penalul
3
Privaţiune ilegală de libertate în apartamentul propriu sau în alt loc, unde victima s-a aflat din propria voinţă, nu poate fi calificată ca răpire, pentru că astfel de acţiuni se consideră doar ca privaţiune ilegală de libertate şi se referă la art. 127 CP FR. Excepţie constituie cazurile, când rudelor sau altor persoane li se comunică alte date despre locul aflării acestuia. Autorii Zubcov VI şi Tiajcov IM la definirea răpirii reiesă din noţiunea generală, considerând că răpirea persoanei este „capturarea persoanei vii deschisă sau închisă, sau prin înşelăciune, cu o ulterioară limitare libertăţii ei fizice pentru oricare durată de timp (de la câteva ore până la câteva zile, săptămâni etc.)”. O abordare similară propune Minikovski GM, presupunând,că răpirea în sensul art. 126 CP FR reprezintă „capturarea persoanei împotriva voinţei ei, acapararea în urma căreia ea nimereşte în posesiunea răpitorilor”. În primul caz acţiunile au fost comise pentru a limita libertatea răpitului, în al doilea- pentru dispunerea răpitului. În ambele cazuri se poate vorbi despre răpirea persoanei în sensul privaţiunii ilegale de libertate.Conform CP FR aceste două noţiuni sunt interdependente, însă constituin crime separate. În acest sens prezintă interes poziţia autorilor gauhman L, maximov C, S,Sauleac, care susţin, că „răpirea persoanei este provaţiune ilegalp de libertate, conexată la deplasarea persoanei”. Încă mai concret a definit noţiunea de răpire Krasicov AN, susţinând, că „răpirea persoanei reprezintă privarea persoanei de posibilitatea de a se deplasa în spaţiu la discreţia sa”, adică se are în vedere privaţiunea ilegală de libertate. În acelaşi timp, „orice răpit este privat de libertate, dar nu orice provat de libertate este răpit.” Deseori, în literatură apare înţelegerea răpirii persoanei doar ca „deplasarea ilicită a victimei împotriva voinţei sale” sau potrivit viziunii lui Kozacenco I.I. „răpirea persoanei în conţinutul său reprezintă orice acţiuni, asociate cu ”deplasarea victimei din locul de aflare permanentă sau temporară în altul împotriva sau independent de voinţa ei”. Punctul de vedere analizat ţine cont doar de acţiunile, care sunt comise de infractori după ce ei obţin în dispoziţie persoana capturată ilicit, adică noţiunea nu are conţinut deplin; din această
-
Upload
alexandru-gribincea -
Category
Documents
-
view
219 -
download
0
description
asd aqwqd qwdqwds sad
Transcript of penalul
Privaiune ilegal de libertate n apartamentul propriu sau n alt loc, unde victima s-a aflat din propria voin, nu poate fi calificat ca rpire, pentru c astfel de aciuni se consider doar ca privaiune ilegal de libertate i se refer la art. 127 CP FR. Excepie constituie cazurile, cnd rudelor sau altor persoane li se comunic alte date despre locul aflrii acestuia.Autorii Zubcov VI i Tiajcov IM la definirea rpirii reies din noiunea general, considernd c rpirea persoanei este capturarea persoanei vii deschis sau nchis, sau prin nelciune, cu o ulterioar limitare libertii ei fizice pentru oricare durat de timp (de la cteva ore pn la cteva zile, sptmni etc.).O abordare similar propune Minikovski GM, presupunnd,c rpirea n sensul art. 126 CP FR reprezint capturarea persoanei mpotriva voinei ei, acapararea n urma creia ea nimerete n posesiunea rpitorilor. n primul caz aciunile au fost comise pentru a limita libertatea rpitului, n al doilea- pentru dispunerea rpitului. n ambele cazuri se poate vorbi despre rpirea persoanei n sensul privaiunii ilegale de libertate.Conform CP FR aceste dou noiuni sunt interdependente, ns constituin crime separate. n acest sens prezint interes poziia autorilor gauhman L, maximov C, S,Sauleac, care susin, c rpirea persoanei este provaiune ilegalp de libertate, conexat la deplasarea persoanei. nc mai concret a definit noiunea de rpire Krasicov AN, susinnd, c rpirea persoanei reprezint privarea persoanei de posibilitatea de a se deplasa n spaiu la discreia sa, adic se are n vedere privaiunea ilegal de libertate. n acelai timp, orice rpit este privat de libertate, dar nu orice provat de libertate este rpit.Deseori, n literatur apare nelegerea rpirii persoanei doar ca deplasarea ilicit a victimei mpotriva voinei sale sau potrivit viziunii lui Kozacenco I.I. rpirea persoanei n coninutul su reprezint orice aciuni, asociate cu deplasarea victimei din locul de aflare permanent sau temporar n altul mpotriva sau independent de voina ei. Punctul de vedere analizat ine cont doar de aciunile, care sunt comise de infractori dup ce ei obin n dispoziie persoana capturat ilicit, adic noiunea nu are coninut deplin; din aceast viziune nu sunt clare evenimentele ce au anticipat deplasarea victimei. Excepie sunt cazurile, cnd rudele victimei sau alte persoane, prezint date false despre locul aflrii victimei, de expemplu, despre plecare n alt ora sau alt ar. Considerm, c prezentarea de ctre acetea a astfel de date false trebuie privit ca una din trsturi a rpirii persoanei, dac aceasta este confirmat de analiza laturii subiective a infraciunii. Termenul mportiva voinei nseamn, c victima este rpit cu aplicarea violenei. Violena poate consta n legare, plasare forat n vehicul, ameninarea cu fora n cazul de refuz al victimei s se supun cerinelor rpitorilor. Rpirea mpotriva voinei victimei nseamn sustragerea secret sau prin nelciune din locuin. Rpirea poate fi secret n cazurile, cnd lipsesc martorii sau martorii vd, dar nu contiintizeaz ilegalitatea aciunii vinovailor. De exemplu, n prezena martorilor rpitorii deghizai ca echipajul ambulanei ncarc rpitul n vehicul, cruia i s-a ntrodus o doz mare de somnifiere. Modul fraudulos al rpirii este exprimat n comunicarea cu bun tiin victimei informaiei false despre, de exemplu, chemare la lucru, ntr-un anumit loc pentru o ntlnire cu o persoan aproape sau ntlnire de afaceri.Aplicarea armei sau a obiectelor, folosite ca arm la rpirea persoanei, la fel ca n cazurile precedente, atribuie infraciunea la p.2 art.126 CP FR. Arma, folosit la comiterrea unui act criminal, poate fi de foc, de gaz, rece sau alta. La obiectele, folosite n calitate de arm se refer dispozitive special executate pentru vtmare corporal sau obiecte de uz casnic, care pot provoca moartea sau daune leziuni corporale. Condiia necesar pentru o astfel de calificare reprezint aplicarea direct a armei n momentul rpirii sau privaiunii de libertate a persoanei.Diferena dintre rpirea persoanei (art.126CP FR) i privaiunea de libertate a persoanei (art.127 CP FR) const n deplasarea obligatorie a victimei n primul caz. Dac privaiunea de libertate este doar o privare a victimei de posibilitatea real de a se deplasa la discreia sa ntr-un spaiu nelimitat, atunci rpirea este capturarea, deplasarea i retenia persoanei.Art.126 CP FR conine n sine o meniune despre eliberarea de la rspunderea penal a persoanei, ce elibereaz de bun voie rpitul. Astfel, legislaia protejeaz cetenii de la aplicarea violenei la rpire, pentru c meniunea art. 126 CP FR este aplicabil doar persoanelor, n aciunile crora nu se conin alte elemente de crim. Calificarea corect a infraciunii este unul din paii de soluionare a problemei. Rpirea persoanei reprezint o infraciune destul de complex i multilateral.
