PEISAJUL - referat

Notiunea de peisaj are un trecut controversat, acesta fiind utilizat si aplicat initial de pictori, pentru ca mai taryiu sa ocupe si spatiul altor domenii. Au existat, din cele mai vechi timpuri, doua maniere de a intelege pictura peisajului, acestea fiind reflexele a doua principale arhetipuri culturale: cosmocentrismul, ce caracterizeaza cultura orientala si antropocentrismul , caracteristic culturii occidentale.

Referitor la ocrotirea organizata a naturii pe Glob se cunosc preocupari inca din secolul al XVIII-lea, cand s-a avut in vedere apararea padurii si a vanatului. In secolul urmator, s-au infiintat primele rezervatii de peisaj, parcuri nationale, trecandu-se la ocrotirea unor plante si animale. Prima 636c24g rezervatie naturala s-a creat in anul 1853 in Franta - padurea Fontainbleau, iar primul parc national in 1872 in SUA - parcul Yellowstone.

L. Dragut ofera unele informatii cu privire la istoricul notiunii ,,peisaj”: ,,naturalistii au fost cei care au preluat la nivel stiintific conceptul peisaj”. Studiind vegetatia Al. von Humboldt a remarcat diferentierile fizionomice induse de aceasta in spatiu, ajungand sa clasifice peisajele in functie de omogenitatea asociatiilor vegetale. Din mediul cultural german s-au nascut trei directii principale de abordare a peisajelor: directia morfologica sub influenta lui Goethe si a cercetarilor realizate de Al. von Humboldt, s-a axat pe studierea dferentierilor fizionomice ale peisajului ca urmare a organizarii asociatiilor vegetale. Prin intermediul acestei directii s-a concretizat o noua disciplina stiintifica, ecologia peisajului (geocologia). ,,Directia holistica aparuta sub influenta lui Kant si a lui C. Ritter, comform careia peisajele reprezinta sisteme locale de factori in interactiune care se integreaza din etaje inferioare spre etaje superioare”. Astfel a aparut notiunea de geosistem in scoala sovietica, prin intermediul lui Berg si Soceava. ,,Directia cauzala imprimata de catre Ratzel, a esuat prin determinism”.

Acelasi L. Dragut afirma ca exista  trei discipline care au ca obiect de studiu peisajul. Acestea sunt ecologia peisajului (Landschaftsokologie, Landscape Ecology, Ecologie du Paysage), cunoscuta in lumea geografilor sub denumirea de geoecologie si se ocupa cu ,,studiul relatiilor fizico-biologice care guverneaza diferitele unitati spatiale ale unei regiuni”. O a doua disciplina stiintifica este arhitectura peisajului, care se ocupa cu amenajarea estetica a peisajelor, privite ca decor, fara a tine cont de legile naturale si antropice ale Terrei. Geografia peisajului este cea de-a treia disciplina stiintifica preocupata de studiul peisajului. Aceasta sustine ideea comform careia peisajul geografic este o realitate complexa in care omul interactioneaza cu mediul sau de viata.

G. Rougerie, in lucrarea Geographie des paysages scria: ,,Normalizarea peisajelor in tipuri a scandalizat datorita enumerarii in incantatorii a peisajelor – eticheta la care a ajuns”.

Peisajul cunoaste doua modalitati de amenajare a spatiilor de habitat si amenajarea turistica. Primul tip de amenajare are in vedere realizarea unui comfort pentru populatia ce ocupa localitatile si imprejurimile acestora.

Astfel se distinge scuarul, o unitate de spatiu verde cu o suprafata restransa, care are drept scop oferirea de odihna pe un termen scurt de timp. Gradina, o alta unitate de spatiu verde, poate reprezenta o varietate de folosinte, fiind amplasata, asemenea scuarului, intravilan. Parcul public, padurea parc si padurea de agrement sunt de asemenea spatii verzi ce ofera populatiei odihna si un peisaj placut. Orasul gradina a fost conceput de E. Howard, care a dorit asigurarea unui echilibru intre dezvoltarea industriala si viata rurala. Aceasta idee a fost preluata ulterior de arhitecti. Amenajarile turistice sunt medii provizorii, acestea trebuie sa tina cont de forma de turism practicata si de preferintele turistilor. Spre sfarsitul sec al XIX.lea a aparut o forma noua de valorificare a peisajului, vanzarea acestuia si astfel a crescut interesul public pentru petrecerea timpului liber in natura. Pe4isajul a suferit numeroase transformari, evolutia sa avand loc progresiv, pana la momentul cand a aparut televiziunea.

Un peisaj geografic reflecta esenta structurilor sociale dintr-o epoca sau alta. Asemenea realitati sunt indubitabile, daca luam ca exemplu doar industria care, intr-un timp destul de scurt, a generat modificari substantiale atat in fizionomia spatiului cat si in calitatea componentelor mediului fizic.

Diversificarea activitatilor industriale, progresul tehnic in general, a determinat, de-a lungul secolelor, noi structuri spatiale si sociale. Adaugand la aceasta progresele in organizarea agriculturii, intensificarea cailor de transport, dezvoltarea tehnico-economica in ansamblul ei, avem imiaginea incompleta a spatiilor. Evolutia, progresul tehnic ne ofera comparatii concludente intre ,,formele noi” in plina desfasurare si ,,formele traditionale', precum si raporturile ce se stabilesc intr-o anumita etapa intre aceste forme. Din analiza raporturilor, ne putem da seama la un moment dat de importanta pe care o are in viata sociala un sector sau altul de activitate. O agricultura ,,conservatoare' poate sa stanjeneasca o evolutie fireasca a industriei, progresul social in general. Tot asa cum o industrie amplasata fara discernamant poate provoca dezechilibru ireversibil intr-un spatiu agrar, intr-un sistem de localitati.

In mod firesc, o astfel de situatie genereaza anumite forme de organizare social-economica a spatiului, determina mutatii in modul de raspandire si in structura populatiei, exprima un anumit grad de adaptare a omului la realizarile

tehnicii. Pe acest fond, se stabilesc diversele tipuri, clasificari de ,,forme' sau de sisteme spatiale care includ elemente caracteristice ale peisajului geografic.

Marea industrie, de regula prezenta in marile orase, are uneori efecte negative asupra peisajuliui rural aferent, producand deziechibru in regimul hidrologic, in poluarea aerului si mai ales in mentinerea reliefului ca urmare a amplificarii retelei de comunicatii, defrisarilor, depozitarilor etc.

In afara de efectele negative care genereaza tipuri de peisaje antropogene marile concentrari urbane puternic industrializate introduc in spatiul rural o serie de elemente favorabile. Studiul atent al acestor relatii spatiale da solutii rationale in dispunerea pietelor, reducerea contractelor dintre concentrarile industriale si zonele agricole, asigurand relatii corespunzatoare intre gospodarirea concentrarilor industriale si regiunile inconjuratoare.

Un fenomen negativ care afecteaza peisajul marin il reprezinta deversarea in mare a rezidurilor petroliere. Cand tancurile petroliere, din motive necontrolabile sau din cauza unor accidente, deverseaza cantitati mari de hidrocarburi, se produce fenomenul numit 'mareea neagra', aceasta afectand calitatea apei, produce mari dereglari in peisajul marin.