditive mai e-xacta de cubagiti

3) Avantagele comparate ale diferitelormetode de repopulare. artificialä.

4) Influenta gracluluf de intensitate allameririlor asupra vegetatiunei niasivelor.

5) Formatiunea acoperieulul mort in pa--:duri ei influenta exersatA de ridiearea a-cestui acoperie asupra creeterei. masivelor.

6) Creeterea in inaltime a prineipalelorspecil de arbori la diferite etati.

7) Cre.eterea masivelor in vederea stasbilirei tablelor de productiune.

8) Naturalisarea specielor exotice.9) Numerul arborilor pe unitatea de su-

prafata in pAdurile tratate in codre plum,care par a se apropia mai melt de stareanormalä.

In fine asociatinnea statiunilor a gene-ralisat in toata. Germania observatiumlemeteorologice i observatiunile fenologiceforestiere.

Constatam aci cu o deosebita. placereca ei institutul nostril meteorologic a lace-put a face observatiunl .fenologice, sae cualte euvinte sa inregistreze fenernenele celemai importante ale vegetatiunei cum epocainfranzirei, inflorirel, etc. ei care sant ade-verata expresiune a climel locale.

Cestiunile care nu cer timp indelungatde experimentatiune, aIl fost deplin resol-vate; ast-fel stint: factorul de emp ilage eicoeficientul de forma. Acesta din urmaeste numerul prin care trebue sui multi-plicatn volumul eilindric al arborilor, cal-culat in functiune de eiconferintà sail dediametru luat la 1,m 50 d'asupra solului,spre a afla voluinut real, eta o aproxima-tiune suficientA. Aplicand aceati factorT ladeterminarea volumului arborilor s'att p u-

Dar negreeit cli trebue sa fie Francez?Nu \led folosul....Bine ! trimeteem6 la comisar.Stai sa revez ! trebue sa aflu ce

zice ei el.A fla.

A doua zi Stantelás, dupa spusa lui Du-mont, se inftitiee d-lui Wetzel, comisar depolitie al eartierului Odeon.

0 ! ce privire ! ce fal* om ! ce hot .trebue sA fie onorabilu! tat zise comisarol,

facti spionul tutCand iei Stanislas de la comisariat se

levi in piept cu Tatiana.Tu ce noroe ca nu te-al pierdut !

ii zise ea.Ce dracu! n'ai putut sa spui bridete muti cand ai plecat din strada sf. Selpiciu?

Am plecat fuirIl sui tifi uncle o sAdorm. Mama Vacherot m'a urnilit !...

Stitt ! zise Tatiana. De o camdata nu,am vrut platesc, insa am avut trebuintade ea pentru o servitoare....

Trebuia pantalonii mei eelvechi ei cele doe camdei ale tale in loc deplata pentru luminari.

Am trebuit sa, facCum te admir ! ce frumoasA et.T !0 mie ease stile de franel costa ce

vezi tu la mine in spate.Ce vis ! briliante in urechi!Aea. merge.

Se preumblaia pe strada Turnon. Pro-topopescu care se intorcea la otelul Cor-neille, trecu pe langa ei ei se ()pH sastranga mana lei Stanislas Searga.

it'rumoasa femee ! ii zise Romenul ingaud. fie co flU i-o li cerut Slauislas pa-rtite daca, e aa sCrae?

Saluth pe Tatiana panä jos *i se departh.-- la vezi'l ce bine este incaltat; mi-a

runt ghetele, bAratu ela.le-a furat ?

Da, mi le-a furat, las c'o sa'ti spun ..Si eh o srt'ti spun eh sunt contesa.Contesa ! Contesit tu ?Ei ! el! inca nu'l nimic atat ! zise

Tatiana eu un aer de regina.

Un plan.

Hei ! walla sIlini povesteeti viata ia inaste un-spre-zece zile de cand m'ai parasit,serae ei singer.

AI putinticA rabdare! zise Tatiana.Suntem in strada ei nu'l loc Nitrivit. SAMen o trrisura.

Strigara un birjar.La Frumoasa Gradinareasä ! zise TO-

tiana.Nu'l restaurant acolo.Nu! eate o prAvAlie de untie sh'ti

polit lua tot trebue.Stanielas zimbi de multumire.

Insa eti nu merit ca sa te ocupi demine.

Pentru ce ?Fiind-tta am crezut eh parasite

-- Nu me gandese sa te las, ba chiar so»cotese ch'ini poti fi de (Nos! zise Tatiana.

Stanislas alese ce gasi lard bun in lira-lie ai pleca spiciuit.

oia urnuO

tut forma fiible de cubagia mai simple .simast exacie de eta eele ee existail inainteainceperei experimentatiuna tala un re-

, sullat practie foarte apreciat atat de siivi-cultori eat si de negustorii de lemne. Ta-blele de cubagia sunt indispensabile la fie-care pas pentru estimatiunea repede a ma-terialului tempos din padure.

Intru eat, priveste tablele de productiu-ne, ele s'aa putut face pana acum numalentru masivele constituite din speciile cele

maY importante ca : stejarul bradul, mo-liftul, pinnl i fagul. Ele aa de scop de aarla cantitatea de material lemnos, impar-tit in lemn de lueru j lemn de foc, ce se

pe un hectar de pasture in stare nor-mai, supusa la un regim determinat, avOndo etate cunoseuta si cunoseknd fertilitateasolului. i find ea productiunea lemnoasanu 'depinde numal de specie si regim ci defertilitatea pamantidui si de elate, (her-manii aa impartit solurile forestiere in 5clase de fertilitati. In clasa infra pì-manturile cele mai bogate iar in a 5-a celemal sarace. Pentru vêrsta s'ati !Amt. elasede etati din 10 in 10 ani.

In anul 188b, fiind insiircinat eu ridi-carea planului in vederea amenajarei pa-durilor Tarçaul i Vadurile din judetulNeamtu, am avut ocasiunea sa mÈí folosese poarta intereselor agricole, indath ce va fide tablifie de productiune ale bradului si pusa in stare de a f; netiona, mi va ne-

1glija eestiunile forestiere compatibile«Co ajutorul acestor table am gasit pe eu Mijloacele de earl; dispune. Cereetarile

150 de hectare de padure 90,000 inetrieubi de lemn.

cColegul nostru d. E. Demetreseu a con-tinuat lucrarea si la interval de un an,prin numeroase cubagiurt Monte direct peteren deelara eit a gasit un volum de 93,000metri cubi pe aceiasl suprafata. Niel cit. sepoale aproximatinne maI sulicienta. Toatadifieultatea utitisarei acestor table consistrimmall in apreciarea exaeta. a clasei de fer-lilitate a soluhil, a etatel si a MANI masi-vului.

Cele-l'alte eestiuni ale programulaii, cornsunt influinta lamuririlor asupra crestereIsi in general toate cestiunile relative laeresterea arborilor aft neeesitate de timppentru a fi resolvate.

Afara de aceste cereetarl curat fores-tiere, mai avem de notat altele, in a cd-min executare s'a avut recurs la ajutorulhimiei. D-nil L. Grandeau, savantul direc-tor al statinnei agronomic() de Est si Eber-mayer din Miinide aproape In acelasi Limp

drept, cuv'ent de faptul ca tore-nurile Impadarite par- a avea o fertilitateindefinita, cu Mate ea se exporlä din elecantitati insemnate de material, .pe candter'enurile agricole, dupa cate-va recolteincep a produce din ce în ce mai pOin,aim caulat siCsi dea seama de cauza acestelstari de luerurl.

Sere acest sfirsit ei añ intreprins simil-taper! analisa mai raultor terenuri atat a-rabile cat i acoperite eu paduri, ail ana-lisat in acelasl limp recoltele produse peaceste terenurl spre a vedea ce cantitatede materii nutritive absorb din pamönt fie-care din ele, Dupi cum lesne se puteaprevedea, terenurile aeoperite eu paduri inmajoritatea eazurilor erat mat sarace inprincipii nutritive decat cele ocupate deculturi agricole ; lucrul se explica lesne,de oare-ce stim ea s'a.6 despadurit cu de-osebire Oniênturile fertile si bine situatespre a se da culturei agricole.

Inainte de facerea aeestor studii pentrua explica mentinerea fertilitatei terenurilorimpadurite, se credea cá plantele lem-noase absorb mai putin din pament, nusunt asa de exigente ea cele agricole. Ana-lisa i experimentatiunea direct), aa dove-dit ca cantitatea totala de materie orgae.nieik fabricala anual pe beetar esteproape egala atat in terenurile agricolecat si in cele forestiere, ea cantitatea dematerii minerale absorbita din sol este a-proape aceiasi, ea prin urmare plantele a-grieole in reguld generala nu sunt mai esi-gente in materil nu! ritive decat arboril din

Daca studiile s'ar fi marginit aci, negre-sit. eil cestiunea ar ti rOmas neresolvatil.

Merend mai departe eu analisa d-nilGrandeau si Ebermayer ari ajunS la nisteconclusiuni, care aa provoeat o adev6ratarevolutinne in teoriile in vigoare la aceaepoed.

analisa diferitelor parti ale unui ar-bore, resulta ea cu cat lemnul este mai}Aran eu atikta contine thai putine materilminerale, eu atata da mai putina cenuseprin ardere. Ast-fel lemnul baran din co-dru este mai same in aceste substante decat ramurile si de cat trunchiurile tinere,iar ramurile contin cu atdt mal maà ee-nuse cu cat sunt mal tinere ; cd in finefoile si fructele eari sunt mai tinere aleplantei sunt incelasi timp i cele mai bo- In cea mai mare parte a judetului Gorjgate in materii inineiale din cele mai pre-

musca v6tamatoare vitelor a cauzat multatioase si mal indispensabile vegetatiunei;ortalitate in vite, Msä in urma ploilorcum este acidul fosforic, potasa si azotul. m

De aei s'a tras o conclusiune, care expli- pierit toate mustele.cited fenomenul fertilittitel terenurilor 'ira-padutite, a permis sä se inlature uncle Iii cnte-va comune din plasa Garlele-tenrii vauunatoare prosPeritäVI PAdurilor, judetul FuIna, s'ari ivit o multime

Cu cat avem revolutilmi mai marl' in ex.. de carabusl earl pricinuesc marl strieaciuniploatatiunea padurilor, eu atiita exportamnral. putine materil minerale utile fiind calennml batran este cel care coprinde mal Omizde aa devastat poiniT fructiferi dinPOO cenuse si vice-versa. Aa s. C. din imele comune, precum este la Aricesti dincele 2 i5 kgr. de cenuse ale fagului notanT plasa Filipeset, la Cozlegid, plasa Camp)]29.69 kgr. se exporta prin lenmul exploa- si alte loealitatl. din jud. Prahova, din causiltat, 185,54 kgr.- se restitue sotimlul prin foi. ea administratia nut crede ca are datorie

tmiui eu bola' ea liana ileum I 0 ani d'a lua ma,suri pentru curatirea tor. De sise prolosa ci in pamtmturile sërace sil se 'I- ar fi lesne de inteles ea aceasta calarni-adopte revolutiunl cat mal senile si ea re- late, eti putinta d'a se inlatura, aduee dauneyolutiunile lungi nu cony in de eat pentru si venit urilor fiseale de la spirtoase.

ROMANIA LIBERAINZI/M2NOVINIR illiiiiiimmill1101111101tariamairA

pädurile asezate in terenuri fertile ; eu altecuvinte se consilia erängul in pamemIurilesterile si eodrul in cele fertile. Teoria a-eeasta era eu totul contraril remittal &orexperientelor sus citate si ea a cazut. Prinexploatatiunea in crang simplu, in timp egal, exportam din pdrnênt cantitAti inuitmaI insemnate de materii fertilisate de catprin codru, unde lemnul bdtran dornina.In general dar prin ridicarea materialuluilemnos diu padure luam solului canlitatimutt mal minime de substante utile, decht. prin resultatele agricole. Numat cands'ar culege din Wiwi' si toile i fructele,numai atuncI pdmfttul Ion s'ar steriliza tot .asa de inte Ca si in agricultura. Iata ade-v6rata explicatiune a fertilitateï indeplinitea terenurilor acoperite eu padurl bine in-grijite ; mIa pentru ee aslazi eu drept eu-vemt se admite ca regimul codrului con-vine alai bine de eat regimul cranguluipentru terenurile sarace in materii nu-tritive.

Cestiunile earl" ari recurs la ajutorul hi-miel, infra mal mult Iti sfera de actiunea statiunilor ce stint inzestrate i cu unlaborator. Stationea agronomica de la Fe-r6strai1, prin infiintarea careia ministerulagriculture)" arata toata solicitudinea ce

anahtice sunt foarte instructive.Am analisat nisipurile sburatoare de

la Ciupercenl, proprietatea Statului si dela Sadova (infra domenul Coroanei. Be-sultatele le void publica mai tarzirt, dupace void executa i alte analise de felul a-cesta. In aceasta analisa am bezut ea ni-sipurile fine de la Ciuperceni sunt foartefértile i o data fixate, ar conveni nu nu-mat' pentru cultura forestiera, dar si pen-tru ces agrieola i eu deosebire a vieT.Aceste nisipuri stint foarte bogate in po-tasa si acid fosforic ; numai azotul subforma de materie organica le lipseste sprea deveni pamOnturi de o fertilitate remar-cabila. Proba despre ferlilitatea Ion sunt

recoltele abundente ce se obtin pe ni-sipurile fixate si in care materia organicaacumulata in mare cantitate nu numai easerveste ea ciment de unire 'nitre gratin-

Alaltaerltele de nisip, dar a datdw

si azotul . idul Ionnecesar uinei bune vegetatiuni.hangia dinNisipurile de la Sadova, cu grauntele

mill sunt foarte sterile prin naturaIon himica, apa filtreaza prea repede prinele si chiar fixate fiind, n'ar conveni decat pentru cultura forestiera. Cei ee vorreusi sa transforme in padurl frumoase a-ceste dealuri sburaloare ce ameninta sa-tele i carnp,ile fertile eu inundatiunea, vorface lacrari utile nu numai pentru gene-ratia actuala dar si pentru cele viitoare.In locul stepelor de azi, generaiile viitoarevor gösi pAcluff viguroase cu material lem-nos deja format

01111111111111111111111 arMaillainatemspaiRMIIIIL,SettemoGnIEMMIZIONMINNOWLISM,,,,,,

Asemenea si gradinele prin mal multel 102 case ; Iii Kessayet 203 case in Mere-mahalale din Bucuresci stint devastate in- gyö 36 ease ; Iii Söjtör 80 case ; in Toroczkotr'un mod inspaimhntator de omizi, pomil 56 case. I mperatul a contribuit co vre-odeja -cea mai mare parte ail inceput a se

E de notat C aceastä imvazie deeste a doua càci intdia oara la

lor ad lost distruse.

usca.orniziivirea

N JOC NOUD. N. Basarabeanu a inventat un joe de

calcul care se nume§te Bosiorul §i care de.sigur va face o mare revolutie 'nitre per-soanele amatoare de ost-fel de joeuri.

Jocul se compone dintr'o cutie en patrusectii, in fata fie-cdrei seetii se afla 30 po-ligoane, o placa i o scara ; la mijloc ca-seta centralä unde se conserva plansele sise pune pariurile ; caseta se include eu 2capace. Pe acest aparat se joaca 4 jocurisi. anume : 1 Bosforul, 2 Poligon-Bosfor,3 Planche-Bosfor i 4 Punct-Bosjor care ecel mai ostenitor.

Cineva poet e resolva unul din aceste joeuriin 5 minute sad dupe' mai multe ore, dup.dibacie.

Se poate juett in 2, 3 sl 4 persoane.Intregul joc Bosfor coprinde 7 zone si

6 indri.Aeest joe va fi expus maine sad poimaine

poate la d. Gebauer.D. Basarabeanu doreste sá se clued. in

Paris pentru a trata eu un fabrieant salvinza dreptul de exploatare al acestui nod joc.

Jocul Bosfor s'aseamana cu Sahul si estetot asa de gred ea i acest din urma.

Jocul este insotit de un regulament al ski.D. de Coutouly, ministrul plenipotentiar

al Frantei in Bucuresti, va primi azi pe d.N. I3asarabeanu. Cu aeeasta oeazie inven-tatorul va arata ministrului francez joeul sdd.

Jocul BoVor va figura la Expozitia Iran-eezti din 1889.

CRIME DELICTE ACCIDENTE

STIRI EÇONOMICE

Democratul spune ca la tirgul din Ploestidin s'eptemana aceasta vinzarea de vite afost mare, pentru cirezi, cumpdratoril eelmal multI ad fost din Bueuresti. Preturiles'ad mai ridicat prin venirea acestor nouirnusterii.

Productele s'ad vindut tot cu preturilede pana aci in ce priveste orzul ovdzul,iar porumbul std la pretul ma)" ridicat de47-48 lei chila veche i cincuantinul lei50. Meiul asemenea lei 50. Aceste din urmaproducte sunt mal mult chutate.

Grant s'a vindut o cantitate de 1,500chile de la magazia d-lui Iancu Nisim, culei 96 chila veehe, pentru Braila.

Tot acelasi ziar spune ea lipsa de ploieste simtitä aproape in tot judetul Prahova,caci ploile ce art eazut pana aCum aü fostunele prea usoare si eu totul panliale, la-sandu-se ea niste sfori earl n'ad. udat nicicäte o mosie intreaga.

Dacä nu va veni o ploae generalamat in eurind, apol restul araturilor deporumb si cele de ineid rdman ne Meute,iar granele mai ales se perieuleaza. Iarbapentru pasunea vitelor lipseste pe unde n'amai ploat.

Prin unele locurl din pläsile Campu-Têrgsor graul este atins pe aloeurea deviermusi.

In plasile Cricov-Podgoria unele granefind mancate de viermusi s'aa arat loco-rile a doua oard si s'a semënat porumb.

CAPITALA

Hot prins.s'a prins, la gara de Nord, in-Tranca, care a jefuit pe uncomuna Camineasca.

JUDETEChine turbat.

Un caine turbat a muscat pe o femeedin comuna Popesti din jud. Ia1. Cainelea fost Impuscat, iar femeii i s'a dat totconcursul medical.

** *

de mil de franci pentru incendiatl.Dar in Bomânia cAte case ad ars in tint-

pul din urinti ? CáI 1)an1 s'ail adunat ?

Bigamie.Tribunalul din Derby a jude-cat nu de mutt pe o feniee, co nomeleMary Ann Riley, acuzatA de bigamie. Eaa recunoscut cA era vinovatii. Primul elbarbat o tratase crud, apol o pArAsise. i Ina doua cAsätorie a lost nefericitA In finecel dol bArbati s'aa inteles sA o dea in jut-decatA pentro bigamie. Presedintele tribu-mialulul observA cA daca a fost vr'un caz, incare bigamia sä fie scuzabild., apol e aceastaIn aceste imprejurärl constiin ta nu'l per-mite sà condamne pe nefericita femee decAt nuniaI la o Inchisoare de cincl minute.Cu alte cuvinte- femeia a fost achitati.

Omorit de masinA.Marin, finI Glieorghe I. Dumitrascu, din

comuna Musetesti, jud. Gorj, pe cand ma-cina la o moarti, voind a impAna fusul cetine piatra, i s'a prins manica cdmäseI,si a fost invêrtit Oita a incetat din viatä

* *

Oase gasite.Lucritorul Neculai Ocneanu sapAnd la

un sant pe langa casa Apelor (Ciric) dinorasul Ia,I a dat peste niste osemintede orn.

* *Mort la votare.

La alegerea de Martla trecutä a colegiu-ltd III-lea, la sectia II dela Liceu din Plo-esti, nu delegat din comuna Manecid-PA-mdnteni, anume: Nita Dan, perceptor co-munal care nu putea sa fie delegat, caaltil multi veniti contra legei, pe cand voiasA pue in urnA biletul dedese presedin-tele biuroulul, a cazut mort de apoplexie.

ECOURI STRE1NE

La tribunal.Judecatorul pronunta sentinta : F4,11

condamnat la Inchiseare de o zi sail la a-mendA de zece lei. Ce preferI ?

Osänditul : M'asl ruga sä'rni datl celzece

Balgarii Swiet povestesteca liga patriotic:A din Plevna a distills Inzilele trecute grAdina ce inconjura mor-mintele soldatilor din compania lui Sko-belew, cAzutl In r6sboiul raso-turc. Copa-

plantati actin] 7 anl, allí fost sco51 dinrädäeinl i mouumentele sdrobite en to-poare i ciocane. Asupra monumentului prin-cipal din piata orasulul s'a comis un a-tentat rusinos. Poporatia din Plevna a nA-villit asupra atentatorilor, incingéndu-se olupta. Poporatia a cerut de la ministeruldin Sofia sA dispue o anchetk severii aso-pra acestor ac13 de vandalism.

* *Altä sentintä.

Pentru joc de hazard estl osändit ladoud sOptamaul inchisoare.

JucAtorul de cärti (scotênd din buzunaro pereche de CAN) Chit saa dublu, d-lejudecAtor ! Patru si3ptAmAn1 saiï ninny, !

Explosie. In Weissensee langh Berlinun oare-eare Bock avea un laborator deartifitil. Laboratorul era In tr'un sopron.Intr'o zi, intorandu-se din oris acasa,Bock iinsi min glisi sopronnl. Era distrusde pe fata pAniemtulia In urma unel ex-plosbmi, eare a sfisiat In bucht1 pe sotiasi dol lii al nefericitutul Bock.

SERVICIUL TELEGRAMAL (ROMANIEI LIBERE

Petersburg, 20 matIeri a avut lo6 la Nowocercase in-

vestitura soleamil a marelal duce moste-nitor ca Ratman al Cazacilor. Dupd ser-viciul divin s'a dat citire until ordinde zi armatel cazacilor din Don in careImpdratul esprimä cazacilor in termeill ciii-durosl Inultumirile sale pentru devotamen-tul lor efitre dOnsul precum 1i pentru pri-mirea cordialä ce i s'a Mcut. Serbärilesunt murete.

Viena, 20 MatRegina Danemarcel a sosit azI-dinlineatä

aicl pentru a vedea pe flica sa ducesa Thyrade Cuniberland.

Generalul Gene a sosit aic,l, el este depärere ca Italia O. nu intreprindá o acti-une in Africa.

Sofia, 20 Mal.Ziarul Neologos anuntA din Filipopoll cA

autoritätile din Burnelia Orientalä ad in-terzis de a se face rugäciunl in Bisericd.pentru Tar.

Focuri.Ministrul de interne al Ungariela luat initiativa pentru subscrierl in folo-sill color incendiati 'in luna Aprilie. ln ein-culara sa se aratA cAte caso ail ars in ur-inlitoarele comune : in Eperjes 191 case si ailtrebuit sA se dea jos 53 coperisurl ; pagubae de paste un milion. Iii Nagy-Karoly 156

; paguba un milieu). In Csik-Kozmas243 case ; in Csiigged 120 case ; In Kurtics

(Agence Libre).

M A I NOU

34441,,M:g441101i46101.10

A RTE TEA 11 1Z E*** li Te(r/ ilrqti)nul Sambata 1;1 9

Mal representatione eNtra-ordinara de Orielin beneficiul d-lor Dimitresca si Teodw-esol,eu coneursul d-nelor Maria Crust- Chri-senyhi, El. Odiseanu si d-lor Petru Delin,I. Dimitrescu, d. Tcodorescu si d. Rasianuse va juca piesa : Favorita OperA in 4-acte de G. Donizetti distributiunea.Alfonso XI, regele Castiliel d-nit P. DelinLeonora de Gusman . d-na Maria C. ChrisenghiFernandoBaldasare, superio

mo-d-nu Dimitrescu

nastirel St. GiacomoDon Gasparo, oficer

, Theodorescu

regelui d-nu D. RasianuInes, confidenta Leonorel d-na El. Odesanu

Signori si dame de onoare, calugart*** La Dacia, Joi 14 Lumpqiu

Vagabundul, in beneficia.*** Circul Sidoli: In toate zilele represen-

tatie cu program schimbal pantomime.Duminica i Se'rbatorile, do6. repvesentatuna la 3 ore p. m., si alla la S seara

Inceputul representatiilot de seara la 81/2 f ix.In fie-care SMnbatrt, Duminicrt i SArbd-

tort 2 mari r'epresentatii, la 3 ore p.si la 81/2 sea ra.

MM. LL. sosesc astA-searA de la Si.naia i trag la Cotroceni.

Celebrul geograf Elysée Reclus seafla in Capitala. Batranul erudit vavizita Curtea de A rges.

In virtutea unet conventiuni in-cheiate in zilele trecute, Austro-Un-garia renuntil de a mat avea prote-jati in România cu inceperea de la

lanuarie viitor.Dar cu conventia comercialk unde

stAm ?

NOTITE LITERARE

A aparut No. 1(1 din revista ilustrata Ilotalcare contine urrnatoarele materil : Petre P. Carp(biografle).Chirias vechid schita, de D. Teleor),Cum curge vremea (poezie de A. Vlahuti0.---Curier Stiintific. Trei strofe (poezie (le DuiliuZamfirescu).Cogetari (de I. Slavici, I. L. Cara-geali, D. R. Rosettil.La femel (poezie de CarolScrob). De toate (Esecutiunile In China). Nilplange... (poezie de Veronica Consilidpractic.--Anecdote. Petrecere.Deslegarea sara-del.--Afara de asta [Hal coprinde opt pagine dinromanul 'Blestemul, cum si un splendid portretal d-lui P. P. Carp.

Numdrul 13, nuvela originala de C. D. .$ Pre-tul 50 banI. Tipografia Modernä Gr. Luis Str.Academiet 24 Bucurese.

CONVORBIRI LITER kitE, apare o data pelunA, anul al XXI, Nr. 2 si are urinAtorul sumar :

Wilhelm de Kotzebue, Lascar Viorescu, trad. deA. Al. Papadopulo Calimah, Desrobirea tiranilorIn Moldova (sfirsit). &Inter, Maria Stuart, [actiilI), trad. metrica. de Jacob NegrutiCervantes, DonQuijote de la Mancha, trad. dr S: G. Virgolici (nr-mare).T. Robeanu, Romania.; Nairn]; DragutapierdutA; De cand te-al dus (poesil).George V a-siliu, LU1 Emil (poesie).Bibliografie.

Ministerul scoalelor nu asteptA decat planurile d-lui Milieu, spre a in-cepe clAdirea institutului central defete, pe spatiosul loc de la Icoana.

La Galati, fierberea e mare. Maineswat alegert comunale ; pol-maine siLunt balotajuri judetene.

Este indoios daca d. BrAtianu vaputea veni de la Florica, pentru -ser-batorirea lui 10 Mat

Se vorbeste despre schimbarea pre-fectului G-helmegeanu, i inlocuirealui printr'un bArbat care sit fie matbine pAtruns de politica administra-tivii a d-lui Radu Mihaitt.

c,zirk*D

Teri se réspandise vorba, cit d.Brktianu ar vrea sA ia portofoliulrézboiului si sa aduCA pe generalulPilat la directia fortificatiilor. ColegiisCi l'ar fi sfAtuit sit se ducA mat binela Marienbad.

NotAm acest zgomot, fArA de-a con-firma nimic.

&stk..D

In séptCmana viitoare se fac con-centrArile pentru exerciVi. D'ar fi eellnqin vreme

LUMINA PENTRU TOTI, anul ai II-lea, Bu-curesti. 1-- 30 Aprilie Nr. 11 are acest surnar:

Ins'iintare Insemnata pentru abonatil anului II,Directia.Sentinte pedagogice pronuntate de dife-riti marl, culese de Christ. Stef. Revereanu.Catre virtute (poesie), de P. Draghicescu. Me-todologia privita din punct de vedere filosofic, deEniu Balteanu.Instinctul de mama la vrahq, deMaria.Adesea rné gandesc (poesie), de P. Draghi-cescu.Industria In scoalele satesti, de E.B.Schi-te din istoria pedagogiel, Grecii, de loan Rusu.Literatura populara F'emeia lenese, de Christ. St-Bevereanu.Educatiunea copiilor nostri, de Pr.Al.Popescu.--Din pedagogie, de Pr. V. DiaconescuS'a dus (poesie] de Ioan Gr. Rozan. Cum Inv*Gertruda copii sit? de E. B.Dati'ml aripi (poesie]de A. G. Popescu.Igiena de E. B.Minunat t Mi-nunat de tot ! de E. B.Doctorul WA, argint1.Sta-rea Invetamantulul In Romania.No* literare, deR.I nyttAmentul intuitiv In scoalele Incepetoare,de Enid Balteanu. ;3ase cugetart, de D. Pavelescu.Un dolid. Diverse. Literatura de spirit.Listade subscriere. Corespondentä. Erata.

D. N. MICLESCUAVOCAT

34, Strada tirbei-Vodk 34

VIN NEG.'de Oravita i Golu-Dritncea

Vechill de 4 ant, calitate superioarktutulor altor vinuri.-15 fr. vadra si

ALB DE DRAGASANIdin reeolta annInl 1583. 15 Ir. vadra la

I 'A UN POP ESC U &C"`"'"18. STRADA LIPSCANI. 18.

CASA DE SCHEY13

c,STER1U &C-

50/o5o/o5o/o

60/o7°/o5oi,

7°A)5°'0 Renta romanA perpetuA. .50/0 amortisabill. . . .

60/, Oblig. de Stat cony. Rurale.60/o " Cade ferate Rom7010 Imprumutul Stern 1864 . .8o:o Oppenheim 18665010 Scris. fonc. Urbane de Iasi .

(3°14) Imprum. Coin. de Iasi AsphaltOblig. Casel Pensiun. (norn. 300)Impr. cu prime orasul BucuresciActiuni Constructiuni

Nationala . .

Dacia-Romania . .

Banco. Nationala .

Banca RomanieTFabrica de IlArtie.

Valuta AustriacA.Mardi GermaneBilete Francese

Englese .. ..Ruble RusestiAur contra Argint . . .

Napoleondor contra aur. . .

NB. Cursul de mal sus estesocolit dupg. cursul lisculul.

Adresa pentru telegratne: STERIU.

No, 19, STRADA LIPSCAN1, No. 19.

Peziva de7iis Mai ora 10,1887.

Imprumutul Comunal 18831884 .

Scrisurl Funciare urbane. .

Rural

CuliT.

77J/a 78,/a

861/4 8796 97

102V2 101-0/o90 91

106 Lifit/290 9294 958fitis 87

771/2

21531

120

21,6948

200'1412510025

2 ''11

78,/2

2201i6

2 i99:1)5--

202126101

25,/22.110

141/.2 10. 20.12 20. n;lu inoncdii. de aur

ROMANIA LIBER A

411111~1,1111414114441M-A-MMLM

CIRC SIDOLIAstazi si in toate zilele

MARE REPRESENTATIUNECu programa foarte bogata si Mare Pantomima

In, bottle Mercurele si Sanibelele

Mare Representatiunne Highe-Life.Casa se deschide la 71/2 ore. Inceputul la 81/2 ore precis.

4Cu stima,

Th. SIDOLI, Director.111414N1141101144041*Vkii411.14110.41

Cognac de vin, adeverat, din fabrica Patesti(Focsiani). Se aflá de vênzare in strada Plevnel, Nr. 60,cu pretul de 1 leti 80 haul butilia 0 litrul 2 lel 20 haul.

N. I. VASILIU.

Ear A:VIS 'WEBACANILOR si RESTAURANT1LOR

WWWWWMIVWIIIIWWWWW11TIWIIIPWW111/111,11171rWIlr

State de gradatiese OA de vênzare

la Tipografia Curtii Regale, Pasagiul Rornän L2.

AMEESZEINIERIBMINMEW

EPOWPOTIVEMAIVEMIVGKItagiaftE,K7VEParkaPigMteiwiPtn

3

SPECIALITATE DE MIREM.WEINBERG

BUCURESCI35, Calea Victoria, 35

[Casa Török]

BUCITRESCI5, Calea Victoria, 35

[Casa Török]

MARE ASORTIMENT DE TOT FELUL DE

IUÏERELE) ETOLSGAS, UÏERELUEPentru BArbatt, Dame si Copil,

P RE El M SI BASTOANE FOARTE FINE

f.D NOUVEAUTÉS

cu rabate insemnate.16.1

detail cu preturile fabricei. Wri1.

zare en grosprompt si cu preturi moderate. Vênzare en

Orl-ce comandä §i reparatie se efectueazA

M4MonmesieZONine[M03

C:2

'404*MF4.044M4F---41m#F0PRIMA FABRICA ROMANA

IDm

KIFIR-14,111111SBUCURESCI

StradaSerban-Voda

Ne. 229.

CATICASIA BIICURESCIStrada

A d-lui FLOR LUKIANOFF $erban-VocláNr. 229.

KIFIR-KIIMIs se numeste o potiune produsa din lapte proasp5t pe o anumiti cale a fer.rnentatiel care Introducandu-se In medicina, de celebritatile medicate ale Europel azi esteestinsa peste Intreaga Europa.

Patria Kifir-KurnisuluT este Asia de Nord, unde popoarele indigene 11 Intrebuinteaza ca me-dicament, mat ales In contra Tubereulosei (ofticeT). Prin staruinta celebrulte profesor dr. Stahl-berg, Kifir-Kumisul s'a introdus in Europa ca mijloc therapeutic si multumita stralucitelor re-sultate castigate cu el, azI este atat de mult Incetatenit In cat nu exista capitala, orT vre-unoras mal mare in Europa In care Kifir-Kumisul sa nu fie fabricat,

Probele therapeutice Mcute cu acest liquid de somitatile EuropeT, ad dovedit c Kifir-Ku-misul este un escelent medicament pentru tratarea Bronchitelor cronice, Dyarhee, catarh destomac acut si cronic, catarh a Intregulul canal, digestiv, anemie, scorbut, scrofulosa si tubreculosa.

Persoanele slabite se folosese de el cu mare succes ast-fel In cat profesorul dr. Ueke zice :(Kifir-Kumisul este cel mat puternic Mamie al slabireT I,

Kifir-Kumisul inlocueste az1 cele maT multe ape minerale, multumita compositiunel sale chi-mice si gustulul sifd foarte placut ; Copii mici Inca If bead cu multa placere si färd. resistentA,asemenea si persoanele debile si nervoase.

Multumita compositiunel chimice Kifir-Kumisul este un mijloc nutritor escelent, are proprietatTracoritoare, combate insomnia, stimuleaza energia inimel si a centrilor nervall, scade secretiunilecanaluluT digestiv, ridica pofta de mancare si ingrase cu siguranta asimilandu-se foarte usor.

In BucurescT s'a Introdus acest medicament prin d-nul Flor Lukianoff, cunoscutul fabrica-tor din Rusia unde Kifir-Kurnis Lulcianotf este cunoscut prin calitatea sa esceptionala, supe-rioara ; d. Lukianoff a primit autorisatia de fabricare din partea consiliuluT sanitar superior,dupii ce fabricatul s5d a fost analisat chimiceste de d. dr. Bernad, directorul labora-torulul chimic din Capitala.

Intrebuhitarea Kifirului-Kumis °In sctieellea i IrriesT1 dsee bg zat;i

impartita In treT partI. lnainte de masa. cu un ceas, o a treia parte de sticIA. Dupa treT zilecele d'intal sapte ziTe portiunea se bea dublä, adica cate 2 sticle pe zi. Peste sapte zile se beaate 3 sticle pe zi si asa merge cresand. Daci bolnavul va dori sA bea Ora la 5 sticle, Insaregula generall este ca A. nu bea Kifirul de o data, ci ate putin, cate o jumatate de pahar siIntre dejun i pranz, etc. Nu trebue ingreuiat stomacul de o data. Se poate manca mancarlobiclnuite, afarl de prea sarat, prea gras si nic1 de cum bëuturl spirtoase. Mal bine ceaid, decat cafea, ceaid cu lapte este foarte bun. Fructe se poate manca la pranz. Sticlele trebue tinuteInteo temperatura rècoroasa ca de 12°. Sticlele trebue clatinate de cate-va orT pe zi (cel pu-tin de patru orT).

Societatea de BASALT ARTIFICIAL §i de CERAMICA delaCotroceni anunta pc Onor. Public ca Directiunea i depositulseu principal S'a Mutat Tn Strada Regala, Nr. 17.

STRADA

TIdO Ildimiresca

Er. 1. F. FREUND IN DOSUL

HOTELULUILondra

LOCOMOBILETF]40.01STAINI) :

Cu aparatii de arsii paie ori-ce combustibiltrT.A.M °0rT M B

Sistem nah eu cal in loc de valsuri, atAt locomobile cAt Treeratoare sunt celeIRoJ

I mal bune i cele mal renumite din fabrica d-lor

Ransomes Sims & JefferiesIIn sfarsit recomand i fabrica mea de reparat masint agricole

bine cunoseute Mori simple si artistice, Batoase de porumb, Mo-rive, Grape de fer töte reservele pentru locomobile si treeratöre.

s

SOCIETATEA ROMANADE CONSTRUCTIUNI SI LUCRARI PUBLICE

DIINT111111170111M1

Consiliul de administra tie are onoare a informa pe d-njlactionari cA, In conformitate eu art. 42 din statute, adunareagenerald ordinarà a actionarilor se va tine.

Duminick 24 Matti st. v. 1887,La orele 2 dua amiazI, la re§edinta societtita in Bucuresci,

Ordinea zilei1. Raporturile consiliulul de administratie 0 al censorilor

asupra bilantului pe exercitiul 1886.2. Aprobarea bilantulul.3. Aprobarea comptulul de profite i perderl.4. DescArcarea consiliului de administratie pentru gestiunea sa.5. Alegerea a trel consilierI in locul d-lui N. Manolescu, de-

cedat, §i a principelui Dim. Gr. Ghika §i d. G. Gr. Cantacu-zino, e§iti prin tragerea la sorti.

6. Alegerea censorilor pentru anul 1887 si fixarea remune-ratiuna lor.

Pentru a fi admis la adunarea generalii, ori-ce actionar vatrebui depunA actiunile inainte de 16 (28) Maid 1887 inBucuresa la sediul societätei.

Extract din StatuteArt. 40. Ori-ce actionar, care este in drept a lua parte la

adunarea genralá, poate sa fie representat intr'ènsa, dar nu-mal printr'un actionar care are i d'C'nsul dreptul de a fi ad-mis la adunare.

Art. 47 Zece actiunI daA dreptul. la un vot. Niel un actio-nar nu va putea Intruni mal mult de 20 voturl, pentru dênsulca mandatar, ori care ar fi numèrul actiunilor ce ar posedasad reprezinta.

Bucuresci, 24 Aprilie (6 Maki) 1887.Pent-u consiliul de administratiune,

Pre§edinte, Dim. Ghica.

likewZgW404":14:44242,9610214F6%gt

Institutul de EnetTmzn =TEM.

Elevil vor priirol la oxen atastate valabile pooh Glue i Line

Inscrierea Elevilor urméza in ate zileledela orele 9-5 p. m.

str. Bibeseu-Vodcl, Nr. 1.

Lielt6eK6EWSkOtozePt6de

1711'1'"7"=4 11Nor DE VÊNZARE -en

inSIMDE TIPOGRAFIE

02;11Nte,aa)

DoritoriI de a le cump6ra sunt rugatl a seadresa la Tipografia Curti)." Regale, F. GöblFii, Pasagiul RonAn Nr. 12, Buouresti.

IHIHIH H I H

croSOCIETATEA DE INCURAJARE

PM117TRU

IMBUNATATIREA RASEI CAILOR IN ROMANIA--..170-owazeizargz4--

Duniinicâ 17 Maiu st. v. 1887DA. ORMLM 2 TYLTP.A AMIAZI T.A AVMA LOC

EA SEGURA ALE GABE DE PRI IVIPE IIIPPODROMUL DELA BANEASA

I). Premiul Fulger (oficieri) .

2) Premiul Soc. de Incuragiare3). Marele Premiu Regal4). Premiul Bäneasa , .

Distanta iSoo m.2000 m.25oo m.

600 m.

RA

41

5). Premiul Colentina (alergare de garduri) Distanta 25oo m.6). Alergare de Cäldra§i (trupa) . I 5oo m.7). Alergare treaOt (Inliärnat) . . 2600 in.8). Alergare suburbanA (cai terdneti) . 1200 111.

Tntrarea cailor in cursa suburbani este gratuitil alergdtorii trebue sd se presinte pe terren la 1. ord.Intrarea cailor In alergarea in treapät, este de 25 lei, ,eu inscriere pdnd la 9 Mai ; call pot fi la trsurile ware cu 2 sa.i.1 4 roate ; trdsurile

mari sari incomode pot fi refuzate.

Pretul locurilor : Loja, 40 lei. Intrarea la Tribune, 6 lei. Träsurile pe câmpul de curse, 20 lei. =relit 6 lei. Pietoni 1 leti.

Locurile se pot lua din nainte la Jockey-Club Calea Victoria Nr. 100, in toate zilele de la 2-6 post meridiane.

IUb Lojile retinute §i nereclamate !Jana JoT la 14 Mait) se vor vinde mipsiNB. Un tren special va oouduce pe oitlittori la hipodrom inapoi pornind de la gara FILARET gara de NORD (Tirgoviste).

Buouresol. Tipografia Curtil Regale, F. Göbl PH, Pasagiul Roman, Nr.12.