PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT ......3.4.2. Peisajul bazelor militare dezafectate...

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” - BUCUREŞTI

ŞCOALA DOCTORALĂ „SPAŢIU, IMAGINE, TEXT, TERITORIU”

Doctorand: Urb. Sorina – Georgiana RUSU

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE

TEMA TEZEI DE DOCTORAT

TRANSFORMAREA

PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE

ÎN CONTEXT URBAN

- REZUMAT -

Bucureşti

Septembrie 2014

TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT URBAN - REZUMAT

Doctorand: Urb.. Sorina - Georgiana RUSU; Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. arh. Mariana EFTENIE

2

CUPRINS

GRATIARUM ACTIO 7

ARGUMENT 8

INTRODUCERE_Prezentarea generală a problematicii

1. Demersul studiului 10

Stabilirea ariei de interes (general şi special)

Delimitarea în context urbanistic actual a subiectului abordat

Scopul, importanţa şi elementele de noutate ale studiului

2. Obiectivele studiului 16

3. Ipoteze şi întrebări de cercetare 17

4. Teoria şi metodologia cercetării 17

Cuvinte cheie

Cadrul conceptual

Metode utilizate

5. Schema logică a cercetării 20

Concluzii Introducere 21

PARTEA I

INIŢIEREA CONCEPTULUI DE „PEISAJ AL STRUCTURILOR DE APĂRARE”

CAPITOLUL 1. CONCEPTE URBANISTICE ŞI MILITARE CU REFERIRE LA

STRUCTURILE DE APĂRARE

1.1. Componenta interdiciplinară a studiului 22

1.2. Cadrul general şi special al cercetării 22

1.3. Principii comune de planificare: război vs. oraş 24



3

1.4. Vulnerabilitatea urbană şi nevoia de apărare 27

1.5. Definirea şi delimitarea structurii de apărare 28

Concluzii CAP. 1 32

CAPITOLUL 2. PARTICULARITĂŢI ALE FENOMENULUI MILITAR ÎN CONTEXT

URBAN

2.1. Definirea şi impactul războiului asupra sistemului urban 32

2.2. Conflictul de interese – cooperare vs. război 35

2.3. Securitate militară şi apărarea colectivă 36

2.4. Transformări ale instrumentului militar de putere 43

2.5. Noi tipologii ale structurilor de apărare în contextul aderării României la NATO şi UE 45

Concluzii CAP. 2 47

CAPITOLUL 3. PEISAJUL CAMUFLAT AL STRUCTURILOR DE APĂRARE

3.1. Valenţele camuflajului peisager 48

3.2. Definirea peisajului structurilor de apărare 52

3.3. Peisaj militarizat şi peisaj al structurilor de apărare 56

3.4. Ipostaze tematice ale peisajului structurilor de apărare 59

3.4.1. Peisajul fortificaţiilor de apărare 59

3.4.2. Peisajul bazelor militare dezafectate 66

3.4.3. Peisajul limitei bazelor militare active 68

3.4.4. Peisajul posibilelor baze militare viitoare 70

3.5. Transformarea peisajului structurilor de apărare din România 72

Concluzii CAP. 3 77

PARTEA a II – a

PEISAJUL STRUCTURILOR DE APĂRARE DIN PERSPECTIVA EVOLUŢIEI

NEVOILOR PSIHO-SOCIALE ÎN CONTEXT URBAN

CAPITOLUL 4. RELAŢIONAREA NEVOILOR PSIHO - SOCIALE CU

TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE



4

4.1. Evoluţia relaţiilor civil-militare 78

4.2. Nevoi individuale şi nevoi colective 79

4.3. Sinergia securităţii militare şi a securităţii mediului în piramida nevoilor psiho-sociale 82

4.4. Peisajul structurilor de apărare în context urban – la intersecţia preocupărilor cu privire la

securitatea mediului şi securitatea militară 86

Concluzii CAP. 4 88

CAPITOLUL 5. CUNOAŞTEREA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAREA CIVIL -

MILITARĂ PRIN PEISAJ

5.1. Percepţia peisajului structurilor de apărare în contextul globalizării 89

5.2. Limbaj spaţial-configurativ 91

5.3. Corenţa comunicării şi gestionarea conversaţiei 94

Concluzii CAP. 5 94

PARTEA a III – a

METODOLOGIE DE ABORDARE A PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE

ÎN CONTEXT URBAN

CAPITOLUL 6. DE LA CONCEPTUL „PEISAJ AL STRUCTURILOR DE APĂRARE”

LA REGLEMENTAREA LUI ÎN ROMÂNIA

6.1. Reglementări sectoriale, existente în România, cu referire la tematica studiată 95

6.1.1. Legislaţia în domeniul peisajului 95

6.1.2. Legislaţia privind urbanismul 96

6.1.3. Legislaţia cu referire la apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 97

6.2. Sinteza cadrului legal existent România, cu referire la peisajul structurilor de apărare 97

6.3. Corelarea cadrului de reglementare peisaj - nevoi de apărare – oraş 101

6.4. Matrice legislativă – metodă de operare 104

Concluzii CAP. 6 105

CAPITOLUL 7. CAMUFLAJUL PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN

CONTEXT URBAN – PROGRAM DE CERCETARE CONTINUĂ

7.1. Peisajul structurilor de apărare dezafectate ca resursă în context urban 106



5

7.2. Repertoriu de recomandări pentru analiza peisajului structurilor de apărare 111

7.3. Planificarea gestionării coordonate a resurselor peisagere militar-civile 115

7.4. Aspecte sensibile ale prezenţei peisajului structurilor de apărare în context urban 117

Concluzii CAP. 7 121

Concluzii generale 122

ELEMENTE DE NOUTATE 124

Anexe

Anexa 1_Matrice legislativă 126

Anexa 2_Glosar de termeni integrat 136

Anexa 3_Bibliografie 178

Anexa 4_Lista abrevierilor 190

Anexa 5_Fişa ilustraţiilor 191



6

ARGUMENT

Demersul ştiinţific de faţă, porneşte de la nevoia de înţelegere aprofundată a transformării

relaţiei biunivoce dintre oraşe şi structurile de apărare armată, prin prisma modelării nevoilor

psiho-sociale contemporane. Din această perspectivă, subiectul abordat necesită o investigare

în „zona de interferenţă” a peisagisticii, urbanismului, psihologiei spaţiului construit şi a

ştiinţelor militare, care are drept finalitate cunoaşterea fenomenului prezenţei structurilor de

apărare în context urban şi oferirea posibilităţii definirii unui nou instrument metodologic

conceptual necesar ca punct de plecare în cercetarea relaţiei sistemice structuri de apărare -

peisaj - oraş.

Din acest punct de vedere, rolul specialistului urbanist peisagist este unul dificil prin datoria sa

de a organiza şi de a media acest proces de transformare a peisajului ce necesită concilierea

intereselor variate, civile şi militare, pentru a obţine un răspuns optim la necesităţilor actuale şi

viitoare ale oraşelor. Studierea diferenţelor caracteristice ale structurilor de apărare armată,

alături de o imagine exactă a poziţionării celor existente, creează premizele generării unui cadru

coerent de planificare şi gestiune integrată a peisajului respectivelor structuri situate în

context urban.

Pe plan internaţional există tendinţa de adaptare a structurilor de apărare la noile provocări de

securitate. Pe de altă parte, există o preocupare crescută pentru crearea de politici specifice de

trecere în circuit civil şi de valorificare a patrimoniului militar dezafectat pentru o mai buna

gestionare a peisajului existent.

În România, aderată recent la NATO şi UE, nu există un cadru normativ coerent pentru

integrarea multiplelor componente în abordarea peisajului structurilor de apărare armată în

context urban, generând tratarea inconsecventă a unei problematici în acte normative diferite,

fapt ce conduce la decizii sectoriale necorelate.

Aşadar, în aceast context, lucrarea îşi propune armonizarea peisajului structurilor de apărare cu

peisajul urban din care aceste entităţi fac parte, printr-un mecanism de coordonare a cadrului

de cooperare civil-militară a conceptorilor/planificatorilor din ambele domenii. O astfel de

abordare va permite articularea coerentă şi valorizarea corespunzătoare a peisajului specific

în politici integrate, cu beneficii la nivelul dezvoltării întregului sistem urban.

Nu în ultimul rând, lucrarea „Transformarea peisajului structurilor de apărare în context

urban”, poate fi privită ca un act de pionierat în domeniu, prin faptul că literatura de

specialitate nu beneficiază, în acest moment de un astfel de studiu, care are ca elemente de

noutate:



7

evidenţierea unei problematici de actualitate;

iniţierea şi validarea unui instrument conceptual nou;

studierea nevoilor psiho-sociale contemporane legate de securitate;

propunerea unei corelări normative a reglementărilor sectoriale existente;

crearea unui cadru de referinţă pentru mecanismul de colaborare civil-militară în

domeniul planificării spaţiale;

generarea unui vocabular conceptual nou, utilizând o sintaxă specifică domeniilor de

referinţă;

evidenţierea trăsăturilor caracteristice structurilor de apărare în context urban, pentru

crearea unui brand de peisaj;

propunerea unor recomandări de proiectare menite să îmbunătăţească integrarea

peisageră a structurilor de apărare, în context urban.

propunerea unui program de cercetare continuă a camuflajului peisager, ca obiect şi

subiect al interferenţei preocupărilor civile şi militare.

INTRODUCERE – Prezentarea generală a problematicii

1. Demersul studiului

Stabilirea ariei de interes (general şi special)

Dezvoltarea urbană recentă a dus la modificări din ce în ce mai rapide şi la probleme specifice

oraşelor, uneori foarte complicate, care ţin de segregare spaţială, poluare şi de modul în care

aceste aspecte afectează funcţionalitatea organismului urban şi generează noi tipologii de

peisaje.

Evoluţia tehnologică şi cerinţele funcţionale specifice domeniilor actuale au determinat activităţi

din ce în ce mai variate, fapt ce a modificat vizibil structura oraşului, impunându-şi consecinţele

atât la nivelul cadrului construit cât şi al elementelor de viaţă urbană. Aşadar, proprietăţile

relaţiilor dintre elementele de viaţă urbană (funcţiuni), ce se exercită ca activităţi, s-au modificat,

sub raportul procesului generat de factorii menţionaţi anterior.

În acest context, armata, din punct de vedere al prezenţei în cadrul structurii urbane şi ca

instrument de putere, se află într-un continuu proces de transformare ce păstrează, pe deoparte,

caracterul conservator al acesteia, iar pe de altă parte, îi conferă un caracter prospectiv. Apariţia

unor noi forme de provocări de securitate, tehnologii, tactici şi strategii militate, alături de nevoia

de a răspunde constrângerilor sociale şi încercarea de a dobândi un avans în faţa, fie a

adversarului, a inamicului sau a partenerului, reprezintă principalii factori determinanţi ai

transformării armatelor.



8

Acum, mai mult ca oricând, abandonarea vechilor politici de securitate este esenţială, în sensul

regândirii strategiilor de apărare. Nu mai vorbim astăzi de armată referindu-ne la graniţele fizice

ale spaţiului, ci la un concept de apărare care să presupună integrarea şi adaptarea spaţiilor

destinate pregătirii şi dezvoltării domeniului militar la noile necesităţi ale societăţii.

„După 1945 realizările arhitecturii şi urbanismului mondial, sunt determinate în primul rând

cantitativ. În Europa devastată trebuia să se rezolve repede necesităţile rezultate din distrugerile

războiului. Astfel, cerinţele exprimate ca număr, timp şi cost, au cosntituit criteriul real şi

primordial impus efortului constructiv.” 1

Astăzi, problemele cantitative ale oraşului sunt dublate de cererea calitativă, criteriul calităţii

trecând de la „aprecierea rezolvării funcţionale la aprecierea imaginii obţinute, tinzând apoi

spre aprecierea integrată a cadrului de viaţă artificial şi natural”.2

A apărut deci, creşterea tendinţei oraşelor de a revalorifica spaţiile construite existente, de a le

reconsidera poziţia sistemică prin prisma planificării atente a dispunerii şi a suprapunerii

straturilor istorice conţinute şi adaptarea acestora pentru obţinerea unei flexibilităţi ce poate

susţine activităţi variate.

Reorganizarea armatelor a generat regândirea, pe de o parte, a unor suprafeţe importante de teren

aflate, fie în intravilanul, fie în extravilanul localităţilor, iar pe de altă parte au rezultat obiective

destinate apărării armate ce necesită o adaptare la nevoile impuse de cerinţele de utilizare

contemporane. Aşadar necesitatea reevaluării sistemelor vechi defensiv-urbanistice depăşite este

conexată cu nevoia de optimizare spaţială a unor noi structuri de apărare armată.

Delimitarea în context urbanistic actual a subiectului abordat

Problematica zonelor militare integrate structurilor urbane şi a construcţiilor realizate într-un

anumit moment al istoriei armatei este una complexă şi atinge mai multe paliere prin prisma

faptului că ele suferă o uzură fizică prin exploatare şi o uzură morală prin creşterea exigenţelor

utilizatorilor sau prin modificarea cerinţelor obiective. Menţinerea acestora în stare de folosinţă

sau înlocuirea lor periodică sunt preocupări actuale pentru a le integra în context urban, atât din

perspectivă spaţială cât şi din perspectivă funcţională şi estetică.

1 Sandu, M. Alexandru, Curs - Teoria structurilor urbane – partea I, Institutul de Arhitectură, Catedra de

Sistematizare, p.3 2 Ibidem.



9

Evoluţia cronologică a unor elemente cheie în dezvoltarea structurilor de apărare. Sursa: Autorul

În sfera urbanismului civil, ca urmare a creșterii explozive a populației urbane, îndeosebi de la

sfârșitul sec. XIX și în sec. XX și a noilor cerințe de aprovizionare, transport, activități

recreative etc. legate de viața modernă, s-a încercat formularea unor noi metode de abordare a

oraşului. Utilizarea procedurilor participative pentru a răspunde provocărilor oraşelor

contemporane, prezintă inconvenientul limitărilor date de sistemul diferit de valori ale

indivizilor, de gradele de participare sau de metodele utilizate, în vreme ce natura fundamental

politică a deciziei finale necesită pregătirea acesteia prin studii specifice aprofundate.

În acest sens, teza are drept obiectiv investigarea şi clasificarea tipologiilor structurilor de

apărare, funcţie de evoluţia istorică şi de poziţia şi relaţia acestora cu oraşul, precum şi

formularea de soluţii menite să le reintegreze în contexul urban actual. Un alt deziderat îl

reprezintă valorizarea „peisajului structurilor de apărare” şi tratarea elementelor de patrimoniu

militar în cadrul politicilor de dezvoltare spaţială, din perspectiva luării în considerare a

compatibilităţii funcţionale, pe de o parte şi a servituţilor specifice, pe de altă parte.

Dezafectarea sau întreţinerea neadecvată şi utilizarea improprie a unor structuri de apărare

armată, cauzează alterări profunde reflectate în starea în care acestea se află, fapt ce are

consecinţe şi asupra organismului urban, în ansamblul dezvoltării sale. O bună parte din



10

activităţile militare care s-au desfăşurat sau se desfăşoară în aceste zone, sunt generatoare de

poluare şi din această perspectivă, necesitatea restabilirii echilibrului ecologic este esenţială.

Aşadar, precondiţiile schimbării, date de presiunile externe mari (alinierea la NATO-UE),

nemulţumirea societăţii faţă de ordinea existentă (disputele legate de problematica juridică a

terenurilor) şi alternativa coerentă, întrupată într-un plan, un model sau o viziune nouă cu privire

la peisajul structurilor de apărare, sunt vitale pentru România, care poate valorifica prezenţa

acestor structuri în context urban.

Tematica abordată reprezintă continuarea unei preocupări mai vechi, începută cu lucrarea de

licenţă intitulată Revitalizarea poligonului de tragere cu armament de infanterie “Mogoşoaia” şi

dezvoltată ulterior în lucrarea de dizertaţie cu subiectul Revitalizarea peisagistică a vechilor

structuri de apărare şi a zonelor cu destinaţie specială din Giurgiu. Pasiunea pentru studiul

peisajului structurilor de apărare a fost concretizată şi prin participarea la conferinţe şi publicarea

unor articole ce vizează această problematică. Aşadar, abordarea acestui subiect în cadrul tezei

de doctorat reprezintă continuarea firească a dorinţei de a aprofunda ştiinţific relaţia dintre

structurile de apărare şi dezvoltarea oraşelor.

Scopul, importanţa şi elementele de noutate ale studiului

Factorii de putere au favorizat, de-a lungul timpului, din motive uşor de înţeles, funcţia utilitară a

structurilor de apărare. Astăzi, structurile de apărare, aflate la intersecţia dintre utilitar şi estetic,

prin prisma rolului factorului estetic care a crescut foarte mult, pe măsură ce ştiinţele şi-au extins

acţiunea şi societatea a început să acorde o atenţie tot mai crescută a imaginii urbane, asistăm la

necesitatea unei integrări şi corelări la nivel peisagistic a structurilor de apărare cu contextul

urban din care acestea fac parte.

Într-un prim pas, suntem tentaţi să relevăm specificul unei problematici, adică ceea ce

diferenţiază subiectul respectiv, faţă de alte subiecte, dar s-a demonstrat că de fiecare dată, orice

încercare de a aborda singularul, a dus la categorial. Din această perspectivă, dorim sublinierea

problematicii peisajului structurilor urbane în context urban, ulterior această chestiune urmând a

fi încadrată în clase/categorii de subiecte abordate în studiu (peisajul vechilor fortificaţii, peisajul

bazelor militare dezafectate, peisajul limitei bazelor militare active şi peisajul posibilelor baze

militare).

Utilizarea conceptului de „peisaj al structurilor de apărare” (referitor la rolul activ al structurilor

de apărare ca elemente care din perspectivă evolutivă, participă la constituirea oraşelor şi care

generează un peisaj specific) intenţionează unificarea abordărilor sectoriale, prin coroborarea

noţiunilor din domeniul urbanismului, din domeniul ştiinţelor militare, precum şi din alte

domenii conexe, cu referire la subiectul studiat.



11

Cercetările şi lucrările existente la nivel naţional şi internaţional, referitoare la problematica

structurilor de apărare în context urban se referă, cu precădere, fie la componente disparate, fie

abordează subiectul din perspectivă monodisciplinară, militară. În acest sens, preocuparea

studiului este dedicată racordării relaţiei dintre arhitectura şi planificarea militară la etapele

procesului de evoluţie urbană, prin prisma peisajului generat de interrelaţionarea celor două

componente: structură de apărare şi oraş.

Vreau ca această lucrare să fie o contribuţie la teoria urbană contemporană prin actualizarea

conceptelor referitoare la problematica abordării structurilor destinate apărării în context urban,

într-o manieră interdisciplinară. Difuzia teoriilor şi adoptarea unor noi concepte din domenii

diferite are drept scop găsirea unui limbaj comun pentru posibilitatea abordării integrate a

subiectului studiat.

În acest sens, tematica abordată constituie un element de noutate din perspectiva abordării prin

prisma specializării domeniului de bază. De asemenea, la nivel internaţional, subiectul reprezintă

o reală procupare în contextul actualelor tendinţe referitoare la transformarea mediului de

securitate.

Conceptul de „peisaj al structurilor de apărare” cuprinde ipostaze diferite ale rolului activ pe

care, fie vechile fortificaţii, fie bazele militare dezafectate sau limita bazelor militare active,

precum şi posibilele baze militare viitoare, îl joacă, participând la constituirea oraşelor, şi

generând un peisaj specific. Acest nou concept unifică abordările sectoriale, prin coroborarea

noţiunilor din domeniul urbanismului, din domeniul militar, precum şi din alte domenii conexe.

Prin structura lucrării am urmărit fundamentarea teoretică şi istorică a unor concepte şi noţiuni în

primă parte, urmând ca partea a doua a tezei, să se axeze pe integrarea celor studiate într-o

manieră originală, rezultând o nouă metodologie de abordare a problematicii studiate.

Teza prezintă o viziune recentă, contemporană asupra trecutului şi viitorului structurilor de

apărare în cadrul oraşelor, deschizând noi perspective către formarea unui cadru teoretic

actualizat şi către planificarea gestionării coordonate a resurselor militar-civile în context

urban, constituindu-se ca un prim pas spre o viitoare cercetare mai amplă. În contextul

amplificării problemelor legate de resurse şi a faptului că acestea vor câştiga prioritate pe agenda

internaţională, presiunea va fi pusă pe resursele strategice ale oraşelor, ce vor necesita

proiectarea unei strategii de utilizare optimizată pentru a răspunde noilor provocări.



12

2. Obiectivele studiului

Lucrarea îşi propune să identifice modul în care „peisajul structurilor de apărare” este

transformat sub influenţa dezvoltării urbane şi a factorilor externi generaţi de fenomenul

globalizării şi de schimbările din planul mediului de securitate.

Ipoteza de dezvoltare a studiului pleacă de la analiza tipologiilor structurilor de apărare situate în

context urban, cu scopul identificării, clasificării şi propunerii unei metodologii de abordare a

peisajelor specifice generate de acestea.

În consecinţă, obiectivele cercetării urmăresc:

coroborarea aspectelor teoretice din domeniul urbanistic, cu cele din domeniul militar şi

din domenii conexe pentru a crea conexiunile necesare unei abordări integrate a

„peisajului structurilor de apărare” în context urban.

înţelegerea coerentă a impactului pe care prezenţa structurilor de apărare o are asupra

dezvoltării oraşelor.

identificarea tendinţelor de dezvoltare a relaţiei structură de apărare – oraş.

constituirea unui cadru teoretic de analiză pentru transformările viitoare ale „peisajului

structurilor de apărare” în oraşul românesc.

propunerea unui „instrument” metodologic în măsură a fi preluat la nivelul cadrului

normativ în documentaţiile şi operaţiunile urbanistice.

propunerea unor recomandări de proiectare menite să îmbunătăţească integrarea

peisageră a structurilor de apărare, în context urban.

De asemenea, aceste consideraţii constituie elementele fundamentale care au stat la baza

preocupărilor pentru identificarea unui set de caracteristici comune în vederea preluării acestora

în politici orientate spre valorificarea şi adaptarea structurilor de apărare la necesităţile

contemporane şi viitoare.

4. Teoria şi metodologia cercetării

Studiul abordează problematica conceptului de „peisaj al structurilor de apărare” din perspectivă

multicriterială, tratând evoluţia istorică şi implicaţiile sistemice ale prezenţei structurilor de

apărare în raport cu vecinătăţile şi cu comunitatea de proximitate.

Lucrarea aduce în discuţie diferite repere istorice în dinamica structurilor de apărare, considerate

definitorii pentru evoluţia acestora. Prezentarea succinta a relaţiei dintre structurile de apărare şi

oraş a fost considerată relevantă pentru punctarea influenţei arhitecturii militare şi a peisajului

generat de aceasta, asupra dezvoltării urbane.



13

Abordarea teoretică din prima parte a lucrării vine să fundamenteze suportul pe care se va clădi

ulterior, conceptul de „peisaj al structurilor de apărare”. Din această perspectivă introducerea

unui nou concept referitor la rolul activ al structurilor de apărare ca elemente care din

perspectivă evolutivă, participă la constituirea oraşelor şi care generează un peisaj specific,

intenţionează unificarea abordărilor sectoriale, prin coroborarea noţiunilor din domeniul

urbanismului, din domeniul militar, precum şi din alte domenii conexe, cu referire la subiectul

studiat.

Ultima parte a lucrării ilustrează o metodologie de abordare şi de valorificare a „peisajului

structurilor de apărare” în cadrul politicilor de dezvoltare spaţială, în sensul posiblităţii de

implementare operaţională a propunerilor de optimizare şi integrare spaţială a vechilor

fortificaţii, a bazelor militare dezafectate, a limitei bazelor militare active precum şi a

posibilelor baze militare viitoare în context urban.

Abordarea teoretică şi metodologică în cadrul tezei de doctorat. Sursa: Autorul

Abordarea teoretică integrată a problematicii peisajului structurilor de apărare a impus studierea

unor documente din literatura de specialitate alături de literatură militară şi cea din domenii

conexe, obţinute din surse din informare dintre cele mai variate: arhive, biblioteci şi baze de date

digitale, site-uri specializate, ceea ce a dus în final şi la alcătuirea unui glosar integrat de termeni

din domeniul urbanismului şi din domeniul militar.

Parcurgerea sistematică şi sistemică a lucrărilor de specialitate care studiază problematica

generală abordată, alături de participarea activă în medii profesionale de lucru în care a fost

abordată problematica structurilor de apărare – elaborarea de articole şi paticiparea la conferinţe

ştiinţifice, m-au condus către elaborarea empirică a unei metode de coroborare personală a



14

informaţiilor provenite din domeniile urbanism, militar şi din domenii conexe pentru studierea pe

plan local a subiectului vizat.

Schemă de încadrare interdisciplinară a cercetării „peisajului structurilor de apărare”. Sursa: Autorul



15

SCHEMA LOGICĂ A CERCETĂRII



16

CAPITOLUL 1. CONCEPTE URBANISTICE ŞI MILITARE CU REFERIRE LA

STRUCTURILE DE APĂRARE

Comparând principiile planificării războiului, cu cele recomandate pentru dezvoltarea

sustenabilă a oraşului secolului XXI, am observat existenţa unor elemente comune care ţin de

caracterul activ, dinamic şi de interrelaţionarea planificării spaţiale civle şi militare.

Această suprapunere denotă creşterea vulnerabilităţii raportată la problematica ameninţărilor

militare şi de mediu care devin tot mai importante în context urban, căpătând un grad mare de

incertitudine.

În sensul investigaţiei realizate, observăm că structurile de apărare rămân elementul constant

fundamental în cadrul fenomenului urban, chiar dacă ele se transformă, pierzând o serie de

trăsături acumulate în timp, dar dobândind altele, corespunzătoare unor necesităţi contemporane

şi viitoare.Astfel, structura de apărare se diferenţiază ca entitate cu caracteristici comune

(morfologice, spaţiale, funcţionale) şi care este clar delimitată faţă de elementele învecinate.

Din această perspectivă, limita şi permeabilitatea ei devine unul dintre elementele constitutive

esenţiale în alcătuirea structurii de apărare. Observăm că închiderea explicită din punct de vedere

fizic şi separarea clară a spaţiului militar, faţă de cel civil a constituit un element distinctiv al

funcţiunii militare în context urban. Pe de altă parte, contrastul şi similitudinea, date de

camuflarea anumitor tipologii de structuri de apărare, prin intermediul elementelor vegetale,

poziţionate la limita acestora a generat spaţii-limită difuze. Acest caracter dual şi polivalent al

limitei este poate cel mai bine ilustrat la nivelul diferitelor tipuri de structuri de apărare. Limita

structurilor de apărare, ca spaţiu de tranziţie între mediul civil şi cel militar, comportă

caracteristici distinctive faţă de celelalte funcţiuni existente în context urban.

CAPITOLUL 2. PARTICULARITĂŢI ALE FENOMENULUI MILITAR ÎN CONTEXT

URBAN

Efectele distrugătoare ale războiului, manifestate de-a lungul timpului, atât asupra celor implicaţi

direct, cât şi asupra celor ce au suferit consecinţele acestuia, au creat o sensibilitate în conştiinţa

colectivă, relativă la acest subiect. Resursele de mediu au devenit astăzi din ce în ce mai

importante, generând interese comune ce pot fi gestionate prin război sau prin cooperare, adesea

înţeleasă tot ca o formă de conflict disimulat.

La nivelul marilor sectoare la care conceptul de securitate se aplică, se poate observa o

prevalenţă tot mai crescută la nivelul sectorului de mediu, deoarece acesta prezintă probleme

care ar trebui să fie prioritare, întrucât dacă mediul este degradat în mod ireversibil, toate

celelalte probleme îşi vor pierde sensul.



17

De aici şi prioritatea pe care problematica sustenabilităţii dezvoltării oraşelor o ridică astăzi.

Creşterea rapidă a populaţiei mondiale, îmbătrânirea populaţiei în statele dezvoltate, migraţia

umană, alături de urbanizare, reprezintă aspecte demografice aflate în strânsă legătură cu

consumul resurselor de mediu şi aspecte care au o influenţează directă asupra securităţii. Astfel,

în ziua de astăzi este imposibilă separarea securităţii de dezvoltare.

Legislaţia din domeniul securităţii şi a apărării reglementează acordurile şi planurile comune cu

instituţiile componente ale instrumentului militar de putere precum şi efectuarea pentru toate

acestea, a actelor de autoritate militară cu specific şi vizează asigurarea resurselor prin

mobilizare, achiziţii, rechiziţii şi prestări de servicii în interes public precum şi coordonarea

dislocării în teritoriu. Această gradualitate permite trecerea în competenţa autorităţilor militare

îndreptăţite a reglementărilor/normelor care să permită rezolvarea nestânjenită a misiunilor

(ordonanţele militare).

Globalizarea creşte ritmul în care se generază procese simultane, furnizând un mediu prielnic

tendinţelor de fragmentare, cu consecinţe asupra modificării puterii statelor. Totuşi, în acest

context, România, situată, ca multe alte state europene, la confluenţa a două mecanisme

decizionale complexe NATO respectiv UE, poate beneficia de inventarea unor formule adecvate

de adaptare mentală şi instituţională, pentru a găsi noi căi de a transforma acest beneficiu în sursă

de progres. Această schimbare de paradigmă, ne va permite să abandonăm vechile întrebări şi să

ne punem unele noi şi implicit răspunsuri, raportate la problemele existente.

CAPITOLUL 3. PEISAJUL CAMUFLAT AL STRUCTURILOR DE APĂRARE

Camuflajul ne oferă o nouă paradigmă pentru a înţelege cum se identifică indivizii cu oraşul,

cum interacţionează ca mediu de viaţă şi ilustrează importanţa strategică a peisajului în

facilitarea acestui proces. Intrarea în relaţie, în facere, în intermediere şi în negocierea diferenţei

au devenit condiţii inevitabile şi esenţiale în oraşul contemporan. Din acest punct de vedere,

peisajul structurilor de apărare în context urban, este un peisaj de identificare şi diferenţiere, de

ascundere şi dizolvarea în mediu, iar pe de altă parte, de ieşire în evidenţă din mediul respectiv.

Definirea conceptului de peisaj al structurilor de apărare porneşte de la premisa că peisajul,

prin utilizările şi semnificaţiile sale, indică pe de o parte funcţia sa, iar pe de altă parte valenţele

sale simbolistice relaţionate cu contextul socio-cultural şi istoric. Peisajul structurilor de apărare

poate cuprinde domeniile, construcţiile şi infrastructurile militare destinate apărării şi

relaţionarea acestor spaţii în care poate avea loc pregătirea/antrenamentul pentru apărare, însă,

acestea nu se confundă cu câmpul de luptă; subiectul tipologiilor generate de astfel de structuri

este greu de epuizat



18

Aşadar, peisajul structurilor de apărare este un sistem dinamic reprezentând rezultatul sinergic al

interacţiunii factorilor naturali si antropici, şi al intervenţiilor militare teritoriale la diferite

niveluri scalare, fiind delimitat şi definit în raport cu percepţia şi sistemul de valori al

indivizilor, şi putând să genereze sub-tipologii variate. Peisajul structurilor de apărare, în acord

cu scopurile şi obiectivele caracteristice unei anumite etape existenţiale, este o imagine culturală

relaţionată cu nevoia de apărare, dar reprezintă şi un proces generat de elementele materiale și

imateriale asociate practicilor militare.

Tipologiile structurilor de apărare pot fi foarte variate, în teza de doctorat ne-am concentrat pe

semnalarea unor clase de probleme referitoare la vechile fortificaţii, pe de o parte şi la prezenţa

bazelor militare active/dezafectate, pe de altă parte şi la semnalarea elementelor specifice

comune, relaţionate cu amplasarea acestora în context urban.

În concluzie, prin cadrul oferit de Convenţia Europeană a Peisajului (Florenţa 2000) şi prin

coroborarea: Politicilor de Securitate şi Apărare Colectivă ale NATO, Politicii Europeane de

Securitate şi Apărare Comună (CESDP), Politicilor Europene de Mediu, problematica peisajului

structurilor de apărare poate fi reglementată în context urban, prin acte normative specifice.

CAPITOLUL 4. RELAŢIONAREA NEVOILOR PSIHO - SOCIALE CU

TRANSFORMAREA PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE

Transformările în domeniul militar au loc cu o viteză din ce în ce mai mare, date fiind

posibilităţile pe care societatea informaţională le deţine, transformări ce au drept scop,

dezvoltarea capacităţilor şi tehnicilor de apărare. De altfel sistemul de apărare a căutat

dintotdeauna să deţină realizări şi descoperiri ştiinţifice, tehnice şi tehnologice de ultimă oră

pentru a dobândi un avans în faţa eventualilor competitori. Locuri de manifestare a puterii,

securităţii sau al controlului militar, grefate pe un sistem urban în permanentă expansiune, aceste

structuri imprimă efecte multiple în imaginarul colectiv.

Trecerea de la planificarea soluţiilor, la transformarea reală a structurilor de apărare în relaţie cu

dezvoltarea oraşelor se poate face printr-un cadru coerent pentru integrarea multiplelor

componente atât militare cât şi civile, în ansamblul peisajului urban, având la bază eficienţa

amplasamentului, conservarea mediului, dezvoltarea unor vecinătăţi conectate şi utilizarea

sustenabilă a resurselor.

Peisajele structurilor de apărare au o înfăţişare distinctă faţă de „peisajele civile” înconjurătoare,

diferenţa făcând-o faptul că ele reprezintă locuri ale curiozităţii, prin caracterul lor „secret” şi

prin avertizarea cu privire la restricţionarea accesului în interior, generând ambiguitate şi

tensiune. Un aspect important îl reprezintă şi schimbarea interpretărilor culturale ale peisajului

structurilor de apărare, fapt ce influenţează modul în care aceste locuri sunt percepute şi înţelese.



19

Studiul structurilor de apărare ne dă posibilitatea de a reconsidera rolul activităţilor militare în

crearea, menţinerea sau transformarea peisajelor, precum şi regândirea relaţiei dintre elementul

uman şi restul naturii. Un răspuns la transformările legate atât de domeniul vizual cât şi de

tehnologiile care facilitează aceste transformări, ar fi modificarea limitei acestor teritorii şi

integritatea semantică şi vizuală a imaginii structurilor de apărare care pot fi puse în valoare prin

brandingul de peisaj.

CAPITOLUL 5. CUNOAŞTEREA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAREA CIVIL -

MILITARĂ PRIN PEISAJ

Peisajul structurilor de apărare poate fi privit ca rezultat al percepţiei colective a teritoriului şi a

relaţiei în care se află factorul uman şi apărarea. Astfel, evoluţia peisajului structurilor de apărare

este generată de modul în care populaţia utilizează, valorizează, reprezintă şi acordă sensuri şi

semnificaţii acestei prezenţe specifice, relaţionată de cele mai multe cu nevoia de apărare.

Înţelegere evoluţiei structurilor de apărare presupune descifrarea modului în care peisajul

structurilor de apărare a fost utilizat de populaţie de-a lungul timpului, atât din perspectivă

militară cât şi civilă.

Informaţia, comunicarea şi reprezentarea peisajului structurilor de apărare, în diferite momente

evolutive, atestă faptul că acesta este o interpretare a realității în raport cu percepția spațiului

utilizat de către indivizi, evoluând astfel de la simplu la complex, de la sistem închis la sistem

dinamic. În prezent, asistăm, la o transformare totală a structurilor de apărare, ce arată caracterul

flexibil al acestora.

CAPITOLUL 6. DE LA CONCEPTUL „PEISAJ AL STRUCTURILOR DE APĂRARE”

LA REGLEMENTAREA LUI ÎN ROMÂNIA

Având în vedere că scopul acestei teze este de a înțelege care sunt principiile de bază ale

existenţei peisajului structurilor de apărare, în context urban, am analizat constituirea legală a

acestora. În acest sens, terenurile cu destinaţie specială, incluzând imobile de orice natură

precum cazarme, depozite, ateliere, poligoane, centre de instrucţie și, uneori, spațiile aeriene sunt

protejate de statutul specific locului care interzice accesul persoanelor neautorizate în interior şi

limitează activităţile din vecinătate. Gardurile perimetrale, intrările păzite și camerele de

supraveghere sunt, de cele mai multe ori, expresii evidente ale acestui tip de segregare şi

diferenţiere configurativ-spațială.

Cu toate acestea, statul juridic al unor terenuri poate trece prin activități civile care pot duce la

reconstituirea un sit într-un anumit sens. Există numeroase exemple care arată faptul că statutul



20

cu destinaţie specială a unui teren, poate fi adaptabil, dar uneori ambiguu şi chiar poate indica o

lipsă de legitimitate juridică.

În momentul de faţă, nu există o imagine conceptuală a corelării reglementărilor din domeniul

ştiinţelor militare-urbanism-peisagistică. Tranziţia de la absenţa unor politici civile corelate cu

politicile de apărare, la conceptualizarea diversităţii sistemice a responsabilităţilor faţă de

interesele locale specializate va influenţa procesul de reglemnetare, astfel încât factorii sociali,

ecologici şi de altă natură vor fi luaţi în considerare în promulgarea reglementărilor cu privire la

structurile de apărare.

CAPITOLUL 7. CAMUFLAJUL PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN

CONTEXT URBAN – PROGRAM DE CERCETARE CONTINUĂ

Înţelegerea relaţiei individ – colectivitate – specie, prin prisma interrelaţionărilor pe verticală şi

pe orizontală legate de comunicare în chestiuni de securitate militară (cu referire în mod

tradiţional la factorii antropici) şi de mediu (cu referire în mod tradiţional la factorii naturali) este

esenţială. În realitate, nevoile globale de securitate militară şi de mediu, sunt interdependente

reprezentând nevoile primare ale speciei, provocarea actuală fiind de comunicare şi înţelegere a

acestei problematici, la nivelul individului, pentru a putea sprijini, ulterior, dezvoltarea integrată.

Negocierea calităţii proiectului la nivelul oraşului ar trebui să se facă prin cunoaştere şi

înţelegere, adaptabilitate, flexibilitate şi comunicare între specialişti şi ceilalţi actori urbani care

participă la facerea oraşului. Peisajul structurilor de apărare din România se va schimba din

punct de vedere al imaginii şi al calităţii în context urban, dacă se va reuşi şi dacă se va

îmbunătăţi comunicarea în procesul de negociere spaţială.

Cantitatea mare de informaţii disponibile, poate determina reacţii posibile multiple, însă esenţial

în acest caz este tiparul de reacţie ad-hoc, care rezolvă problema. În consecinţă, este important

„antrenamentul” vitezei de reacţie, care să armonizeze condiţiile cantitative şi calitative, pentru

un răspuns optim.

Procesul de evaluare a peisajelor structurilor militare corelat cu contextul urban, ar trebui

demarat cât mai repede, pentru rezolvarea problemelor existente şi pentru câştigarea unei

credibilităţi în faţa societăţii civile. Întotdeauna a existat şi va exista o opinie conservatoare,

tradiţională care nu va accepta prea uşor schimbările, iar studiile de urbanism se află între

experiment, căutarea înţelesurilor şi interpretarea semnificaţiilor.

Fără unitatea cunoaşterii în domeniul şiinţelor militare şi al urbanismului civil nu se poate obţine

o un rezultat optim şi o planificare flexibilă care să determine adaptabilitate şi să permită

transformarea structurilor de apărare.



21

Pentru accelerarea procesului de revizuire şi conformitate a prezenţei structurilor de apărare în

context urban, alternativele de urmat pot fi stabilite şi întocmite prin „acorduri programatice”

speciale ce presupun consultarea pe o întreagă clasă de probleme semnalate.

CONCLUZII GENERALE

Prin acest studiu mi-am propus evidenţierea unei problematici de actualitate, iniţierea şi

validarea unui instrument conceptual nou, studierea nevoilor psiho-sociale contemporane legate

de securitate, corelarea normativă a reglementărilor sectoriale existente, crearea unui cadru de

referinţă pentru mecanismul de colaborare civil-militară în domeniul planificării spaţiale,

generarea unui vocabular conceptual nou, utilizând o sintaxă specifică domeniilor de referinţă,

evidenţierea trăsăturilor caracteristice structurilor de apărare în context urban, pentru crearea

unui brand de peisaj şi propunerea unui program de cercetare continuă a camuflajului peisager,

ca obiect şi subiect al interferenţei preocupărilor civile şi militare.

În sensul investigaţiei realizate, observăm că structurile de apărare rămân elementul constant

fundamental în cadrul fenomenului urban, chiar dacă ele se transformă, pierzând o serie de

trăsături acumulate în timp, dar dobândind altele, corespunzătoare unor necesităţi contemporane

şi viitoare. Astfel, structura de apărare se diferenţiază ca entitate cu caracteristici comune

(morfologice, spaţiale, funcţionale) şi care este clar delimitată faţă de elementele învecinate.

Din această perspectivă, limita şi permeabilitatea ei devine unul dintre elementele constitutive

esenţiale în alcătuirea structurii de apărare. Observăm că închiderea explicită din punct de vedere

fizic şi separarea clară a spaţiului militar, faţă de cel civil a constituit un element distinctiv al

funcţiunii militare în context urban. Pe de altă parte, contrastul şi similitudinea, date de

camuflarea anumitor tipologii de structuri de apărare, prin intermediul elementelor vegetale,

poziţionate la limita acestora a generat spaţii-limită difuze. Acest caracter dual şi polivalent al

limitei este poate cel mai bine ilustrat la nivelul diferitelor tipuri de structuri de apărare. Limita

structurilor de apărare, ca spaţiu de tranziţie între mediul civil şi cel militar, comportă

caracteristici distinctive faţă de cea a altor funcţiuni existente în context urban.

La nivelul marilor sectoare la care conceptul de securitate se aplică, se poate observa o

prevalenţă tot mai crescută la nivelul sectorului de mediu, deoarece acesta prezintă probleme

care ar trebui să fie prioritare, întrucât dacă mediul este degradat în mod ireversibil, toate

celelalte probleme îşi vor pierde sensul.

Camuflajul ne oferă o nouă paradigmă pentru a înţelege cum se identifică indivizii cu oraşul,

cum interacţionează ca mediu de viaţă şi ilustrează importanţa strategică a peisajului în

facilitarea acestui proces. Intrarea în relaţie, în facere, în intermediere şi în negocierea diferenţei

au devenit condiţii inevitabile şi esenţiale în oraşul contemporan. Din acest punct de vedere,



22

peisajul structurilor de apărare în context urban, este un peisaj de identificare şi diferenţiere, de

ascundere şi dizolvarea în mediu, iar pe de altă parte, de ieşire în evidenţă din mediul respectiv.

Definirea conceptului de peisaj al structurilor de apărare porneşte de la premisa că peisajul,

prin utilizările şi semnificaţiile sale, indică pe de o parte funcţia sa, iar pe de altă parte valenţele

sale simbolistice relaţionate cu contextul socio-cultural şi istoric. Peisajul structurilor de apărare

poate cuprinde domeniile, construcţiile şi infrastructurile militare destinate apărării şi

relaţionarea acestor spaţii în care poate avea loc pregătirea/antrenamentul pentru apărare, însă,

acestea nu se confundă cu câmpul de luptă; subiectul tipologiilor generate de astfel de structuri

este greu de epuizat.

Trecerea de la planificarea soluţiilor, la transformarea reală a structurilor de apărare în relaţie cu

dezvoltarea oraşelor se poate face printr-un cadru coerent pentru integrarea multiplelor

componente atât militare cât şi civile, în ansamblul peisajului urban, având la bază eficienţa

amplasamentului, conservarea mediului, dezvoltarea unor vecinătăţi conectate şi utilizarea

sustenabilă a resurselor.

În momentul de faţă, nu există o imagine conceptuală a corelării reglementărilor din domeniul

ştiinţelor militare-urbanism-peisagistică. Tranziţia de la absenţa unor politici civile corelate cu

politicile de apărare, la conceptualizarea diversităţii sistemice a responsabilităţilor faţă de

interesele locale specializate va influenţa procesul de reglemnetare, astfel încât factorii sociali,

ecologici şi de altă natură vor fi luaţi în considerare în promulgarea reglementărilor cu privire la

structurile de apărare.

Prin cadrul oferit de Convenţia Europeană a Peisajului (Florenţa 2000) şi prin coroborarea:

Politicilor de Securitate şi Apărare Colectivă ale NATO, Politicii Europeane de Securitate şi

Apărare Comună (CESDP), Politicilor Europene de Mediu, problematica peisajului structurilor

de apărare poate fi reglementată în context urban, prin acte normative specifice.

Negocierea calităţii proiectului la nivelul oraşului ar trebui să se facă prin cunoaştere şi

înţelegere, adaptabilitate, flexibilitate şi comunicare între specialişti şi ceilalţi actori urbani care

participă la facerea oraşului. Peisajul structurilor de apărare din România se va schimba din

punct de vedere al imaginii şi al calităţii în context urban, dacă se va reuşi şi dacă se va

îmbunătăţi comunicarea în procesul de negociere spaţială.

Un răspuns la transformările legate atât de domeniul vizual cât şi de tehnologiile care facilitează

aceste transformări, ar fi modificarea limitei acestor teritorii şi integritatea semantică şi vizuală a

imaginii structurilor de apărare care pot fi puse în valoare prin brandingul de peisaj.



23

BIBLIOGRAFIE

LEGISLAŢIE

*** Constituţia României, 2003

*** Legea nr. 355/2009, privind regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de

război;

*** Tratat de Drept Administrativ, Ion Alexandru, Ed. SNSPA, 2004 European Regional Seminar “Transnational

Threats and Homeland Defense” Bratislava, Slovakia, 6-10 June 2011

*** LEGE nr.18 din 19 februarie 1991 Legea fondului funciar

***LEGEA NR. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul

***LEGEA NR. 215/2001 – legea administraţiei publice locale

***LEGEA NR. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică

***LEGEA NR. 41/1995 privind protecţia patrimoniului naţional

***LEGEA NR. 199/2004 pentru modificarea şi completarea legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcţii

***LEGEA NR. 208/2007 privind aprobarea OUG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi

declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată

***ORDINUL NR. 1184/RT/201/NN/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid metodologic privind

elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integrantă a planurilor de amenajarea

teritoriului şi urbanism – Indicativ GM 008-2000”

***OUG. NR. 27/2008 pentru modificarea şi completarea legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi

urbanismul

***LEGEA NR. 137/1995 privind protecţia mediului

***LEGEA NR. 451/2002 lege pentru ratificarea Convenţiei Europene a Peisajului, adoptată la Florenţa la 20

octombrie 2000

***LEGEA NR. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului

***CODUL SILVIC

***LEGEA NR. 25/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane

***LEGEA NR. 49/2008 privind aprobarea OUG nr. 108/2007 pentru modificarea alin.2 al art. 8 din OUG nr.

59/2007 privind instituirea programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în

localităţi

***LEGEA NR. 100/2010 privind împădurirea terenurilor

***ORDINUL COMUN al MAPPM (nr. 214/RT/1999) - MLPAT (nr.16/NN/1999) şi ghidului său de aplicare

***ORDIN NR. 480/2006 privind constituirea şi funcţionarea comitetului special la nivel central pentru realizarea

etapei de încadrare a procedurii de evaluare de mediu

***ORDIN NR. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor care intră sub incidenţa H.G. nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

***OUG. NR. 34/2002 Ordonanţa de urgenţă privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării

***Completare şi modificare OUG. Nr. 195/2005 privind protecţia mediului

***OUG. Nr. 57/2007 Ordonanţa de urgenţă privind regimul Ariilor Naturale Protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice



24

***HOTĂRÂREA privind stabilirea procedurii de realizare a evalării de mediu pentru planuri şi programe

***HOTĂRÂREA privind instituirea regimului de Arie Naturală Protejată pentru noi zone

***HOTĂRÂREA privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate

***LEGEA NR. 45/1994 Legea apărării naţionale a României

***LEGEA NR. 73/1995 Legea privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare

***LEGEA NR. 78/1995 Legea privind protecţia personalului şi a patrimoniului din sectorul de producţie

imobiliară

***LEGEA NR. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public

***LEGEA Nr. 294/2007 - Lege privind derularea in Romania a proiectelor finantate prin Programul NATO de

Investitii in Securitate

***LEGEA NR: 290/2011 pentru ratificarea Acordului dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind

amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania

***LEGEA NR. 195/2012 pentru aprobarea OUG 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achizitii

publice in domeniile apararii si securitatii.

***LEGEA NR. 73/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecţia obiectivelor militare care fac parte

din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice

***OUG NR. 47/1997 Apărarea împotriva dezastrelor

***ORDINUL ministrului apărării naţionale nr. M.30/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea

documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autortizarea

executării construcţiilor;

***OUG NR. 1/1999 Regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă

***OUG NR. 52/1998 Planificarea apărării naţionale a României

***HOTĂRÂREA privind aprobarea listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare precum şi criteriilor de realizare

a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General;

***Legea nr. 45/1994 privind apărarea naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare

***Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, cu modificările şi

completările ulterioare

***Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată

***O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările şi

completările ulterioare.

***Precizările privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi a documentaţiilor

tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor aprobate prin Ordinul comun (MLPAT, MI, SRI, MApN) nr.

M.30/2005

***H.G. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi criteriile de

realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul SMG

***LEGEA nr. 18/1991 fondului funciar

***LEGEA nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

***LEGEA nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia

***LEGEA nr.219/1998 privind regimul concesiunii

***LEGEA nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor

***LEGEA nr. 7/1996 Legea cadastrului imobiliar şi a publicităţii imobiliare



25

***LEGEA nr. 247/2005 privind reforma juridică în domeniul proprietăţii şi justiţiei şi unele măsuri adiacente –

circulaţia juridică a terenurilor

***ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate

publică;

***Codificarea categoriilor Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate prin OMAP

nr.534/2001

***HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 861/1999 pentru aprobarea închirierii de elemente de infrastructură din incinta

perimetrelor administrate de Ministerul Apărării Naţionale, respectiv de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pentru amplasarea de echipamente de radiocomunicaţii;

CONVENŢII, MANUALE, RAPOARTE

- Convenţia Europeană a Peisajului (publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 536 din 23 iulie 2002)

- Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 23/2012, (Au reușit măsurile structurale ale UE să sprijine cu

succes regenerarea siturilor, industriale și militare dezafectate?)

- FATE, Conversia fostelor baze militare în centre antreprenoriale. O perspectivă românească, coord. Alexandru-

Ionuţ Petrişor, Vasile Meiţă, Cezar-Petre Simion-Melinte, Ed. Ars Docendi, Bucureşti, 2011

- Manualul NATO, Oficiul de Presă şi Informare NATO, Bruxelles, 2001

- Quigley M. John (2008, Aprilie) Urbanization, Agglomeration, and Economic Development, Working Paper, No.

19, The Commision on growth and development working series.

- Legislaţie privind urbanismul, vol1, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2008

- Legislaţie privind urbanismul, vol2, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2008

- Culegere de documente legislative în domeniul Peisajului Natural, Antropic şi Cultural în Amenajarea Teritoriului

şi în Urbanism, ediţie îndrumată de dr. arh. Cerasella Crăciun, Ed. Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2010.

- Legislaţie privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, ediţie îndrumată de col.(r) Vasile Galiceanu,

Ed. All Beck, 2001

CĂRŢI

- Augustin Ioan, Ciprian Mihali, Dublu tratat de urbanologie, Colecţia Public, Ed. Idea Design & Print

- Bailly, Antoine, La perception de l`espace urbain, L`Urbanisme nr.2, 1973

- Biciușcă, Florin, Uitatul în cetate, Colecţia spaţii imaginate, Ed. Paideia, Bucureşti, 2004

- Buzan, Barry, (Waever Ole, De Wilde Jaap), Securitatea, un nou cadru de analiză, Colecţia Studiii de Securitate,

traducere George Jiglău, Ed. CA Publishing, Cluj-Napoca, 2011

- Capotescu, Valentin, Oraşul ideal; influenţa arhitecturii militare asupra urbanismului, Ed. Brumar, Timişoara,

2010

- Cătălin Sârbu, Gabriel Pascariu, Preocupări recente în planificarea spaţială. Spre confluenţa tendinţelor europene

cu priorităţile naţionale, Ed. Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2008

- Chete, Emil Victor, Mascare. Mijloace, sisteme şi procedee de cercetare în armatele străine. Posibilităţi de

contracarare prin mascare, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1996

- Choay, Françoise, Pentru o antropologie a spaţiului, traducere de Kázmér Kovács, Editor Registrul Urbaniştilor

din România, Bucureşti, 2011



26

- Choay, Françoise, Urbanismul. Utopii şi realităţi, Colecţia spaţii imaginate, Ed. Paideia Simeria, Bucureşti, 2002

- Chris Pearson, Peater Coates, Tim Cole (ed.), Militarized Landscapes. Form Gettysburg to Sallisbury Plain, Ed.

Coninuum, UK, 2010

- Collins, John M., în Military Strategy: Theory and Application, editor Col. Arthur F. Lykke, Jr., US Army War

College, Carlisle Barracks, PA 17013-5050, 1984

- Cornel Stăchescu, Florin Dănescu, Elena Mihailă, Perdele forestiere de protecţie, seria Lucrări de cercetare, Ed.

Silvică, Bucureşti, 2010

- Crăciun, Cersella, Metabolismul urban. O abordare neconvenţională a organismului urban, Ed. Universitară „Ion

Mincu”, Bucureşti, 2008

- Deleuze Gilles, Guattari Felix, Capitalisme et schizophreenie. Mille plateaux, Ed. Minuit, Paris, 1980

- Eco, Umberto, O teorie a semioticii, trad. Cezar Radu, Costin Popescu, Ed. Trei, Bucureşti, 2008

- Eftenie, Mariana, Psihologia spaţiului construit urban, curs, ediţia a 2-a, Editura Universitară „Ion Mincu”,

Bucureşti, 2006

- Eugen Inoveanu, Constantin Caracaleanu, G-5, Fortificaţii de campanie, Comandamentul trupelor de geniu, Ed.

Secţia Asigurare Tehnică-Economică a Presei şi Publicaţiilor Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, 1983

- Filipeanu, Angela, Curs Peisagistică, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti.

- Flintham, Matthew, Parallel Landscapes: A spatial and critical study of militarised sites in the United Kingdom,

Department of Communication Art and Design - The Royal College of Art, Cap.5, 2010

- Florescu, Tiberiu, Formă şi trans-formare urbană, Ed. Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2009

- Frankhauser, Pierre, La fractalite des structures urbaines, Ed. Anthropos, Paris, 1996

- Frunzeti, T., V. Zodian, Lumea 2011, Bucureşti, Ed. Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2011

- Frunzeti, Teodor, Globalizarea securităţii, Ed. Militară, Bucureşti, 2006

- Foucault, Michel, A supraveghea şi a pedepsi, Colecţia Studii Socio-umane, Ed.Paralela 45, Piteşti, 2005

- Graham, Stephen, Cities Under Siege, The New Military Urbanism, Ed. Verso, UK, US, 2010

- Horoşanu Gabriela-Cornelia, NATO-UE – A Smarter Collaboration , Ed. Tritonic, 2014

- Iliescu, Ana-Felicia, Arhitectura peisageră, Ed. Ceres, 2008

- Ioan, Bidu, Cristian Troncotă, Coordonate de securitate, Ed. ANI, Bucureşti, 2005

- Ion Irimia, Dănuţ-Mircea Chiriac, Emil Ion, Curs de doctrine politico-militare, partea a v-a – Sisteme politico-

militare , Ed. Universităţii Naţionale de Apărare, 2004

- Kriken, John Lund, Philip Enquist, Richard Rapaport , FAIA, AICP, City Building, Nine Planning Principles for

the Twenty-First Century, Ed. Princeton Architectural Press, New York, 2010

- J.J. Gibson, The Perception the Visual World, World/ Riverside Press, New York, 1960

- Lacan, Jacques, De la psychose paranoïague dans ses rapports avec la personnalité, Paris, Seuil, coll. Points

essais , 1975

- Lacaze, Jean-Paul, Les méthodes de l`urbanisme, Ed. Press Universitaires de France, ediţia a VI-a, (prima ediţie

1990), Paris, 2012

- Leach, Neil, Camuflaj, Ed.Paideia, Colecţia Spaţii Imaginate, Bucureşti, 2009

- Lucian Dincă, Agnes Şerbănescu et.all, Reconstrucţia haldelor de steril prin utilizarea de specii cu potenţial

energetic, seria Lucrări de cercetare, Ed. Silvică, Bucureşti, 2011

- Lynch, Kevin, The image of the City, MIT Press, Cambridge (Massachussets) 1960

- Machedon, Florin, Metode de analiză morfologică a ţesuturilor urbane, Ed. Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti,

2006



27

- Marcus, Solomon, Paradigme universale – ediţie integrală, Ed. Paralela 45, Bucureşti, 2011

- Marks, John, Gilles Deleuze: Vitalism and Multiplycity, London: Pluto, 1998

- Mionel, Viorel, Segregarea urbană. Separaţi dar împreună, Ed.Universitară, Bucureşti, 2012

- Mircea Târzioru, Simion Pădureanu, Istoia construcţiilor şi domeniilor militare, Ed. Militară, Bucureşti, 1995

- Neacşu, Marius-Cristian, Oraşul sub lupă – Concepte urbane. Abordare geografică, Ed.ProUniversitaria, 2010

- Onişor, Constantin Teoria strategiei militare, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1999

- Orzeaţă, Mihail, Războiul continuu, Ed. Militară, Bucureşti, 2011

- Petrovici, Radu, Protecţia localităţilor împotriva riscurilor natural şi anropice, Ed. Universitară “Ion Mincu”,

Bucureşti, 2007

- Poch, Kurt, Aspekte der Militärsoziologie, Viena, 1983, apud Jean Callagaghan, Franz Kernic, Securitatea

internaţională şi forţele armate, Ed. Tritonic, 2004

- Popa, Andreea, Peisajul agricol: subiect pentru conservare şi valorificare, Ed. Universitară “Ion Mincu”,

Bucureşti, 2013

- Popescu, Luminiţa-Gabriela, Politici Publice, ediţia adoua, Ed. Economică, Bucureşti, 2005

- Puie, Ovidiu, Regimul juridic al terenurilor. Cadastrul şi publicitatea imobiliară asupra terenurilor, Colecţia

Monografii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014

- Ralph, Peters, Our Soldiers, Their Cities: Parameters, US Army War College Quarterly 26: 1 , 1996

- Rovenţa-Frumuşani, Daniela, Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze, Colecţia Comunicare-Media, Ed. Tritonic,

Bucureşti, 2005

- Rusu, Georgel - Sinergia instrumentelor de management, Colecţia Universitaria, Ed.Paralela 45, Bucureşti, 2012

- Sabău, Ioan, Planificarea acţiunilor militare întrunite, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003

- Sandu M., Alexandru, Teoria sistemelor urbane - partea I-a, curs universitar, Ed. Institutul de Arhitectura “Ion

Mincu”, București, 1975

- Sandu M., Alexandru, Sub semnul paradoxurilor, vol.1, Arhiva de idei Arhitext, Coord. Arpad Zachi, Ed.

Fundaţiei Arhitext design, Bucureşti, 2007

- Sandu M., Alexandru, Sâmburele care face să crească, vol.2, Arhiva de idei Arhitext, Coord. Arpad Zachi, Ed.

Fundaţiei Arhitext design, Bucureşti, 2007

- Sansot, Pierre, "The Meaning of Living Slow", Editura Payot, 1998

- Sarcinschi, Alexandra, Vulnerabilitate, risc, ameninţare – secuitatea ca reprezentare psihosocială, Ed. Militară,

2007

- Sava, Ionel Nicu, Suport de curs Teoria şi practica securităţii, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti, 2012

- Stan, Angelica – Peisajul perifeiilor urbane. Revitalizarea peisageră a zonelor periferice, Ed. Universitară “Ion

Mincu”, 2009

- Sârbu, Cătălin (coord.), Peisaj cultural şi dezvoltare, Centrul pentru Studii Arhitecturale şi Urbane, Facultatea de

Urbanism, Ed. Universitară “Ion Mincu”, Bucureşti, 2011

- Suzanne Keith Loechl, Samuel A. Batzli, Susan I. Enscore, Guidelines for Documenting and Evaluating Historic

Military Landscapes: An Integrated Landscape Approach, 1988

- Toffler, Alvin, Corporaţia adaptabilă, trad. Robert Adam, Ed. Antet

- Zulean, Marian – selecţia textelor şi introducere, Forţele Armate şi Societatea” – texte fundamentale de sociologie

militară, Ed. Militară, Bucureşti, 2010



28

DICŢIONARE

- Dicţionarul explicativ al Limbii Române, 1995

- Noul Dicţionar Universal al Limbii Române, 2006

- Lexicon militar, Ediția a II-a, revăzută, Editura Saka, 1994, Chișinău, Republica Moldova (Coordonatori: Corneliu

Soare, Valentin Arsenie, Traian Barbu, Constantin Onișor)

- Glosar AMTRANS - “Model conceptual şi metodologic pentru stabilirea sistemului de relaţii specifice planificării

strategice regionale în România din perspectiva dezvoltării durabile a zonelor funcţionale/ metropolitane şi a

aglomeraţiilor urbane”, din cadrul programului "AMTRANS 2001", Ghid termeni de specialitate, Coordonator:

Arh. G. Pascariu, sursa: http://www.mdrl.ro/

- Robinson, Paul, Dicţionar de securitatea, Colecţia studii de securitate, trad. Neamţ, Monica, Ed. CA Publishing,

Cluj-Napoca, 2010

ARTICOLE

- Defending Nation, Defending Nature? Militarized Landscapes and Military Environmentalism in Britain, France,

and the United States Peter Coates, Tim Cole, Marianna Dudley, Chris Pearson, Sursa:

http://envhis.oxfordjournals.org/content/16/3/456.full

- Chifulescu, Decebal, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Managementul şi gestionarea urgenţelor

civile în condiţiile globalizării. Particularităţi la nivel regional

- Rusu, Sorina-Georgiana, Revitalizarea peisagistică a zonelor cu destinaţie specială şi a vechilor structuri de

apărare dezafectate, FATE – Conversia fostelor baze militare în centre antreprenoriale, Ed. Ars Docendi, 2011

- Solana, Javier, Mars and Venus reconciled: A new era for transatlantic relations, Albert H. Gordon leture at the

Kennedy School of Government Harvard University, 7 Aprilie 2003, p.7,

sursa:http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/discours/91769.pdf

WEB-BIBLIOGRAFIE

- Arh. Aurora Jelea, The. Laura Vancea, Metodologie privind conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism în

concordanţă cu legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (proiect nr. 222/2001) -

(sursa:http://www.scribd.com/doc/16115947/)

- Berque, Augustin, „Introduction; cinq propositions pour une théorie du paysage”, în Atelier Pierre Giardin,

Aréngement et Nature, Paysage et amenagement urbain, Note de synthèse,

http://www.urbanisme.equipement.gouv.fr/cdu/accueil/bibliographies/paysamenag/amenat.htm

- Ordinul Ministrului Administraţiei Publice nr.534/2001 din 01/10/2001 privind aprobabrea normelor tehnice

pentru introducerea cadastrului general; (sursa: http://www.ancpi.ro/images/legislatie/ordin_nr._534_din_2001.pdf)

- RLU zone cu destinaţie specială; (sursa: http://www4.pmb.ro/wwwt/pug/pugs/11zonaS.htm)

- http://www.eca.europa.eu/Lists/News/NEWS1304_18/NEWS1304_18_RO.PD

http://corbu2.caed.kent.edu/architronic/v5n2/v5n2.05.html

- http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow

- http://www.descopera.ro/stiinta/9396734-este-liberul-arbitru-doar-o-iluzie-neurostiintele-ofera-raspunsul

- Peisajul şi arhitectura - într-un joc spre cunoaştere, http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/

http://envhis.oxfordjournals.org/search?author1=Peter+Coates&sortspec=date&submit=Submit

http://envhis.oxfordjournals.org/search?author1=Tim+Cole&sortspec=date&submit=Submit

http://envhis.oxfordjournals.org/search?author1=Marianna+Dudley&sortspec=date&submit=Submit

http://envhis.oxfordjournals.org/search?author1=Chris+Pearson&sortspec=date&submit=Submit

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/discours/91769.pdf

http://www.scribd.com/doc/16115947/Continutulcadru-Al-Documentatiilor-de-Urbanism

http://www.ancpi.ro/images/legislatie/ordin_nr._534_din_2001.pdf

http://www4.pmb.ro/wwwt/pug/pugs/11zonaS.htm

http://www.eca.europa.eu/Lists/News/NEWS1304_18/NEWS1304_18_RO.PD

http://corbu2.caed.kent.edu/architronic/v5n2/v5n2.05.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow

http://www.descopera.ro/stiinta/9396734-este-liberul-arbitru-doar-o-iluzie-neurostiintele-ofera-raspunsul

http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/PEISAJUL-SI-ARHITECTURA-INTRUN2452021620.php



29

- Was World War I good for medicine? (NATO Review)

http://www.youtube.com/watch?v=DKjYSOwiHvc&feature=youtu.be

- http://www.mapn.ro/diepa/

- http://research.ncl.ac.uk/military-research/themes/landscapes.html

- http://www.bris.ac.uk/news/2007/5283.html

- http://whc.unesco.org

- http://www.artlex.com/

- Surse imagini structuri de apărare dezafectate/operative din România: http://www.recommand.ro/,

http://www.turistik.ro, http://bungust.com, http://arsenalpark.ro, http://www.state.gov, http://www.hotnews.ro

- Surse imagini structuri fortificaţii Vauban: http://en.wikipedia.org, www.ceillac.com, www.flowersway.com,

www.photoree.com, www.photo-paramoteur.com, www.photo-paramoteur.com, http://www.camaret-sur-mer.com/,

www.briancon-vauban.com

- Surse imagini baze militare dezafectate: http://www.fateproject.eu, http://www.southeast-europe.net

- Surse imagini baze militare operative existente şi viitoare: http://www.heritage.org, http://romania.usembassy.gov,

http://defense-update.com

http://www.youtube.com/watch?v=DKjYSOwiHvc&feature=youtu.be

http://www.mapn.ro/diepa/

http://research.ncl.ac.uk/military-research/themes/landscapes.html

http://www.bris.ac.uk/news/2007/5283.html

PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT ......3.4.2. Peisajul bazelor militare dezafectate...

Documents

Transcript of PEISAJULUI STRUCTURILOR DE APĂRARE ÎN CONTEXT ......3.4.2. Peisajul bazelor militare dezafectate...