Material informative - teme pt lucr de laborator

Caracteristicile apelor uzate

Icircn vederea stabilirii tehnologiei şi proiectării instalaţiei de epurare a apelor uzate este necesar să se cunoască caracteristicile acestor ape Ca atare trebuie să se determine următoarele caracteristici

caracteristici fizice caracteristici chimice caracteristici bacteriologice caracteristici biologice

Caracteristici fizice ale apelor uzate

Caracteristicile fizice ale apelor uzate şi de suprafaţă sunt turbiditatea culoarea mirosul şi temperatura care influenţează icircn mare măsură procesele de epurare mai ales procesele biologice

Turbiditatea Turbiditatea apelor uzate şi a emisarilor indică numai icircn mod grosier conţinutul de materii icircn suspensii al acesteia deoarece nu există o proporţionalitate nemijlocită icircntre turbiditate şi conţinutul de substanţe icircn suspensie Turbiditatea se exprimă icircn grade icircn scara silicei(respectiv 1 grad de turbiditate este echivalent cu prezenţa icircn apă a 1mg SiO2 l de apă) Turbiditatea apelor uzate orăşeneşti neicircncărcate puternic cu reziduuri industriale poate varia icircntre 400 şi 500 grade icircn scara silicei Icircn general determinarea turbidităţii este aplicată apelor potabile şi mai puţin apelor uzate

Culoarea Culoarea apelor uzate proaspete este gri deschis apele uzate icircn care fermentarea materiilor organice a icircnceput au culoarea gri icircnchis Icircn cazul icircn care icircn apele uzate orăşeneşti au fost deversate ape industriale atunci apa poate avea diferite culori funcţie de natura compuşilor deversaţi De exemplu dacă apa are o culoare galbenă icircnseamnă că au fost deversate ape ce conţin clor dacă apa are o culoare verzuie atunci au fost deversate ape de la fabricile de conserveetc

Mirosul Apele uzate proaspete au un miros specific aproape insesizabil Dacă apa a intrat icircn descompunere atunci se va simţi mirosul hidrogenului sulfurat (H2S) Mirosul specific al apei ne poate da indicii asupra compuşilor organici din apă şi atunci putem deduce sursa de poluare Culoarea şi mai ales mirosurile specifice unor substanţe chimice ne poate indica prezenţa acestor substanţe care de regulă provin din deversările agenţilor economici

Temperatura Temperatura influenţează modul de desfăşurare a multor reacţii chimice precum şi procesul de sedimentare De regulă temperatura apelor uzate este mai ridicată cu cel puţin 2 ndash 30C decacirct temperatura apei la intrare la agenţii economici sau la consumatorii casnici Este indicat să se măsoare periodic temperatura apelor uzate preferabil chiar permanent Urmărind temperatura apei uzate din reţea putem obţine o serie de informaţii utile De exemplu dacă se constată o creştere continuă a temperaturii a apei din reţea faţă de valorile anterioare ne duce la concluzia că avem o defecţiune care conduce la pătrunderea apei fierbinţi icircn reţeaua de canalizare producacircnd astfel pierderi ale apei calde din reţeaua de icircncălzire centrală sau din conductele de apă caldă menajeră Dacă asistăm la o scădere accentuată a temperaturii apei

uzate atunci este posibil să avem o infiltrare de apă din pacircnzele freatice sau din apele de suprafaţă

Temperatura apei are o importanţă deosebită asupra vitezei de descompunere a substanţelor organice La temperaturi mai ridicate vom avea o viteză mare de descompunere a substanţelor organice icircn timp ce la temperaturi scăzute viteza de descompunere este mult mai redusă Pe de altă parte la temperaturi mai ridicate solubilitatea oxigenului icircn apă este mai redusă şi faptul că viteza de descompunere a substanţelor organice este mult mai mare impune un consum mare de oxigen şi deci se impune un aport substanţial de oxigen pentru desfăşurarea icircn bune condiţii a proceselor de oxidare a compuşilor organici icircn caz contrar procesul de descompunere a substanţelor organice se va desfăşura foarte lent şi nu se va putea asigura debitul de apă tratată

Pe de altă parte o temperatură mai ridicată a apei uzate asigură o scădere a solubilităţii gazelor icircn apă şi ca urmare la finalul perioadei de epurare concentraţia gazelor icircn apa epurată va fi mult mai redusă

Din acest punct de vedere procesele de epurare a apelor variază icircn funcţie de anotimp fiind mai lente pe timp de iarnă

Materii solide totale

Icircn apele uzate cacirct şi icircn cele de suprafaţă se găsesc materii solide icircn suspensie de natură organică şi anorganică precum şi materii solide dizolvate suma acestora constituind materii solide totale

La racircndul lor materiile solide icircn suspensie se pot icircmpărţi icircn trei categorii separabile prin site separabile prin decantare neseparabile

Determinarea cantităţii de substanţe solide separabile prin sitare se face prin trecerea unui volum fix de apă uzată de regulă 50 l printr-o sită cu mărimea ochiului sitei egală cu mărimea ochiului sitei de la instalaţia de epurare

Pentru determinarea materiilor solide icircn suspensie separabile prin decantare se utilizează o trusă de eprubete tip ldquoImhoffrdquo Aceste sunt de formă conică cu o icircnălţime de 40 cm avacircnd o capacitate de 1 litru şi gradaţii la partea inferioară Un astfel de set de eprubete este prezentat icircn figura 11

Figura 11 Trusă de eprubete pentru determinarea substanţelor decantabile

După umplerea eprubetelor cu apă uzată se lasă un timp suficient ( circa 2 ore ) pentru ca substanţele să se decanteze apoi se poate aprecia cantitatea de substanţe decantate cu ajutorul gradaţiilor de pe eprubetă De asemenea se poate trasa curba de sedimentare funcţie de timp a substanţelor decantabile

Datele astfel obţinute se pot utiliza şi pentru determinarea eficienţei instalaţiei de decantare din cadrul staţiei de epurare a apelor uzate utilizacircnd următoarea formulă

r=100aminusb

aicircn care a - reprezintă cantitatea de suspensie decantată icircn eprubeta tip ldquoImhoffrdquo b ndash reprezintă cantitatea de suspensie decantată icircn staţia de epurare

Icircn general icircntr-un litru de apă uzată se găsesc icircntre 3 şi 9 ml de depuneri sedimentabile (nămol) Sub acest aspect al eficacităţii operaţiei de decantare icircn staţiile de epurare se consideră că procesul de decantare este eficient dacă după decantare icircn staţia de epurare apa uzată mai conţine maxim 02 ml depuneri determinate cu ajutorul eprubetelor tip ldquo Imhoff ldquo timp de 2 ore

Pentru determinarea materialelor solide icircn suspensie dar neseparabile prin decantare se procedează icircn felul următor se filtrează 1 litru de apă uzată prin utilizarea unui filtru special din pacircnză de azbest şi se cacircntăreşte nămolul obţinut icircn paralel se procedează la determinarea depunerilor prin sedimentare utilizacircnd eprubetele tip ldquo Imhoff ldquo Din cantitatea de nămol obţinut prin filtrare se scade cantitatea de nămol obţinut prin decantare obţinacircndu-se astfel materialele solide care nu se decantează După cacircntărire nămolul filtrat icircmpreună cu filtrul de azbest se arde icircntr-un cuptor electric şi cenuşa rezultată este cacircntărită Aceasta reprezintă totalul materialelor minerale din apele uzate icircntrucacirct substanţele organice au ars şi cele volatile s-au evaporat

Determinarea substanţelor solide dizolvate semidizolvate sau coloidale din apele uzate se realizează cu ajutorul unui creuzet special de platină Apa uzată după ce a fost filtrată pe filtrul de azbest este introdusă icircn creuzetul de platină şi icircncălzită la 1050C icircntr-o etuvă După evaporarea apei substanţele uscate sunt cacircntărite ele reprezentacircnd totalul materiile solide dizolvate Dacă aceste depuneri sunt icircncălzite la temperaturi ridicate icircn cuptoare electrice substanţele organice ard rămacircnacircnd doar substanţele minerale dizolvate Prin aceste modalităţi se pot determina toate substanţele solide dizolvate sau nedizolvate din apele uzate De regulă materiile totale cele icircn suspensie cele dizolvate etc se exprimă icircn grame cm3 de apă uzată

Consumul biochimic de oxigen

Determinarea consumului biochimic de oxigen se face de regulă prin metoda ldquodiluţiei ldquo Apa uzată este diluată cu apă curată ce conţine suficient oxigen pentru a satisface cerinţele de oxigen a microorganismelor De regulă se utilizează apă distilată la care s-a adăugat fier calciu magneziu sau fosfaţi Trebuie ca pH-ul apei să fie neutru pentru a nu icircmpiedica descompunerea substanţelor organice de către microorganismele din apă Se pot adăuga unele substanţe care să ajute dezvoltarea microorganismelor Probele astfel realizate se icircnchid icircn vase speciale ermetic

Diluţiile se stabilesc icircn funcţie de gradul de impurificare al apelor după cum urmează ape uzate puternic impurificate 01 pacircnă la 10 ape uzate obişnuite 10 pacircnă la 50 ape uzate tratate biologic 50 ndash 25 ape de racircu normale 25 ndash 100

Se determină la icircnceput conţinutul icircn oxigen al probei apa este menţinută la o temperatură de 20 0C iar după 5 zile se determină din nou conţinutul de oxigen şi ţinacircnd cont de gradul de diluţie se poate determina CBO5 De asemenea se fac determinări ale conţinutului de oxigen după o zi după două etc Din rezultatele obţinute se scade CBO5 al apei de diluţie şi consumul imediat (chimic) de oxigen stabilit după 15 minute de la diluţie şi astfel se obţine consumul biochimic de oxigen al apei uzate

Există şi aparate speciale de laborator care utilizacircnd oxigenul icircn stare gazoasă pot face această determinare Aceste aparate sunt de tipul Warburg sau Hach

Consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat şi pH-ul

Pentru determinarea consumului chimic de oxigen se foloseşte permanganatul de potasiu şi mai nou bicromatul de potasiu icircn soluţie acidă Pentru realizarea acestei determinări se introduce icircn apa uzată o cantitate mai mare sau mai mică de permanganat de potasiu funcţie de gradul de murdărie a apei apoi soluţia se fierbe timp de 10 minute şi apoi se determină consumul de permanganat de potasiu Se ştie că permanganatul de potasiu este un element oxidant şi icircn raport cu consumul de permanganat de potasiu se poate aprecia consumul de oxigen echivalent

Icircn ceea ce priveşte oxigenul dizolvat acesta se poate determina prin procedeul Winkler prin utilizarea unui compus manganos ce absoarbe oxigenul din apă Important de reţinut este modul de recoltare a probei de apă icircn sensul că trebuie evitat ca apa să absoarbă oxigen din atmosferă Icircn prezent sunt oximetre electronice care determină rapid oxigenul din apă

Referitor la pH-ul apei se poate determina cu ajutorul hacircrtiilor indicatoare dar la ora actuală sunt aparate performante de mare precizie pentru această determinare

Putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativă

Putrescibilitatea apei este o caracteristică ce se referă la prezenţa materiilor organice icircn descompunere sau potenţial icircn descompunere Există două metode clasice pentru acestei determinări

cu acetat de plumb cu albastru de metilen

Icircn primul caz icircntr-o sticlă umplută circa frac34 cu apă uzată se introduce o hacircrtie impregnată cu acetat de plumb şi se pune dopul apoi sticla este pusă la icircntuneric Hidrogenul sulfurat degajat prin descompunerea substanţelor organice icircnnegreşte hacircrtia icircmbibată cu acetat de plumb Numărul de zile pacircnă la icircnnegrirea hacircrtiei ne dă informaţii aproximative asupra putrescibilităţii substanţelor organice

Metoda ce utilizează albastru de metilen este mai precisă şi mai rapidă Se realizează o soluţie de permanganat de potasiu cu o concentraţie de 005 Icircn sticle mici se introduce apa ce trebuie analizată Se suspendă hacircrtia icircmbibată cu soluţia de albastru de metilen icircn sticlă şi se pune dopul Decolorarea hacircrtiei şi mirosul hidrogenului sulfurat ne indică prezenţa procesului de descompunere a substanţelor organice Dacă după 5 zile de menţinere la o temperatură de 20 0C nu apare decolorarea hacircrtiei se poate afirma că apa nu este poluată

Stabilitatea se menţiona anterior se defineşte ca fiind inversul putrescibilităţii Această determinare este foarte simplă astfel apa este introduse icircn vase de circa 250 ml şi menţinută la 200C mai multe zile Numărul de zile pacircnă la apariţia mirosului hidrogenului sulfurat indică gradul de stabilitate a apei Se poate utiliza pentru această determinare şi albastru de metilen

Stabilitatea relativă se referă la numărul de zile necesar pentru ca oxigenul din apă să fie consumat de substanţele organice icircn descompunere la o temperatură de 20 0C Metoda cea mai

utilizată este cea cu albastru de metilen

Determinări specifice apelor uzate

Asupra apelor uzate fie că sunt orăşeneşti fie că sunt industriale sau menajere se fac analize specifice dintre cele mai importante sunt

materii solide totale consumul biochimic de oxigen consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat pH-ul concentraţia icircn ioni de hidrogen putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativăAceste determinări sunt necesare atacirct pentru faza de proiectare a instalaţiei de epurare cacirct

şi pentru buna funcţionare a instalaţiei existente

Recoltarea probelor de apă

Recoltarea probelor de apă este o problemă foarte importantă pentru că de modul de recoltare depind icircn mare măsură corectitudinea rezultatelor Recoltarea probelor de apă icircncepe doar după identificarea clară a sursei de apă şi ţinacircnd seama de faptul că avem o variaţie pronunţată a caracteristicilor acestor ape pe ore şi zile dar şi pe zone funcţie de infiltraţii diluţii ploi etc Trebuie să se ia icircn considerare faptul că apele la suprafaţă conţin particule plutitoare că la adacircncime conţin icircn mod deosebit substanţe decantabile relativ mai grele şi că dacă apa nu este recoltată cu grijă se poate introduce icircn probe aer care modifică substanţial rezultatele probelor

Din considerentele de mai sus se recomandă ca prelevarea apei să se facă timp de 24 de ore din oră icircn oră cantitatea minimă este de 0250 l Apa luată de la diferite adacircncimi şi zone este omogenizată icircntr-un vas mare din care se vor preleva probele pentru toate analizele Se recomandă ca pe măsură ce se prelevează apa aceasta să fie păstrată la temperaturi scăzute pentru a icircmpiedica icircnceperea descompunerii substanţelor organice Dacă apa nu poate fi menţinută la temperaturi scăzute trebuie introduşi inhibitori pentru a stopa descompunerea substanţelor organice Ca şi inhibitori se utilizează cloroformul şi formaldehida dar trebuie să se ţine seama de aceşti inhibitor la efectuarea analizelor Numărul recoltărilor diferă funcţie de scop şi de importanţa determinării

Pentru apele de suprafaţă cele mai indicate zone pentru prelevarea apei este din apropierea staţiilor hidrologice icircntrucacirct aici se poate determina şi debitul racircului Se recomandă ca apa să fie prelevată de la o adacircncime de 10 ndash 15 cm de suprafaţa apei unde datorită vitezei apei ea este mai omogenă

Icircn cazul staţiilor de epurare este obligatoriu să se facă prelevări permanente la intrarea apei icircn staţie precum şi la ieşirea din staţie Se recomandă corelarea analizei de la intrarea apei cu cea de la ieşire ţinacircnd seama de durata procesului de epurare din staţie şi icircn acest mod se poate aprecia şi eficacitatea staţiei de epurare

Majoritatea analizelor se fac icircn laborator dar la locul de prelevare a probelor de apă se fac următoarele determinări

temperatura apei temperatura aerului transparenţa apei culoarea apei mirosul apei pH-ul apei

prezenţa dioxidului de carbon liber oxigenul dizolvat prezenţa hidrogenului sulfurat

Icircn prezent sunt aparate automate de prelevare a apei dar şi aparate automate de analiză a apelor cu transmitere la distanţă a rezultatelor Se impune stocarea tuturor rezultatelor pentru a se putea monitoriza evoluţia icircn timp a calităţii apei şi de a se lua măsurile ce se impun icircn timp util

1 PRELEVAREA PROBELOR DE APA

Recoltarea probelor de apa este o etapă deosebit de importantă icircn desfăşurarea procesului de analiză fizico-chimica a apei deoarece probele recoltate trebuie să fie reprezentative şi nu trebuie să introducă modificări icircn compoziţia şi calităţile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului

Pregătirea materialului pentru recoltare Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau polietilenă prevăzute cu dop rodat sau icircnchise ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate foarte bine pentru a icircndepărta orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi care ar putea denatura compoziţia probei Spălarea se face cu amestec sulfocromic şi detergenţi apoi se c1atesc bine cu apa de la robinet cu apa distilata şi bidistilată şi icircn final se usucă

Tehnica recoltării probelor de apa

Icircn momentul recoltării flaconul se va c1ati de 2-3 ori cu apa ce urmează să fie recoltată apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz iar dopul se va fixa icircn aşa fel icircncacirct să nu rămacircnă bule de aer icircn interiorul vasului Modul cum se face recoltarea este icircn funcţie de sursa de apa astfel

10487071048707din reţeaua de distribuţie apa se recoltează după ce s-a curatat robinetul cu un tampon curat atacirct pe dinafara cat şi pe dinăuntru şi apoi s-a lăsat să curgă aproximativ 5 min apa stagnată pe conductă 10487071048707icircn cazul distribuţiei intermitente o probă se va recolta la primul jet de apă pentru a avea prima apă care circulă prin robinet şi a doua probă se va lua după doua ore de curgere continuă 10487071048707din rezervoarele de icircnmagazinare probele se vor recolta de la punctele de ieşire 10487071048707din facircntacircni cu extragerea apei prin pompare probele de apa se recoltează după o pompare de minim 10 min 10487071048707din facircntacircni cu găleata recoltarea se face introducacircndu-se găleata la 10-30 cm sub oglinda apei şi apoi se toarnă apa icircn flaconul de recoltare 10487071048707din apele de suprafaţă recoltarea se face fixacircnd flaconul pe un suport special care icirci conferă greutatea necesara pentru a pătrunde cu uşurinţa sub nivelul apei Recoltarea se face pe firul apei unde este cea mai mare adacircncime icircn amonte de orice influenţă a vreunui efluent şi icircn aval unde se realizează amestecul complet al apel receptorului cu efluentul

10487071048707pentru apele reziduale se recoltează probe unice medii şi medii proporţionale

Pentru probele unice se face o singură recoltare fie din efluentul general sau din efluenţii pe secţii pentru apele reziduale industriale fie din efluenţii parţiali ai unui sector sau ai unei instituţii pentru apele fecaloide menajere

Conservarea probelor de apa

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru analiza deoarece analiza apei are o valoare limitată dacă probele au suferit modificări fizico-chimice sau biologice icircn timpul transportului sau păstrării

Icircn general este indicat să treacă un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - icircntre recoltare şi analiza probelor de apa

Schimbările de temperatură şi presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substanţe icircn stare gazoasă (O2 CO2 H2S Cl2 CH4) fapt pentru care este recomandat ca determinările de gaze să se

facă la locul de recoltare sau să se fixeze tratacircndu-se cu diverşi reactivi astfel 10487071048707pentru fixarea oxigenului dizolvat se adaugă 2 ml clorură manganoasă 50 şi 2 ml amestec

de KI 15 şi NaOH 35 pentru 200 ml apă 10487071048707pentru hidrogenul sulfurat se adaugă 2ml acetat de cadmiu sau de zinc 5 pentru 200 ml

apă Activitatea microbiană poate schimba balanţa amoniac ndash nitriţi ndash nitraţi sau poate descreşte

conţinutul icircn compuşi organici care se degradează rapid de aceea pentru conservarea formelor de azot şi a substanţelor organice icircn genere se recoltează apa separat icircn flacoane icircn care s-au introdus 2 ml H2S04 1 3 pentru 1 litru de apă (icircnainte de a fi analizată proba de apă se neutralizează) pentru

conservarea fenolilor se adaugă 05g NaOH pentru 1 litru de apă Pentru ionii metalelor grele se recomandă acidifierea probelor la pH icircn jur de 35 care are ca

scop icircmpiedicarea precipitării şi a reţinerii acestor ioni de pe pereţii vasului icircn care se face recoltarea Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6deg - 10degC şi luate icircn lucru după cum

urmează 10487071048707pentru apele curate analizele se fac pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

Transportul probelor

Flacoanele cu probele de apă vor fi transportate icircn ambalaj izoterm care să le ferească de loviri Probele recoltate vor fi icircnsoţite de o fişă de recoltare care trebuie să cuprindă

- informaţii generale 10487071048707numele şi prenumele persoanei care a făcut recoltarea 10487071048707localitatea şi denumirea sursei de apă 10487071048707folosinţa apei 10487071048707data ora şi locul unde s-a făcut recoltarea 10487071048707scopul analizei

- pentru apa recoltată din facircntacircni

10487071048707caracterul facircntacircnii (publice particulare dacă deserveşte sau nu mai multe gospodării) 10487071048707adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la

fundul facircntacircnii 10487071048707felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii 10487071048707dispozitivul de scoatere a apei (cumpăna roata pompa etc) 10487071048707distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (grajduri latrine depozite de gunoi etc) şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare (amonte sau aval) 10487071048707dacă apa se tulbură după ploi

- pentru apa de suprafaţă 10487071048707distanţa de la mal pacircnă la locul de unde s-a luat proba 10487071048707adacircncimea apei 10487071048707natura geologică a terenului 10487071048707condiţiile meteorologice icircn momentul recoltării şi cu 5 zile icircnainte dacă locul

recoltării este icircn amonte sau icircn aval de punctul de deversare a vreunui client

- pentru ape reziduale 10487071048707se va specifica felul probei (unică medie sau medie proporţională) 10487071048707la denumirea locului de recoltare se va indica icircntreprinderea secţia efluentul (general sau parţial) teritoriul tributar canalizării

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Proprietăţile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresionează organele noastre de simt Este vorba de gustul şi mirosul apei

Gustul apei este dat de conţinutul icircn substanţe chimice şi icircn primul racircnd de sărurile minerale şi de gazele dizolvate (cele mai importante fiind oxigenul şi bioxidul de carbon) Excesul sau carenţa unora din aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad sălciu amar metalic dulceag etc)

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa icircn exces a unor elemente naturale sau provenite prin impurificarea apei ca şi din unele transformări la care sunt supuse icircn apă anumite substanţe chimice mai ales poluante

Determinarea proprietăţilor fizice

Proprietăţile fizice ale apei sunt reprezentate icircn primul racircnd de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare Ele includ şi caracteristici care acţionează evident asupra organelor de simţ dar care nu se determină exclusiv cu ajutorul acestor organe

Proprietăţile fizice au o valoare ridicată icircn cea ce priveşte evidenţierea procesului de poluare a apei Astfel culoarea apei poate evidenţia prezenţa icircn cantitate crescută a unor poluanţi solubili icircn apă icircn timp ce turbiditatea arată prezenţa unor substanţe insolubile Chiar şi temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apele subterane unde

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

uzate atunci este posibil să avem o infiltrare de apă din pacircnzele freatice sau din apele de suprafaţă

Temperatura apei are o importanţă deosebită asupra vitezei de descompunere a substanţelor organice La temperaturi mai ridicate vom avea o viteză mare de descompunere a substanţelor organice icircn timp ce la temperaturi scăzute viteza de descompunere este mult mai redusă Pe de altă parte la temperaturi mai ridicate solubilitatea oxigenului icircn apă este mai redusă şi faptul că viteza de descompunere a substanţelor organice este mult mai mare impune un consum mare de oxigen şi deci se impune un aport substanţial de oxigen pentru desfăşurarea icircn bune condiţii a proceselor de oxidare a compuşilor organici icircn caz contrar procesul de descompunere a substanţelor organice se va desfăşura foarte lent şi nu se va putea asigura debitul de apă tratată

Pe de altă parte o temperatură mai ridicată a apei uzate asigură o scădere a solubilităţii gazelor icircn apă şi ca urmare la finalul perioadei de epurare concentraţia gazelor icircn apa epurată va fi mult mai redusă

Din acest punct de vedere procesele de epurare a apelor variază icircn funcţie de anotimp fiind mai lente pe timp de iarnă

Materii solide totale

Icircn apele uzate cacirct şi icircn cele de suprafaţă se găsesc materii solide icircn suspensie de natură organică şi anorganică precum şi materii solide dizolvate suma acestora constituind materii solide totale

La racircndul lor materiile solide icircn suspensie se pot icircmpărţi icircn trei categorii separabile prin site separabile prin decantare neseparabile

Determinarea cantităţii de substanţe solide separabile prin sitare se face prin trecerea unui volum fix de apă uzată de regulă 50 l printr-o sită cu mărimea ochiului sitei egală cu mărimea ochiului sitei de la instalaţia de epurare

Pentru determinarea materiilor solide icircn suspensie separabile prin decantare se utilizează o trusă de eprubete tip ldquoImhoffrdquo Aceste sunt de formă conică cu o icircnălţime de 40 cm avacircnd o capacitate de 1 litru şi gradaţii la partea inferioară Un astfel de set de eprubete este prezentat icircn figura 11

Figura 11 Trusă de eprubete pentru determinarea substanţelor decantabile

După umplerea eprubetelor cu apă uzată se lasă un timp suficient ( circa 2 ore ) pentru ca substanţele să se decanteze apoi se poate aprecia cantitatea de substanţe decantate cu ajutorul gradaţiilor de pe eprubetă De asemenea se poate trasa curba de sedimentare funcţie de timp a substanţelor decantabile

Datele astfel obţinute se pot utiliza şi pentru determinarea eficienţei instalaţiei de decantare din cadrul staţiei de epurare a apelor uzate utilizacircnd următoarea formulă

r=100aminusb

aicircn care a - reprezintă cantitatea de suspensie decantată icircn eprubeta tip ldquoImhoffrdquo b ndash reprezintă cantitatea de suspensie decantată icircn staţia de epurare

Icircn general icircntr-un litru de apă uzată se găsesc icircntre 3 şi 9 ml de depuneri sedimentabile (nămol) Sub acest aspect al eficacităţii operaţiei de decantare icircn staţiile de epurare se consideră că procesul de decantare este eficient dacă după decantare icircn staţia de epurare apa uzată mai conţine maxim 02 ml depuneri determinate cu ajutorul eprubetelor tip ldquo Imhoff ldquo timp de 2 ore

Pentru determinarea materialelor solide icircn suspensie dar neseparabile prin decantare se procedează icircn felul următor se filtrează 1 litru de apă uzată prin utilizarea unui filtru special din pacircnză de azbest şi se cacircntăreşte nămolul obţinut icircn paralel se procedează la determinarea depunerilor prin sedimentare utilizacircnd eprubetele tip ldquo Imhoff ldquo Din cantitatea de nămol obţinut prin filtrare se scade cantitatea de nămol obţinut prin decantare obţinacircndu-se astfel materialele solide care nu se decantează După cacircntărire nămolul filtrat icircmpreună cu filtrul de azbest se arde icircntr-un cuptor electric şi cenuşa rezultată este cacircntărită Aceasta reprezintă totalul materialelor minerale din apele uzate icircntrucacirct substanţele organice au ars şi cele volatile s-au evaporat

Determinarea substanţelor solide dizolvate semidizolvate sau coloidale din apele uzate se realizează cu ajutorul unui creuzet special de platină Apa uzată după ce a fost filtrată pe filtrul de azbest este introdusă icircn creuzetul de platină şi icircncălzită la 1050C icircntr-o etuvă După evaporarea apei substanţele uscate sunt cacircntărite ele reprezentacircnd totalul materiile solide dizolvate Dacă aceste depuneri sunt icircncălzite la temperaturi ridicate icircn cuptoare electrice substanţele organice ard rămacircnacircnd doar substanţele minerale dizolvate Prin aceste modalităţi se pot determina toate substanţele solide dizolvate sau nedizolvate din apele uzate De regulă materiile totale cele icircn suspensie cele dizolvate etc se exprimă icircn grame cm3 de apă uzată

Consumul biochimic de oxigen

Determinarea consumului biochimic de oxigen se face de regulă prin metoda ldquodiluţiei ldquo Apa uzată este diluată cu apă curată ce conţine suficient oxigen pentru a satisface cerinţele de oxigen a microorganismelor De regulă se utilizează apă distilată la care s-a adăugat fier calciu magneziu sau fosfaţi Trebuie ca pH-ul apei să fie neutru pentru a nu icircmpiedica descompunerea substanţelor organice de către microorganismele din apă Se pot adăuga unele substanţe care să ajute dezvoltarea microorganismelor Probele astfel realizate se icircnchid icircn vase speciale ermetic

Diluţiile se stabilesc icircn funcţie de gradul de impurificare al apelor după cum urmează ape uzate puternic impurificate 01 pacircnă la 10 ape uzate obişnuite 10 pacircnă la 50 ape uzate tratate biologic 50 ndash 25 ape de racircu normale 25 ndash 100

Se determină la icircnceput conţinutul icircn oxigen al probei apa este menţinută la o temperatură de 20 0C iar după 5 zile se determină din nou conţinutul de oxigen şi ţinacircnd cont de gradul de diluţie se poate determina CBO5 De asemenea se fac determinări ale conţinutului de oxigen după o zi după două etc Din rezultatele obţinute se scade CBO5 al apei de diluţie şi consumul imediat (chimic) de oxigen stabilit după 15 minute de la diluţie şi astfel se obţine consumul biochimic de oxigen al apei uzate

Există şi aparate speciale de laborator care utilizacircnd oxigenul icircn stare gazoasă pot face această determinare Aceste aparate sunt de tipul Warburg sau Hach

Consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat şi pH-ul

Pentru determinarea consumului chimic de oxigen se foloseşte permanganatul de potasiu şi mai nou bicromatul de potasiu icircn soluţie acidă Pentru realizarea acestei determinări se introduce icircn apa uzată o cantitate mai mare sau mai mică de permanganat de potasiu funcţie de gradul de murdărie a apei apoi soluţia se fierbe timp de 10 minute şi apoi se determină consumul de permanganat de potasiu Se ştie că permanganatul de potasiu este un element oxidant şi icircn raport cu consumul de permanganat de potasiu se poate aprecia consumul de oxigen echivalent

Icircn ceea ce priveşte oxigenul dizolvat acesta se poate determina prin procedeul Winkler prin utilizarea unui compus manganos ce absoarbe oxigenul din apă Important de reţinut este modul de recoltare a probei de apă icircn sensul că trebuie evitat ca apa să absoarbă oxigen din atmosferă Icircn prezent sunt oximetre electronice care determină rapid oxigenul din apă

Referitor la pH-ul apei se poate determina cu ajutorul hacircrtiilor indicatoare dar la ora actuală sunt aparate performante de mare precizie pentru această determinare

Putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativă

Putrescibilitatea apei este o caracteristică ce se referă la prezenţa materiilor organice icircn descompunere sau potenţial icircn descompunere Există două metode clasice pentru acestei determinări

cu acetat de plumb cu albastru de metilen

Icircn primul caz icircntr-o sticlă umplută circa frac34 cu apă uzată se introduce o hacircrtie impregnată cu acetat de plumb şi se pune dopul apoi sticla este pusă la icircntuneric Hidrogenul sulfurat degajat prin descompunerea substanţelor organice icircnnegreşte hacircrtia icircmbibată cu acetat de plumb Numărul de zile pacircnă la icircnnegrirea hacircrtiei ne dă informaţii aproximative asupra putrescibilităţii substanţelor organice

Metoda ce utilizează albastru de metilen este mai precisă şi mai rapidă Se realizează o soluţie de permanganat de potasiu cu o concentraţie de 005 Icircn sticle mici se introduce apa ce trebuie analizată Se suspendă hacircrtia icircmbibată cu soluţia de albastru de metilen icircn sticlă şi se pune dopul Decolorarea hacircrtiei şi mirosul hidrogenului sulfurat ne indică prezenţa procesului de descompunere a substanţelor organice Dacă după 5 zile de menţinere la o temperatură de 20 0C nu apare decolorarea hacircrtiei se poate afirma că apa nu este poluată

Stabilitatea se menţiona anterior se defineşte ca fiind inversul putrescibilităţii Această determinare este foarte simplă astfel apa este introduse icircn vase de circa 250 ml şi menţinută la 200C mai multe zile Numărul de zile pacircnă la apariţia mirosului hidrogenului sulfurat indică gradul de stabilitate a apei Se poate utiliza pentru această determinare şi albastru de metilen

Stabilitatea relativă se referă la numărul de zile necesar pentru ca oxigenul din apă să fie consumat de substanţele organice icircn descompunere la o temperatură de 20 0C Metoda cea mai

utilizată este cea cu albastru de metilen

Determinări specifice apelor uzate

Asupra apelor uzate fie că sunt orăşeneşti fie că sunt industriale sau menajere se fac analize specifice dintre cele mai importante sunt

materii solide totale consumul biochimic de oxigen consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat pH-ul concentraţia icircn ioni de hidrogen putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativăAceste determinări sunt necesare atacirct pentru faza de proiectare a instalaţiei de epurare cacirct

şi pentru buna funcţionare a instalaţiei existente

Recoltarea probelor de apă

Recoltarea probelor de apă este o problemă foarte importantă pentru că de modul de recoltare depind icircn mare măsură corectitudinea rezultatelor Recoltarea probelor de apă icircncepe doar după identificarea clară a sursei de apă şi ţinacircnd seama de faptul că avem o variaţie pronunţată a caracteristicilor acestor ape pe ore şi zile dar şi pe zone funcţie de infiltraţii diluţii ploi etc Trebuie să se ia icircn considerare faptul că apele la suprafaţă conţin particule plutitoare că la adacircncime conţin icircn mod deosebit substanţe decantabile relativ mai grele şi că dacă apa nu este recoltată cu grijă se poate introduce icircn probe aer care modifică substanţial rezultatele probelor

Din considerentele de mai sus se recomandă ca prelevarea apei să se facă timp de 24 de ore din oră icircn oră cantitatea minimă este de 0250 l Apa luată de la diferite adacircncimi şi zone este omogenizată icircntr-un vas mare din care se vor preleva probele pentru toate analizele Se recomandă ca pe măsură ce se prelevează apa aceasta să fie păstrată la temperaturi scăzute pentru a icircmpiedica icircnceperea descompunerii substanţelor organice Dacă apa nu poate fi menţinută la temperaturi scăzute trebuie introduşi inhibitori pentru a stopa descompunerea substanţelor organice Ca şi inhibitori se utilizează cloroformul şi formaldehida dar trebuie să se ţine seama de aceşti inhibitor la efectuarea analizelor Numărul recoltărilor diferă funcţie de scop şi de importanţa determinării

Pentru apele de suprafaţă cele mai indicate zone pentru prelevarea apei este din apropierea staţiilor hidrologice icircntrucacirct aici se poate determina şi debitul racircului Se recomandă ca apa să fie prelevată de la o adacircncime de 10 ndash 15 cm de suprafaţa apei unde datorită vitezei apei ea este mai omogenă

Icircn cazul staţiilor de epurare este obligatoriu să se facă prelevări permanente la intrarea apei icircn staţie precum şi la ieşirea din staţie Se recomandă corelarea analizei de la intrarea apei cu cea de la ieşire ţinacircnd seama de durata procesului de epurare din staţie şi icircn acest mod se poate aprecia şi eficacitatea staţiei de epurare

Majoritatea analizelor se fac icircn laborator dar la locul de prelevare a probelor de apă se fac următoarele determinări

temperatura apei temperatura aerului transparenţa apei culoarea apei mirosul apei pH-ul apei

prezenţa dioxidului de carbon liber oxigenul dizolvat prezenţa hidrogenului sulfurat

Icircn prezent sunt aparate automate de prelevare a apei dar şi aparate automate de analiză a apelor cu transmitere la distanţă a rezultatelor Se impune stocarea tuturor rezultatelor pentru a se putea monitoriza evoluţia icircn timp a calităţii apei şi de a se lua măsurile ce se impun icircn timp util

1 PRELEVAREA PROBELOR DE APA

Recoltarea probelor de apa este o etapă deosebit de importantă icircn desfăşurarea procesului de analiză fizico-chimica a apei deoarece probele recoltate trebuie să fie reprezentative şi nu trebuie să introducă modificări icircn compoziţia şi calităţile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului

Pregătirea materialului pentru recoltare Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau polietilenă prevăzute cu dop rodat sau icircnchise ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate foarte bine pentru a icircndepărta orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi care ar putea denatura compoziţia probei Spălarea se face cu amestec sulfocromic şi detergenţi apoi se c1atesc bine cu apa de la robinet cu apa distilata şi bidistilată şi icircn final se usucă

Tehnica recoltării probelor de apa

Icircn momentul recoltării flaconul se va c1ati de 2-3 ori cu apa ce urmează să fie recoltată apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz iar dopul se va fixa icircn aşa fel icircncacirct să nu rămacircnă bule de aer icircn interiorul vasului Modul cum se face recoltarea este icircn funcţie de sursa de apa astfel

10487071048707din reţeaua de distribuţie apa se recoltează după ce s-a curatat robinetul cu un tampon curat atacirct pe dinafara cat şi pe dinăuntru şi apoi s-a lăsat să curgă aproximativ 5 min apa stagnată pe conductă 10487071048707icircn cazul distribuţiei intermitente o probă se va recolta la primul jet de apă pentru a avea prima apă care circulă prin robinet şi a doua probă se va lua după doua ore de curgere continuă 10487071048707din rezervoarele de icircnmagazinare probele se vor recolta de la punctele de ieşire 10487071048707din facircntacircni cu extragerea apei prin pompare probele de apa se recoltează după o pompare de minim 10 min 10487071048707din facircntacircni cu găleata recoltarea se face introducacircndu-se găleata la 10-30 cm sub oglinda apei şi apoi se toarnă apa icircn flaconul de recoltare 10487071048707din apele de suprafaţă recoltarea se face fixacircnd flaconul pe un suport special care icirci conferă greutatea necesara pentru a pătrunde cu uşurinţa sub nivelul apei Recoltarea se face pe firul apei unde este cea mai mare adacircncime icircn amonte de orice influenţă a vreunui efluent şi icircn aval unde se realizează amestecul complet al apel receptorului cu efluentul

10487071048707pentru apele reziduale se recoltează probe unice medii şi medii proporţionale

Pentru probele unice se face o singură recoltare fie din efluentul general sau din efluenţii pe secţii pentru apele reziduale industriale fie din efluenţii parţiali ai unui sector sau ai unei instituţii pentru apele fecaloide menajere

Conservarea probelor de apa

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru analiza deoarece analiza apei are o valoare limitată dacă probele au suferit modificări fizico-chimice sau biologice icircn timpul transportului sau păstrării

Icircn general este indicat să treacă un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - icircntre recoltare şi analiza probelor de apa

Schimbările de temperatură şi presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substanţe icircn stare gazoasă (O2 CO2 H2S Cl2 CH4) fapt pentru care este recomandat ca determinările de gaze să se

facă la locul de recoltare sau să se fixeze tratacircndu-se cu diverşi reactivi astfel 10487071048707pentru fixarea oxigenului dizolvat se adaugă 2 ml clorură manganoasă 50 şi 2 ml amestec

de KI 15 şi NaOH 35 pentru 200 ml apă 10487071048707pentru hidrogenul sulfurat se adaugă 2ml acetat de cadmiu sau de zinc 5 pentru 200 ml

apă Activitatea microbiană poate schimba balanţa amoniac ndash nitriţi ndash nitraţi sau poate descreşte

conţinutul icircn compuşi organici care se degradează rapid de aceea pentru conservarea formelor de azot şi a substanţelor organice icircn genere se recoltează apa separat icircn flacoane icircn care s-au introdus 2 ml H2S04 1 3 pentru 1 litru de apă (icircnainte de a fi analizată proba de apă se neutralizează) pentru

conservarea fenolilor se adaugă 05g NaOH pentru 1 litru de apă Pentru ionii metalelor grele se recomandă acidifierea probelor la pH icircn jur de 35 care are ca

scop icircmpiedicarea precipitării şi a reţinerii acestor ioni de pe pereţii vasului icircn care se face recoltarea Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6deg - 10degC şi luate icircn lucru după cum

urmează 10487071048707pentru apele curate analizele se fac pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

Transportul probelor

Flacoanele cu probele de apă vor fi transportate icircn ambalaj izoterm care să le ferească de loviri Probele recoltate vor fi icircnsoţite de o fişă de recoltare care trebuie să cuprindă

- informaţii generale 10487071048707numele şi prenumele persoanei care a făcut recoltarea 10487071048707localitatea şi denumirea sursei de apă 10487071048707folosinţa apei 10487071048707data ora şi locul unde s-a făcut recoltarea 10487071048707scopul analizei

- pentru apa recoltată din facircntacircni

10487071048707caracterul facircntacircnii (publice particulare dacă deserveşte sau nu mai multe gospodării) 10487071048707adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la

fundul facircntacircnii 10487071048707felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii 10487071048707dispozitivul de scoatere a apei (cumpăna roata pompa etc) 10487071048707distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (grajduri latrine depozite de gunoi etc) şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare (amonte sau aval) 10487071048707dacă apa se tulbură după ploi

- pentru apa de suprafaţă 10487071048707distanţa de la mal pacircnă la locul de unde s-a luat proba 10487071048707adacircncimea apei 10487071048707natura geologică a terenului 10487071048707condiţiile meteorologice icircn momentul recoltării şi cu 5 zile icircnainte dacă locul

recoltării este icircn amonte sau icircn aval de punctul de deversare a vreunui client

- pentru ape reziduale 10487071048707se va specifica felul probei (unică medie sau medie proporţională) 10487071048707la denumirea locului de recoltare se va indica icircntreprinderea secţia efluentul (general sau parţial) teritoriul tributar canalizării

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Proprietăţile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresionează organele noastre de simt Este vorba de gustul şi mirosul apei

Gustul apei este dat de conţinutul icircn substanţe chimice şi icircn primul racircnd de sărurile minerale şi de gazele dizolvate (cele mai importante fiind oxigenul şi bioxidul de carbon) Excesul sau carenţa unora din aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad sălciu amar metalic dulceag etc)

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa icircn exces a unor elemente naturale sau provenite prin impurificarea apei ca şi din unele transformări la care sunt supuse icircn apă anumite substanţe chimice mai ales poluante

Determinarea proprietăţilor fizice

Proprietăţile fizice ale apei sunt reprezentate icircn primul racircnd de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare Ele includ şi caracteristici care acţionează evident asupra organelor de simţ dar care nu se determină exclusiv cu ajutorul acestor organe

Proprietăţile fizice au o valoare ridicată icircn cea ce priveşte evidenţierea procesului de poluare a apei Astfel culoarea apei poate evidenţia prezenţa icircn cantitate crescută a unor poluanţi solubili icircn apă icircn timp ce turbiditatea arată prezenţa unor substanţe insolubile Chiar şi temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apele subterane unde

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

După umplerea eprubetelor cu apă uzată se lasă un timp suficient ( circa 2 ore ) pentru ca substanţele să se decanteze apoi se poate aprecia cantitatea de substanţe decantate cu ajutorul gradaţiilor de pe eprubetă De asemenea se poate trasa curba de sedimentare funcţie de timp a substanţelor decantabile

Datele astfel obţinute se pot utiliza şi pentru determinarea eficienţei instalaţiei de decantare din cadrul staţiei de epurare a apelor uzate utilizacircnd următoarea formulă

r=100aminusb

aicircn care a - reprezintă cantitatea de suspensie decantată icircn eprubeta tip ldquoImhoffrdquo b ndash reprezintă cantitatea de suspensie decantată icircn staţia de epurare

Icircn general icircntr-un litru de apă uzată se găsesc icircntre 3 şi 9 ml de depuneri sedimentabile (nămol) Sub acest aspect al eficacităţii operaţiei de decantare icircn staţiile de epurare se consideră că procesul de decantare este eficient dacă după decantare icircn staţia de epurare apa uzată mai conţine maxim 02 ml depuneri determinate cu ajutorul eprubetelor tip ldquo Imhoff ldquo timp de 2 ore

Pentru determinarea materialelor solide icircn suspensie dar neseparabile prin decantare se procedează icircn felul următor se filtrează 1 litru de apă uzată prin utilizarea unui filtru special din pacircnză de azbest şi se cacircntăreşte nămolul obţinut icircn paralel se procedează la determinarea depunerilor prin sedimentare utilizacircnd eprubetele tip ldquo Imhoff ldquo Din cantitatea de nămol obţinut prin filtrare se scade cantitatea de nămol obţinut prin decantare obţinacircndu-se astfel materialele solide care nu se decantează După cacircntărire nămolul filtrat icircmpreună cu filtrul de azbest se arde icircntr-un cuptor electric şi cenuşa rezultată este cacircntărită Aceasta reprezintă totalul materialelor minerale din apele uzate icircntrucacirct substanţele organice au ars şi cele volatile s-au evaporat

Determinarea substanţelor solide dizolvate semidizolvate sau coloidale din apele uzate se realizează cu ajutorul unui creuzet special de platină Apa uzată după ce a fost filtrată pe filtrul de azbest este introdusă icircn creuzetul de platină şi icircncălzită la 1050C icircntr-o etuvă După evaporarea apei substanţele uscate sunt cacircntărite ele reprezentacircnd totalul materiile solide dizolvate Dacă aceste depuneri sunt icircncălzite la temperaturi ridicate icircn cuptoare electrice substanţele organice ard rămacircnacircnd doar substanţele minerale dizolvate Prin aceste modalităţi se pot determina toate substanţele solide dizolvate sau nedizolvate din apele uzate De regulă materiile totale cele icircn suspensie cele dizolvate etc se exprimă icircn grame cm3 de apă uzată

Consumul biochimic de oxigen

Determinarea consumului biochimic de oxigen se face de regulă prin metoda ldquodiluţiei ldquo Apa uzată este diluată cu apă curată ce conţine suficient oxigen pentru a satisface cerinţele de oxigen a microorganismelor De regulă se utilizează apă distilată la care s-a adăugat fier calciu magneziu sau fosfaţi Trebuie ca pH-ul apei să fie neutru pentru a nu icircmpiedica descompunerea substanţelor organice de către microorganismele din apă Se pot adăuga unele substanţe care să ajute dezvoltarea microorganismelor Probele astfel realizate se icircnchid icircn vase speciale ermetic

Diluţiile se stabilesc icircn funcţie de gradul de impurificare al apelor după cum urmează ape uzate puternic impurificate 01 pacircnă la 10 ape uzate obişnuite 10 pacircnă la 50 ape uzate tratate biologic 50 ndash 25 ape de racircu normale 25 ndash 100

Se determină la icircnceput conţinutul icircn oxigen al probei apa este menţinută la o temperatură de 20 0C iar după 5 zile se determină din nou conţinutul de oxigen şi ţinacircnd cont de gradul de diluţie se poate determina CBO5 De asemenea se fac determinări ale conţinutului de oxigen după o zi după două etc Din rezultatele obţinute se scade CBO5 al apei de diluţie şi consumul imediat (chimic) de oxigen stabilit după 15 minute de la diluţie şi astfel se obţine consumul biochimic de oxigen al apei uzate

Există şi aparate speciale de laborator care utilizacircnd oxigenul icircn stare gazoasă pot face această determinare Aceste aparate sunt de tipul Warburg sau Hach

Consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat şi pH-ul

Pentru determinarea consumului chimic de oxigen se foloseşte permanganatul de potasiu şi mai nou bicromatul de potasiu icircn soluţie acidă Pentru realizarea acestei determinări se introduce icircn apa uzată o cantitate mai mare sau mai mică de permanganat de potasiu funcţie de gradul de murdărie a apei apoi soluţia se fierbe timp de 10 minute şi apoi se determină consumul de permanganat de potasiu Se ştie că permanganatul de potasiu este un element oxidant şi icircn raport cu consumul de permanganat de potasiu se poate aprecia consumul de oxigen echivalent

Icircn ceea ce priveşte oxigenul dizolvat acesta se poate determina prin procedeul Winkler prin utilizarea unui compus manganos ce absoarbe oxigenul din apă Important de reţinut este modul de recoltare a probei de apă icircn sensul că trebuie evitat ca apa să absoarbă oxigen din atmosferă Icircn prezent sunt oximetre electronice care determină rapid oxigenul din apă

Referitor la pH-ul apei se poate determina cu ajutorul hacircrtiilor indicatoare dar la ora actuală sunt aparate performante de mare precizie pentru această determinare

Putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativă

Putrescibilitatea apei este o caracteristică ce se referă la prezenţa materiilor organice icircn descompunere sau potenţial icircn descompunere Există două metode clasice pentru acestei determinări

cu acetat de plumb cu albastru de metilen

Icircn primul caz icircntr-o sticlă umplută circa frac34 cu apă uzată se introduce o hacircrtie impregnată cu acetat de plumb şi se pune dopul apoi sticla este pusă la icircntuneric Hidrogenul sulfurat degajat prin descompunerea substanţelor organice icircnnegreşte hacircrtia icircmbibată cu acetat de plumb Numărul de zile pacircnă la icircnnegrirea hacircrtiei ne dă informaţii aproximative asupra putrescibilităţii substanţelor organice

Metoda ce utilizează albastru de metilen este mai precisă şi mai rapidă Se realizează o soluţie de permanganat de potasiu cu o concentraţie de 005 Icircn sticle mici se introduce apa ce trebuie analizată Se suspendă hacircrtia icircmbibată cu soluţia de albastru de metilen icircn sticlă şi se pune dopul Decolorarea hacircrtiei şi mirosul hidrogenului sulfurat ne indică prezenţa procesului de descompunere a substanţelor organice Dacă după 5 zile de menţinere la o temperatură de 20 0C nu apare decolorarea hacircrtiei se poate afirma că apa nu este poluată

Stabilitatea se menţiona anterior se defineşte ca fiind inversul putrescibilităţii Această determinare este foarte simplă astfel apa este introduse icircn vase de circa 250 ml şi menţinută la 200C mai multe zile Numărul de zile pacircnă la apariţia mirosului hidrogenului sulfurat indică gradul de stabilitate a apei Se poate utiliza pentru această determinare şi albastru de metilen

Stabilitatea relativă se referă la numărul de zile necesar pentru ca oxigenul din apă să fie consumat de substanţele organice icircn descompunere la o temperatură de 20 0C Metoda cea mai

utilizată este cea cu albastru de metilen

Determinări specifice apelor uzate

Asupra apelor uzate fie că sunt orăşeneşti fie că sunt industriale sau menajere se fac analize specifice dintre cele mai importante sunt

materii solide totale consumul biochimic de oxigen consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat pH-ul concentraţia icircn ioni de hidrogen putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativăAceste determinări sunt necesare atacirct pentru faza de proiectare a instalaţiei de epurare cacirct

şi pentru buna funcţionare a instalaţiei existente

Recoltarea probelor de apă

Recoltarea probelor de apă este o problemă foarte importantă pentru că de modul de recoltare depind icircn mare măsură corectitudinea rezultatelor Recoltarea probelor de apă icircncepe doar după identificarea clară a sursei de apă şi ţinacircnd seama de faptul că avem o variaţie pronunţată a caracteristicilor acestor ape pe ore şi zile dar şi pe zone funcţie de infiltraţii diluţii ploi etc Trebuie să se ia icircn considerare faptul că apele la suprafaţă conţin particule plutitoare că la adacircncime conţin icircn mod deosebit substanţe decantabile relativ mai grele şi că dacă apa nu este recoltată cu grijă se poate introduce icircn probe aer care modifică substanţial rezultatele probelor

Din considerentele de mai sus se recomandă ca prelevarea apei să se facă timp de 24 de ore din oră icircn oră cantitatea minimă este de 0250 l Apa luată de la diferite adacircncimi şi zone este omogenizată icircntr-un vas mare din care se vor preleva probele pentru toate analizele Se recomandă ca pe măsură ce se prelevează apa aceasta să fie păstrată la temperaturi scăzute pentru a icircmpiedica icircnceperea descompunerii substanţelor organice Dacă apa nu poate fi menţinută la temperaturi scăzute trebuie introduşi inhibitori pentru a stopa descompunerea substanţelor organice Ca şi inhibitori se utilizează cloroformul şi formaldehida dar trebuie să se ţine seama de aceşti inhibitor la efectuarea analizelor Numărul recoltărilor diferă funcţie de scop şi de importanţa determinării

Pentru apele de suprafaţă cele mai indicate zone pentru prelevarea apei este din apropierea staţiilor hidrologice icircntrucacirct aici se poate determina şi debitul racircului Se recomandă ca apa să fie prelevată de la o adacircncime de 10 ndash 15 cm de suprafaţa apei unde datorită vitezei apei ea este mai omogenă

Icircn cazul staţiilor de epurare este obligatoriu să se facă prelevări permanente la intrarea apei icircn staţie precum şi la ieşirea din staţie Se recomandă corelarea analizei de la intrarea apei cu cea de la ieşire ţinacircnd seama de durata procesului de epurare din staţie şi icircn acest mod se poate aprecia şi eficacitatea staţiei de epurare

Majoritatea analizelor se fac icircn laborator dar la locul de prelevare a probelor de apă se fac următoarele determinări

temperatura apei temperatura aerului transparenţa apei culoarea apei mirosul apei pH-ul apei

prezenţa dioxidului de carbon liber oxigenul dizolvat prezenţa hidrogenului sulfurat

Icircn prezent sunt aparate automate de prelevare a apei dar şi aparate automate de analiză a apelor cu transmitere la distanţă a rezultatelor Se impune stocarea tuturor rezultatelor pentru a se putea monitoriza evoluţia icircn timp a calităţii apei şi de a se lua măsurile ce se impun icircn timp util

1 PRELEVAREA PROBELOR DE APA

Recoltarea probelor de apa este o etapă deosebit de importantă icircn desfăşurarea procesului de analiză fizico-chimica a apei deoarece probele recoltate trebuie să fie reprezentative şi nu trebuie să introducă modificări icircn compoziţia şi calităţile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului

Pregătirea materialului pentru recoltare Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau polietilenă prevăzute cu dop rodat sau icircnchise ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate foarte bine pentru a icircndepărta orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi care ar putea denatura compoziţia probei Spălarea se face cu amestec sulfocromic şi detergenţi apoi se c1atesc bine cu apa de la robinet cu apa distilata şi bidistilată şi icircn final se usucă

Tehnica recoltării probelor de apa

Icircn momentul recoltării flaconul se va c1ati de 2-3 ori cu apa ce urmează să fie recoltată apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz iar dopul se va fixa icircn aşa fel icircncacirct să nu rămacircnă bule de aer icircn interiorul vasului Modul cum se face recoltarea este icircn funcţie de sursa de apa astfel

10487071048707din reţeaua de distribuţie apa se recoltează după ce s-a curatat robinetul cu un tampon curat atacirct pe dinafara cat şi pe dinăuntru şi apoi s-a lăsat să curgă aproximativ 5 min apa stagnată pe conductă 10487071048707icircn cazul distribuţiei intermitente o probă se va recolta la primul jet de apă pentru a avea prima apă care circulă prin robinet şi a doua probă se va lua după doua ore de curgere continuă 10487071048707din rezervoarele de icircnmagazinare probele se vor recolta de la punctele de ieşire 10487071048707din facircntacircni cu extragerea apei prin pompare probele de apa se recoltează după o pompare de minim 10 min 10487071048707din facircntacircni cu găleata recoltarea se face introducacircndu-se găleata la 10-30 cm sub oglinda apei şi apoi se toarnă apa icircn flaconul de recoltare 10487071048707din apele de suprafaţă recoltarea se face fixacircnd flaconul pe un suport special care icirci conferă greutatea necesara pentru a pătrunde cu uşurinţa sub nivelul apei Recoltarea se face pe firul apei unde este cea mai mare adacircncime icircn amonte de orice influenţă a vreunui efluent şi icircn aval unde se realizează amestecul complet al apel receptorului cu efluentul

10487071048707pentru apele reziduale se recoltează probe unice medii şi medii proporţionale

Pentru probele unice se face o singură recoltare fie din efluentul general sau din efluenţii pe secţii pentru apele reziduale industriale fie din efluenţii parţiali ai unui sector sau ai unei instituţii pentru apele fecaloide menajere

Conservarea probelor de apa

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru analiza deoarece analiza apei are o valoare limitată dacă probele au suferit modificări fizico-chimice sau biologice icircn timpul transportului sau păstrării

Icircn general este indicat să treacă un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - icircntre recoltare şi analiza probelor de apa

Schimbările de temperatură şi presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substanţe icircn stare gazoasă (O2 CO2 H2S Cl2 CH4) fapt pentru care este recomandat ca determinările de gaze să se

facă la locul de recoltare sau să se fixeze tratacircndu-se cu diverşi reactivi astfel 10487071048707pentru fixarea oxigenului dizolvat se adaugă 2 ml clorură manganoasă 50 şi 2 ml amestec

de KI 15 şi NaOH 35 pentru 200 ml apă 10487071048707pentru hidrogenul sulfurat se adaugă 2ml acetat de cadmiu sau de zinc 5 pentru 200 ml

apă Activitatea microbiană poate schimba balanţa amoniac ndash nitriţi ndash nitraţi sau poate descreşte

conţinutul icircn compuşi organici care se degradează rapid de aceea pentru conservarea formelor de azot şi a substanţelor organice icircn genere se recoltează apa separat icircn flacoane icircn care s-au introdus 2 ml H2S04 1 3 pentru 1 litru de apă (icircnainte de a fi analizată proba de apă se neutralizează) pentru

conservarea fenolilor se adaugă 05g NaOH pentru 1 litru de apă Pentru ionii metalelor grele se recomandă acidifierea probelor la pH icircn jur de 35 care are ca

scop icircmpiedicarea precipitării şi a reţinerii acestor ioni de pe pereţii vasului icircn care se face recoltarea Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6deg - 10degC şi luate icircn lucru după cum

urmează 10487071048707pentru apele curate analizele se fac pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

Transportul probelor

Flacoanele cu probele de apă vor fi transportate icircn ambalaj izoterm care să le ferească de loviri Probele recoltate vor fi icircnsoţite de o fişă de recoltare care trebuie să cuprindă

- informaţii generale 10487071048707numele şi prenumele persoanei care a făcut recoltarea 10487071048707localitatea şi denumirea sursei de apă 10487071048707folosinţa apei 10487071048707data ora şi locul unde s-a făcut recoltarea 10487071048707scopul analizei

- pentru apa recoltată din facircntacircni

10487071048707caracterul facircntacircnii (publice particulare dacă deserveşte sau nu mai multe gospodării) 10487071048707adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la

fundul facircntacircnii 10487071048707felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii 10487071048707dispozitivul de scoatere a apei (cumpăna roata pompa etc) 10487071048707distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (grajduri latrine depozite de gunoi etc) şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare (amonte sau aval) 10487071048707dacă apa se tulbură după ploi

- pentru apa de suprafaţă 10487071048707distanţa de la mal pacircnă la locul de unde s-a luat proba 10487071048707adacircncimea apei 10487071048707natura geologică a terenului 10487071048707condiţiile meteorologice icircn momentul recoltării şi cu 5 zile icircnainte dacă locul

recoltării este icircn amonte sau icircn aval de punctul de deversare a vreunui client

- pentru ape reziduale 10487071048707se va specifica felul probei (unică medie sau medie proporţională) 10487071048707la denumirea locului de recoltare se va indica icircntreprinderea secţia efluentul (general sau parţial) teritoriul tributar canalizării

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Proprietăţile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresionează organele noastre de simt Este vorba de gustul şi mirosul apei

Gustul apei este dat de conţinutul icircn substanţe chimice şi icircn primul racircnd de sărurile minerale şi de gazele dizolvate (cele mai importante fiind oxigenul şi bioxidul de carbon) Excesul sau carenţa unora din aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad sălciu amar metalic dulceag etc)

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa icircn exces a unor elemente naturale sau provenite prin impurificarea apei ca şi din unele transformări la care sunt supuse icircn apă anumite substanţe chimice mai ales poluante

Determinarea proprietăţilor fizice

Proprietăţile fizice ale apei sunt reprezentate icircn primul racircnd de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare Ele includ şi caracteristici care acţionează evident asupra organelor de simţ dar care nu se determină exclusiv cu ajutorul acestor organe

Proprietăţile fizice au o valoare ridicată icircn cea ce priveşte evidenţierea procesului de poluare a apei Astfel culoarea apei poate evidenţia prezenţa icircn cantitate crescută a unor poluanţi solubili icircn apă icircn timp ce turbiditatea arată prezenţa unor substanţe insolubile Chiar şi temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apele subterane unde

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

Se determină la icircnceput conţinutul icircn oxigen al probei apa este menţinută la o temperatură de 20 0C iar după 5 zile se determină din nou conţinutul de oxigen şi ţinacircnd cont de gradul de diluţie se poate determina CBO5 De asemenea se fac determinări ale conţinutului de oxigen după o zi după două etc Din rezultatele obţinute se scade CBO5 al apei de diluţie şi consumul imediat (chimic) de oxigen stabilit după 15 minute de la diluţie şi astfel se obţine consumul biochimic de oxigen al apei uzate

Există şi aparate speciale de laborator care utilizacircnd oxigenul icircn stare gazoasă pot face această determinare Aceste aparate sunt de tipul Warburg sau Hach

Consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat şi pH-ul

Pentru determinarea consumului chimic de oxigen se foloseşte permanganatul de potasiu şi mai nou bicromatul de potasiu icircn soluţie acidă Pentru realizarea acestei determinări se introduce icircn apa uzată o cantitate mai mare sau mai mică de permanganat de potasiu funcţie de gradul de murdărie a apei apoi soluţia se fierbe timp de 10 minute şi apoi se determină consumul de permanganat de potasiu Se ştie că permanganatul de potasiu este un element oxidant şi icircn raport cu consumul de permanganat de potasiu se poate aprecia consumul de oxigen echivalent

Icircn ceea ce priveşte oxigenul dizolvat acesta se poate determina prin procedeul Winkler prin utilizarea unui compus manganos ce absoarbe oxigenul din apă Important de reţinut este modul de recoltare a probei de apă icircn sensul că trebuie evitat ca apa să absoarbă oxigen din atmosferă Icircn prezent sunt oximetre electronice care determină rapid oxigenul din apă

Referitor la pH-ul apei se poate determina cu ajutorul hacircrtiilor indicatoare dar la ora actuală sunt aparate performante de mare precizie pentru această determinare

Putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativă

Putrescibilitatea apei este o caracteristică ce se referă la prezenţa materiilor organice icircn descompunere sau potenţial icircn descompunere Există două metode clasice pentru acestei determinări

cu acetat de plumb cu albastru de metilen

Icircn primul caz icircntr-o sticlă umplută circa frac34 cu apă uzată se introduce o hacircrtie impregnată cu acetat de plumb şi se pune dopul apoi sticla este pusă la icircntuneric Hidrogenul sulfurat degajat prin descompunerea substanţelor organice icircnnegreşte hacircrtia icircmbibată cu acetat de plumb Numărul de zile pacircnă la icircnnegrirea hacircrtiei ne dă informaţii aproximative asupra putrescibilităţii substanţelor organice

Metoda ce utilizează albastru de metilen este mai precisă şi mai rapidă Se realizează o soluţie de permanganat de potasiu cu o concentraţie de 005 Icircn sticle mici se introduce apa ce trebuie analizată Se suspendă hacircrtia icircmbibată cu soluţia de albastru de metilen icircn sticlă şi se pune dopul Decolorarea hacircrtiei şi mirosul hidrogenului sulfurat ne indică prezenţa procesului de descompunere a substanţelor organice Dacă după 5 zile de menţinere la o temperatură de 20 0C nu apare decolorarea hacircrtiei se poate afirma că apa nu este poluată

Stabilitatea se menţiona anterior se defineşte ca fiind inversul putrescibilităţii Această determinare este foarte simplă astfel apa este introduse icircn vase de circa 250 ml şi menţinută la 200C mai multe zile Numărul de zile pacircnă la apariţia mirosului hidrogenului sulfurat indică gradul de stabilitate a apei Se poate utiliza pentru această determinare şi albastru de metilen

Stabilitatea relativă se referă la numărul de zile necesar pentru ca oxigenul din apă să fie consumat de substanţele organice icircn descompunere la o temperatură de 20 0C Metoda cea mai

utilizată este cea cu albastru de metilen

Determinări specifice apelor uzate

Asupra apelor uzate fie că sunt orăşeneşti fie că sunt industriale sau menajere se fac analize specifice dintre cele mai importante sunt

materii solide totale consumul biochimic de oxigen consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat pH-ul concentraţia icircn ioni de hidrogen putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativăAceste determinări sunt necesare atacirct pentru faza de proiectare a instalaţiei de epurare cacirct

şi pentru buna funcţionare a instalaţiei existente

Recoltarea probelor de apă

Recoltarea probelor de apă este o problemă foarte importantă pentru că de modul de recoltare depind icircn mare măsură corectitudinea rezultatelor Recoltarea probelor de apă icircncepe doar după identificarea clară a sursei de apă şi ţinacircnd seama de faptul că avem o variaţie pronunţată a caracteristicilor acestor ape pe ore şi zile dar şi pe zone funcţie de infiltraţii diluţii ploi etc Trebuie să se ia icircn considerare faptul că apele la suprafaţă conţin particule plutitoare că la adacircncime conţin icircn mod deosebit substanţe decantabile relativ mai grele şi că dacă apa nu este recoltată cu grijă se poate introduce icircn probe aer care modifică substanţial rezultatele probelor

Din considerentele de mai sus se recomandă ca prelevarea apei să se facă timp de 24 de ore din oră icircn oră cantitatea minimă este de 0250 l Apa luată de la diferite adacircncimi şi zone este omogenizată icircntr-un vas mare din care se vor preleva probele pentru toate analizele Se recomandă ca pe măsură ce se prelevează apa aceasta să fie păstrată la temperaturi scăzute pentru a icircmpiedica icircnceperea descompunerii substanţelor organice Dacă apa nu poate fi menţinută la temperaturi scăzute trebuie introduşi inhibitori pentru a stopa descompunerea substanţelor organice Ca şi inhibitori se utilizează cloroformul şi formaldehida dar trebuie să se ţine seama de aceşti inhibitor la efectuarea analizelor Numărul recoltărilor diferă funcţie de scop şi de importanţa determinării

Pentru apele de suprafaţă cele mai indicate zone pentru prelevarea apei este din apropierea staţiilor hidrologice icircntrucacirct aici se poate determina şi debitul racircului Se recomandă ca apa să fie prelevată de la o adacircncime de 10 ndash 15 cm de suprafaţa apei unde datorită vitezei apei ea este mai omogenă

Icircn cazul staţiilor de epurare este obligatoriu să se facă prelevări permanente la intrarea apei icircn staţie precum şi la ieşirea din staţie Se recomandă corelarea analizei de la intrarea apei cu cea de la ieşire ţinacircnd seama de durata procesului de epurare din staţie şi icircn acest mod se poate aprecia şi eficacitatea staţiei de epurare

Majoritatea analizelor se fac icircn laborator dar la locul de prelevare a probelor de apă se fac următoarele determinări

temperatura apei temperatura aerului transparenţa apei culoarea apei mirosul apei pH-ul apei

prezenţa dioxidului de carbon liber oxigenul dizolvat prezenţa hidrogenului sulfurat

Icircn prezent sunt aparate automate de prelevare a apei dar şi aparate automate de analiză a apelor cu transmitere la distanţă a rezultatelor Se impune stocarea tuturor rezultatelor pentru a se putea monitoriza evoluţia icircn timp a calităţii apei şi de a se lua măsurile ce se impun icircn timp util

1 PRELEVAREA PROBELOR DE APA

Recoltarea probelor de apa este o etapă deosebit de importantă icircn desfăşurarea procesului de analiză fizico-chimica a apei deoarece probele recoltate trebuie să fie reprezentative şi nu trebuie să introducă modificări icircn compoziţia şi calităţile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului

Pregătirea materialului pentru recoltare Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau polietilenă prevăzute cu dop rodat sau icircnchise ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate foarte bine pentru a icircndepărta orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi care ar putea denatura compoziţia probei Spălarea se face cu amestec sulfocromic şi detergenţi apoi se c1atesc bine cu apa de la robinet cu apa distilata şi bidistilată şi icircn final se usucă

Tehnica recoltării probelor de apa

Icircn momentul recoltării flaconul se va c1ati de 2-3 ori cu apa ce urmează să fie recoltată apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz iar dopul se va fixa icircn aşa fel icircncacirct să nu rămacircnă bule de aer icircn interiorul vasului Modul cum se face recoltarea este icircn funcţie de sursa de apa astfel

10487071048707din reţeaua de distribuţie apa se recoltează după ce s-a curatat robinetul cu un tampon curat atacirct pe dinafara cat şi pe dinăuntru şi apoi s-a lăsat să curgă aproximativ 5 min apa stagnată pe conductă 10487071048707icircn cazul distribuţiei intermitente o probă se va recolta la primul jet de apă pentru a avea prima apă care circulă prin robinet şi a doua probă se va lua după doua ore de curgere continuă 10487071048707din rezervoarele de icircnmagazinare probele se vor recolta de la punctele de ieşire 10487071048707din facircntacircni cu extragerea apei prin pompare probele de apa se recoltează după o pompare de minim 10 min 10487071048707din facircntacircni cu găleata recoltarea se face introducacircndu-se găleata la 10-30 cm sub oglinda apei şi apoi se toarnă apa icircn flaconul de recoltare 10487071048707din apele de suprafaţă recoltarea se face fixacircnd flaconul pe un suport special care icirci conferă greutatea necesara pentru a pătrunde cu uşurinţa sub nivelul apei Recoltarea se face pe firul apei unde este cea mai mare adacircncime icircn amonte de orice influenţă a vreunui efluent şi icircn aval unde se realizează amestecul complet al apel receptorului cu efluentul

10487071048707pentru apele reziduale se recoltează probe unice medii şi medii proporţionale

Pentru probele unice se face o singură recoltare fie din efluentul general sau din efluenţii pe secţii pentru apele reziduale industriale fie din efluenţii parţiali ai unui sector sau ai unei instituţii pentru apele fecaloide menajere

Conservarea probelor de apa

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru analiza deoarece analiza apei are o valoare limitată dacă probele au suferit modificări fizico-chimice sau biologice icircn timpul transportului sau păstrării

Icircn general este indicat să treacă un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - icircntre recoltare şi analiza probelor de apa

Schimbările de temperatură şi presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substanţe icircn stare gazoasă (O2 CO2 H2S Cl2 CH4) fapt pentru care este recomandat ca determinările de gaze să se

facă la locul de recoltare sau să se fixeze tratacircndu-se cu diverşi reactivi astfel 10487071048707pentru fixarea oxigenului dizolvat se adaugă 2 ml clorură manganoasă 50 şi 2 ml amestec

de KI 15 şi NaOH 35 pentru 200 ml apă 10487071048707pentru hidrogenul sulfurat se adaugă 2ml acetat de cadmiu sau de zinc 5 pentru 200 ml

apă Activitatea microbiană poate schimba balanţa amoniac ndash nitriţi ndash nitraţi sau poate descreşte

conţinutul icircn compuşi organici care se degradează rapid de aceea pentru conservarea formelor de azot şi a substanţelor organice icircn genere se recoltează apa separat icircn flacoane icircn care s-au introdus 2 ml H2S04 1 3 pentru 1 litru de apă (icircnainte de a fi analizată proba de apă se neutralizează) pentru

conservarea fenolilor se adaugă 05g NaOH pentru 1 litru de apă Pentru ionii metalelor grele se recomandă acidifierea probelor la pH icircn jur de 35 care are ca

scop icircmpiedicarea precipitării şi a reţinerii acestor ioni de pe pereţii vasului icircn care se face recoltarea Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6deg - 10degC şi luate icircn lucru după cum

urmează 10487071048707pentru apele curate analizele se fac pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

Transportul probelor

Flacoanele cu probele de apă vor fi transportate icircn ambalaj izoterm care să le ferească de loviri Probele recoltate vor fi icircnsoţite de o fişă de recoltare care trebuie să cuprindă

- informaţii generale 10487071048707numele şi prenumele persoanei care a făcut recoltarea 10487071048707localitatea şi denumirea sursei de apă 10487071048707folosinţa apei 10487071048707data ora şi locul unde s-a făcut recoltarea 10487071048707scopul analizei

- pentru apa recoltată din facircntacircni

10487071048707caracterul facircntacircnii (publice particulare dacă deserveşte sau nu mai multe gospodării) 10487071048707adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la

fundul facircntacircnii 10487071048707felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii 10487071048707dispozitivul de scoatere a apei (cumpăna roata pompa etc) 10487071048707distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (grajduri latrine depozite de gunoi etc) şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare (amonte sau aval) 10487071048707dacă apa se tulbură după ploi

- pentru apa de suprafaţă 10487071048707distanţa de la mal pacircnă la locul de unde s-a luat proba 10487071048707adacircncimea apei 10487071048707natura geologică a terenului 10487071048707condiţiile meteorologice icircn momentul recoltării şi cu 5 zile icircnainte dacă locul

recoltării este icircn amonte sau icircn aval de punctul de deversare a vreunui client

- pentru ape reziduale 10487071048707se va specifica felul probei (unică medie sau medie proporţională) 10487071048707la denumirea locului de recoltare se va indica icircntreprinderea secţia efluentul (general sau parţial) teritoriul tributar canalizării

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Proprietăţile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresionează organele noastre de simt Este vorba de gustul şi mirosul apei

Gustul apei este dat de conţinutul icircn substanţe chimice şi icircn primul racircnd de sărurile minerale şi de gazele dizolvate (cele mai importante fiind oxigenul şi bioxidul de carbon) Excesul sau carenţa unora din aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad sălciu amar metalic dulceag etc)

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa icircn exces a unor elemente naturale sau provenite prin impurificarea apei ca şi din unele transformări la care sunt supuse icircn apă anumite substanţe chimice mai ales poluante

Determinarea proprietăţilor fizice

Proprietăţile fizice ale apei sunt reprezentate icircn primul racircnd de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare Ele includ şi caracteristici care acţionează evident asupra organelor de simţ dar care nu se determină exclusiv cu ajutorul acestor organe

Proprietăţile fizice au o valoare ridicată icircn cea ce priveşte evidenţierea procesului de poluare a apei Astfel culoarea apei poate evidenţia prezenţa icircn cantitate crescută a unor poluanţi solubili icircn apă icircn timp ce turbiditatea arată prezenţa unor substanţe insolubile Chiar şi temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apele subterane unde

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

utilizată este cea cu albastru de metilen

Determinări specifice apelor uzate

Asupra apelor uzate fie că sunt orăşeneşti fie că sunt industriale sau menajere se fac analize specifice dintre cele mai importante sunt

materii solide totale consumul biochimic de oxigen consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat pH-ul concentraţia icircn ioni de hidrogen putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativăAceste determinări sunt necesare atacirct pentru faza de proiectare a instalaţiei de epurare cacirct

şi pentru buna funcţionare a instalaţiei existente

Recoltarea probelor de apă

Recoltarea probelor de apă este o problemă foarte importantă pentru că de modul de recoltare depind icircn mare măsură corectitudinea rezultatelor Recoltarea probelor de apă icircncepe doar după identificarea clară a sursei de apă şi ţinacircnd seama de faptul că avem o variaţie pronunţată a caracteristicilor acestor ape pe ore şi zile dar şi pe zone funcţie de infiltraţii diluţii ploi etc Trebuie să se ia icircn considerare faptul că apele la suprafaţă conţin particule plutitoare că la adacircncime conţin icircn mod deosebit substanţe decantabile relativ mai grele şi că dacă apa nu este recoltată cu grijă se poate introduce icircn probe aer care modifică substanţial rezultatele probelor

Din considerentele de mai sus se recomandă ca prelevarea apei să se facă timp de 24 de ore din oră icircn oră cantitatea minimă este de 0250 l Apa luată de la diferite adacircncimi şi zone este omogenizată icircntr-un vas mare din care se vor preleva probele pentru toate analizele Se recomandă ca pe măsură ce se prelevează apa aceasta să fie păstrată la temperaturi scăzute pentru a icircmpiedica icircnceperea descompunerii substanţelor organice Dacă apa nu poate fi menţinută la temperaturi scăzute trebuie introduşi inhibitori pentru a stopa descompunerea substanţelor organice Ca şi inhibitori se utilizează cloroformul şi formaldehida dar trebuie să se ţine seama de aceşti inhibitor la efectuarea analizelor Numărul recoltărilor diferă funcţie de scop şi de importanţa determinării

Pentru apele de suprafaţă cele mai indicate zone pentru prelevarea apei este din apropierea staţiilor hidrologice icircntrucacirct aici se poate determina şi debitul racircului Se recomandă ca apa să fie prelevată de la o adacircncime de 10 ndash 15 cm de suprafaţa apei unde datorită vitezei apei ea este mai omogenă

Icircn cazul staţiilor de epurare este obligatoriu să se facă prelevări permanente la intrarea apei icircn staţie precum şi la ieşirea din staţie Se recomandă corelarea analizei de la intrarea apei cu cea de la ieşire ţinacircnd seama de durata procesului de epurare din staţie şi icircn acest mod se poate aprecia şi eficacitatea staţiei de epurare

Majoritatea analizelor se fac icircn laborator dar la locul de prelevare a probelor de apă se fac următoarele determinări

temperatura apei temperatura aerului transparenţa apei culoarea apei mirosul apei pH-ul apei

prezenţa dioxidului de carbon liber oxigenul dizolvat prezenţa hidrogenului sulfurat

Icircn prezent sunt aparate automate de prelevare a apei dar şi aparate automate de analiză a apelor cu transmitere la distanţă a rezultatelor Se impune stocarea tuturor rezultatelor pentru a se putea monitoriza evoluţia icircn timp a calităţii apei şi de a se lua măsurile ce se impun icircn timp util

1 PRELEVAREA PROBELOR DE APA

Recoltarea probelor de apa este o etapă deosebit de importantă icircn desfăşurarea procesului de analiză fizico-chimica a apei deoarece probele recoltate trebuie să fie reprezentative şi nu trebuie să introducă modificări icircn compoziţia şi calităţile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului

Pregătirea materialului pentru recoltare Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau polietilenă prevăzute cu dop rodat sau icircnchise ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate foarte bine pentru a icircndepărta orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi care ar putea denatura compoziţia probei Spălarea se face cu amestec sulfocromic şi detergenţi apoi se c1atesc bine cu apa de la robinet cu apa distilata şi bidistilată şi icircn final se usucă

Tehnica recoltării probelor de apa

Icircn momentul recoltării flaconul se va c1ati de 2-3 ori cu apa ce urmează să fie recoltată apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz iar dopul se va fixa icircn aşa fel icircncacirct să nu rămacircnă bule de aer icircn interiorul vasului Modul cum se face recoltarea este icircn funcţie de sursa de apa astfel

10487071048707din reţeaua de distribuţie apa se recoltează după ce s-a curatat robinetul cu un tampon curat atacirct pe dinafara cat şi pe dinăuntru şi apoi s-a lăsat să curgă aproximativ 5 min apa stagnată pe conductă 10487071048707icircn cazul distribuţiei intermitente o probă se va recolta la primul jet de apă pentru a avea prima apă care circulă prin robinet şi a doua probă se va lua după doua ore de curgere continuă 10487071048707din rezervoarele de icircnmagazinare probele se vor recolta de la punctele de ieşire 10487071048707din facircntacircni cu extragerea apei prin pompare probele de apa se recoltează după o pompare de minim 10 min 10487071048707din facircntacircni cu găleata recoltarea se face introducacircndu-se găleata la 10-30 cm sub oglinda apei şi apoi se toarnă apa icircn flaconul de recoltare 10487071048707din apele de suprafaţă recoltarea se face fixacircnd flaconul pe un suport special care icirci conferă greutatea necesara pentru a pătrunde cu uşurinţa sub nivelul apei Recoltarea se face pe firul apei unde este cea mai mare adacircncime icircn amonte de orice influenţă a vreunui efluent şi icircn aval unde se realizează amestecul complet al apel receptorului cu efluentul

10487071048707pentru apele reziduale se recoltează probe unice medii şi medii proporţionale

Pentru probele unice se face o singură recoltare fie din efluentul general sau din efluenţii pe secţii pentru apele reziduale industriale fie din efluenţii parţiali ai unui sector sau ai unei instituţii pentru apele fecaloide menajere

Conservarea probelor de apa

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru analiza deoarece analiza apei are o valoare limitată dacă probele au suferit modificări fizico-chimice sau biologice icircn timpul transportului sau păstrării

Icircn general este indicat să treacă un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - icircntre recoltare şi analiza probelor de apa

Schimbările de temperatură şi presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substanţe icircn stare gazoasă (O2 CO2 H2S Cl2 CH4) fapt pentru care este recomandat ca determinările de gaze să se

facă la locul de recoltare sau să se fixeze tratacircndu-se cu diverşi reactivi astfel 10487071048707pentru fixarea oxigenului dizolvat se adaugă 2 ml clorură manganoasă 50 şi 2 ml amestec

de KI 15 şi NaOH 35 pentru 200 ml apă 10487071048707pentru hidrogenul sulfurat se adaugă 2ml acetat de cadmiu sau de zinc 5 pentru 200 ml

apă Activitatea microbiană poate schimba balanţa amoniac ndash nitriţi ndash nitraţi sau poate descreşte

conţinutul icircn compuşi organici care se degradează rapid de aceea pentru conservarea formelor de azot şi a substanţelor organice icircn genere se recoltează apa separat icircn flacoane icircn care s-au introdus 2 ml H2S04 1 3 pentru 1 litru de apă (icircnainte de a fi analizată proba de apă se neutralizează) pentru

conservarea fenolilor se adaugă 05g NaOH pentru 1 litru de apă Pentru ionii metalelor grele se recomandă acidifierea probelor la pH icircn jur de 35 care are ca

scop icircmpiedicarea precipitării şi a reţinerii acestor ioni de pe pereţii vasului icircn care se face recoltarea Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6deg - 10degC şi luate icircn lucru după cum

urmează 10487071048707pentru apele curate analizele se fac pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

Transportul probelor

Flacoanele cu probele de apă vor fi transportate icircn ambalaj izoterm care să le ferească de loviri Probele recoltate vor fi icircnsoţite de o fişă de recoltare care trebuie să cuprindă

- informaţii generale 10487071048707numele şi prenumele persoanei care a făcut recoltarea 10487071048707localitatea şi denumirea sursei de apă 10487071048707folosinţa apei 10487071048707data ora şi locul unde s-a făcut recoltarea 10487071048707scopul analizei

- pentru apa recoltată din facircntacircni

10487071048707caracterul facircntacircnii (publice particulare dacă deserveşte sau nu mai multe gospodării) 10487071048707adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la

fundul facircntacircnii 10487071048707felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii 10487071048707dispozitivul de scoatere a apei (cumpăna roata pompa etc) 10487071048707distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (grajduri latrine depozite de gunoi etc) şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare (amonte sau aval) 10487071048707dacă apa se tulbură după ploi

- pentru apa de suprafaţă 10487071048707distanţa de la mal pacircnă la locul de unde s-a luat proba 10487071048707adacircncimea apei 10487071048707natura geologică a terenului 10487071048707condiţiile meteorologice icircn momentul recoltării şi cu 5 zile icircnainte dacă locul

recoltării este icircn amonte sau icircn aval de punctul de deversare a vreunui client

- pentru ape reziduale 10487071048707se va specifica felul probei (unică medie sau medie proporţională) 10487071048707la denumirea locului de recoltare se va indica icircntreprinderea secţia efluentul (general sau parţial) teritoriul tributar canalizării

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Proprietăţile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresionează organele noastre de simt Este vorba de gustul şi mirosul apei

Gustul apei este dat de conţinutul icircn substanţe chimice şi icircn primul racircnd de sărurile minerale şi de gazele dizolvate (cele mai importante fiind oxigenul şi bioxidul de carbon) Excesul sau carenţa unora din aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad sălciu amar metalic dulceag etc)

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa icircn exces a unor elemente naturale sau provenite prin impurificarea apei ca şi din unele transformări la care sunt supuse icircn apă anumite substanţe chimice mai ales poluante

Determinarea proprietăţilor fizice

Proprietăţile fizice ale apei sunt reprezentate icircn primul racircnd de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare Ele includ şi caracteristici care acţionează evident asupra organelor de simţ dar care nu se determină exclusiv cu ajutorul acestor organe

Proprietăţile fizice au o valoare ridicată icircn cea ce priveşte evidenţierea procesului de poluare a apei Astfel culoarea apei poate evidenţia prezenţa icircn cantitate crescută a unor poluanţi solubili icircn apă icircn timp ce turbiditatea arată prezenţa unor substanţe insolubile Chiar şi temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apele subterane unde

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

Determinări specifice apelor uzate

Asupra apelor uzate fie că sunt orăşeneşti fie că sunt industriale sau menajere se fac analize specifice dintre cele mai importante sunt

materii solide totale consumul biochimic de oxigen consumul chimic de oxigen oxigenul dizolvat pH-ul concentraţia icircn ioni de hidrogen putrescibilitatea stabilitatea şi stabilitatea relativăAceste determinări sunt necesare atacirct pentru faza de proiectare a instalaţiei de epurare cacirct

şi pentru buna funcţionare a instalaţiei existente

Recoltarea probelor de apă

Recoltarea probelor de apă este o problemă foarte importantă pentru că de modul de recoltare depind icircn mare măsură corectitudinea rezultatelor Recoltarea probelor de apă icircncepe doar după identificarea clară a sursei de apă şi ţinacircnd seama de faptul că avem o variaţie pronunţată a caracteristicilor acestor ape pe ore şi zile dar şi pe zone funcţie de infiltraţii diluţii ploi etc Trebuie să se ia icircn considerare faptul că apele la suprafaţă conţin particule plutitoare că la adacircncime conţin icircn mod deosebit substanţe decantabile relativ mai grele şi că dacă apa nu este recoltată cu grijă se poate introduce icircn probe aer care modifică substanţial rezultatele probelor

Din considerentele de mai sus se recomandă ca prelevarea apei să se facă timp de 24 de ore din oră icircn oră cantitatea minimă este de 0250 l Apa luată de la diferite adacircncimi şi zone este omogenizată icircntr-un vas mare din care se vor preleva probele pentru toate analizele Se recomandă ca pe măsură ce se prelevează apa aceasta să fie păstrată la temperaturi scăzute pentru a icircmpiedica icircnceperea descompunerii substanţelor organice Dacă apa nu poate fi menţinută la temperaturi scăzute trebuie introduşi inhibitori pentru a stopa descompunerea substanţelor organice Ca şi inhibitori se utilizează cloroformul şi formaldehida dar trebuie să se ţine seama de aceşti inhibitor la efectuarea analizelor Numărul recoltărilor diferă funcţie de scop şi de importanţa determinării

Pentru apele de suprafaţă cele mai indicate zone pentru prelevarea apei este din apropierea staţiilor hidrologice icircntrucacirct aici se poate determina şi debitul racircului Se recomandă ca apa să fie prelevată de la o adacircncime de 10 ndash 15 cm de suprafaţa apei unde datorită vitezei apei ea este mai omogenă

Icircn cazul staţiilor de epurare este obligatoriu să se facă prelevări permanente la intrarea apei icircn staţie precum şi la ieşirea din staţie Se recomandă corelarea analizei de la intrarea apei cu cea de la ieşire ţinacircnd seama de durata procesului de epurare din staţie şi icircn acest mod se poate aprecia şi eficacitatea staţiei de epurare

Majoritatea analizelor se fac icircn laborator dar la locul de prelevare a probelor de apă se fac următoarele determinări

temperatura apei temperatura aerului transparenţa apei culoarea apei mirosul apei pH-ul apei

prezenţa dioxidului de carbon liber oxigenul dizolvat prezenţa hidrogenului sulfurat

Icircn prezent sunt aparate automate de prelevare a apei dar şi aparate automate de analiză a apelor cu transmitere la distanţă a rezultatelor Se impune stocarea tuturor rezultatelor pentru a se putea monitoriza evoluţia icircn timp a calităţii apei şi de a se lua măsurile ce se impun icircn timp util

1 PRELEVAREA PROBELOR DE APA

Recoltarea probelor de apa este o etapă deosebit de importantă icircn desfăşurarea procesului de analiză fizico-chimica a apei deoarece probele recoltate trebuie să fie reprezentative şi nu trebuie să introducă modificări icircn compoziţia şi calităţile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului

Pregătirea materialului pentru recoltare Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau polietilenă prevăzute cu dop rodat sau icircnchise ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate foarte bine pentru a icircndepărta orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi care ar putea denatura compoziţia probei Spălarea se face cu amestec sulfocromic şi detergenţi apoi se c1atesc bine cu apa de la robinet cu apa distilata şi bidistilată şi icircn final se usucă

Tehnica recoltării probelor de apa

Icircn momentul recoltării flaconul se va c1ati de 2-3 ori cu apa ce urmează să fie recoltată apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz iar dopul se va fixa icircn aşa fel icircncacirct să nu rămacircnă bule de aer icircn interiorul vasului Modul cum se face recoltarea este icircn funcţie de sursa de apa astfel

10487071048707din reţeaua de distribuţie apa se recoltează după ce s-a curatat robinetul cu un tampon curat atacirct pe dinafara cat şi pe dinăuntru şi apoi s-a lăsat să curgă aproximativ 5 min apa stagnată pe conductă 10487071048707icircn cazul distribuţiei intermitente o probă se va recolta la primul jet de apă pentru a avea prima apă care circulă prin robinet şi a doua probă se va lua după doua ore de curgere continuă 10487071048707din rezervoarele de icircnmagazinare probele se vor recolta de la punctele de ieşire 10487071048707din facircntacircni cu extragerea apei prin pompare probele de apa se recoltează după o pompare de minim 10 min 10487071048707din facircntacircni cu găleata recoltarea se face introducacircndu-se găleata la 10-30 cm sub oglinda apei şi apoi se toarnă apa icircn flaconul de recoltare 10487071048707din apele de suprafaţă recoltarea se face fixacircnd flaconul pe un suport special care icirci conferă greutatea necesara pentru a pătrunde cu uşurinţa sub nivelul apei Recoltarea se face pe firul apei unde este cea mai mare adacircncime icircn amonte de orice influenţă a vreunui efluent şi icircn aval unde se realizează amestecul complet al apel receptorului cu efluentul

10487071048707pentru apele reziduale se recoltează probe unice medii şi medii proporţionale

Pentru probele unice se face o singură recoltare fie din efluentul general sau din efluenţii pe secţii pentru apele reziduale industriale fie din efluenţii parţiali ai unui sector sau ai unei instituţii pentru apele fecaloide menajere

Conservarea probelor de apa

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru analiza deoarece analiza apei are o valoare limitată dacă probele au suferit modificări fizico-chimice sau biologice icircn timpul transportului sau păstrării

Icircn general este indicat să treacă un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - icircntre recoltare şi analiza probelor de apa

Schimbările de temperatură şi presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substanţe icircn stare gazoasă (O2 CO2 H2S Cl2 CH4) fapt pentru care este recomandat ca determinările de gaze să se

facă la locul de recoltare sau să se fixeze tratacircndu-se cu diverşi reactivi astfel 10487071048707pentru fixarea oxigenului dizolvat se adaugă 2 ml clorură manganoasă 50 şi 2 ml amestec

de KI 15 şi NaOH 35 pentru 200 ml apă 10487071048707pentru hidrogenul sulfurat se adaugă 2ml acetat de cadmiu sau de zinc 5 pentru 200 ml

apă Activitatea microbiană poate schimba balanţa amoniac ndash nitriţi ndash nitraţi sau poate descreşte

conţinutul icircn compuşi organici care se degradează rapid de aceea pentru conservarea formelor de azot şi a substanţelor organice icircn genere se recoltează apa separat icircn flacoane icircn care s-au introdus 2 ml H2S04 1 3 pentru 1 litru de apă (icircnainte de a fi analizată proba de apă se neutralizează) pentru

conservarea fenolilor se adaugă 05g NaOH pentru 1 litru de apă Pentru ionii metalelor grele se recomandă acidifierea probelor la pH icircn jur de 35 care are ca

scop icircmpiedicarea precipitării şi a reţinerii acestor ioni de pe pereţii vasului icircn care se face recoltarea Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6deg - 10degC şi luate icircn lucru după cum

urmează 10487071048707pentru apele curate analizele se fac pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

Transportul probelor

Flacoanele cu probele de apă vor fi transportate icircn ambalaj izoterm care să le ferească de loviri Probele recoltate vor fi icircnsoţite de o fişă de recoltare care trebuie să cuprindă

- informaţii generale 10487071048707numele şi prenumele persoanei care a făcut recoltarea 10487071048707localitatea şi denumirea sursei de apă 10487071048707folosinţa apei 10487071048707data ora şi locul unde s-a făcut recoltarea 10487071048707scopul analizei

- pentru apa recoltată din facircntacircni

10487071048707caracterul facircntacircnii (publice particulare dacă deserveşte sau nu mai multe gospodării) 10487071048707adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la

fundul facircntacircnii 10487071048707felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii 10487071048707dispozitivul de scoatere a apei (cumpăna roata pompa etc) 10487071048707distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (grajduri latrine depozite de gunoi etc) şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare (amonte sau aval) 10487071048707dacă apa se tulbură după ploi

- pentru apa de suprafaţă 10487071048707distanţa de la mal pacircnă la locul de unde s-a luat proba 10487071048707adacircncimea apei 10487071048707natura geologică a terenului 10487071048707condiţiile meteorologice icircn momentul recoltării şi cu 5 zile icircnainte dacă locul

recoltării este icircn amonte sau icircn aval de punctul de deversare a vreunui client

- pentru ape reziduale 10487071048707se va specifica felul probei (unică medie sau medie proporţională) 10487071048707la denumirea locului de recoltare se va indica icircntreprinderea secţia efluentul (general sau parţial) teritoriul tributar canalizării

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Proprietăţile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresionează organele noastre de simt Este vorba de gustul şi mirosul apei

Gustul apei este dat de conţinutul icircn substanţe chimice şi icircn primul racircnd de sărurile minerale şi de gazele dizolvate (cele mai importante fiind oxigenul şi bioxidul de carbon) Excesul sau carenţa unora din aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad sălciu amar metalic dulceag etc)

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa icircn exces a unor elemente naturale sau provenite prin impurificarea apei ca şi din unele transformări la care sunt supuse icircn apă anumite substanţe chimice mai ales poluante

Determinarea proprietăţilor fizice

Proprietăţile fizice ale apei sunt reprezentate icircn primul racircnd de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare Ele includ şi caracteristici care acţionează evident asupra organelor de simţ dar care nu se determină exclusiv cu ajutorul acestor organe

Proprietăţile fizice au o valoare ridicată icircn cea ce priveşte evidenţierea procesului de poluare a apei Astfel culoarea apei poate evidenţia prezenţa icircn cantitate crescută a unor poluanţi solubili icircn apă icircn timp ce turbiditatea arată prezenţa unor substanţe insolubile Chiar şi temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apele subterane unde

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

prezenţa dioxidului de carbon liber oxigenul dizolvat prezenţa hidrogenului sulfurat

Icircn prezent sunt aparate automate de prelevare a apei dar şi aparate automate de analiză a apelor cu transmitere la distanţă a rezultatelor Se impune stocarea tuturor rezultatelor pentru a se putea monitoriza evoluţia icircn timp a calităţii apei şi de a se lua măsurile ce se impun icircn timp util

1 PRELEVAREA PROBELOR DE APA

Recoltarea probelor de apa este o etapă deosebit de importantă icircn desfăşurarea procesului de analiză fizico-chimica a apei deoarece probele recoltate trebuie să fie reprezentative şi nu trebuie să introducă modificări icircn compoziţia şi calităţile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor condiţii incorecte de pregătire a materialului

Pregătirea materialului pentru recoltare Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimică se face icircn flacoane de sticlă sau polietilenă prevăzute cu dop rodat sau icircnchise ermetic Vasele de recoltare trebuie spălate foarte bine pentru a icircndepărta orice urmă de substanţe organice sau alte impurităţi care ar putea denatura compoziţia probei Spălarea se face cu amestec sulfocromic şi detergenţi apoi se c1atesc bine cu apa de la robinet cu apa distilata şi bidistilată şi icircn final se usucă

Tehnica recoltării probelor de apa

Icircn momentul recoltării flaconul se va c1ati de 2-3 ori cu apa ce urmează să fie recoltată apoi se umple cu apa de analizat pana la refuz iar dopul se va fixa icircn aşa fel icircncacirct să nu rămacircnă bule de aer icircn interiorul vasului Modul cum se face recoltarea este icircn funcţie de sursa de apa astfel

10487071048707din reţeaua de distribuţie apa se recoltează după ce s-a curatat robinetul cu un tampon curat atacirct pe dinafara cat şi pe dinăuntru şi apoi s-a lăsat să curgă aproximativ 5 min apa stagnată pe conductă 10487071048707icircn cazul distribuţiei intermitente o probă se va recolta la primul jet de apă pentru a avea prima apă care circulă prin robinet şi a doua probă se va lua după doua ore de curgere continuă 10487071048707din rezervoarele de icircnmagazinare probele se vor recolta de la punctele de ieşire 10487071048707din facircntacircni cu extragerea apei prin pompare probele de apa se recoltează după o pompare de minim 10 min 10487071048707din facircntacircni cu găleata recoltarea se face introducacircndu-se găleata la 10-30 cm sub oglinda apei şi apoi se toarnă apa icircn flaconul de recoltare 10487071048707din apele de suprafaţă recoltarea se face fixacircnd flaconul pe un suport special care icirci conferă greutatea necesara pentru a pătrunde cu uşurinţa sub nivelul apei Recoltarea se face pe firul apei unde este cea mai mare adacircncime icircn amonte de orice influenţă a vreunui efluent şi icircn aval unde se realizează amestecul complet al apel receptorului cu efluentul

10487071048707pentru apele reziduale se recoltează probe unice medii şi medii proporţionale

Pentru probele unice se face o singură recoltare fie din efluentul general sau din efluenţii pe secţii pentru apele reziduale industriale fie din efluenţii parţiali ai unui sector sau ai unei instituţii pentru apele fecaloide menajere

Conservarea probelor de apa

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru analiza deoarece analiza apei are o valoare limitată dacă probele au suferit modificări fizico-chimice sau biologice icircn timpul transportului sau păstrării

Icircn general este indicat să treacă un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - icircntre recoltare şi analiza probelor de apa

Schimbările de temperatură şi presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substanţe icircn stare gazoasă (O2 CO2 H2S Cl2 CH4) fapt pentru care este recomandat ca determinările de gaze să se

facă la locul de recoltare sau să se fixeze tratacircndu-se cu diverşi reactivi astfel 10487071048707pentru fixarea oxigenului dizolvat se adaugă 2 ml clorură manganoasă 50 şi 2 ml amestec

de KI 15 şi NaOH 35 pentru 200 ml apă 10487071048707pentru hidrogenul sulfurat se adaugă 2ml acetat de cadmiu sau de zinc 5 pentru 200 ml

apă Activitatea microbiană poate schimba balanţa amoniac ndash nitriţi ndash nitraţi sau poate descreşte

conţinutul icircn compuşi organici care se degradează rapid de aceea pentru conservarea formelor de azot şi a substanţelor organice icircn genere se recoltează apa separat icircn flacoane icircn care s-au introdus 2 ml H2S04 1 3 pentru 1 litru de apă (icircnainte de a fi analizată proba de apă se neutralizează) pentru

conservarea fenolilor se adaugă 05g NaOH pentru 1 litru de apă Pentru ionii metalelor grele se recomandă acidifierea probelor la pH icircn jur de 35 care are ca

scop icircmpiedicarea precipitării şi a reţinerii acestor ioni de pe pereţii vasului icircn care se face recoltarea Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6deg - 10degC şi luate icircn lucru după cum

urmează 10487071048707pentru apele curate analizele se fac pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

Transportul probelor

Flacoanele cu probele de apă vor fi transportate icircn ambalaj izoterm care să le ferească de loviri Probele recoltate vor fi icircnsoţite de o fişă de recoltare care trebuie să cuprindă

- informaţii generale 10487071048707numele şi prenumele persoanei care a făcut recoltarea 10487071048707localitatea şi denumirea sursei de apă 10487071048707folosinţa apei 10487071048707data ora şi locul unde s-a făcut recoltarea 10487071048707scopul analizei

- pentru apa recoltată din facircntacircni

10487071048707caracterul facircntacircnii (publice particulare dacă deserveşte sau nu mai multe gospodării) 10487071048707adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la

fundul facircntacircnii 10487071048707felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii 10487071048707dispozitivul de scoatere a apei (cumpăna roata pompa etc) 10487071048707distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (grajduri latrine depozite de gunoi etc) şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare (amonte sau aval) 10487071048707dacă apa se tulbură după ploi

- pentru apa de suprafaţă 10487071048707distanţa de la mal pacircnă la locul de unde s-a luat proba 10487071048707adacircncimea apei 10487071048707natura geologică a terenului 10487071048707condiţiile meteorologice icircn momentul recoltării şi cu 5 zile icircnainte dacă locul

recoltării este icircn amonte sau icircn aval de punctul de deversare a vreunui client

- pentru ape reziduale 10487071048707se va specifica felul probei (unică medie sau medie proporţională) 10487071048707la denumirea locului de recoltare se va indica icircntreprinderea secţia efluentul (general sau parţial) teritoriul tributar canalizării

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Proprietăţile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresionează organele noastre de simt Este vorba de gustul şi mirosul apei

Gustul apei este dat de conţinutul icircn substanţe chimice şi icircn primul racircnd de sărurile minerale şi de gazele dizolvate (cele mai importante fiind oxigenul şi bioxidul de carbon) Excesul sau carenţa unora din aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad sălciu amar metalic dulceag etc)

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa icircn exces a unor elemente naturale sau provenite prin impurificarea apei ca şi din unele transformări la care sunt supuse icircn apă anumite substanţe chimice mai ales poluante

Determinarea proprietăţilor fizice

Proprietăţile fizice ale apei sunt reprezentate icircn primul racircnd de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare Ele includ şi caracteristici care acţionează evident asupra organelor de simţ dar care nu se determină exclusiv cu ajutorul acestor organe

Proprietăţile fizice au o valoare ridicată icircn cea ce priveşte evidenţierea procesului de poluare a apei Astfel culoarea apei poate evidenţia prezenţa icircn cantitate crescută a unor poluanţi solubili icircn apă icircn timp ce turbiditatea arată prezenţa unor substanţe insolubile Chiar şi temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apele subterane unde

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

10487071048707pentru apele reziduale se recoltează probe unice medii şi medii proporţionale

Pentru probele unice se face o singură recoltare fie din efluentul general sau din efluenţii pe secţii pentru apele reziduale industriale fie din efluenţii parţiali ai unui sector sau ai unei instituţii pentru apele fecaloide menajere

Conservarea probelor de apa

Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru analiza deoarece analiza apei are o valoare limitată dacă probele au suferit modificări fizico-chimice sau biologice icircn timpul transportului sau păstrării

Icircn general este indicat să treacă un timp foarte scurt - de maxim 4 ore - icircntre recoltare şi analiza probelor de apa

Schimbările de temperatură şi presiune pot avea ca rezultat pierderea unor substanţe icircn stare gazoasă (O2 CO2 H2S Cl2 CH4) fapt pentru care este recomandat ca determinările de gaze să se

facă la locul de recoltare sau să se fixeze tratacircndu-se cu diverşi reactivi astfel 10487071048707pentru fixarea oxigenului dizolvat se adaugă 2 ml clorură manganoasă 50 şi 2 ml amestec

de KI 15 şi NaOH 35 pentru 200 ml apă 10487071048707pentru hidrogenul sulfurat se adaugă 2ml acetat de cadmiu sau de zinc 5 pentru 200 ml

apă Activitatea microbiană poate schimba balanţa amoniac ndash nitriţi ndash nitraţi sau poate descreşte

conţinutul icircn compuşi organici care se degradează rapid de aceea pentru conservarea formelor de azot şi a substanţelor organice icircn genere se recoltează apa separat icircn flacoane icircn care s-au introdus 2 ml H2S04 1 3 pentru 1 litru de apă (icircnainte de a fi analizată proba de apă se neutralizează) pentru

conservarea fenolilor se adaugă 05g NaOH pentru 1 litru de apă Pentru ionii metalelor grele se recomandă acidifierea probelor la pH icircn jur de 35 care are ca

scop icircmpiedicarea precipitării şi a reţinerii acestor ioni de pe pereţii vasului icircn care se face recoltarea Probele conservate trebuie ţinute la temperatura de 6deg - 10degC şi luate icircn lucru după cum

urmează 10487071048707pentru apele curate analizele se fac pacircnă la cel mult 72 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele cu poluare medie pacircnă la 48 ore din momentul recoltării 10487071048707pentru apele poluate pacircnă la 12 ore din momentul recoltării probei

Transportul probelor

Flacoanele cu probele de apă vor fi transportate icircn ambalaj izoterm care să le ferească de loviri Probele recoltate vor fi icircnsoţite de o fişă de recoltare care trebuie să cuprindă

- informaţii generale 10487071048707numele şi prenumele persoanei care a făcut recoltarea 10487071048707localitatea şi denumirea sursei de apă 10487071048707folosinţa apei 10487071048707data ora şi locul unde s-a făcut recoltarea 10487071048707scopul analizei

- pentru apa recoltată din facircntacircni

10487071048707caracterul facircntacircnii (publice particulare dacă deserveşte sau nu mai multe gospodării) 10487071048707adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la

fundul facircntacircnii 10487071048707felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii 10487071048707dispozitivul de scoatere a apei (cumpăna roata pompa etc) 10487071048707distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (grajduri latrine depozite de gunoi etc) şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare (amonte sau aval) 10487071048707dacă apa se tulbură după ploi

- pentru apa de suprafaţă 10487071048707distanţa de la mal pacircnă la locul de unde s-a luat proba 10487071048707adacircncimea apei 10487071048707natura geologică a terenului 10487071048707condiţiile meteorologice icircn momentul recoltării şi cu 5 zile icircnainte dacă locul

recoltării este icircn amonte sau icircn aval de punctul de deversare a vreunui client

- pentru ape reziduale 10487071048707se va specifica felul probei (unică medie sau medie proporţională) 10487071048707la denumirea locului de recoltare se va indica icircntreprinderea secţia efluentul (general sau parţial) teritoriul tributar canalizării

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Proprietăţile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresionează organele noastre de simt Este vorba de gustul şi mirosul apei

Gustul apei este dat de conţinutul icircn substanţe chimice şi icircn primul racircnd de sărurile minerale şi de gazele dizolvate (cele mai importante fiind oxigenul şi bioxidul de carbon) Excesul sau carenţa unora din aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad sălciu amar metalic dulceag etc)

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa icircn exces a unor elemente naturale sau provenite prin impurificarea apei ca şi din unele transformări la care sunt supuse icircn apă anumite substanţe chimice mai ales poluante

Determinarea proprietăţilor fizice

Proprietăţile fizice ale apei sunt reprezentate icircn primul racircnd de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare Ele includ şi caracteristici care acţionează evident asupra organelor de simţ dar care nu se determină exclusiv cu ajutorul acestor organe

Proprietăţile fizice au o valoare ridicată icircn cea ce priveşte evidenţierea procesului de poluare a apei Astfel culoarea apei poate evidenţia prezenţa icircn cantitate crescută a unor poluanţi solubili icircn apă icircn timp ce turbiditatea arată prezenţa unor substanţe insolubile Chiar şi temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apele subterane unde

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

- pentru apa recoltată din facircntacircni

10487071048707caracterul facircntacircnii (publice particulare dacă deserveşte sau nu mai multe gospodării) 10487071048707adacircncimea pacircnă la oglinda apei şi grosimea stratului de apă pacircnă la

fundul facircntacircnii 10487071048707felul construcţiei şi starea pereţilor facircntacircnii 10487071048707dispozitivul de scoatere a apei (cumpăna roata pompa etc) 10487071048707distanţa faţă de sursele de impurificare posibile (grajduri latrine depozite de gunoi etc) şi cum este amplasată facircntacircna faţă de sursele de impurificare (amonte sau aval) 10487071048707dacă apa se tulbură după ploi

- pentru apa de suprafaţă 10487071048707distanţa de la mal pacircnă la locul de unde s-a luat proba 10487071048707adacircncimea apei 10487071048707natura geologică a terenului 10487071048707condiţiile meteorologice icircn momentul recoltării şi cu 5 zile icircnainte dacă locul

recoltării este icircn amonte sau icircn aval de punctul de deversare a vreunui client

- pentru ape reziduale 10487071048707se va specifica felul probei (unică medie sau medie proporţională) 10487071048707la denumirea locului de recoltare se va indica icircntreprinderea secţia efluentul (general sau parţial) teritoriul tributar canalizării

Determinarea proprietăţilor organoleptice

Proprietăţile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresionează organele noastre de simt Este vorba de gustul şi mirosul apei

Gustul apei este dat de conţinutul icircn substanţe chimice şi icircn primul racircnd de sărurile minerale şi de gazele dizolvate (cele mai importante fiind oxigenul şi bioxidul de carbon) Excesul sau carenţa unora din aceste componente poate imprima apei un gust neplăcut (fad sălciu amar metalic dulceag etc)

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenţa icircn exces a unor elemente naturale sau provenite prin impurificarea apei ca şi din unele transformări la care sunt supuse icircn apă anumite substanţe chimice mai ales poluante

Determinarea proprietăţilor fizice

Proprietăţile fizice ale apei sunt reprezentate icircn primul racircnd de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare Ele includ şi caracteristici care acţionează evident asupra organelor de simţ dar care nu se determină exclusiv cu ajutorul acestor organe

Proprietăţile fizice au o valoare ridicată icircn cea ce priveşte evidenţierea procesului de poluare a apei Astfel culoarea apei poate evidenţia prezenţa icircn cantitate crescută a unor poluanţi solubili icircn apă icircn timp ce turbiditatea arată prezenţa unor substanţe insolubile Chiar şi temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apele subterane unde

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

se ştie că temperatura este constantă Variaţii ale acestei temperaturi icircnsă paralel cu variaţiile temperaturii aerului indică existenţa unei comunicări cu exteriorul şi deci posibilitatea de pătrundere icircn sursa de apă a poluanţilor din afară Mai mult chiar icircn ultimul timp datorită pătrunderii icircn apele naturale ale unor ape reziduale calde se vorbeşte din ce icircn ce mai mult de poluarea termică a apelor iar temperatura este icircn acest caz un indice direct de poluare a apei mai ales a celei de suprafaţă Temperatura icircnsă poate exercita şi efecte nocive asupra omului Astfel apa rece (sub 5deg) produce scăderea rezistenţei locale cu favorizarea faringitelor traheitelor bronşitelor etc iar apa caldă (peste 17deg) are gust neplăcut nu satisface setea iar uneori prezintă chiar senzaţia de greaţă şi vomă

Icircn cadrul proprietăţilor fizice ale apei este cuprinsă şi radioactivitatea

Determinarea temperaturii apei

Generalităţi temperatura apelor de suprafaţă variază icircn funcţie de temperatura aerului icircn timp ce temperatura apelor de profunzime este constantă

Principiul metodei citirea indicatorilor unui termometru gradat icircn zecimi de grad după introducerea lui icircn apa de analizat

Material necesar termometru gradat icircn zecimi de grad un vas izoterm de 5 - 10 litri Modul de lucru se introduce termometrul icircn apa de cercetat şi citirea temperaturii se face

după 10 min fără a-l scoate din apă Dacă condiţiile nu permit introducerea directă a termometrului la punctul de luare a probei de apă se recoltează un volum de 5 - 10 litri din apa de analizat intr-un vas care trebuie protejat de razele solare şi icircn care se introduce direct termometrul iar după 10 min se face citirea temperaturii apei

Determinarea temperaturii se efectuează numai icircn locul de recoltare şi dacă este posibil direct icircn sursa de apa Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina şi temperatura aerului

Determinarea culorii apei

Generalităţi culoarea naturală a apei este dată de acizii humici lignina tanin compuşi flavonici şi unele săruri minerale dizolvate O apă colorată intens indică o poluare cu substanţe toxice Determinarea culorii se poate face calitativ şi cantitativ

Determinarea turbidităţii apei

Generalităţi turbiditatea apei este dată de particule foarte fine aflate icircn suspensie care nu sedimentează icircn timp O apă tulbure este refuzată de consumator şi totodată prezintă şi un pericol epidemiologic deoarece particulele icircn suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni Determinarea turbidităţii se poate face calitativ semicantitativ şi cantitativ

Determinarea suspensiilor totale

Generalităţi orice substanţă insolubilă icircn apă poate persista mai mult sau mai puţin timp icircn suspensie icircn funcţie de greutatea particulei particulele foarte uşoare sau substanţele icircn stare coloidală

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate

se menţin practic indefinit icircn suspensie găsindu-se icircntr-o continuă mişcare icircn apă Suspensiile au importanţă icircn procesul de tratare a apei icircn vederea potabilizării

Determinarea sedimentului

Generalităţi cantitatea se suspensii sedimentabile timp de 2 ore se numeşte sediment Cantitatea de sediment foloseşte proiectantului pentru calcularea bazinelor de decantare şi a instalaţiilor necesare pentru tratarea apei

Determinarea proprietăţilor fizico-chimice

Proprietăţile fizico-chimice fac trecerea icircntre caracteristicile fizice arătate anterior şi cele chimice care vor fi prezentate ulterior

Deşi mai puţin bine conturate aceste proprietăţi includ o serie de caracteristici care se bazează atacirct pe determinări fizice cacirct şi chimice şi sunt reprezentate de pH-ul apei reacţia titrată respectiv alcalinitatea şi aciditatea apei potenţialul oxido-reducător şi reziduu (fix şi calcinat) determinări care icircn tratatele clasice sunt incluse parţial icircn proprietăţile fizice şi parţial icircn cele chimice sau numai icircn acestea din urmă

Determinarea alcalinităţii apei

Generalităţi alcalinitatea apei este dată de prezenţa bicarbonaţilor carbonaţilor alcalini alcalino-teroşi şi a hidroxizilor

Determinarea acidităţii apei Generalităţi aciditatea apei este determinată de prezenţa bioxidului de carbon liber a acizilor minerali şi a sărurilor acizilor tari cu bazele slabe Aciditatea surselor naturale de apă este foarte puţin posibilă prezenţa ei indicacircnd o poluare cu ape reziduale

• Caracteristicile apelor uzate