IN MEMORIAM D - RoEduNetastra.iasi.roedu.net/pdf/nr50pag12-13.pdf · 2010-09-30 · Duminicã, 4...
2
D uminicã, 4 noiembrie 2007, pe la prînz, din Chiºinãu, plîngînd în tele- fon, Areta Moºu îmi dã nãucitoarea veste: prietenul nostru, cunoscutul patriot timocean Draghi Cârcioabã, nu mai este! Durerea dispariþiei prietenului era însoþitã de neîncredere în veridicitatea ºtirii… Nu se poate… acum 40 de ore eram împreunã, am lucrat pentru interesul românilor timoceni, am glu- mit, am rîs ºi ne-am confesat, l-am ascultat recitînd din propriile poezii, am vorbit despre viitor ºi ne-am amintit de prietenul comun care a fost Petru Iancovici-Timoceanul. Draghi Cârcioabã, în calitate de vicepreºedinte al „Consiliului Naþional al Minoritãþii Naþionale Române” din Serbia ºi Preºedinte al Asociaþiei pentru Cercetare, Îngrijire ºi Înaintarea Culturii Românilor „Valea Timocului”, a sosit la Iaºi în seara zilei de 31 octombrie 2007, pentru a participa la Simpozionul Internaþional al Românilor din Afara Graniþelor Þãrii (1-4 XI.2007), organizat de cãtre ASTRA „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi. A participat activ la lucrãrile Simpozionului, fiind, dupã cum îmi spunea, foarte mulþumit de faptul cã românii timoceni s-au bucurat de o atenþie consistentã din partea invitaþilor, fapt considerat de cãtre Draghi drept un „gest reparator” ºi o „ speranþã” pentru o susþinere viitoare realã, în special cu abecedare, carte româneascã ºi calculatoare pentru începerea studierii limbii ºi literaturii române în zona Timoc (în sutele de sate, comune ºi oraºe locuite de români – cu excepþia Banatului Sîrbesc – nu existã nici mãcar o singurã ºcoalã aprobatã de autoritãþile sîrbe în care limba românã sã fie studiatã fie ºi ca limbã strãinã, o orã-douã pe sãptãmînã…). Vineri, 2 noiembrie 2007, dupã prînz, simpozionul ºi-a mutat lucrãrile la Cahul ºi Chiºinãu, iar Draghi nu a putut participa deoarece nu avea (ca cetãþean sîrb) vizele cerute de Republica Moldova; în consecinþã, pînã la orele 23,00, a fost musafirul familiei mele, cînd a avut trenul spre Bucureºti ºi l-am condus la garã. Pe Draghi Cârcioabã l-am cunos- cut (ºi ne-am împrietenit imediat) în anul 1993, cînd, împreunã cu d-na Areta Moºu ºi Ansamblul Casei Armatei Iaºi, a participat la un turneu prin Banatul Sîrbesc; ºi am fost noi musafirii familiei sale. Din anul 1994 Draghi a venit per- manent la Deniile Eminesciene, la Zilele Iaºiului, la diferitele Simpozioane ale ASTREI „Mihail Kogãlniceanu” Iaºi, fiind unul dintre cei mai serioºi ºi constanþi colabora- tori externi ai d-nei Moºu Areta, împreunã cu dînsa realizînd o mulþime de acþiuni culturale ºi ºtiinþifice. Cel care a fost marele patriot Draghi Cârcioabã s-a nãscut într-o familie vestitã de rapsozi din Timocul Sîrbesc, fiind el însuºi un continuator de faimã al tradiþiei familiei, un iniþiator ºi organizator stimat de formaþii artistice, concursuri ºi festivaluri de artã popu- larã româneascã, iar pentru cetãþenii României un sim- bol al artei populare româneºti din Timoc. Draghi Cârcioabã a fost, în sensul deplin al cuvîntu- lui, un autodidact; a studiat constant limba românã, iar sensibilitatea sa l-a dus pînã la creaþie poeticã, avînd poezie publicatã; s-a preocupat de realizarea presei naþionale în limba românã în Timoc, a studiat istoria naþionalã ºi a popoarelor balcanice, avînd cunoºtinþe foarte serioase în acest domeniu. Un domeniu de care era foarte interesat a fost etno- grafia, iar de studierea obiceiurilor românilor din toate zonele în care aceºtia locuiau, era pur si simplu pasion- at. Ultima preocupare specialã pe care o avea era aceea de iniþiere a cursurilor de limba românã, cursuri pe care refuzã sã le aprobe Ministerul Învãþãmîntului din Serbia – ca soluþie privatã – în Cãminele Culturale din Slatina, Ranovãþ ºi Brestovãþ, cursuri pentru care cãuta sprijin financiar ºi mai ales logistic. Începutul activitãþii pentru redeºteptarea spiritului naþional ºi promovarea miºcãrii folclorice timocene, Draghi Cârcioabã l-a fãcut în cadrul Miºcãrii Democrate a Românilor din Serbia, sub preºedinþia d- lui Dimitriu Crãciunovici, de acesta se desparte ºi înfi- 12 12 Revista românã nr. 4 (50) / 2007 IN MEMORIAM IN MEMORIAM Dumitru Constantin BUNEA Dumitru Constantin BUNEA
Transcript of IN MEMORIAM D - RoEduNetastra.iasi.roedu.net/pdf/nr50pag12-13.pdf · 2010-09-30 · Duminicã, 4...
Duminicã, 4 noiembrie2007, pe la prînz, dinChiºinãu, plîngînd în tele-
fon, Areta Moºu îmi dã nãucitoareaveste: prietenul nostru, cunoscutulpatriot timocean Draghi Cârcioabã, numai este!
Durerea dispariþiei prietenului eraînsoþitã de neîncredere în veridicitateaºtirii… Nu se poate… acum 40 de oreeram împreunã, am lucrat pentruinteresul românilor timoceni, am glu-mit, am rîs ºi ne-am confesat, l-amascultat recitînd din propriile poezii,am vorbit despre viitor ºi ne-amamintit de prietenul comun care a fostPetru Iancovici-Timoceanul.
Draghi Cârcioabã, în calitate de vicepreºedinte al„Consiliului Naþional al Minoritãþii NaþionaleRomâne” din Serbia ºi Preºedinte al Asociaþiei pentruCercetare, Îngrijire ºi Înaintarea Culturii Românilor„Valea Timocului”, a sosit la Iaºi în seara zilei de 31octombrie 2007, pentru a participa la SimpozionulInternaþional al Românilor din Afara Graniþelor Þãrii(1-4 XI.2007), organizat de cãtre ASTRA „MihailKogãlniceanu” Iaºi.
A participat activ la lucrãrile Simpozionului, fiind,dupã cum îmi spunea, foarte mulþumit de faptul cãromânii timoceni s-au bucurat de o atenþie consistentãdin partea invitaþilor, fapt considerat de cãtre Draghidrept un „gest reparator” ºi o „ speranþã” pentru osusþinere viitoare realã, în special cu abecedare, carteromâneascã ºi calculatoare pentru începerea studieriilimbii ºi literaturii române în zona Timoc (în sutele desate, comune ºi oraºe locuite de români – cu excepþiaBanatului Sîrbesc – nu existã nici mãcar o singurãºcoalã aprobatã de autoritãþile sîrbe în care limbaromânã sã fie studiatã fie ºi ca limbã strãinã, o orã-douãpe sãptãmînã…).
Vineri, 2 noiembrie 2007, dupã prînz, simpozionulºi-a mutat lucrãrile la Cahul ºi Chiºinãu, iar Draghi nua putut participa deoarece nu avea (ca cetãþean sîrb)vizele cerute de Republica Moldova; în consecinþã,pînã la orele 23,00, a fost musafirul familiei mele, cînda avut trenul spre Bucureºti ºi l-am condus la garã.
Pe Draghi Cârcioabã l-am cunos-cut (ºi ne-am împrietenit imediat) înanul 1993, cînd, împreunã cu d-naAreta Moºu ºi Ansamblul CaseiArmatei Iaºi, a participat la un turneuprin Banatul Sîrbesc; ºi am fost noimusafirii familiei sale.
Din anul 1994 Draghi a venit per-manent la Deniile Eminesciene, laZilele Iaºiului, la diferiteleSimpozioane ale ASTREI „MihailKogãlniceanu” Iaºi, fiind unul dintrecei mai serioºi ºi constanþi colabora-tori externi ai d-nei Moºu Areta,împreunã cu dînsa realizînd o mulþimede acþiuni culturale ºi ºtiinþifice.
Cel care a fost marele patriot Draghi Cârcioabã s-anãscut într-o familie vestitã de rapsozi din TimoculSîrbesc, fiind el însuºi un continuator de faimã altradiþiei familiei, un iniþiator ºi organizator stimat deformaþii artistice, concursuri ºi festivaluri de artã popu-larã româneascã, iar pentru cetãþenii României un sim-bol al artei populare româneºti din Timoc.
Draghi Cârcioabã a fost, în sensul deplin al cuvîntu-lui, un autodidact; a studiat constant limba românã, iarsensibilitatea sa l-a dus pînã la creaþie poeticã, avîndpoezie publicatã; s-a preocupat de realizarea preseinaþionale în limba românã în Timoc, a studiat istorianaþionalã ºi a popoarelor balcanice, avînd cunoºtinþefoarte serioase în acest domeniu.
Un domeniu de care era foarte interesat a fost etno-grafia, iar de studierea obiceiurilor românilor din toatezonele în care aceºtia locuiau, era pur si simplu pasion-at.
Ultima preocupare specialã pe care o avea era aceeade iniþiere a cursurilor de limba românã, cursuri pecare refuzã sã le aprobe Ministerul Învãþãmîntului dinSerbia – ca soluþie privatã – în Cãminele Culturale dinSlatina, Ranovãþ ºi Brestovãþ, cursuri pentru care cãutasprijin financiar ºi mai ales logistic.
Începutul activitãþii pentru redeºteptarea spirituluinaþional ºi promovarea miºcãrii folclorice timocene,Draghi Cârcioabã l-a fãcut în cadrul MiºcãriiDemocrate a Românilor din Serbia, sub preºedinþia d-lui Dimitriu Crãciunovici, de acesta se desparte ºi înfi-
1212 Revista românã nr. 4 (50) / 2007
IN MEMORIAMIN MEMORIAMDumitru Constantin BUNEADumitru Constantin BUNEA
inþeazã Asociaþia „Valea Timocului” din SlatinaBorului, comuna sa natalã, asociaþie mult mai activã,mai implicatã ºi mai decisã sã contribuie laredeºteptarea naþionalã a românilor timoceni în perioa-da imediat urmãtoare.
Inima care l-a trãdat în dimineaþa zilei de 4 noiem-brie 2007 a oprit din pãcate ºi cursul firesc al miºcãriide afirmare a conºtiinþei ºi culturii naþionale din zonaBorului, zonã pentru care Draghi Cârcioabã a fost sim-bol ºi portdrapel. Sincer sã fiu, cred cã o sã fie foartegreu ºi o sã mai treacã mult timp pînã cînd se va gãsicineva demn sã ridice cu adevãrat drapelul pe care, prinvoinþa Domnului, Draghi Cârcioabã l-a lãsat în þarinaîn care-i dorm strãmoºii!
Cred, de asemenea, cã previziunea sa (obsedantã înultima noastrã întîlnire, constînd într-o spusã avertizarepe care o fãcea românilor bogaþi din Timoc carerefuzau sã se implice în miºcarea naþional-culturalã)este adevãratã: „peste o sutã de ani, cînd voi ºi avereavoastrã veþi fi praf ºi pulbere ºi nici vîntul nu o sã maiºtie de numele voastre, numele meu, DraghiDimitrievici Cârcioabã, o sã fie trecut cu cinste în toatecãrþile de istorie a românilor!”.
1313Revista românã nr. 4 (50) / 2007
Mircea Streinul (1910-1945)Din Calendar creºtin pe anul 1938,
tipãrit de Mitropolia Bucovinei, p. 92
George DRUMUR (1911-1992)Din Calendar creºtin pe anul 1938,
tipãrit de Mitropolia Bucovinei, p. 133
