PROIECTPEDOLOGIE

Indrumator: Şef lucr.univ.dr. MUŞAT Marian

Student: Buruiană Alin –Marius Grupa: 1206

1

Proiect privind intocmirea studiilor de pretabilitate al terinurilor la diferite folosinte si stabilirea cerintelor de ameliorare din zona BALTA BORCEA .

2

CUPRINS

CAP.1. –Studiul cadrului natural.

1.1– Geologie si litologie.

1.2–Relieful (geomorfologia).

1.3- Regimul climatic.

1.4– Vegetația.

1.5– Hidrologie și hidrografie.

1.6– Influență antropica.

CAP.2.- Caracterizarea completa a unitatilor de sol.CAP.3.- Incadrarea in clase de favorabilitate si pretabilitate.Cap.4.- Stabilirea cerintelor de amelorare.

3

Balta Ialomiței, cunoscută și sub numele de Balta Borcea este o insulă aflată pe cursul inferior al Dunării, divizată între județele Ialomița și Călărași. Este o luncă amenajată înconjurată de două brațe ale Dunării: "Brațul Borcea" (la vest) și "Brațul Ostrov" (sau "Dunărea Veche", la est). Balta Ialomiței are o suprafață de 831,3 km². Ea are o lungime de 94 km între orașeleCălărași și Hârșova și o lățime de 4-12,5 km. Altitudinea medie a Bălții Ialomiței este de 10-17 metri.

Denumirea de "baltă" se justifică, deoarece inițial Balta Ialomiței era formată dintr-o serie de mlaștini, lacuri și bălți, porțiunile de uscat (grinduri) fiind acoperite cu crânguri de pădure. Pe atunci, Balta era un domeniu acvatic, în care, apa stagna mult timp.

Ulterior, în anii 1960, ca parte a politicii de dezvoltare agrară a României din perioada regimului comunist, o mare parte din teritoriul Bălții Ialomiței a fost asanat (desecat) și îndiguit, pentru a fi utilizat ca teren agricol.

În prezent, Balta Ialomiței are înfățișarea unei insule. Doar o mică porțiune din Balta Ialomiței, și anume Caiafele Moroiu, a fost păstrată în regim natural cu statut de Rezervație naturală.

În prezent, în Balta Ialomiței se cultivă porumb și sfeclă de zahăr. De asemenea, pe insulă, există ferme care se ocupă cu creșterea bovinelor.

Ocazional, unele dintre aceste încă inundate. Autostrada Soarelui (A2) traversează această insulă.

4

Geologie și litologie.

Roca de solidificare o constituie aluviunile de texturi diferite,de la nisipuri pana la argile lutoase ,carbonatice ,divers stratificate ; astfel pe grinduri apar aluviuni grosiere, pe suprafetele plane intermediare-aluviuni mijlocii,iar pe fundul fostelor lacuri aluviuni fine .

CUVERTURA SEDIMENTARĂ. Peste fundamentul platformei din perimetrul Câmpiei Bărăganului de Sud se suprapune o cuvertură groasă de sedimente, dispuse într-o succesiune de strate cu vârstă şi constituţie diferite. Grosimea acestei cuverturi sedimentare, este în conformitate cu adâncimea soclului cristalin. După cum s-a menţionat mai sus, aceste valori ale adâncimii (grosimii) se încadrează între 1300 şi 8000 m.

Analizând componenţa cuverturii sedimentare, se observă existenţa unor lacune stratigrafice (importante) în funcţie de care geologii au diferenţiat patru cicluri, majore, de sedimentare (D. Paraschiv, 1979).

Aceste cicluri de sedimentare sunt:

- ciclul cambrian – silezian, urmat o lacună stratigrafică aparţinând sfârşitului orogenezei hercinice;

- ciclul permian – triasic, urmat de o lacună stratigrafică de vârstă kimmerică veche;

- ciclul liasic superior, urmat de lacuna stratigrafică corespunzătoare fazei laramice;

- ciclul de sedimentare neogen.Fiecare dintre aceste unităţi litofaciale a dispus pe de o parte de condiţii

proprii de geneză (de unde rezultă diferenţele) iar pe de altă parte de condiţii asemănătoare (rezultatul, în acest caz, fiind conferit de existenţa unor roci identice în strate geologice diferite).

DEPOZITELE CUATERNARE. Sunt dispuse sub forma mai multor formaţiuni (unităţi) litologice, într-o analiză întocmită conform distribuţiei pe verticală a acestor depozite (fig. 2).

Totodată, la suprafaţa Câmpiei Bărăganului de Sud, se disting areale geologice, delimitate în funcţie de criteriul genetic-evolutiv al sedimentelor.

5

Adâncimea până la care se găsesc aceste depozite variază de la o locaţie la alta astfel: la Slobozia 125m, Dragalina – est 85m, Mărculeşti – Sud 87 m, C. Brâncoveanu 75 m, Modelu 28 m, Ciocăneşti 38 m, Urziceni 37 m, Călăraşi 36 m, Drăgoeşti 386 m, Fundulea peste 200 m ş.a.

Formaţiunile litologice cuaternare din subsolul Câmpiei Bărăganului de Sud sunt următoarele: formaţiunea „Stratelor de Frăteşti”; formaţiunea „Complexului Marnos”; formaţiunea „Nisipurilor de Mostiştea”; formaţiunea depozitelor loessoide; formaţiunea depozitelor nisipoase.

Formaţiunea „Stratelor de Frăteşti”. Vârsta acestei formaţiuni este apreciată ca fiind pleistocen inferior, originea lor fiind aluvial-lacustră. Grosimea acestei formaţiuni geologice variază în subsolul Câmpiei Bărăganului de Sud între circa 20 m sau chiar mai puţin (în estul şi sudul câmpiei) şi circa 140 m (la Drăgoeşti).

Adâncimea la care sunt întâlnite aceste strate este variabilă. Astfel la Drăgoeşti sunt situate la adâncimi cuprinse între 249 şi 386 m; la Urziceni între 382 şi 486 m; la Fundulea între 124 m şi peste 200 m; iar în partea de est, această formaţiune poate fi întâlnită la adâncimi ce încep de la circa 15 m Se observă o creştere a adâncimi, la care se află, către nord şi nord-vest. În spaţiul Câmpiei Bărăganului de Sud, Stratele de Frăteşti, sunt dispuse într-o continuitate de sedimentare, către sud, în raport de Pietrişurile de Cândeşti. Litologic, această formaţiune, este compusă din nisipuri şi pietrişuri, care au o granulometrie mai fină pe măsură ce înaintăm către est. Galeţii din pietrişuri, sunt de origine carpatică şi balcanică (L. Ionesi, 1994). Aceste depozite sunt în alternanţă cu strate de argilă, care totodată le şi despart în circa trei orizonturi. Cele trei orizonturi, sunt denumite A, B şi C. Cel mai gros este orizontul A, pe alocuri el este dublat, fiind constituit din depozite cu o granulaţie mai fină comparativ cu celelalte două orizonturi. În partea de sud şi est a Câmpiei Bărăganului de Sud, formaţiunea de Frăteşti se găseşte sub forma unui singur strat.

„Formaţiunea Complexului Marnos”. Este constituită din depozite de vârstă pleistocen mediu, depozitele au fost depuse în mediu lacustru, creat datorită unui proces de subsidenţă, şi este constituită din: marne, argile şi într-o proporţie foarte mică nisip şi pietriş. Depozitele au o grosime, mai mare decât Stratele de Frăteşti, cuprinsă între 30 şi peste 300 m. Exemplificând pe baza forajelor şi profilelor geologice pe care le folosim, constatăm grosimea şi adâncimea acestor depozite. La Drăgoeşti intervalul de adâncime la care pot fi

6

întâlnite este cuprins între 88 şi 249 m; la Fundulea între 43 şi 124 m; la Urziceni 37 - 382 m. Această formaţiune se extinde sub întreg teritoriul analizat (cu excepţia unei porţiuni din Câmpul Hagieni), suportând la suprafaţă depozite loessoide, depozite de terasă sau depozite de dune. Având o asemenea extindere, considerăm că această formaţiune are o importanţă geologică deosebită pentru liniile generale ale reliefului Câmpiei Bărăganului de Sud.

Formaţiunea „Nisipurilor de Mostiştea”. Se găseşte pe o suprafaţă mai restrânsă, a Câmpiei Bărăganului de Sud, situată în partea de vest a sa. Grosimea formaţiunii este de 37 m la Urziceni, 88 la Drăgoeşti, stratul fiind evident mai gros către cursul râului şi tot mai subţire către câmp. Vârsta acestei formaţiuni corespunde pleistocenului superior. Sedimentele au o granulaţie specifică nisipurilor fine, cu mici intercalaţii de pietrişuri. Dacă în perioada depunerii Complexului Marnos, partea aceasta a câmpiei se afla într-un proces lent de subsidenţă, depunerea Nisipurilor de Mostiştea corespunde încetării subsidenţei şi începutul unei perioade de ridicare a scoarţei. O dată cu depunerea acestor depozite se încheie sedimentarea lacustră. Resursele de apă ale acestei formaţiuni, oferă un debit redus datorită granulaţiei fine pe care acestea o au.

Formaţiunea depozitelor loessoide este de origine deluvial-proluvială şi eoliană, deseori aceste depozite fiind remaniate şi având o vârstă pleistocen superior - holocen inferior. Loessul din Câmpia Bărăganului de Sud se încadrează categoriilor: loess tipic, loees nisipos, lehm şi chiar lut loessoid. Grosimea depozitelor loessoide variază între mai puţin de un metru şi circa 60 m, la Stelnica.

Formaţiunea depozitelor nisipoase. Depozitele de nisip sunt întâlnite la diferite adâncimi. În partea de nord, la suprafaţă staţionează depozite nisipoase, în amestec cu sedimente mai fine, de origine eoliană, dispuse sub forma unui strat cu grosimi de ordinul metrilor.

7

Relieful (geomorfologia).

Lunca Dunarii este o formatiune geomorfologica tanara,apartinand Cuaternalului. Depozitele geologice sunt noi ,de origine aluviala ,variate ca textura ,de la nisipoase la luto-argiloase si chiar argiloase transportate in decursul vremii pe apele fluviului Dunare si Bratul Borcea .

Pe aceste materiale aluvionare ,s-au fotmat aluviosolurile variabile dupa gradul de intelenire ,textura si substrat . Genetic,zona cercetata ,reprezinta cel mai tanar relief de acumulare – un ses aluvial in curs de formare .

In ansamblu intreaga lunca are o panta naturala foarte usoara pe directia vest-est (0,05%), paralela cursului Dunarii.

Aspectul ondulat al luncii este dat de urmatoarele forme de microrelief : grindurile ,jepsile ,baltile si privalele.

Grindurile sunt cele mai fregvente forme de relief,care insotesc tote privalele si canalele ,fiind dispuse ,de regula pe ambele parti ale acestora .

Jepsile sunt mici depresiuni ,in general de forme alungite ,cu un relief aparent plan ,fiind acoperite de apa temporar ,in special in urma precipitatiilor ambundente si a revarsarilor din timpul primaverii.

8

Regimul climatic .

Temperatura medie anuala in zona este de 11,30C. Temperatura maxima absoluta in cursul verii poate ajunge la +400C ,iar temperatura minima absoluta pana la -300 C .

Zilele de inghet cu temperaturi mai mici de 00C,incep in a doua jumatate a lunii noiembrie si tin pana la finalul celei de a doua decade a lunii martie.

-Suma temperaturilor medii zilnice pentru perioada de vegetatie a plantelor de cultura este de 3226.70 C,deci favorabila tuturor culturilor cu cerinte termice ridicate.

Precipitatiile medii anuale sunt de 402-427 mm. Fata de aceste valori medii, exista insa variatii destul de mari,ceea ce justifica necesitatea aplicarii irigatiilor precum si a masurilor agrotehnice de mentinere a apei in sol .

Pe langa repartitie neuniforma lunara a precipitatiilor ,apare si o neuniformitate a lor cauzata de microrelief.

Astfel suprafetele depresionare colecteaza apa in dauna suprafetelor pozitive ,a grindurilor ,unde se semnaleaza si o pierdere prin infiltratie din cauza tezturii grosiere a aluviunilor.

Desi primavara si vara ,cad cantitati relativ mari de precipitatii datorita temperaturii ridicate cat si a ploilor cu caracter de aversa ,se observa un deficit de umiditate

Regumul eolian este dominat de frecventa vanturilor de Vest , acestea sunt vanturi aducatoare de ploi .Iarna domina vantul de N si de N-E care este mai uscat.

9

Vegetația.

Faptul ca teritoriul studiat se afla situat intre fluviul Dunarea si Bratul Borcea si se caracterizeaza pe un regim hidrologic specific zonei de lunca joasa cu apa freatica ridicata ,a creat conditii favorabile pentru dezvoltarea vegetatiei hidrofile si lacustre.

In prezent suprafata baltii fiind luata de cultura, vegetetia nu mai este cea caracteristica ,iar cea spontana care apare in incinta este reprezentata majoritar de buruienile din culturi,pe canale si margini de drum.

Cele mai fregvente buruieni intalnite in zona sunt : Sorghum helepense ,Cirsium arvense, Chenopodium sp., Rugus caiesius, Setaria viridis etc.

Vegetatia lemnoasa este reprezentata prin paduri de proportii mici formate din salcii si plopi,situate cu precadere pe malul Dunarii si Borcei .

Cele mai raspandite plante de cultura din zona sunt: porumb, grau ,orz ,ovaz ,floarea soarelui ,soia ,etc.

10

Hidrografie – hidrologie.

Reteaua hidrologica principala este constituita dein fluviul Dunarea si Bratul Borcea .In urma procesului de indiguire a fost stopata revarsarea abundenta a apelor.

Panza de apra freatica apare la adnacimi variabile in functie de formele de microrelief ,oscilatiile sezoniere sau anuale ale apelor Dunarii si Borcei.

Panaza de apa freatica apare la adancimi variabile in functie de mai multi factori: formele de relief oscilatiile sezoniere sau anuale ale apelor Dunarii si Borcei .Adnacimea la care apare apa freatica variaza intre 1-1,5 m pe suprafetele depresionare ale fostelor lacuri ,iar pe grinduri cobora sub 2,5-4 m. Comunicarea dintre apele fluviului si cea subterana se face prin straturi permeabila de nisip ce sunt interpuse pe distante mici intre albia minora si terenul uscat din incinta. Cand apele sunt mari dinspre bratul Borcea si duce la ridicarea nivelului freatic . Cand apele sunt scazute ,afluxurile se intersecteaza ,bratul fluviului exercitand un rol drenat care are ca drept efect scaderea nivelului din incinta indiguita.

Din cauza anului mai secetos -2001 ,adancimea apei freatice a oscilat in ultima perioada intre 3 -3,5 m si chiar la adancimi mai mari .

11

Influenta antropica .

Actiunea antropica asupra vegetatiei si faunei este variata ca intensitate si ca mod de manifestare. Pe de o parte s-a produs restrangerea arealelor, scaderea efectivelor de animale si in cazuri extreme disparitia unor specii. Cauzele care au condus la aceste efecte sunt: defrisari, desteleniri, incendieri de vegetatie, asanararea mlastinilor, indiguirea, lipsa hranei adecvate, vanatoarea sau pescuitul excesiv, poluarea mediului etc. Ca urmare a actiunilor produse de om, diferite specii s-au adaptat noilor conditii. Unele dintre acestea si-au schimbat atat alimentatia cat si habitatul utilizand intens noile conditii oferite de activitatea antropica. Vegetatia sagetala include specii ca palamida, pirul gros, costreiul, mohorul. Adesea se intalnesc si in afara culturilor agricole avand si aspect ruderal. Desi nedorita ca buruieni, unele dintre ele ca macul de camp, macul rosu, nemtisorul dau mai multe culoare peisajului agricol  fiind agreate de turisti. Vegetatia ruderala este reprezentata de buruieni legate de asezarile omenesti inclusiv stane, margini de drum, curti neingrijite etc. Unele sunt plante nitrofile favorizate de excesul de azot din locurile unde se depoziteaza resturi organice ex: bozul, ciumafaia, brusturii, urzicile, altele sunt legate de locuri intens batatorite cum este cazul troscotului, scaietilor etc

12

Capitolul 2 - Caracterizarea completa a unitatilor de sol.

Nr. crt. UTS 1 UTS 2 UTS 3 UTS 41. A A A Gr2. ka ka gc ka mo gc ka mo3. G0 G3 G3 G44. W0 W0 W0 W05. S0 S0 S0 S06. A0 A0 A0 A07. k2 k1 k2 k28. -* -* d6 d69. e0 e0 e0 e010. SM SN SM SA11. m m m m

12.M U F A

q0 q0 q0 q0

13. A A A A14. d d d d15. Pm Pm Pm Pm16. 2 2 2 217. L L L L18. O O O O19. nu nu nu nu20. P01 P01 P01 P0121. A A A A22. SN SM SA SM23. m m t t24. -5 -5 -5 -5

25. -6 -6 -6 -6

26. r007 r007 r007 r007

27. F0011 F0011 F0011 F0011

28. Q4 Q4 Q4 Q429. I2 I2 I2 I2

13

Capitolul 3 - Incadrarea in clase de favorabilitate si pretabilitate.

Nr. Crt. UTS 1 UTS 2 UTS 3 UTS 4Simbol Clasa Simbol Clasa Simbol Clasa Simbol Clasa

1, l I L,n I a III a,l I2, 420 I 403 II 412 II 400 II3, V6 I V6 I V6 I V6 I4, S0 I S0 I S0 I S0 I5, A0 I A0 I A0 I A0 I6, A05 I A05 I A05 I A05 I7, Slab

compacti Moderat

compact.II Puternic

compact.III Moderat

compact.II

8, Nepoluat I Nepoluat I Nepoluat I Nepoluat

I

9, absent I absent I absent I Absent I10, 11 I 11 I 11 I 11 I11, P01 I P01 I P01 I P01 I12, e00 I e00 I e00 I e00 I13, r00 I r00 I r00 i r00 I14, F00 I F00 I F00 I F00 I15, U0 I U0 I U0 I U0 I16, Q4 III Q4 III Q4 III Q4 III17. G0 I G3 II G3 II G4 III

18, W0 I W0 I W0 I W0 I19, I0 I I0 I I0 I I0 I

14

Capitolul 4 – Stabilirea cerintelor de ameliorare.

III AS = ,,Q4 ’’ - drenari ,deversari

d2

15