Pedeapsa Tudor Arghezi
3
“Pedeapsa” de Tudor Arghezi Poezia “Pedeapsa” face parte din ciclul “Tablouri biblice (Versuri de Abecedar)” alaturi de” Paradisul” ,”Adam si Eva “, “Porunca “,”Pacatul”. Titlul este sugestiv pentru ilustrarea ideii ca omul risca o pedeapsa divina daca va incalca poruncile si randuielile biblice. Tema ilustreaza consecintele iremediabile pe care le va indura omul din cauza incalcarii cuvintului divin sau nerespectarii regulilor prestabilite ale jocului , ca metafora pentru viata ori soarta individului. Structura , compozitie, semnificatii Tudor Arghezi si-a structurat poezia “Pedeapsa “ in sase catrene si un distih , ultimul cuprinzand decizia divina , ca urmare a incalcarii poruncilor de catre Adam si Eva . Poezia “Pedeapsa”, text fictional creat de imaginatia eului liric, ilustreaza alungarea din Rai a barbatului si a femeii, pentru ca au incalcat porunca divina , prin care li se interzicea acestora sa manance din pomul cunoasterii:”De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din gradina cea din Eden , ca sa lucreze pamantul , din care fusese luat “.Pe sarpele , care a indemnat-o pe Eva sa manance “din rodul pomului celui din mijlocul Raiului”,Dumnezeu l-a blestemat “ sa te tarasti si tarana sa mananci in toate zilele vietii tale!” In poezia argheziana , viziunea este umanizata , Adam si Eva credeau ca il pot pacali pe Dumnezeu , care n-avea de unde sa afle ca ei au mancat roade din pomul interzis.Oamenii sunt superficiali si naivi-“Ea cam neroada dansul cam netot”-, de aceea nu se asteptau ca Dumnezeu sa stie tot sis a fie prezent in orice loc:”vede tot”,”ochiul lui deschis’, “departarile le vede in raspar”.Ironia poetica accentueaza neghiobia celor doi oameni din Paradis , care, nu numai ca au incalcat porunca divina ,dar , cu totul iresponsabili , voiau sa-si faca si provizii din poamele interzise; “ Si cel putin nu apucase/Sa puie poame-n san, vreo cinci sau sase”.Mania “Prea Sfintiei Sale “s-a abatut naprasnic asupra celor doi oameni, care s-au dovedit lasi.La judecata divina , ei se dovedesc josnici, fiind incapabili sa-si recunoasca vina (“Nici-unul n-a voit s-aleaga ,/ Sa-si ia asupra-si vina intreaga “),ci se acuzau reciproc :”Adam pe Eva lui o a parat,/ Eva pe sarpe ,care s-a tarat”.Dumnezeu s-a infuriate nu numai din cauza furtului roadelor , ci si din cauza miseliei dovedite de sarpe , care i-a atatat pe Eva si Adam . Asadar , nu atat fapta neascultarii, cat mai ales minciuna a fost pedepsita de catre Dumnezeu , care i-a alungat din Rai pe cei vinovati , lipsindu-i astfel de fericire si pace sufleteasca si www.referat.ro www.referat.ro
description
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Transcript of Pedeapsa Tudor Arghezi
“Pedeapsa” de Tudor Arghezi
Poezia “Pedeapsa” face parte din ciclul “Tablouri biblice (Versuri de Abecedar)” alaturi de” Paradisul” ,”Adam si Eva “, “Porunca “,”Pacatul”.
Titlul este sugestiv pentru ilustrarea ideii ca omul risca o pedeapsa divina daca va incalca poruncile si randuielile biblice.
Tema ilustreaza consecintele iremediabile pe care le va indura omul din cauza incalcarii cuvintului divin sau nerespectarii regulilor prestabilite ale jocului , ca metafora pentru viata ori soarta individului.
Structura , compozitie, semnificatiiTudor Arghezi si-a structurat poezia “Pedeapsa “ in sase catrene si un distih ,
ultimul cuprinzand decizia divina , ca urmare a incalcarii poruncilor de catre Adam si Eva .
Poezia “Pedeapsa”, text fictional creat de imaginatia eului liric, ilustreaza alungarea din Rai a barbatului si a femeii, pentru ca au incalcat porunca divina , prin care li se interzicea acestora sa manance din pomul cunoasterii:”De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din gradina cea din Eden , ca sa lucreze pamantul , din care fusese luat “.Pe sarpele , care a indemnat-o pe Eva sa manance “din rodul pomului celui din mijlocul Raiului”,Dumnezeu l-a blestemat “ sa te tarasti si tarana sa mananci in toate zilele vietii tale!”
In poezia argheziana , viziunea este umanizata , Adam si Eva credeau ca il pot pacali pe Dumnezeu , care n-avea de unde sa afle ca ei au mancat roade din pomul interzis.Oamenii sunt superficiali si naivi-“Ea cam neroada dansul cam netot”-, de aceea nu se asteptau ca Dumnezeu sa stie tot sis a fie prezent in orice loc:”vede tot”,”ochiul lui deschis’, “departarile le vede in raspar”.Ironia poetica accentueaza neghiobia celor doi oameni din Paradis , care, nu numai ca au incalcat porunca divina ,dar , cu totul iresponsabili , voiau sa-si faca si provizii din poamele interzise; “ Si cel putin nu apucase/Sa puie poame-n san, vreo cinci sau sase”.Mania “Prea Sfintiei Sale “s-a abatut naprasnic asupra celor doi oameni, care s-au dovedit lasi.La judecata divina , ei se dovedesc josnici, fiind incapabili sa-si recunoasca vina (“Nici-unul n-a voit s-aleaga ,/ Sa-si ia asupra-si vina intreaga “),ci se acuzau reciproc :”Adam pe Eva lui o a parat,/ Eva pe sarpe ,care s-a tarat”.Dumnezeu s-a infuriate nu numai din cauza furtului roadelor , ci si din cauza miseliei dovedite de sarpe , care i-a atatat pe Eva si Adam . Asadar , nu atat fapta neascultarii, cat mai ales minciuna a fost pedepsita de catre Dumnezeu , care i-a alungat din Rai pe cei vinovati , lipsindu-i astfel de fericire si pace sufleteasca si
www.referat.ro
www.referat.ro
aruncandu-i in valtoarea vietii efemere:”Din Raiul dulce si din tihna buna / Domnul i-a dat afara , in furtuna .”
Limbajul poetic se particularizeaza prin termeni biblici:”Dumnezeu “, “Prea Sfintiei Sale “,’Adam”,”Eva”, “Rai”.Registrul popular si oralitatea stilului sunt reliefate prin cuvinte si expresii specifice vorbirii:”fistecare soi de roade”, “neroada”, “netot”,”vede in raspar”, “i-a luat de scurt “, “sa puie poame-n san “.
In poezia “Pedeapsa “ se manifesta lirismul obiectiv , deoarece nu sunt prezente marcile lexico-gramaticale ale eului liric.Se remarca insa , in mod cu totul neobisnuit ,topica verbului si a pronumelui personal –“o a parat”, iar nu a parat-o , cum este ordinea fireasca . De altfel , acest procedeu artistic , de a aseza pronumele personal in acuzativ inaintea verbului , este specific versului arghezian , inscriindu-se in inovatiile stilistice ale originalitatii sale:
“Cand mi s-a tocit unghia ingereasca Am lasat-o sa creasca Si nu a mai crescut – Sau nu o mai am cunoscut
(“Flori de mucigai”)
“Si Dumnezeu ce vede toate,In zori , la cinci si jumatate,Pandind , sa iasa , prin perdea,O a vazut din cer pre ea”.
( “Mahniri”)
Prozodia. Masura versurilor este de 8-10 silabe.Rima este imperecheata si suprinzatoare prin potrivirea celor mai diverse categorii gramaticale: adverb cu substantiv (“ –ntotdeauna/minciuna”) , verb cu numeral (“ nu apucase/sase”) sau verb cu adjectiv(“ s-aleaga/intreaga”)
La noutatea limbajului arghezian s-a referit si Tudor Vianu , care afirma :”Renovarea liricii romanesti , smulgerea ei de pe caile unde o fixase marea influenta a poetului “Luceafarului”, este consecinta cea mai importanta produsa de afirmarea lui Arghezi inca din al doilea deceniu al secolului nostru.
Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate
