D if ic u ltă ţ i de re d a c ta re !

| ' Purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe a anunţat că a fost Analizat şi pregătit spre semnare textul Aide-Memoire-ului privind relaţiile româno-ungare. Documentul va fi semnat la nivelul de secretari de stat,la sfîrşitul lunii februarie, începutul lunii

< martie. Tratativele pentru definitivarea tratatului de bază continuă. Dacă va fi încheiat, Tratatul româno-ungar ar urma să fie• integrat în Pactul de stabilitate în Europa, a cărui conferinţă finală va avea loc între 20— 21 martie, la Paris. Ministrul de externe

_ român a declarat cu alt prilej că tratatul cu Ungaria este în parte definitivat, doar clauzele referitoare lâ inviolabilitatea frontierelor şi lâ situaţia minorităţilor întîmpinînd unele "dificultăţi de redactare". Să nu uităm că exact cele două probleme care. prezintă dificultăţile de redactare constituie miezul problemei între cele două state şi a neînţelegerilor dinţre ele. - ________

ifeS U M A R ^iţ Agenda 12 | Roza viaturilor {3 ţ Economia/4 ţ Artă - cultură 15 ţ Omul şi societatea /6 ţ Viaţa politică/7 : f Sport /8| Învăţămînt - ştiinţă/9 ţ Eveniment /IO ţ Publicitate /11-14 f Diverse 115 \ Ultima oră/16

ANULISSN

VII NR 1 2 2 0 -

. 1 3 3 6 3 2 0 3

SIMBATA > LUNI 2 5 -2 7 FEBRUARIE 1 9 9 5 .

1 6 PAGINI 2 0 0 LEI

) La acest sfîrşit de săptămînă vremea caldă, dar uşor instabilă,- cu cer predominant noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, la munte ninsoare. Vîntul va sufla în general slab. Minima între -2 şi 3 grade, maxima între 8 - 12 grade. Ieri, la ora 12, se înregistrau 9 grade, iarpresiunea măsura 729,0 mm Hg, în uşqară scădere. (Silvia Mureşan, meteorolog de serviciu).

Diplomaţia în forţăVaier CHIOREAN U

După ce a dat semne clare'că se află pe marginea ■ prăpastiei, orice suflare,cît de uşoară împingînd-o spre

desfiinţare, Convenţia Democratică îşi revine, aş zice, spectaculos. Partidele din Alianţa Civic-Liberală care, împreună cu PDSR, erau considerate ca gropari ai Convenţiei şi principalii protagonişti în formarea unui nou

~ Jjol în Opoziţie, dau înapoi, hotărîrea lor de â umbla pe propriile picioare nefiind."atît de irevocabilă" Horia Rusu, preşedintele celui mai activ partid din Opoziţie şi adversar incomod al PNŢCD, a declarat joi dupâ-amiază că partidele liberale nu se consideră eliminate din Convenţie.. E}e au. timp de gîndire 30 de zile, abia apoi putîndu-se pune problema ieşirii lor din alianţă. Declaraţia liderului liberal este reacţie la anunţarea, pentru vineri a unei şedinţe a Consiliului Naţional al Convenţiei la care "recalcitranţii" n- aufost invitaţi. : : v ’ ' ■;

Această diplomaţie în forţă a fost concepută şi practicată' încă de la reînfiinţarea sa după revoluţia diii decembrie, de - PNŢCD. M ai exact, de către conducătorul acestuia*, Corneliu Coposu. Nelăsîndu-se influenţat de o probabilă . prăbuşire a Convenţiei, Corneliu Coposu nu şi-a schimbat discursul politic , determinîridu-i, se pare, pe'aliaţii ."independenţi'' să facă un pas înapoi. _ ; ' :

Un asemenea mod de conduită nu trebuie să-i ia prin surprindere pe liberalii din Convenţie. Măcar pentru; motivul că liderul ţărănist şi-a impus întotdeauna punctul de vedere. Sigur, personalitatea preşedintelui PNŢCD nu. poate fi considerată o garanţie în sine a permanenţei Convenţiei, care să asigure-că alianţa va continua să existe şi că partidele vor continua să suporte dictatul ţărăniştilor. Deocamdată, aceste partide par a crede că nu-şi pot permite , să piardă alegerile viitoare, iar liderii lor nu sînt convinşi de reuşită în lipsa aliatului mai puternic - PNŢCD. Acest lucru

^ ar putea să ducă la împăcarea tuturor şi reunirea în jurul aceluiaşi lider, Corneliu Coposu. Cu "toate că există cîteva divergenţe de , fond. Mai în tîi problema Emil Constantinescu,'pe care majoritatea partidelor din Convenţie nu-1 consideră capabil să învingă în alegeri. Apoi, dorinţa PNŢCD de a-1 readuce pe tronul României pe fastul rege Mihai.. *

Legat de această problemă este şi atacul dur al PNŢCD- împotriva preşedintelui lliescu . Un reprezentant al ţărăniştilor a declarat recerit că partidul său îl va dărîma pe Ion lliescu, nesimţindu-se deloc incomodat de faptul că acesta n-a fost ales de PNŢCD, ci de o majoritate^ substanţială a românilor.

M arele poet basarabean ă fo s t să r b ă to r it , în sa la dc sp e c ta c o le de la p a la tu l Cotroceni, cu prilejul îm plini­r ii v îr s te i d e 60 d e a n i. P r e ş e d in te le ' l l i e s c u a subliniat că G. Vieru nu este doar un poet basarabean, ci un sim b o l a l sp ir itu a lită ţii rom ân eşti./; în răspunsul său la m ultele cu v in te de la u d ă câre i-au fost adresate, Grigore Vieru a declarat că nu se com pară cu E m inescu," sau B la g a , sau  rghezi, dar ştie foarte bine că n -a r fi p o e t d a că n -ar exista lim bă rom ână. . ,

pe ultima sută de metri'Cînd discuţiile pe marginea proiectului de buget se apropiau de sfîrşit,

în penultima zi a săptămînii parlamentare, o adevărată furtună s-a dezlăn­ţuit în Parlament. Mărul discordiei l-a constituit modul de repartizare a fondurilor bugetului de stat la cele locale, în varianta propusa de guvern.

Votul deschis pe marginea articolului amintit.n-a avut loc, din cauza, lipsei de cvorum. Situaţia critică, prima de acest gen de la începutul dezbaterilor bugetului, a fost generată de neparticiparea la vot a parlamentarilor opoziţiei, deşi erau prezenţi în sală. Aceştia şi-au motivat gestu] ca urmare a ncrespectârii înţelegerii poiţtice ce a avut loc în cursul negocierilor comisiilor de specialitate şi reprezentanţii Ministerului dc Finanţe. Vădit enervat, preşedintele şedinţei, Adrian Năstase, a încercat salvarea situaţiei prin recurgerea la votul nominal, ceea ce ar fi permis trecerea acestui articol chiar şi fără participarea opoziţiei. După un tăios schimb de replici, de o parte şi de alta a sălii, şedinţa a fost suspendată.; Pauza însă va limpezi lucrurile. în urma unor negocieri va fi adoptată o variantă propusă de preşedintele comisiei senatoriale de specialitate, Marin Stelian, şi’îmbunătăţită de Florin Georgescu. Formula definitivă prevede ca fondurile de la bugetul statului destinate celor locale să fie repartizate de Consiliile locale, aşistate de specialiştii Ministerului de Finanţe, fără ca aceştiS'din urmă să sc implice în decizii politice. „

Gabriela Ognean

Dialogul continuă - Legile răm în pe planul doi

După ce domnii Adrian Năstase ş i ' (jHeorghe Funar au declarat, în timpul desfăşurării reuniunii de la Atlanta, că în România există legi care trebuie să se aplice în totalitatea cazurilor cînd ele sîrit încălcate - iar acţiunile UDMR erau astfel considerate, iată că Ia ultima întîlnire dintre cele două partide guvernamentale s-a îndulcit tonul, ajungîndu-se la concluzia că este necesar dialogul pentru lămurirea aspectelor delicate ridicate' de partidul maghiarilor. Ca şi cum pînă ; acum nu s-ar fi cunoscut aceste probleme şi nu s-at fi convins' nimeni de faptul că UDMR nu renunţă niciodată la planurile sale. Adrian Năstase a afirmat, după

întîlnirea de joi cu PUNR, că partidul său este interesat de stabilitatea ţării, aceasta presupunînd un dialog al tuturor partidelor parlamentare'cu UDMR. Iar Gheorghe Ftinar a adăugat că cererile m inorităţii maghiare trebuie să fie cunoscute şi rezolvate în spirit democratic. Este adevărat, preşedintele PIJNR a mâi spus că legile trebuie să fie aplicate. Ceea ce este adevărat, în teorie, numai în practică devine o imposibilitate.

Cu această nouă atitudine a partidelor de guvernămînt se consfmţeştex) nouă victorie a UDMR în lupta sa continuă pentru obţinerea unor drepturi care nu sînt prevăzute în reglementările internaţionale.

După întrevederea Hrebenciuc-Marko Bela

Primarul din Odorheiu Secuiesc . nu va fi demis

în ziarul nostru de ieri publicam o informaţie despre proiectul de hotărîre înaintat Departamentului pentru adm inistraţia publică în vederea demiterii primarului din Odorheiu Secuiesc, ca urmare a acţiunilor sale prin care încalcă legea. Iată eă d-1 Hrebenciuc,' secretarul general al Guvernului, declară că primarul care a încălcat legea nu va fi demis. Hotărîrea a fost, fără îndoială determinată de ultimele întîlniri cu liderii UDMR, pentru care a-1 salva pe primarul re­calcitrant este o chestiune de onoare. -

Asigurarea a fost dată de secretarul general al guvernului' domnilor Marko Bela şi Verestoy Attila. Liderul grupului parlamentar

UDMR din Senat a apreciat drept liniştitoare ş i1 mulţumitoare răspunsurile lui Viorel Hrebenciuc. Mai mult liderul UDMR a declarat câ Hrebenciuc nu mai consideră ; necesar ca primarul maghiar să dea explicaţii Guvernului. Toate aceste , aranjamente aii fost (cu mulţumire de ambele părţi) desfăşurate la ultima . întrevedere confidenţială a celor doi.

Ar trebui oare ca de acum înainte să ne aşteptăm ca liderii UDMR să facă tot ce le trece prin cap, conform programului lor inflexibil, iar reprezentanţii guvernului român să declare băţoşi că legea este aceeaşi pentru to ţi,; pentru ca la prima ridicare de sprinceană a liderilor UDMR să dea înapoi?

D in luna feb ru a rie :

S ecţie M aghiară la U niversitate Babeş-Bolyai■La 11 februarie, în oraşul nostru

s-a desfăşurat şedinţa plenară a Comisiei de Învăţămînt . a Consiliului dc Mediere Unional al UDMR (Camera Superioară). La această şedinţă au participat majoritatea organizaţiilor interesate în învâţămîntul de limba maghiară din România. A1 fost dezbătut materialul elaborat de Departa­mentul dc Învăţămînt al UDMR purtînd denumirea de "Principii de acţiune cu privire la dezvoltarea învăţămîntului în limba maghiar?

• din România". ' L'a capătul

{

dezbaterilor s-a semnat o înţelegere- cadru cu privire la strategia UDMR în politica şcolară, la strategia comunităţii naţionale maghiară în problemele învăţăm întului. "S-ă reafirmat - în consens - obiectivul comun, al creării unui sistem dc învăţămînt în limba maghiară de toate gradele, de sine stătător integrat în învăţăm întul în proces de reînnoire, din România. S'c recomandă - pînă la modificarea

Raporturilor actuale din domeniul p u te rii- aplicarea unor programe pragmatice, dc paşi mici. între

BIBLIO'r.c.‘vr.EUTRAL^ - r-lV-

obiectivele stabilite relevări Jh! cel care se referă la înfiinţarea Secţiei Maghiare a Universităţii Babeş- Bolyai. Aflăm câ este sarcina cea mai urgentă în domepiul Învăţămîntului superior şi realizarea ei începe din luna februarie, pe baza ■ grupelor cu limba de predare • maghiară. în opinia preşedintei Comisiei de Învăţămînt a Consiliului dc Mediere Unional, Cs. Gyimesi Eva se Urmăreşte crearea unei secţii maghiare temeinic, organizată carc în raport cu

' conducerea Universităţii, "trebuie sâ

se manifeste ca uş tot unitar de şine, stătător". \Nu avem informaţii , suficiente si- comentăm fap tu l- înfititţării Secţiei Maghiare în cadţul U niversităţii Babeş-Bolyai pa p entitate de sine stătător în raport cu conducerea instituţiei (dc sine stătâtor arc ca sinonim şi autonom). Nu cunoaştem poziţia conducerii Universităţii în privinţa apariţiei unei noi structuri în cadrul structurilor existente. Nu cumva conducerea se găseşte în faţa faptelor împlinite? Cunoşcînd tactica UDMR, nu ne-âm ,mira' G. FARKAS.

iADEVĂRULde Ciuj AGENDA jo i, 2 3 februarie 1995

^'M ărturisesc uit botez ULşpVe iertaria pocalelor"

•A zi: Sf. Tarasie, Arhiepis­copul G onstan tinopolu lu i; Alexandru şi Ipatie. Sîmbătă morţilor (Moşii de iâmâ).

• Duminică: Sf. Porfirie, Arhiepiscopul Gâzei: Sf. Muceniţă Fotini; Sf. Teodor.

• Luni: Cuv. Procopie Mărturi­sitorul (Decapolitul); Cuv. Talaleu.

"Ii1 felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. ■ :•<,

PENTRU AUTOMOBILISTI1. S.C. "DACIA-SERVICE" Cluj-Feleac '

Calea Turzii f.n. tel. 124924

2. Service "VICTORIA" str. Dorobanţilor 18*20 tel. 1164 1 6/271

3. "AWA-SERVICE" E.60, km 8 td 194400

4. "ANCA-RODICA" S.R.L. str Aleşd 20

5. AUTO SERVICE str. Dorobanţilor 120 '6. INTER-AUTO (Mercedes);

str. Cometei 1-5 ■

tel. 1152025

tel. 123779

■ w vm m u mCum e drumul pe care vreţi; să-l parcurgeţi? Un telefon M DRUMURILE NAŢfQNALgjsi obţineţi informaţiile necesare. Deci: sunaţi la 194975.

•PREFECTURA.CONSHUL JUDEfEAN: 11-64-16

•PRIMĂRIA Clfcjj-NAPOCA;1»-6(>.30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-9S - •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:3ti-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 ^• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi i• 11-15-10 ~ .

POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-•NAPOCA: 13-49-76 •POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POUŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POUŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:• 11-24-71• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 11-85-91 •INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991 :• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921,• ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE ■ •TERMOFICARE ;

DISPECERAT: 11-87-48• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ• CANAL DISPECERAT: 11-63-02

• S.C."”SALPREST" S.A,DISPECERAT: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int. 132 /

CURSE INTERNAŢIONALE ‘ din Autogara II:

•ClnJiNapoca ~ Budapesta, cu plecare dia Claţj-Napoca în ţMrlede luni, joi şi

. vineri la ora 7,00 şi înapoierea 'din Budapesta In zilele marţi, vineri şi slmbită la ora l l ,0 ţ

INEORMAŢII

•Autogara 1:14-2426 •Autogara II: 13-44-88

EORARUL CURSELOR TAROM

ÎNCEPÎND CU 1 IANUARIE 1995

v PLECĂRI DIN BUCUREŞTI:- 7,15; 16,15

PLECÂRIN DIN CLUJ-NAPOCA: 8,45; 17,45

Sîmbătă:Plecare din Bucureşti: 7,15

PIccare din Cluj-Napoca: 8,45 Duminica nu circulă, .

Tariful: 28000 Iei Telefon TAROM: 19-49-87

HS2U RSESAUTOI■ CURSEINTERJUDEŢENE

din Autogara I

iCluj-Napoca - Sibiu: 5,45 v

• Cliţj-Napoca . Tîrgu Mureş: 6^0 ' Cliţj-Napoca • Baia Mare: 6,30 (nu circula duminica)

• Cluj-Napoca - Abrud: 6,00 Cliţj-Napoca - Zalău: 6^0 (nu circulâ duminica)Cliţj-Napoca • G titâo - Zalău: 6,40 CliţJ-Napoca • Jibou: 7,00 Cluj-Napoca - Şimieul Sllvaniei: 8,30

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcţii .. trenuri accelerate

•IîAIA MARE ,SATU MARE (prin Dej): 14,45• BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,45 •BRAŞOV (prin Dej): 1,23 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,01; 10,25; 14,33; 22,04 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,21 •'(prin Petroşani - Craiova): 9,31 •BUDAPESTA: 03 9 ; 15,23 •GALAŢI (prin l ’loleşti-Buzău): 9,14 •IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48 •ORADEA: 0,39; 3,40; 15,23; 1 6 # 20,45 •SATU MARE: 14,45; 3,40 •SIGHETU MARMAŢIE1:5,44 . •TIMIŞOARA (prin Alba iulia): 5,52 ; 23,02; 23,43 ;(prln Oradea): 14,45 •TÎRGU MUREŞ: 1 6 3 ; 20,31 •INFORMAT» GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

BIBIŞIWEeli-x flirts -I... •-

■ B .C .U .- " L u cian B laga"(strada Clinicilor 2): Zilnic: 8.00- 13.45; 14.30 - 21.45; sîmbătă: 8 -12.45; 13.30-19.45; duminică: 8 -1 3 .3 0

■ B ib lio tc c a ju d e ţea n ă "OCTAVIAN GOGA" (Piaţa Ştefan cel Mare 1). Orar:, lu n i- joi 9 -19 ; vineri: 9 -17; sîmbătă şi duminică: închis. : '

■ Biblioteca Academ iei (stra­da Kogălniceanu 12 -14 ). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis ,

■ Biblioteca Germ ană (stradă Kogălniceanu 7 - 9) Orar; luni 10 -1 4 ; marţi 12 - 16; miercuri 13 -16; jo i 12 -16; vineri 10-17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca Am ericană (stra­da Kogălniceanu 7 - 9)., Orar: luni - vineri 1 2 -1 6

■ Biblioteca Britanică (strada Avram îancu 11). Orar: .luni, miercuri: 1 4 -1 9 ; marţi, joi, v i­neri: 9 -1 4 ; sîmbătă şi duminică: închis ■ . -

Bibliotecă "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

Biblioteca C lubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălni- ceanu 7 -9 ) . Orar: marţi: 18-19; jo i 1 9 -2 0 . :

Biblioteca Casei corpului di­dactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, camera 39, orele 8-15.

■ M u zeu l N aţional de Artă(Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -.17; luni şi marţi: închis ~

■M uzeul N aţional de Artă, S e c ţ ia , "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 1 0 -1 7 ; luni şi marţi; închis ■' ■ ;

■ M u zeu l Z o o lo g ic (strada "Clinicilor 5 - 7). Zilnic 9 - 15; sîmbătă şi duminică: 10 - 14

■M uzeul N aţional de Istorie a T r a n s ilv a n ie i (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -1 6 ; luni închis.

■ M u ze u l E tn o g r a f ic al Transilvaniei (strada Memo­randumului 21). Marţi - dumi­nică: 9 - 1 7 ; luni: închis

■ G aleriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ M u zeu l m em oria l “E m il Isac” (stradaEmil Isac 23). Orar: miercuri-duminicâ 13-17; luni şi marţi închis.

Teatrul Naţional * •

25 februarie - 3 martie: sîmbătă, 25 februarie, ora 19: C oriolan; dum in ică , 26 februarie, ora 19: Mobilă şi durere: luni,-27 februarie, ora 17: Mobilă şi durere; joi, 2 ţiartie, ora 19: Persecutarea şi asasinarea lui Jean-Paul Marat

ComunicatMarţi, 28 februarie 1995

orele 16 .00 , S ocietatea “Avram îancu” împreună cu Prefectura şi C onsiliu l Judeţean Cluj, organizează simpozion închinat celor 210 ani de la "Martiriul" Horia, Cloşca şi Crişan”. ' Simpo­zionul se va desfăşură în sala mare a Prefecturii.;

Universitatea populara

Prezintă luni, ora 16: Cercul “Oratio Mentis”; ora 17,30 expunerea: Atenţie la bolile de inimă! Prezintă: prof. unif. dr. Roman Vlaieu; ora 18,30, expunerea:. Omenirea în-';

: cotro?- M arile probleme ecologice lasfîrşitde mileniu. Prezintă:-, cercetător pr. dr. Viorel Soran. Marţi; ora 17, expunerea: R em edii şi otrăvuri în antichitate: Roma. Prezintă cu diapo-zitive: prof. univ. dr. Liviu Safta; ora 18, expunerea: D im ensiuni- mitice ale visului. Prezintă: Corina Roşioru, şef de lucrări.

PROGRAMUL FILM ELOR PE PERIOADA

24 februarie - 2 martie

CLUJ-NAPOCA: Republica - ForrestGump- SUA-premieră ( 10; 13; 16; 19) • V ictoria - R egină M argot - Franţa - premieră (9; 12; 15; 18) • Arta- Prizonieri în Paradis - SUA (11; 13; 15; 17; 19) • M ărăşti- sala A - Paradisul în direct - România (13; 15; 17; 19); sala B - Lupul - SUA ( 14; 16,15; 18,30) • F avorit - Cursă infernală-SUA (11; 13; 17; 19) • A pollo -. 24 -26 febr. - Substituirea - SUA (16; 19); 27 -28 febr.Superpoliţistele-Hong Kong (16; 19); 1-2 martie - Cei 3 Ninja contraatacă - SUA (16; 1 9 ) . • ■

TURDA: Fox - Răfuială dincolo de moarte - SUA - premieră; Tineretului - Casa spiritelor - coprod. germ ano-dan ezo- portugheză - premieră; Minciuni adevărate - SUA CÎMPIA TURZII-Muncitoresc- Rockerii atacă radioul - SUA - premieră ; Lista lui Schindler - SUA'- premieră. • . :DEJ: Arta - Mr. Jones - SUA - premieră; Comoara lui Curlz - SUA-prem ieră GHERLA: Pacea - Paradisul în direct - România - premiera; Philadelphia - SUA - premieră.

FARMACIIFARMACII CU SERVICIU

PERMANENT FARM ACIA CORAFARM\

str; Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05

"SALVJA FARMACIE"SRL ' str. Mănăştur Grădini

nr.93, Bloc E9, ap.38,. parter, în staţia'de

transport în comun -G ARDA DE NOAPTE:

FARMACIA nr. 4 "Hedera", str Gh.Doja,

nr.32, tel. 13-00-77, (orar 2 0 - 8 )

După 2 1 0 aniA sociaţia foştilor deţinuţi

p o lit ic i din România- (A .F .D .P .R .), A sociaţia stu­denţilor creştini ortodocşi români (ASCOR), Asociaţia studenţilor şi tinerilor rom âni u niţi (ASTRU), Fundaţia prof. George Mânu şi Fundaţia Anastasia comemorează martiriul lui Horea şi Cloşca astăzi 25 februarie a.c.

Participanţii se vor deplasa dîn faţa; C atedralei Ortodoxe,* începînd cu ora 10,30 spre M uzeul Etnografic al Tran­silvaniei (pădurea Hoia), unde, în biserica lui Horea, se va oficia slujba de pomenire.

Responsabilii FIS şi presupusul

asasinai preşedintelui

Boudaif - ucişi în închisoare

: CîţivaresponsabiliaiFrontului Islamic al Salvării (FIS-dizolvat) în Algeria şi presupusul asasin al preşedintelui Boudaifau fostucişi în cursul acţiunii de reprimare şl "tentativei de evadare" organizată de deţinuţii din închisoarea Islamică a Salvării (AlS-grupârea armată a FIS), citat de France Presse. ' “

DE UNDE VINE EXPRESIA “PE VREMEA LUI

. PAZVANTE", .Pazvanţii erau soldaţi din trupele lu i P asvan -O glu (OsmanPaşa), care s-arăsculat împotri va Porţii şi cu cetele de rebeli au pustiit ambele maluri ale Dunării (1797 -1812).' Vlahuţă descrie jafurile şi crimele comise de pazvanţi în O ltenia, iar B ălcescu se întreba: “Nu sîntem oare în primejdia ca vreo cîteva sute de pazvanţi să ne facă a apuca iarăşi drumul pribegiei ?”< Expresia “pe vremea lui Pazvante” înseamnă deci: din tim puri apuse, de triştă amintire.1 Ca sens atenuat şi ironic: o ep ocă v ech e , demodată. f& " ; ; v _ E.H.

i P O W C E I N I - , , ,

NTERSER vISstr. Pascaly nr.5,

• cart. Gheorgheni .

INTERNE* CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE . , ECXXîRAFIE^ALERQOLOGIE DERMATOLOGIE CHIRURGIE • ORTOPEDIE O.R.L. • OFTALMOLOGIE GNEOODOGIE-ONOODOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR (Biochimie - Bacteriologie Imunologie - Parazitologie Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele. 7 - 21 :Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţiilatei. 193.939

« n l I r 5 >

spectatorS îm b ătă , 25 feb ru a r ie .

Programul 1: 7,00 Bună dimi­neaţa ... de la Iaşi!; 8,00 Bună dimineaţa de la Cluj-Napoca!; 9,00Tip-top, mini top; 10,00 Film serial: “Reîntîlnirea cu Black Beauţy”; 10,30 Pas cu pas; 1125 V îrstele peliculei; 12 ,2 0 C ronograf»; 12,40 C u vin te potrivite; 13,10 1001 audiţii;14.00 Actualităţi; 14,10 Ora 25 - Tranzit ŢV; 18,45 T eleenci- clopedia; 19,30 Actualităţi; 20,00 Film serial: “Columbo’’; 21 0 A 45-a ed iţie a Festivalulu i cîntecului italian de la San Remo.

Programul 2: 8,00 Întîlnirea de sîmbătă; 13,00 Est-meridian magazin de sfîrşit de săptămînă;16.00 Desene animate; 16,30 Film serial:“Fiiceledoctorului”; 17,00 S pectacolu l lumii v ă z u t de scriitorul Ioan Grigorescu; 1730 SeratamuzicalâTV;20,30Pariaţi pe cam pion!; 21 ,00 T V M Mesager; 21,30 Planeta - 100;22.00 Tenis - Eurocard Open; 22,30 Film serial: “Santa Bar­bară”; 23,15 Interferenţe; 0,15 Jazz-magazin.

T V R CLUJ-NAPOCA: P r l- II: 8,00 - 9,00 Bună dimineaţa la Cluj-Napoca. Pr.II: 9,00-13,^7 Întîlnirea de sîmbătă; Retrovizor, Incursiune în necu n oscu t; Teleshow; Desene animate; Film documentar; Muzică; Rubrica în limba maghiară.,

D u m in ică , 26 f e b r u a r ie . Programul 1: 8,00 Bună dimi­neaţa!; 9,00 Arlechjno; 10,OO Film serial :”Fantastica fa m ilie M ellop”; 10.30 L um ina din lumină; 1 l,30ViaţasatuIui; 13.00 Din albumul celor mai fhrnioa* melodii populare; 13,30 Atlas;14.00 Actualităţi; 14,10PoştaTV; 14,20 Videomagazin; 17 ,50 FUm serial: “Star Trek”; 18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo; 2 0 ,0C Actualităţi; 20,45 F ilm artis- tic:”Câsătorie pe hîrtie” ; 22,15 Actualităţi; 22,30 D um in ica sportivă; 22,45 MTV; 2 3 ,1 5 Gala decernării premiilor“Cesar” ; 0,45 Nocturna lirică.

P rogram u l 2: 8 ,0 0 -5 x 2 . Magazin duminical; 13,00 Film seriaI:”Dr. Quin”; 1 4 ,0 0 Actualităţi; 14,1 OPeter Gabriel concert; 14,55 Tenis - Eurocard Open; 17,00 Film seriaI:”Fiicele doctorului”; 17,30 Puls - 180!;2 0 .0 0 Maeştrii; 21 ,00 TVM Mesager; 21,30 Descoperirea planetei; 22,00 Ritmuri muzicale: 22,15 La puterea a doua; 23,00 Filmserial:”ŞantaBaibara”;23,45 Mari -momente ale circului de mîine.

GINSMASHDe ce anume aveţi nevoie şi

m odul de preparare: într-ra şecher se pun 2-3 cuburi 6s-. gheaţă, 30 ml gin, 1 lingurii zeamă de lămîie, 3 frunze de mentă pisată şi 1 lingură de zahăr pudră. Se agită şecherel, băutura se toarnă într-un pahar înaltă se: decorează cu fructe şi o rondelă de lămîie.

simbătă - luni, 25-27 februarie i 995 ROZA VÎNTURILOR de Ci Ml

U N D E P A R T A M E N T

A S T R O L O G S C

L A K R E M L I N

(“L a S tam pa” din 5 fe b ru a r ie 1995)

Cine ştie dacă stelele sînt martore la tot ceea ce se întîmpla la Kremlin. Cert este însă câ Boris Elţin priveşte stelele şi deseori, fiind nemulţumit dc sfaturile numeroşilor săi asistenţe, le cere ajutor.

Se pare că la Kremlin ar exista, potrivit dezvăluirilor făcute de “Komsomolskaia Pravda”, o cchipă de astrologi carc zilnic - ba; chiar în fiecare noapte - citesc în zodiac viitorul lui Boris Elţin. A doua zi dimineaţa pe masa preşedintelui rus soseşte horoscopul care . îi indică zilele favorabile călătoriilor în străinătate şi discursurilor importante şi cele în carc este mai bine să se închidă în carapacea sa fără sâ facă nici un pas în afară. Se spune că Elţin citeşte. recomandările stelelor cu marc atenţie.

Fireşte, ca orice lucru important care priveşte persoana preşedintelui, astrologii de la Kremlin se află sub controlul ... omniprezentului general Aleksandr iCorjakov. Şeful gărzii . prezidenţiale a inclus şi echipa care prezice viitorul liderului rus în uriaşul său serviciu de sccuritatc, împreună cu'centrelc analitice care încearcă, în schimb, să-i prezică viitorul lui Elţin pe baze ştiinţifice.

Activitatea “departamentului astrologie” se desfăşoară, conform vechilor tradiţii, în cel mai deplin secret. Odată pregătite,

^ horoscoapele Iui Elţin sînt înmînatc generalului Rogozin, adjunctul lui Koijakbv, un personaj misterios care îi înspăimîntâ pc mulţi de la Kremlin, mai mult decît şeful lui.

Se pare că după ce a izbucnit criza din Cecenia, în urma căreia preşedintele rus şi-a pierdut mulţi aliaţi, Elţin consultă tot mai des . aştrii/Dar ştiinţele oculte nu constituie o noutate la Kremlin. încă din primele luni ale preşedinţiei lui Elţin unii asistenţi ai săi s-au hotărît sâ ceară sfaturi spiritelor. Ideea n-a avut succes: personalităţile istorice, a căror experienţă putea fl considerată pozitivă, ca Petru cel Mare sau ţarina Ekaterina, refuzau cu îndîrjirc să se arate. Singurii care au răspuns la apel au fost liderii comunişti, începînd cu Stalin şi Beria şi tcrminînd cu Hruşciov, dar sugestiile lor erau atît de confuzc- şi atît dc puţin adaptabile democraţilor care desfiinţaseră PCUS - încît Consilierii au hotărît să renunţe. ■ '

Intre timp Lidia, profesoara de tenis a preşedintelui, l-a făcut'să descopere magia horoscoapelor. Şi fostul său asistent, cel mai de încredere, Lev Suhanov, un pasionat de ocultism, îi aducea din Cînd în cînd în biroul prezidenţial de la Kremlin tot felul.de prezicători^ şi astrologi. Mai tîrziu Suhanov şi-a pierdut puterea, amestecînd cărţile pentru a nu ştiu cîta oară la curtea lui Elţin; şi generalul Koijakov, cu eficienţa specifică militarilor, a hotărît să ia o activitate importantă ca aceea a prezicerii viitorului preşedintelui rus din mîinile amatorilor şi să o organizeze cum se cuvine.

Poate să pară ciudat faptul că Elţin,comunist convins cînd era secretar al Comitetului PCUS din Svcrdlvosk, şi acum un creştin la fel de convins, prezent întotdeauna Ia slujba din noaptea de Paşte cu o luminare în mînă, este atît de pasionat de fenomene oculte. încă din perioada comunismului, un institutt ultrasecret al KGB studia cu seriozitate fenomenele paranormale. Şi, de altfel, Elţin şi Rusia'

s-au născut sub acelaşi semn zodiacal. Vărsătorul, a cărui caracteristică dominantă este imprcvizibilitatea.

L U R ie s W <® R LD r/30 M li '»

"So maybe Mexico lsn'1 the ideal Place for oar snowman.’

CINE DEŢINE ADEVĂRATA PUTERE ÎN RUSIA ? ( AFP)

Consiliul Securităţii, şeful gărzii prezidenţiale, consilierii personali ai lui Boris Elţin, lobby-urile militare sau economice: nimeni nu mai ştie. unde se află adevărată putere în Rusia, într-un moment în care preşedintele întreţine echilibre periculos de instabile.

Consiliul Securităţii, instanţa consultativă în domeniul securităţii naţionale, a devenit un fel de Biroul Politic care ratifică propunerile lui

' Boris Elţin. Jucînd rolul de “prezidiu” consultat de Boris Elţin, miniştrii forţelor armate (Viktor Erin la interne, Serghei Stepaşin la contraspionaj şi Pavel Graciov la apărare) au luat toate deciziile privind operaţiunea m ilitară în Cecenia: _ .

“ Conducerea rusă nici măcar nu mai are nevoie de un Parlament pentru a-şi valida deciziile”, cu atît mai mult cu cît cei doi preşedinţi ai

. camcrclor, Ivan Rîbkin şi Vladimir jŞum ciko, au devenit membri> permanenţi ai Consiliului.Securităţii, a subliniat Serghci Parhomenko, analist al cotidianului “Scvodnia”. “Nimeni nu mai este responsabil şi nimeni nu mai controlează ceea ce s-a hotărît”; ţi adăugat el.

O altă instanţă a puterii neconstituţionalc este şi administraţia prezidenţială, mai ales “serviciul asistenţilor” lui Boris Elţin. Condus "ele Viktor Iliuşin, acesta nu este în mod oficial decît un “serviciu de consultări”. Dar aici se pregătesc majoritatea decretelor prezidenţiale, lin mijloc de guvernare omniprezent şi care scapă controlului Parlamentului.

Două din personalităţile cele mai influente ale acestui serviciu,

Gheorghi Satarov şi Alexandr Livşiţ, au redactat (^scursul anual al preşedintelui. Influenţa lor variază în funcţie de perioade. La începutul intervenţiei militare din Cecenia, uşa Kremlinului le-a fost dc exemplu închisă.

~ în jurul şefului statului gravitează de, asemenea “o curte” a puterii destul dc considerabilă, condusă de Aleksandr Korjakov, şeful gărzii prezidenţiale.^ Aceastâ gardă pretoriană dispune chiar de propriul său “ centru-de analiză”, s-a arătat recent în presă.

El adresează preşedintelui zeci de documente cu privire la subiecte' dintre cele mai diferite: economie, politică militară, control al mass-me­dia, şi care reapar adesea sub formă de decrctc.

în sfîrşit, “liderii regiunilor” , reprczentînd grupuri de presiune lo- cale şi cruciale pentru politica economică a Kremlinului, şi-au luat

: unele asigurări în urma conflictului din Cecenia. Boris Elţin a ştiut să se folosească de aceste regiuni în 1993-

' 1995 , în momentul culminant al confruntării cu fostul Soviet Suprem.

■ De atunci aceştia nu prea au fost văzuţi. “Dar astăzi, cînd opoziţia ridică din nou glasul, cînd democraţii îl părâsesc pe Boris Elţin şi cînd

.relaţiile cu guvernul s-au înveninat,

. preşedintele rus are din nou nevoie de sprijinul” baronilor regiunilor" a relevat Serghei Parhomenko.

Tocmai acest echilibru instabil este cel care asigură astăzi puterea şefului statului şi care explică de ce ezită el acum să-l desemneze pe adevăratul ţap ispăşitor pentru consecinţele sîngeroase ale intervenţiei în Cecenia.

G E R M A N IA P U B L IC Ă U N D O C U M E N T P R IV IN D

“O R E S T R U C T U R A R E P R O F U N D Ă ” A U N IU N II

E U R O P E N E (A F P )

- Germania a dat publicităţii pentru prima oară, la 11 februarie, un do­cument carc recapitulează în termeni foarte clar marile sale obiective privind “ 6 restructurare profundă” a Uniunii Europene ce vor fi prezentate l a ■ confcrinţa interguvemamentală de revizuire a Tratatului de la Maastricht.

în această declaraţie, ministrul afacerilor externe, Klaus Kinkcl adresează un apel europenilor la o reînnoire fundamentală a instituţiilor şi mecanismelor UE pentru ca Europa sâ se poată măsura cu celelalte “alianţe geopolitice şi geoeconomicer ale planetei.

Tratatul de Ia Maastricht a prevăzut, ca o / conferinţă- interguvemamentală să se reunească în 1996 pentru a revizui textul a cărui intrare în vigoare, în noiembrie 1993, a pus pe drumul cel bun o uniune politică şi o uniune economică şi monetară a statelor membre. înalte oficialităţi germane nu exclud ca acest proces să conţin- - ue pînă în 1997. •; “Conferinţa nu trebuie să devină o dezbatere între tehnocraţi. Trebuie să-i convingem pe cetăţeni de avantajele integrării europene”, afirmă Kinkcl în numele guvernului.’ Germania înţelege astfel să tragă învăţăminte din Maastricht: cetăţenii europeni. ’ descoperiseră în majoritatea lor conţinutul textului

după ce fusese Semnat, ceea ce provocase în numeroase ţări reacţii de respingere.. Ministrul german preconizează, de asemenea, o coopcrare sporită în Europa .pentru a salvgarda com petitivitatea industriei şi a promova noi locuri de muncă. "Problema găsirii şi m enţinerii locurilor de muncă nu mai este de mult timp o sarcină exclusiv naţională”, spune el.

în ce priveşte politica externă şi de securitate comună, guvernul german propune ca pc viitor deciziile de fond să fie luate cu majoritate, şi nu în unanimitate. “Aceasta nu mai trebuie să fie un tabu”, apreciază ' Kinkel, afirmînd că UE va trebui din ce în ce mai mult “sâ ia eît mai rap­id şi în mod credibil poziţii clare” în domeniile securităţii şi.politicii externe.

< Pentru a lupta îm potriva crim inalităţii, guvernul germ an- cheamă la o vastă cooperare în cadrul căreia actualul proiect Euroţol nu va fi decît ‘“un prim pas”. Cancelarul Helmut Kohl pledează d e ; multă vreme pentru o poliţie federală europeană după modelul american al FBI, dar mai ales Franţa este foarte ostilă ideii de a renunţa la partea sa de suveranitate în acest domeniu. In declaraţia sa, Kinkel denunţă “meschinăria” statelor care' se.

■ fixează la poziţiile lor naţionale.' -

C a r t e r - p o e tFostul preşedinte al Statelor

unite, Jimmy Carter, a publicat, la Atlanta/statul Georgia / o culegere de poeme - care include şi un haiku dedicat Muntelui Fuji din Japonia - transmite agenţia de presă niponă KYODO, preluată de ROMPRES.

"Fuji ne umileşte / puterea şi frumuseţea sa veşnică / vieţile noastre trecătoare/" - este haiku-ul dedicat de Carter unuia dintre simbolurile Japoniei.

Acest poem nu este singurul

dedicat de Carter muntelui Fuji,. Iată poerftul intitulat "Zburînd spre Japonia şi privind Muntele Fuji deasupra norilor". "Am urcat pe cîteva piscuri / care micşorează acest perfect con/ce pare că pluteşte deasupra Japoniei. / Cel mai slab nor s-a mohorît / în faţa strălucirii sale. / Calmul său, / singurătatea şi puterea sa / toate spun / că unele lucruri i dâinuiesc. / Nu şi / strădaniile trecătoare şi fără de folos / ale vieţilor noastre./

- Extrase-A.Balogh: Sarcina actuală a

politicii externe a Ungariei este de a căuta să realizeze integrarea ţârii în organismele europene. Nu există alternativă nici la Uniunea Europeană, nici la NATO. în plus, un factor funda- - mental prioritar este formarea unor relaţii corespunzătoare cu ţările vecine, în condiţiile în carc tcolo trăieşte o numeroasă minoritate maghiară. Sc parc că astăzi toate forţele politice semnificative , recunosc importanţa celor două sarcini, nu există însă un conscsns în privinţa raporturilor dintre ele.

-x !: D ar de cîte o ri revine 7 problem a m ino rită ţilo r,

Enropa occidentală se află în imposibilitate dc a o soluţiona. Criza cecenă este unul dintre

‘ exemplele ilustrative. Deci, pc de-o p a r te , vedem că se Înregistrează progrese, fapt ilustrat şi de rea lizarea

Convenţiei-cadru pentru protecţia m in o r ită ţilo r a C onsiliu lu i E u rope i. Pe de a ltă p a r te , constatăm că puterile democratice nu reuşesc să înţeleagă formele de manifestare actuale ale problemei

normele europene poate da naştere la confuzii, deoarece ele, pur şi simplu, nu există.

î : C are sîn t po sib ilită ţile U ngariei vizlnd acce le ra rea progresului fn această direcţie ?

poate., obţine • rezultate.Putem înregistra rezultate numai pe baza unei activităţi susţinute şi nu ţinînd prelegeri de istorie.

î : în acest sens, criza din fasta Iugoslavie a r putea servi drep t

tificial. în aceste state unele naţiuni au devenit dominante, altele, în schimb,- au trebuit sâ lupte pentru supravieţuirea lor. Această situaţie trebuie sâ ducă logic la intenţia de schimbare. .

: N A Ţ IO N A L I S M E M A R I Ş I M IC I(Interviu acordat de istoricul A. Balogh, directorul Institutului Ungar de Politică Externă, cotidianului *Nepszabadsag” din 7 februarie 1995)

naţionale.R,: într-adevăr, este foarte impor­

tant câ această convcnţic a fost elaborată, ţinîndu-sc seama dc numeroasele experienţe ale trecutului apropiat. în acclaşi timp este bine sâ se ştie că documentul conţine şi foarte multe neclarităţi. Dc exemplu, nu esto definit nici măcar • conceptul dc minoritate. Dar chiar.şi. faptul că se fac numeroase referiri la

. R : Foarte mari. Trebuie să luăm cunoştinţă dc faptul că încotro nc îndreptăm, respectiv în partea de vest a Europei,_ cxistă un climat economico-politic cc presupune o permanentă compctiţic, rivalitate. Cine nu poate sâ facă faţâ în mod corespunzător, cine nu arc argumente serioasa .cine nu este în stare sâ cxccute presîţini nu poate dobîndi influenţă. Cine este timid nu

exemplu.R: într-adevăr, putem învăţa multe

din această criză. Este demn de atenţie, dc exemplu, faptul că Occidentul a etichetat toate evenimentele de pc teritoriul fostei Iugoslavii drept ctnicc. Dacă privim lucrurile mâi dc aproape,.vedem câ formaţiuni statale cum au -fost Iugoslavia, Cehoslovacia sau Uniunea Sovietică au luat naştere ar­

t : C auza aprecierii greşite a acestor problem e este lipsa de informaţie sau există ţi anumite interese ?

R: Constatăm câ acuzaţia de naţionalism vizează aproape în exclusivitate naţiunile mici sau minorităţile naţionale. Este adevărat, uneori lupta dusă pentru interesele naţionale ale popoarelor mici şi naţionalităţilor îmbracă forme

deosebit de radicale, de multe ori prim itive şi iraţionale. Este suficient să ne referim la pro­blema bască sau la Irlanda de Nord. Dar nu trebuie sâ pierdem din vedere că atunci cînd ţările cele mai puternice din lume afirmă că acţionează în numele intereselor naţionale, se aşteaptă ca ceilalţi să le privească plini de • respect. Mai mult, pretind ca, asemănător cu ele, şi alţii sâ le califice drept interese gcneral- umane. Deşi, dc fapt, ele sînt departe de a servi astfel de interese. Dimpotrivă. Declarînd că orice tendinţă de discriminare şi dc şovinism constituie un pericol şi trebuie condamnată, este necesar sâ atragem atenţia că astăzi ccl mai. serios pericol îl reprezintă naţionalismul marilor naţiuni. în fond, în mîinile lor sc află acele mijloacc economice,

'politice, militare cu ajutorul căro­ra sc pot înfăptui crime decur- gînd dintr-o politică egoistă.

ADEVARULde CBmj

sîmbătă - luni, 2 5 -2 7 februarie 1995 ( 4

ECONOMIA JUDEŢULUI CLUJ LA 31 IANUARIE 1995

în prirria lună din anul 1995 s-a menţinut, îh cconomia judeţului Cluj, acclaşi trend pozitiv înregistrat pe: parcursul.anului trccut.

în INDUSTRIE, s- a realizat o producţie în valoare dc • peste 80 miliarde lci(cxprimatâ la preţuri curente),nivel superior cu 2,1 % faţa de ccl înregistrat în luna dcccmbric. Comparativ cu aceeaşi lună din anul trecut, volumul, p roducţie i: este mai marc cu 5,6% (în^preţuricompara.bije). __

în volumul total al producţiei ccic mai mari ponderi lc .au ramurile . metalurgia (16,8%), induştri alimentară şi a- băuturilor (14,7%),,industria-produsclor de .sticlărie,

. ceramică şi materiale dc construcţii(13,9%), chimia,şi fibrele sintetice şi artificialc(12,4% ), maşini şi echipamente (10,5% ) şi industria . p ie lă r ie i 'ş iîncălţâmintei(8,4%), ; L ' ' , . .

Dintre produsele fizice la care s-âii realizat creşteri faţă dc luna ianuario din anul trecut, menţionăm:.oţel brut, laminate finite pline din oţel, piese turnate din fontă, fi­bre artificiale, produse cosmetice şi de parfumerie, cimcnţ, cherestea,, hîrtie, confecţii textile, lapte dc consum, produse lactate proaspete, conductori electrici izolaţi, cazane de. apă fier,biţite pentru termoficare, antidâunâtori. . ■ <■>. . r în acclaşi timp există unele produse la care s-au înregistrat descreşteri faţă dc;;nivelul realizat în luna ianuarie a anului trecut, cum sînt: sîrmc laminate din oţel pentru trăgători, maşini şî Utilaje pentru industria uşoară, produse prelucrate din mâse plastice, plăci din faianţă pentru pereţi, plaeaje^in lemn» furnire estetice, tricotaje, carne tăiată, preparate diii carne, legume conservate, unt • brînzeţuri, făină. de.grîu;şi secară, pîine,-produse. . zaharoase, ctc. ■ , . ,

în prima lună a anului, agenţii economici au livrat şi facturat produse,'.semifabricate şi servicii cu caracter in­dustrial în valoare miliarde lei, din oare'pentru

. export îri valoare de 20,9 miliarde lei. Stocul de.produse finite existente la producători, Ia sfîrşitul lunii,'reprezintă 71 miliarde lei. ;

Văloarea contractelor încheiate .şi a comenzilor'-, obţinute de diverşi, beneficiari.în curiul lunii ianuarie a fost dc.497',4 miliarde Ici", din care 16.8,7 miliarde lei . pentru export, în tinip ceyaloarcacontractelor restărite, ia,; finele lunii, a Reprezentat 4,3 miliarde lei, din care 2,3 miliarde lei erau contractate pentru export.

, La 31 ianuarie, numărul salariaţilor din societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi regiile autonome" din industria judeţului a fost ide 84798 persoane, mai mic cu 2154 persoane comparativ cu existentul la finele anului 1994, respectiv mai mic cu 8945 persoane faţă de luna ianuarie 1993. ' , ■

Indicclc dc utilizare a timpului disponibil dc lucru al personalului înregistrat în luna ianuarie a fost de 85,0%, inai marc cu 6,6% faţă dc luna precedentă şi cu 7,6% faţă ile ianuarie 1994. ' ... ; .

Productivitatea orară a muncii a fost de 7045 lei/oră salariat, nivel superior celui din luna corespunzătoare a qnului trccut cu 16,7%.. .. -•

în AGRICULTURĂ, la sfîrşitul lunii ianuarie a.c. efectivele de animale din unităţile agricole cu capital dc stat au fostdc 12186bovine(cu31,3%sub.nîvclulcx-, istent la aceeaşi datăaanului trccut) dc 77811 porcine

. (-46,3%), 8779 ovine şi caprine (-35,1%) şi 474497 păsâri(+26<7%). La aceste categorii dc unităţi producţia de lapte-de vacă a fost dc 8888 hl STAS, în scădere faţă' dc acccşi lună din anul trccut cu 9,3%, iar cea dc ouă a fost de 2358 mii(+19,5%). Efectifelc dc animale existente în gospodăriile populaţiei la începutul anului -1995 erau de 102856 boyine (-1,0%) faţă dc începutul anului precedent), dc 136810 porc/inc (-12,1%) şi 359059 ovine (-5,5): rezultă că la toate speciile au scăzut cfctivclc comparativ cu anul precedent.'

, ;■ Intrările de produse agricole la fondul de stat pe luna : ianuarie a.c. au fost la carne de 511 tone-viu(+50,0% faţă dc Ianuarie 1994), la lapte de vacă 41443 hl (+13,5%)şi la ouă€,l milioane bucăţi (+30,3%)., în luna ianuarie 1995 indicclc preţurilorde consum

al populaţiei, faţă de luna decembrie 1994 a fost dc .102,0%, indic»carc" poâtc Ii utilizat de.căţre agenţii economici pentru actualizarea la inflaţie a clementelor patrimoniale ce sc au în'Vedere lă determinarea profitului.impozabil Conform»0sdonariţei Guvernului Nr.70/1.994 privind impozitul pe profit.- ...Cîşiigul.sahii'iai mediu nominal net realizat în'luria ianuarie «î fost dc 1732-17 Ici. rhai mic cu 11,6% faţă de luna dccemfcrie 1 99-t. cînd s-u înregistrat un nuvcl su- perior-priu plata uftoi premii anuale, incliisjv personalului din uniyYtiic-bugetarc. -

NUMAHUL ŞOMER!l»OR(care.beneficiază dc . ajiiîot de şomaj sau alocaţii'dc -sprijin şi persoanele aflate ÎR-e’-'iiicirţa Oficiului forţei dc muncă şi nu beiîefTcia^a do prevederile Legii 1 / i 99 l'J'.la 31 ianuarie 4995 a fost dc-4 ! 168, iar rata. şomajului calculată faţă . de'populaţia acîivâ.reprezintă 10,1%. Din numărul to­tal al şomerilor 85,8% şînt muncitori şi 61,1%'femei."

La 31 ianuarie 1995 în cconomia judeţului existau 42 regii autonome, 222 societăţi comerciale cu capitalde stat. 18864 societăţi comercialc cu capital privat şi 9166 întreprizătOri particulâri(2334 asociaţii familiale şi 6832 persoane independente).

Direcţia judeţeană de statistică Cluj

LONDRA ŞI BONNUL SUKMSN€fiZnŞfîNS€L€

D € R € n U Z n R € R

iPilOICCTULUI MOM€D€l UNIC€

Marea Britanic şi Germania au temperat:: entuziasmu‘l . Uniunii Europene de a.ajunge la o monedă unică în 1997, data cca mai apropiată ; prevăzută în Tratatul de' la Maastricht. -. :

în -cursul unei reuniuni' a, miniştrilor; de .finanţe : a UE, desfăşurată la Bruxelles, ministrul franccz al economici, Edmond

■Alphandery, dimpotrivă; a reafirmat poziţia tradiţională a Parisului.' Crcareamonedci unice începînd din 1997 este "posibilă”-şi<”dc dorit”, a afirmat cl.' în ajun ministrul german de finanţe, Theo Waigcl, declarase că nu crede în posibilitatea unei monede unicc ,în 1997, insistînd asupra respectării criteriilor-dc convergcnţâ'ale Tratatului dc la Maastricht privind inflaţia, "dcficitclc bugetare sau problema datoriilor.- r_.-•Tratatul de la Maastricht prevede

ca moiicda unică să fie-introdusă mccpînd cu .1997 în Cazul în’care o majoritate ă- statelor membre va"' îndeplini criteriile dc convergenţă\ sau în I 95.9 doar cu statcle'carc vor ’ întruni'aceste criterii: ' ' . '> ; Miniştrii economici şi fmaţelor au dezbătut în mod public unele, probleme; în lirmd prezentării de către preşedintele . - Comisiei Europene, j-aeqiies 'Santer, "u. priorităţilor cchipci sale.în domeniul - economic.şi financiar: , ; . . '

Conştient probabil de polemicele pc carc le suscită vcşnic în Marea - Britanie, fiecare intervenţie a sa, con-.. siderate prea federaliste dc : curosccptici, Santer a fost extrem de prudent cu privire la data realizării monedei unice. - ■ 1 v '- Kenneth Clarkc a precizat totuşi-

că Marca Britanii: va ”juca un rol constructiv1’ în pregătirile tehnice ale

Uniunii monetare, mai ales în ce ^priveşte lucrările ce vor fixa 'condiţiile cu privire la intrarea, monedei ECU în Viaţa.cotidiana a cetăţenilor şi a firmelor.:• Comisia Europeană pregăteşte o "Carte verde" cu privire la introducerea ECU, în timp ce Un raport al urii grup de experţi va fi consacrat acestor probleme şi:vâ fi dat publicităţii înainte de reuniunea europeană la nivel înalt de la Cannes(sudul'Franţei) ceva avea loc în iunie. \ .

Leon Brittan, vicepreşedintele Comisiei Europene, a afirmat în schimb, cu ocazia unui discurs rostit Ia Bonn, că trebuie sâ li se permită unor grupuri de ţări din UE să con-, tinue eforturile spre o mai strinsă integrare în domeniul apărării şi în' alte domenii, cu condiţia' cu toţi--, cei 15 membri să cadă dc acord asupra

.anumitor obligaţii. El a respins sugestiile UCD din Germania, con-

'form cărora-un numâr de cinci state 'ale UE ar trebui să avanşeze senarat spre o ' ;integTarc- politica si economică iriai strînsă. - -.

în opinia mea. o cale mai buna ar fi uri nucleu dur care sa fie format nu din anumite ţari,-ci din obligaţii .comune asupra cărora toajcţărilc- membre ar cădea, de acord.. ■

• -Tratatul dc- la Maastricht: a_ : prevăzut deja o asemenea abordare,permiţînd unor state să ia parte ia crcârea monedei unice, iar altora să li se alăture mai tîrziu sau să nu li se alăture (cunoscuta formulă ”opting out”). Brittan a afirmat că această• abordare ar putea fi urmată dc dezvoltarea unor politici, externă şi de apărare, comune în-legătură cil care statele membre neutre - Irlanda, Suedia; Finlanda şi Austria - au rfczerve. (”Romprcs”)‘‘

Ţările dc la V işegrad(P oloni^Cehia, Slovacia, U ngaria) trâie$c sfîrşitul unei iluzii. C a p o a r t ă , fostului bloc răsăritean, e l e S!t| incluse îri proiectele de a s o c i e r e ], Uniunea Europeană şi, în consecinţa li,se aplică UN TRATAM ETn'] IDENTIC. CU C E L A V U T j\ VEDERE FA ŢA DE R E S T U i ţ ă r i l o r d i n e u r o p a d e es t. Pîi^ă în 1997, sc vor d e s f i in ţ ; barierele comerciale ale U E fa ţâ jţ Europa de Est. la p ro d u s e i , industriale. Din păcate prom isiun ţj a rămas doar pc hîrtie. O d a tă t; treeerca la econogua de p ia ţă , ţăris dc lâ"Vişegrad sc a ş te a p tă l a 6; a ju to r’masiv din p a r te ''E u roţ>»j Occidentale; Un fel de Plan.Marsha;] care sâ Je ajuţe să depăşcascâ'iiiîi uşor dificultăţile p e r io a d e i - 4;tranziţie. Acum a sosit m prrients]trezirii bruşte din acest vis ireâhza tj. Ajutorul financiar soseşte c u marj întîrzicri şi: reprezintă d o a r o pait

' extrem de dirriinuată din b u g e tu l Uf com parativ cu sumele a c o rd a ! ; ţărilor d_ejă membre în U n iu n e , da mai săracc:Grecia, P o r tu g a lia . Spania şi Irlanda: C h iar d a c ă a® însuina'aceste a ju toare c u ctlt acordatc ţârilor estice m e m b r e îs acordul dc la Vişcgrad - B ulgana, România, Albania, S lovenia ş i ţănls. baltice - programele P H A ® aprobate în perioada 1 9 9 0 - 1 9S4 s: ridică doar Ia 5,5 miliarde d e dolE,. faţă de Grecia, Spania, P o rtu g a iia ş Irlanda, care primesc 2 1'-23 miliard; dokiri SUA între 199.3-1 9<>7.

i ’entru depăşirea p ro b le m e le : cdDnomicc’ale perioadei d e tranziţie. UE sugerează ţârilor e s t - e u r o p e : SÂ-ŞITNTENSIFICE R E L A Ţ I1 U ÎNTRE:■ ELE,': A JU T ÎN O U -S E RECIPROC. Există r i s c u l s ă s: ajungă la o nouă " c o a l i ţ ie ’ d e ti;i CAER^. Ţările dc la V i ş c g r a d , i : c a lita te . dc -lidere ale. b lo c n i t răsăritean, evită, totuşi, s ă - ş i extîaS rela ţiile-econom ice c u ţăr::: învecinate.; Ele nu v o r s ă f i e "o aceeaşi oală” cu a c e s te ţ â r i r.î sărace, pentru câ ”ţara c e a m a i s Ies din grupă” ar putea d im in u a ş a n s cclorlalte la ad m ite rea îţ i TJE Asemenea desolizarizări n u p o t ds' să ne lase gust amar nouă, î n că lite de nemembri în grupare(e v o r b a & România, n.n.).

D E C IT S Ă D IS T R U G E M , M A I- B IN E .. SĂ C O N S E R V A M PĂ D U R E A

Legea nrv- 18 a fondului funciar şi nebunia unor oameni de a distruge tot ce a rezultat din politica vechiului regim, Ia care s-a adăugat jaful în plină zi, a dus la deteriorarea unor mari suprafeţe de păduri. Legea, cu toate viciile ai, crea un cadru le­gal de refacere a proprietăţii, pînă la nivel de un hcctar, cu posibilităţi de. rcspcctare a regimului silvic dc protecţia şi exploatare a masei lemnoase. Dar cum o Ia noi nu e la nimeni, oamenii au luat securile, ferăstraiclc şi jaful a fost gata.”E pădurea noastră - spuneau ci - facem cc vrem cu ca”! Numai câ nu-i chiar aşa, cu pădurea, chiar a lui fiind, nimeni într-o ţară cit

' dc cît civilizată nu face cc vrea, deoarece pădurea rcprczirîtâ un bun de interes naţional, strategic şi ccologic. Oamenii au început, sâ fure, sâ taie pc rupte, înainte dc a deveni proprietari. Unii dintre aceşti pungaşi s-au

. păcălit, rcvcnindu-ic tocmai lor . porţiunea respectivă, dupa cum

a ieşit la tragerea la sorţi. ,Am fost zilclc’treciit în satul

Finişel, care aparţine de comuna Sâvădisla, împreună cu .d-1 ing.Gavril Cosmaţchi, şeful Ocolului Silvic.CIuj< Scopul deplasării domnului inginer era acela de a finaliza transferul trupului de pădure de Ia ocol la primărie, urmînd ca primăria, în baza -actcior, dc proprietate doveditoare, sâ fmalizazc acţiunea. Fiind la faţa locului reprezentanţi ai sătenilor - aceştia nu au avut obiccţiuni asupra suprafeţei repartizate, deoarece corespundea cu actelc dc la primărie şi erau mulţumiţi dc calitatea pădurii. Bună, chiar,foarte bună, cu mult fag în plina maturitate, deci bun pentru construcţii, iar cc rămîne pcntni foc. Nu. departe dc sat,' zonă uşor accesibilă, chiar Ia drum. Dar şi aci

.am văzut rezultatul hoţiilor. Fără sâ aştepte împărţirea, unii săteni mai cu tupeu(unul dintre-aceştia nc-a însoţit la pădure şi striga mai taro dccît noi’ piindeţi hoţul!") s-au pus pc ■furat'. Probabil acesta :>ă fi fa.it motivul mior foarte interesante

demersuri ale sătenilor şi anume dc a - încheia contract cu primarul, respectiv ocolul silvic de care aparţine pădurea’pentru pază şi asistenţă de specialitate. Al doilea demers, dc fapt, propunere a unora dintre săteni, este accla - reţineţi, vâ rog - dc a nu se parcela trupul de pădure aferent proprietarilor din Finişel, ci de a-1 exploata în comun. Adică: pădurarul stabileşte, în funcţie de reglementările regimului silvic şi dc nevoile dc lemn ale populaţiei, cît sc va tăia într-o anume perioadă de pc întreaga suprafaţă şi flecare va primi cantitatea de lemn corespunzătoare suprafeţei pc care o are în proprietate. -

Şeful dc ocol, pădurari aflaţi de faţă au considerat ideea foarte bună, , pc deplin realizabilă.

Dacâ se gînd,ca astfej cu 3-4 ani în urma erau evitate atitea distrugeri dc păduri şi dc bunuri dc la CAP, rea liza te din banii şi eu truda oamcnîlor. Acum, din păcate, c prea tîrziu. In cc priveşte pădurile cred câ în fiecarc sat sc poate aplica soluţia !a carc s-au gîndit cei de la Finişel.

Sigur, dacâ sc porneşte dc Ia judecăţi fireşti, nu de la patimi şi ambiţii.

în păduri sînt multe de'făcut pentru ca ele să trăiască veşnic; cum lc stă bine: lucrări de îngrijire, curăţire dc lăstăriş, de combatere a dăunătorilor, de supraveghere, a cursurilor de apă - şi de ce nu - de populare cu puiet de peşte - de tăieri raţionale a lemnului matur. Vrem, nu vrem, accste lucrări nu sc pot face de unul singur (gîndiţi-vă şi la, posibilele împăduriri), de aceea o : formă de înţelegere între sătenii interesaţi este absolut necesară. Sâ nu nc gîndim iarăşi la CAP-uri, pentru câ nu c vorba de aşa ceva. Dar oriunde în lume pădurile au un regim aparte, mai deosebit dc supraveghere şi cxpolatarc. Chiar dacă o anume suprafaţă dc pădure nc aparţine, nu sîntem proprietarul exclusiv. Indiferent unde s-ar afla pădurea în România apaţinc tuturor românilor, avînd o extraordinară importanţă ecologică. Şi nu numai!

Ion GOIA

r 'I ■'.%r •’••• •

Pc,*vV t

■1

'$) sîmbătă - luni, 25 - 2 7 februarie 1995 A D E V A R U L

>

i

SSogdan, P e tr ice icu........ffeisdeu

- aducere am inte -

Strigarea peste sat ; r-'-. J/'';

| Sîntem în ajunul zilei dc "Lăsatul secului” sau I 'Prinderea postului marc ”, înaintea Sfintelor Paşti;[ Sîntem în ultima zi a ”Cîşlegilor” (perioadă din [ calendarul tradiţional al obiceiurilor, în care sc organizau

■teecerile şi ceremonialurile nupţiale, ca mari manifestări {■'•Acomunităţilor rurale). Riturile, practicile, legate de

aceastâ zi şi organizate odinioară de cctclc fecioreşti din sate marcau "pragul” dintre iarnă şi primăvară, dintre sărbătorile solare şi sărbătorile lunare, dintre solstiţiul de iarnă şi echinocţiul de primăvară. Ele erau integrate vechilor rituri agrare, împletite cu semnificaţii sociale, avînd la origine cultul solar, invocarea fertilităţii pămîntului, a sănătăţii oamenilor, a bunăstării familiilor.

Se obişnuia de aceea, în toate zonele ţării ca în această zi tinerii satelor să aprindă ruguri la hotarele satelor, focuri numite "Priveghi”, în jurul cărora sc adunau toţi locuitorii satului,organizînd petreccrc şi joc împreună.; Neparticiparea la acest obicci era considerată ca aducătoare de nenoroc pentru întreaga comunitatc, în anul

. respectiv. ' \ ‘ ,Tinerii confecţionau torţe, numite ”h odăiţe”, pe care le

roteau, descriind mari cercuri de foc, ca "soarele pe bol-, tă, rostind descîntece, oraţii invocatoare ale beneficiului, a!e căldurii, luminii, puterii germinative a pămîntului.

In unele zone'se practicau ţituri premonitive, cu semnificaţii sociale. în mijlocul rugului era înălţată o prăjină împodobită cu panglici multicolore şi cunună de flori. Jocul tinerilor se încingea înjurai focului, iar fata înspre care se rostogolea prăjina (asemănătoare unui steag de nuntă) era "prevenită” prin acest "semn” că va fi

. nuntită curînd. •' n .j Adesea, cetele de feciori se grupau pe două dealuri,; ^ sar roata dc foc a ”hodaiţelor” indicînd în noapte locul

accstor cercmontaluri.Atunci se îndeplinea şi tradiţionala "judecată" colcctivă

; a membrilor comunităţii, semnalarea şi admonestarea defectclor morale şi sociale,-judecarea şi sancţionarea tradiţională, faptică sau doar simbolieă. în Banat, după formula rituală strigată de pe culmi, "Âlimori”, care intercala şi anunţa versurile satirice ale "judecăţii”, însuşi obiceiul se numeşte astfel, ”ÂLIMORI” . în Transilvania obiceiul se numea "Strigarea peste sat”, care anunţa defectele unui om (lenea, prostia, răutatea), ale colectivităţii (întîrzierea muncilor agricole, sărăcirea turmelor etc.) ne-nuntirea fetelor etc. Obiceiul constituie0 reminescenţă a vieţii patriarhale, a comunităţii săteşti, în care funcţiona judecarea colectivă, anuală a tuturor "faptelor şi întîmplărilor” de către "sfatul bătrmilor buni şi înţelepţi”. ... - ■:

"Priveghiul” sau "Hodaiţele” (cum era denumit, obiceiul înzona Hunedoarei, în Munţii Apuseni, sau în zona Sîbiului);era organizat uneori pe vîrste: .copiii organizau "Hodaiţul mic”, cu o săptămînă. înaintea "Lăsatului Secului”, iar flăcăii făccau "Hodaiţul Marc”, în ajunul ”Zâpostitului” (începutul postului mare).

în vestul Transilvaniei, în satele bihorene, sâlăjene sau în Zărand se,păstra tradiţia rostogolirii roţilor aprinse, pe dealuri. _ , - ■;< :

1 Obiceiul aprinsului rugurilor pc înălţimi, primăvara, era râspîndit în toate:ariile de cultură europeană ca elemente străvechi, precreştine, ca rituri de fertilitate a ogoarelor, de fecunditate, de prosperitate a familiilor.

în această zi se făcea invocarea beneficiului şi prin purtarea ., de măşti,' -mascoide sau substitute, antropomorfe, cum erau ”moşii de paie” care «rau puşi la hotarul satelor ca simboluri ale pămîntului - născător de pîine, ale griului - ca sămînţă dc viaţă, ale focului - ca generator dc Iurrtinâ, căldură, perpetuare. :. :

: . Dr. Maria BOCŞE

La 26 februarie Bogdan Petriceicu Haşdcu âr fi împlinit 157 de ani şi sînt aproape 88 de cînd a murit. S-ar cuveni, în sfîrşit, să-i scriem şi să-i pronunţăm numele corect, cu.atît- mai mult cu cît însuşi Bogdan Pctriccicu scria: ”N-âmfbst şi nu. vom fi niciodată solidari cu greşelile nimănui.. :: ■ : ; * ';'S■■■■/• ■

A iscălit cu numcroase.nume, pseudonime, cripronimc. Dintre nume, a folosit cîteva variante ale numelui strămoşilor săi. Întîi Hăjdău, Hîjdău, B^P.Hijdeu, apoi Hajdeu. Din 1869 a optat pentru forma ortografică, devenită oficială, Hasdeu, cca ortoepică râmînind Hajdeu pentru că, nc spunea George CălinSscu, "Acurri semna Haşdcu fiindcă băgase dc scamă că ungurii îi ziceau <<Haidâu>>”.'

Scrierea şi pronunţarea cu ş, însuşită greşit dar foarte temeinic de , contemporanii noştri nu sînt în nici

un fel justificate. Din Dicţionarul ortografic al Florei Şutcu.şi al

ÎElisabetei Şoşa aflăm că substantivul propriu Hasdeu se pronunţă hajdeu. Aceeaşi regulă şi pentru adjectivele derivate..- Să cercetăm şi 'Dicţionarul onomastic al lui N.A. Constantinescu, după care numele Hasdeu provine de’la grecescul h azdea’, îrişemnînd ("mătase scumpă”). Cu preocupările lui etimologice e greu de presupus că Bognad Petriceicu n-ar fi avut cunoştinţă 'de originea numelui său.’ Poate de aceea s-a şi decis pentru s, perechea surdă a consoanei z din hazdea, şi nu pentru ş, perechea sonorei j conţinută de numele strămoşilor săi. Rigoare ştiinţifică etimp|ogică, chestiune de gust sau ■binecunoscuta-i plăcere de a întreţine misterul în jurul biografiei sale?:... '

, Angola Monica JUCAN

EMINESCU,debut publicistic

În martie 1866, Eminescu, Luceafărul poezieţi romîneşti, a debutat publicistic în revista "Familia” cu poezia ”De-aş avea”, urmată de cronica lui losif Vulcan care elogia talentul tînărului poet de numai 16 ani. Colaborarea lui Mihai Eminescu cu revista a fost de lungă durată, astfel încît, rînd pe rînd, au apărut în paginile ei ”Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie”, ”Pe lîngă plopii fără soţ”, ”C,e e amorul”, "Junii

corupţi” şi multe ale poezii. Ultima poezie publicată de Eminescu în revista care de la început l-a găzduit, a fost ”Şi dacă”.' ; . . : -.*■

în semn de omagiu, la moartea poetului, "Fam ilia” a apărut în chenar de doliu, iar- la 10 ani după trecerea în nefiinţă a celui ce a fost geniu al poeziei româneşti, aceeaşi revistă scotea un număr omagial dedicat lui Mihai Eminescu. !

Brigitte INDRlEŞ

Excentrici şi fericiţi. Pentru a trăi-fericiţi pînă la adînci

bătrîneţi, admiraţi-1 pe Robin Hood şi fiţi excentrici fără; a vă teme de , ridicol, îndeamnă reputatul neuro- psihiatru britanic, David Weeks, citat dc AFP. -.

După zece ani de muncă susţinută,- David Weeks- şi-a- adunat observaţiile si concluziile într-o carte

ce va fi lansată curînd, la Londra, şi al cărei titlu, "Excentricii”, este mai mult decît sugestiv,.Apariţia în Marea Britanie a unei asemenea cărţi pare să nu fie întîmplătoare, avînd.în vedere că-aici se află "leagănul excentricităţii şi paradisul excentricilor”.

Remus Dam iarîm i r a z a

■Remus Demian ’e- un ■ tînăr ■ debutant care îşi adună poeziile de - început.într-un volum apărut la editura: £ltijeană "Dacia ”, cu o - recomandare pe copertă 1 V redactorului de carte, poetul Mircea , Peteari, f are vede în cartea tînăruliţi o replică poetică dată limbajului de lemn alpoeţilor oficiali şi oficializaţi (şi Clujul a avut, din păcate, cîţivd • din aceste exemplare, prezente prin toate omagiile şi priw toate icnirile socialiste!). Poezia sa înseamnă căutarea m ira ju lu iy pierdut; respingerea agresiunii'de toate, fe lurile . Poetul -e în corice'pţia auţoriilui im veşnic lifptător pentru ideal,' căutînd ţintă la o Fată Morgana imaginară: o Mirază a . sufletului. Din această pricină poezia sa propune o J lume de purita te şi candoare; o lume desfăcută de rău. 'Asemeni albatrosului baudelairian, cu aripile prea mari şi prea grele care-i încurcă drumul terestru, Remus Damian aspiră la o lume epurată de • viciile veacului- de fantomele .lui. Strîns supravegheată, respingînd verbiozitatea şi discursul delirant, el mizează, dimpotrivă;pe concen-. trare, pe sobrietate, pe exprimarea aluzivă, pînă la poezia de cîteva versuri. Vorba sa e totuşi sugestivă; ţinînd de o anumită concreteţe a limbajului care tinde să se constituie într-un discurs despre libertate şi ură, despre îndoială şi speranţă. E l' invită la acţiune, lă'asumarea responsabilă a destinului: "Poate ar trebui/să coborîm în arenă/pentru a înţelege de ce/între fiare şi cuşcă/ nu există spectator”. Muncitorii obosiţi şi extenuaţi de navetă, ţărani vlăguiţi umblînd după o pîine, tineri opriţi cu gestul în aşteptare sînt imaginile dezolante ale unei lumi trecute (sau prezente) din care răbufneşte coşmarul. "Paşaportul ” , este în acest sens exemplară. Dar nu uită să-şi ceară: "Nu oamenilor, ci ţie însuţi îţi vei rămîne dator", ca o încheiere ce trece din poezie în realitate. • S' ■ ■ • '

■ - Mircea POPA

1 Printre, cele mai timpurii forme ţnitologice de explicare a vieţii sînt ■niturile solare şi cultul soarelui. La unele popoare, zeii solari sînt zeii supremi, adesea creatori ai universului sau cel puţin divinităţi de prim rang. în Egipt, cultul soarelui a fost mereu dominant. Ra, Ammon, Osiris cumulau ■narile atribute de creatori ai universului, stăpîni absoluţi şi judecători supremi. în ITan, Mithra *f» zeul razelor soarelui, iar naşterea lui se sărbătorea după solstiţiul de iarnă, cînd ziua începea sâ crească. Grccii îl venerau pe Helios, divinitate ;

^ /rco lim pianâ, imaginat ca un birbat tînăr de marc forţă şi frumuseţe, care străbâtea zilnic Wml în carul său dc foc tras dc Patrii cai nărăvaşi, iar noaptea sc odihnea la răcoarca apei mării. Romanii îl aveau pc Sol, divinitate adorată ca disc vizibil al Zcului- Soare, considcrat zeul central al

universului. -r 1în mitologia folclorică

românească nu avem. un cult solarspecial, dar se întîlnesc urme ale unui Unul dintre cele mai semnificativeasemenea cult. Uneori c considcrat simboluri, carc s-a jferpetuat pînăFăt-Frumos, devenit soare din azi, este mărţişorul. în vcchilne, neblestemul lui Dumnezeu, care l-a spune Coşbuc, acest sim bol era împiedicat sâ se mai întîlneascâ cu • reprezentat prin banul rotund dezîna-Lună, fie pentru a sc preveni un argint, pentru că ”bânul alb”, albul înincest, fiind socotiţi fraţi, fie din alte general, înch ipu ia.: soarele

metamorfozată de Dumnezeu în lună tîrziu s-a ajuns să fie legat cu un şnurşi. situarea ci într-o poziţie d r unde dintr-un fir roşu şi unul alb, culoareasoarele să nu o poată zări. Sînt şi alte roşie simbolizînd focul, lumina,dovezi ale persistentei, sub diferite sănătatea, iar cea albă frumuseţea,variante; ale cultului soarelui la bunătatea, curăţenia, belşugul, români în datini de comportament în general, mărţişorul era purtat derural şi în simboluri. \ # copii, de fete, de femei, iarin unele

locuri şi de flăcăi.Se spunea că mărţişorul este aducător de frumuseţe, de iubire, de sănătate. Se dăruia şi se lega Ia mînă sau la gît la răsăritul soarelui, cînd discul roşiatic apărea la o rizon t.. Piîrtarea mărţişorului'insemna legarea unei

M ă rţişo ru l - sim bol al soarelui -

m otive, şi dc accca aleargă la nesfîrşit unul după altul pc boltaccrcască. Uneori soarele este socotit' -culoarea galbenă.

primăverii, în timp ce soarele roşu prietenii cu soarele, pentru ca sâ poţi din timpul verii era reprezentat prin, primi de la cl puteri, sănătate,

un bărbat frumos şi persoană sacră ■ Sfîntul-Soarc. Alteori apare ca un cavaler ccrcsc carc a zidit Mănăstirea Albă din prundul mării pentru Ileana Sînziana, sora soarelui, iubită de'el, dc carc fuge din cauza inccstului.

încă de la sfîrşitul secolului trecut, la sate sc păstra . obiceiul ca; mărţişorul să sc facă numai dintr-un ban dc argint, alb şi rotund ca soarele dc primăvară. Sc lega mai înainte cu lin fir roşu la mînă ori la gît. Mai

frumuseţe, curăţenie sufletească. Se ştia câ purtarea mărţişorului însemna' o adorare a soarelui. Era considcrat un lucru sacru, ca şi cruciuliţa cu chipul lui Christos, şi nu ca o simplă podoabă sau jucărie.-Dezlegarea mărţişorului dc la gît sau dc la mînă

trebuia făcută să nu fi văzut de soare, seara, după ce apunea sau la un loc întunecos, pentru că altfel se putea să-l superi şi şâ se răzbune şi peste vară să ţe ardă.

Mărţişorul sc purta de la ziua Bab'ei-Dochii, 1 martie,- ziua ce marca înccputul primăverii, pînă se arătau ; semnele , biruinţei primăverii. în unele locuri se purta pînă se auzea cucul cîntînd, în altele pînă înfloreau trandafirii sau păduceii ori cireşii sau pînă veneau berzele ori rîndunicile. Mărţişorul se lega fie un trandafir sau pom înflorit Ori se arUnca după cuc sau barză. Obiceiul însă s-a pierdut, românul ajungînd, din raţiuni economice, să-i cheltuiască sau sâ- 1 păstreze pentru anul următor.

într-un articol publicat în revista "Şezătoarea saielor”, din 1906, Coşbuc critica cu asprime negustoriile cu sclipituri de tinichea, "sminteală mare a rostului cc-1 arc mărţişorul”, că-1 facem din aur sau tinichea şi-i dăm formă de inimă, dc cartc, dc floare, dc porc sau alt animal,'”cînd cl trebuie sâ fie numai rotund ca soarele’’.

' Măriri OPREA

; Uniunea £uropeană de televiziune

cumpără drepturile de transmisie pentru

J.O. de la Nagano

Uniunea.' Europeană de teledifuziune a cumpărat drepturile de transmisie in Europa a Jocurilor Olimpice de la Nâgâno în 1998, pentru suma record dc 72 milioane de dolari, au anunţat surse apropiate Comitetului de organizare a JO,. citate de agenţia Kyodo. Organizaţia europeană, care a concluzionat acest acorjl cu Comitetul Internaţional Olimpic, va plăti de trei ori mai mult decît suma achitată pentru transmisia JO de la Lillehammcr,din 1994, au indicat aceleaşi surse,■ Comitetul dc organizare a JO dc la Nagano speră să obţină în urma transmisiilor de la Olimpiadă un ! bcncficiu de 33 miliarde (Je ycn* (330 milioane dolari) pentru a acoperi o parte din costurile evaluate .la 76 miliarde yeni.

ADEVARULde O8ui OMUL SI SOCIETATEA sîmbătă - lun i, 2 5 - 2 7 februarie

R 5 V D A R*N ict u n a d in tre p itngerile

> înaintate Curţii Europene pentru d re p tu r i le O m ulu i de că tre cetăţenii români nu va fi analizată pfnă’CÎnd România nu va ratifica P ro to co lu l 11 Ia ' C onvenţia E u ro p e an ă p riv in d P ro tecţia

' D rep tu rilo r F undam entale ale Omului', au d ec la ra t surse ale Consiliului Europei. Protocolul constituie “actul de naştere “ al C u rţii E u ro p en e pen tru D re p tu r ile ’ O m ului, ia r neratificarea sa echivalează cu

. nerecunoaşterca instanţei. Acelaşi ac t a tes tă d re p tu l o rică ru i cetă ţean de a^ ţe .adresa d irect C u r ţ i i ...g u ro p e n e in litigii îm p o triv a S ta tu lu i de origine; P rotocolul I I a fost sem nat de- statul român în mai 1994, dar nu a fost ratificat de către Parlament. P înă în no iem brie 1994. se înregistraseră Ia Strasbourg 831 plîngeri împotriva statului român, dar nici una d in tre acestea nu a fost examinată de Comisia pentru Drepturile Omului.

* Conform precizărilor făcute de ministrul de Interne, domnul Ioan Doru Tărăcilă, într-o recentă conferin ţă de p resă , în cursul anu lu i tre c u t s-au în reg is tra t 237.004 in fra c ţiu n i; cele mai

. multe s-au comis în Capitală, î n . judeţele Bacău şi laşi, iar cele mai puţine în judeţele Tulcea, Sălaj şi

__Covasna; ra ta c rim inalită ţii a cunoscut valorile cele mai ridicate în judeţele Hunedoara, Mehedinţi şi Giurgiu, localizată pe zone, ea a fost m ai r id ic a tă în B anat, Moldova şi Oltenia şi mai scăzută în T ran silv an ia şi M untenia. D ato rită profesionalism ului a p a ra tu lu i său şi,p rocen tu lu i fo a rte r id ic a t, de in frac to ri depistaţi, poliţia română - unde media de vîrstă este de 32 de ani - se plasează p rin tre primele din

■ lum e, în c iuda fap tu lu i că actualmente în România există un poliţist la 436 locuitori în timp ce, în m ajoritatea statelor, raportul este de 1 poliţist la 200-250 de locuitori.

* în anul 1994 au fost depuse cereri de stabilire în străinătate de către 22.479 persoane, dintre care 18.148 au plecat efectiv, în primul rînd în Germania, Ungaria, SUA,- Austria, Canada şi Franţa; dintre aceste persoane, marea majoritate sînt români, urm aţi de germani, maghiari şi de alte naţionalităţi; d in p u n ct de vedere socio- profesional, 3.916 persoane au stud ii superioa re , 4.354 sîn t

' muncitori, 3.565 fără calificare, 1.356 pensionari. în perioada 1990-1994 s-au re p a tr ia t în România peste 16.000 persoane, din care 3.304 în 1994, provenind în special din G erm ania, SUA, Franţa, Ungaria.

* Institutul dc Igienă Publică ş i' Cercetări Medicalc - Iaşi a tras un sem nal de a la rm ă în urm a depistării unor alimente infestate cu a lfa tox ină B l p rodusă de mucegaiul “aspergillus flovus” id e n tif ica tă în com poziţia arahidclor şi cafelei (mai cu seamă im port Turcia), toxina atacă în special ficatul şi rinichii.

D IS C O R D IA D IN T R E M A M Ă Ş I F IU S -A IS C A T N U M A I ÎN U R M A U N E I

ÎN T R E B Ă R I ?Aveam sâ aflăm, cu totul

întâmplător, o tristă şi reală poveste carc, pc zi ce trccc, sc transformă într-o tragedie. Dar să-l lăsăm pc domnul Vasile Turdean să-şi depene propria-i odisee.

“- Am 59 de ani. Tatăl meu, Turdean Ioan, a căzut în 1941 pc fţontul de răsărit în lupta pentru cucerirea Dalnicului. Eram fiul lui ccl mai marc. -

în anul 1943, mama mea, Luiza Turdean, m-a încredinţat spre creştere şi întreţinere unui orfelinat din Turda. După patru ani dc şedere printre străini, m-a lovit un dor neostoit pentru casă, pentru locurile natale. Arii pornit pc jos şi pînă seara am bătut 31 km pînă în Pădurcni (comuna Tritcnii de Jos) satul dc baştină. - v

Mama tocmai mcstcca mămăliga. Lîngă ea, un leagăn cu un copil nou născut. Fără să-mi dau seama dc' urmări - vom vedea mai jos dacă aşa a fost sau nu - din simplă curiozitate copilărească, aveam doar 11 ani, am întrebaţro pe mama:'

- Al cui este copilul ? Răspunsul a fost cîteva lovituri cu facâleţul peste spate.... (De la aceastâ întrebare s-a născut discordia dintre mamă şi fiu, care va dăinui şi peste ani se va amplifica)., Dar sa-1 lăsăm pc domnul Turdean

să continue.- Bătut şi flâmînd m-am întors la

orfclinaţ. A doua zi, mama a venit şi ea'la Turda, nu ca sâ mă vadă (căn- a stat de vorbă cu mine) ci ca să se convingă că sînt aici.

Peste alţi 4 arii (1951), cînd Vasile Turdean se afla la Buşteni, a venit din nou acasă cu ocazia- Sfintelor Paşti. După cum. mărturiseşte, “aveam două

geamantane încărcate ochi cu cele de trebuinţă”. Acasă a dat peste aceeaşi sărăcie lucie şi în plus, peste un nou copil în ... leagăn!

Prin ‘ 90, Vasile Turdean s-a mutat în satul Pădureni. Şi-a cumpărat o casă şi o grădină. Cel mai mic frate, Simion, nu i-a mai dat voie să circule pe singurul drum de; acces spre locuinţă, deşi Vasile avea drept de servitute. Abia c.înd să ajungă lajudecătorie, Simion a căzut la înţelegere. Pînă cînd, nu se ştie .- Că firea omului este

' Realităţi comentate

schimbătoare, mai ales atunci cînd împotriv.a lui Vasile o arc ca aliată pe mama sa.' Anul trccut, în cap de iarnă (19

februarie 1994) Vasile a fost invitat în casa mamei de faţă cu ccilalţi trei fraţi. Tot Simion a fost acclâ care s- a pronunţat: >

Mama a hotărît sâ lase tot ce are unei singure persoane care o va îngriji cînd va«câdea la pat ...

Discordia reizbucni cu şi mai multă violenţă, mai ales că Vasile Turdean, din capul Jocului nu a fost de acord cu accastă părere. El şi-a motivat... “opoziţia” argumentînd;

- Cînd Va fi cazul, îi vom angaja mamei o îngrijitoare care va fi plătită din pensia ei şi din contribuţia noastră egală. Pentru că tot egal va trebui să se împartă şi bunurile părinteşti.

Simion-, poate negăsind argumcntc şau ocolindu-le cu bună ştiinţă, a sărit cu ameninţări cărora,

diri păcate, li s-au raliat şi ccilalţi fraţi împreună cu mama.

: Dar să ascultăm şi părerea mamei, transmisă printr-o scrisoare expediată fiului mai marc (pc care şi noi o avem în copie xeroxată) .Pămîntul este sl meu, casa este pe numele meu, aşa că fac ce vr^au cu ele, le vînd sau le dau la cine hotărăsc eu (rămîne de văzut dacă asta este şi părerea celor abilitaţi să aplice legea). ' . . ,

După moartea soţului eu am fost chemată la comisie care a verificat actele şi certificatclp de naştere ca să vadă dacă corespund. Dacă Simion nu era al lui Turdean Ioan, nu primea pensie după el şi nu era trecut p e , cuponul de pensie ca urmaş. Tu crai • un mucos atunci cînd aveai nevoie dc ajutor şi îngrijire ( pe carc Vasile le-a primit de la orfelinat) şi acum strigi în gura mare că Nanu.(Simion) nu-ţi este frate. Nu tc temi că te bate Dumnezeu ?...- Trczcştc-tc pînă nu- i prea tîrziu, pentru că mă pui să-mi caut drepturile şi te dezmoştencsc.

. ... Am încredinţat aceste rinduri tiparului, nu pentru a nc vîrî în intimitatea unei familii, ci pentru ca prin redarea atitudinii fiului mai mare faţă de mamă şi a mamei faţă de cl şi ceilalţi copii, minaţi de morbul lăcomiei pentfu avere, să lăsăm loc pentru meditaţie, pentru o analiză lucidă, nepărtinitoare şi o împăcare creştinească.

Că altfel, călcăm în picioare ceea cc avem mai sfînt în noi: respectul datorat mamei, copiilor, amintirii dureroase pentru ccl căzut în stepele ruseşti, în nici un caz nu pentru destrămarea familiei, ci dimpotrivă, pentru închegarea şi bunăstarea ei.

Ion CORDOS

Cu decretul rir: 4 din 10 ianuarie 1995, preşedintele României a promulgat Legea privind donarea de sînge,' utilizarea terapeutică a sîngclui şi organizarea transfu- zională în România.

Potrivit prevederilor legii, donarea de sînge în scopuri terapeutice, menită sâ contribuie la ocrotirea sănătăţii populaţiei este un gest umanitar, benevol, neremunerat şi anonim. Donarea dc sînge se facc numai de către persoane avînd vîrstă între 18 - 65 ani şi care, în urma examenului medical minuţios, nu prezintă contra­indicaţii mcdicalc sau factori de risc pentru boli dc oricc natură transmisibile -prin sînge. * recoltarea dc sînge dc la persoane minore sau dc la adulţi lipsiţi dc disccrnâmînt, în afara unei indicaţii mcdicalc este interzisă* persoanele donatoare dc sînge în scopuri tcrapeuticc sînt declarate donatori de sînge onorifici ai României * este interzisă activitatea

şi a derivatelor sanguine de origine umană * de asemenea, este interzisă recoltarea de sînge ca urmare a exercitării unei constrîngcri de natură fizică sau morală asupra unei persoane * colcctarea de sînge Şi plasmă sc va face. numai sub supravegherea şi responsabilitatea medicală.

Constituie infracţiuni următoarele fapte: nedcclararea intenţionată dc către donator a bolilor transmisibile şi a factorilor dc risc cunoscuţi, la

constrîngerea fizică sau morală să doneze sînge * distribuirea unui produs sanguin carc nu figurează pe lista celor autorizate de Ministerul Sănătăţii * recoltarea sau încercarea dc a recolta sînge de la o persoană fără consimţămîntul acesteia * recoltarea sau înccrcarea de a recolta sînge dc Ia un minor sau de la o persoană majoră lipsită de disccr- nămînt, în afara indicaţiilor medica­le specifice * organizarea transfuziei în scopul obţinerii de profit realizat

R eglem entări leg a le privind pcscamasînsclui’PIas-

D O N A TO R II E>E SÎNGEprealabila informare în cadrul examenului mcdical * acţiunea dc a obliga o persoană sâ doneze sînge în schimbul unor drepturi băneşti, în scopul comercializării sîngclui donat

transfuzionalâ bazată pc profit, cc s- şi'a derivatelor sale * acţiunca dc a ar realiza pc scama sîngclui, plasmei determina o persoană prin

mei şi a derivatelor san­guine dc' origine umană * utilizarea cu intenţie sau dis­tribuirea de produse sangui­ne, fârâ a fi proccdat la analizele biologicc reglemen­tare pentru depistarea bolilor transmisibile prin sînge *

divulgarea datelor legate de depozitele dc sînge şi derivatele accstuia, dc interes naţional strategic* infracţiunile sc pedepsesc cu închisoare dc la 6 luni Ia 5 ani.

Despre drepturile donatorilor dc sînge, într-un număr viitor.

PrimireIeri, o echipă de fotbal feminin

din Pecs (Ungaria), oraş înfrăţit cu municipiul Ciuj-Napoca, a fost primită la sediul Primăriei clujene. •

Primirea a avut loc cu prilejul

prezenţei echipei menţionate la turneul de minifotba! feminin organizat de echipa clujeană Clepsidra.

Turneul arc loc azi şi mîine în Sala sporturilor "Horea Demian”, conform programului anunţat.

In atentia veteranilor• /şi văduvelor de război

Înccpînd cu data dc luni, 27 februarie 1995, sc schimbă legitimaţiile, conform planificării dc la afişicrul Asociaţiei. Rugăm a sc respccta planificarea şi prezentarea actclor solicitatc.

Program: luni 27 februarie 1995 dc Ia ora 13-15, seriile 68.001-68.100, marţi 28 februarie 1995 de Ia 68.101 - 68.2*00, etc.

Preşedinte, general hir.(r) Ion STÂNCULEASA

:■ ■■■■■ - ■- ■ ■■ Parteneri într-o acţiune generoasă , ,

C O M IT E T U L N A Ţ IO N A L P E N T R U P R O T E C Ţ IA

C O P IL U L U I Ş I C O N S IL IU L J U D E Ţ E A N C L U J ■

■ Convenţia închclată între Comitetul Naţional pentru Protecţia Copilului reprezentat prin doamnă Ecatcrina Lăudatu'în calitate de sccrctar executiv al Secretariatului permanent şi Consiliul judeţean Cluj, reprezentat prin domnul prof. dr. Victor Romulus Constantinescu, preşedintele consiliului, privind activitatea de prevenire a abandonului şi instituţionalizării copiilor şi dczinstituţionalizarca realizată prin Serviciul social organizat pe lîngă Consiliul judeţean. . : - : -

Prin prezenta se stabilesc următoarele obligaţii din partea semnatarilor: Comitetul Naţional pentru Protecţia Copilului va aloca, trimestrial, după înfiinţarea serviciului social, sume din foridul de contrapartidă, pc baza solicitărilor făcute de Consiliul judeţean, pentni sprijinirea familiilor în dificultate în vederea prevenirii abandonului copiilor sau instituţionalizării acestora, sprijinirea familiilor care îşi reintegrează copiii internaţi în instituţii, sprijinirea familiilor care primesc în pfasament sau încredinţare copii care sînt deja internaţi în instituţii sau carc neccsitâ ocrotire. Tabelele cu defalcarea sumelor acordaţe familiilor în situaţii dificilc, în funcţie de natura serviciilor ce vor fi finanţate de Comitetul Naţional pentru Protecţia Copilului, urmează să fie prevăzute în anexa Ia Convenţie. ,’ Toate prestările se vor realiza prin Serviciul social ceva fi creat pe lîngă Consiliul judeţean, cu sprijinul organizaţiei non-guvemamentale roifiăneşti “Pentru copiii noştri”. în vederea derulării programului, Consiliul judeţean va deschide un cont spccial.pentru fondul de contrapartidă la Banca Comercială Română.

Consiliul judeţean va prezenta Comitetului Naţional pentru Protecţia Copilului, trimestrial, situaţia cu fondurile alocate sprijinirii familiilor în dificultate, în funcţie dc natura serviciilor acordate familiilor respec­tive. ■ . . . •

Consiliul judeţean va coordona, îndruma şi verifica activitatea Serviciului social creat pe lîngă consiliu., ' '

Consiliul judeţean va urmări utilizarea sumelor alocate de Comitetnl Naţional pentru Protecţia Copilului din fondul de contrapartidă numai în scopurile pentru carc au fost destinate.

Finanţarea dc către Comitetul Naţional pentru Protecţia Copilului a obicctivclor menţionate se va facc din fondul dc contrapartidă pc and 1994 destinat Comitetului pentru derulare dc programe prin Hotărât» Guvernului nr. 356/1993, H.G. 21/1994 şi aprobate în şedinţ* Comitetului din 11 februarie 1994. Valoarea totală a sumelor cu ca» Comitetul Naţional pentru Protecţia Copilului va participa la derula» programului pilot din judeţul Cluj, stabilită şi aprobată în şedinţa da19 ianuarie 1995, este dc 40 milioane lei anual, pc o durată de 3 »i- Sumclc din fondul de contrapartidă ncutilizatc în 1995 se raportcaa în 1996 şi sc folosesc în acclaşi scop pentru care au fost acordatc.-

Prezenta convcnţic, însuşită de cătrc părţi, va constitui anexi U documcntul similar încheiat între Comitetul Naţional pentru Protecp» Copilului şi Ministerul Finanţelor.

Ministerul Finanţelor poate sista finanţarea programului, în cazul e carc constată ncrcspcctarca prevederilor din Convenţie, pinii* soluţionarea problemelor care au determinat măsura, potrivit articolulc 5 din Hotărîrea Guvernului nr. 536/1993.

O

V) sîmbătă - luni, 25 - 27 februarie 1995 VIATA POLITICĂ ADEVABULde Glul

P R I M I I - M I N I Ş T R I D E I E R I P E N T R U P O L I T I C I E N I I D E A Z I

‘Imixtiunea statului în afacerile particulare trebuie să se reducă la minimum(...) Statul trebuie să dea jmpulsiune activităţii particulare, să fie un element cre­ator chiar (de întreprinderi : n.n.), iar nu cum se întîmplă deseori sâ găsim în atribuţiunile lui numai tendinţe restrictive, carc împiedică activitatea şi progresul.(...) Economia naţională trebuie dirijată în tendinţele ei mari. :. (Ion Gigurtul). • ! . . •: noi;.ca şi orice stat independent, nu putem să primim în rclaţiunilc dintre stat şi cetăţenii săi controlul vreunui alt stat. Şi nici un stat independent, oricare i-ar fi întinderea; nu se cuvine să primească acest con­trol, (.v.) Întîi, pentru că nu există în conccpţiunea noastră în ce priveşte independenţa "state mari şi state mici”; iar noi înţelegem ea să avem la noi, relativ la ,legile interne şi la relaţiunile statului cu cetăţenii săi (...) totatîta libertate şi independenţă ca oricare mare împărăţie(...) Dacă unele state au dreptulsâ se amestece la altele, în viaţa lor internă, acest drept le impune şi datorii. Şi astfel - vor . fi îm prejurări cînd,

voia lor şi în detrimentul amiciţiei, guvernele vorii aduse sâ intervinăxu chestiuni interne ale unui alt stat, cu care ar trebui să ' trăiască în prietenie. In al treilea rînd, pentru câ asemenea intervenţiunc este mai presus de toate în detrimentul minorităţilor pe care are pretenţia să le proteagâ. Este în detrimentul lor, pentru că aceste imixtiuni se fac în detrimentul vieţii frăţeşti şi

^îmicalc carc trebuie să existe între cetăţenii unui stat şi ; /de care minorităţile au încă mai mare nevoie decît majoritatea. (Ion I.C.Brătianu)

•(...) Internaţionalismul constructiv de Ia Geneva nu exclude cîtuşi de puţin ideea naţionaIă.(...) Un

internaţionalism politic european sănătos nu poate • fi conceput decît între popoare cgâle în drepturi şi

conştienta de personalitatea lor.f ,(Constantin Argctoianu)•Perioada de după război va rămîne în istoria,

ţârii şi prin caracteristica zguduire carc a eclipsat tabla valorilor la noi. In faţa noastră se desfăşoară un dureros proces dc perturbare morală a societăţii., Este groaznica năvală a nechemaţilor. (...) ravagiile incompetenţei sînt înţr-o permanentă creştere. Desigur, eclipsa de inteligenţă este generală şi a năpădit toate domeniile, tărîmul de manifestare clasică este însă politica.(...) Efectul e într-adevăr dezastruos şi cu multe m om entede ridicol.; Spărgînd coaja unei obscurităţi de-o viaţă," a dat . buzfla înaintea noastră o falangă de "fruntaşi” în ale politicii. Toţi au reţete pentru durerile patriei. L ;

(Octavian Goga) v ■ j; *Cîteva sute de oameni interesaţi, aceasta

înseamnă partidele noastre. Ele nu sînt ieşite din adîncul naţiei, ele nu corespund unei ideologii deosebite şi unor realităţi sociale netăgăduite. ., (Nicolae Iorga) .

*(.;.) înainte şi înafară de orice alianţă, să nu precupeţim nici o jertfă, să ne dăm şi cămaşa pentruf înarmare. Numai prin înarmare putem să fim - independenţi faţă de străinătate şi să fim preţuiţi de acele state care au interes Ia fel cu noi.(...) alianţele nu îndeplinesc (...) decît un rol analog cu acela al asigurărilor contra focului(.V.,fiecare să se îngrijească singur, pentru că) poliţa de asigurare nu e decît un petic de hîrtie. -

(Al.Vaida Vocvod) *■."

Pe s tra n ie m u n ic ip iu lu i

sens u n ic ...iii lim b a m agh ia ră' Insolent şi agresiv, separatismul maghiar'înccarcă să impună ca realitate nostalgiile iredentiste şi în

«domeniul toponimic.în timpurile grele pentru

românii transilvăneni; străzile Clujului, ca şi ale celorlalte localităţi supuse stăpînirii'străine au purtat, fără drept de protest, denumirile pe care stâpînii vrpmclnici au • binevoit să /le

-impună. Ele au dispărut de mult, înlocuite cu denumiri conforme vieţii, dorin ţe lor. cetăţeneşti, realităţii acestor ani. A colporta în public vechile denumiri îngropate de istorie înseamnă a scoate la vedere zdrenţe dintr-o ladă de gunoi, mai rău, dintr-o hazna şi un asemenea exerciţiu îl încearcă, urmărind un scop bine precizat, ziarul clujean "Szabadsag”.

Iatâ cum sînt prezentate cititorului m aghiar1 de bună credinţă traseele eu sens unic din municipiul Cluj-Napoca, în ziarul mai • sus am intit, din 18 februarie:”Potrivit -deciziei

comitetului orăşcncsc de sistematizare sc circulă în sens unic de la biserica SfîntUl Petru, prin străzile Magyar (Ungurească), Kbssuth Lajos (21 Deccmbrie) şi Unic (Memoran­dumului) către Casa Comitatului prin fosta Arany Janos (Petru Maior). De aici prin Piaţa Păcii în sens unic pe străzile Jokai (Napoca), Deak Ferenc (Eroilor) şi Budai Nagy Antal pînă în Piaţa Mărăşti, în direcţia vest-est”.

Clujeanul d e . bună credinţă, indiferent d?. etnia sa, observă inadecvarea denumirilor din comunicat cu cele actuale, existente în orice plan stradal al Clujului. Ce denumiri Va folosi maghiarul, în viaţa şi obligaţiile sale cotidiene de orientare, expediere etc? Va folosi "dublura” amintită generos de ziarul maghiar; său "denumirea romîncască” inexistentă, cum este aşa zisa "Strada Ungurească”? V* folosi răposau denumire Budai4Nagy..., căreia redacţia ziarului'^u are nici măcar bruma .de bun simţ să-i alăture

.«denumirea oficială dc Calea Dorobanţilor? Într-atît de departe

merge ura împotriva a ccea ce poate fi considerat un clement specific românesc? Să fim serioşi! în negrii ani horthişti, respectiva stradă se chcma Honved utca. Surprinzător că n-au folosit accstă denumire, mult mai "nobilă”! ' ' .

Concertat cu manifestarea ilegală organizată în Cluj-Napoca de Prezidiul Consiliului Naţional de Autoguvernare al UDMR, cazul relatat se vrea o demonstrare a , faptului câ oraşul nostru e la discreţia extremiştilor maghiari care pregătesc cinic, neabătut,1 un nou ”dcseălecat”..ia la Horty, dar şi a la bravilor strămoşi. E posibil ca în mintea bolnavă a unora, românii sâ circule pe strada Memorandumului, iar maghiarii pe strada...Unio? Nu e numai separatism parodic, este şi o neobrăzaţi provocare, fiindcă ”Unio”a însemnat întotdeauna unirea Transilvaniei cu Ungaria. Iată ce ne pune "Szabadsag” sub nas!

G.FARKAS

N - a u f o s t î n v i n ş i n i c i î n v i n g ă t o r i l a A t l a n t aEmil Roman, deputat P.U.N.R., participant la reuniunea dc la Atlanta

povesteşte cum organizatorii americani i-au tăiat discursul preşedintelui U.D.M.R., Marko Bela, cînd acesta a încercat să aducă în discuţie invâţămîntul în limba minorităţilor.

"Domnule, i-au spus interlocutorii americani, exprimă-ţi dorinţa dc o manieră în care, dacă ai fi în Parlament, să fie votată ”, îşi aduce aminte Emil Roman de reacţia gazdelor la încercarea lui Marko Bela de a argumenta pe teme de învăţămînt.

”Li s-a sugerat reprezentanţilor U.D.M.R. să se ridice Ia un nivel superi­or de discuţie. Ei au fost confuzi şi în problema autonomiei. Nu am avut un punct de vedere unitar. A reieşit clar pentru gazde că solicitările părţii maghiare nu sînt irezolvabile, ba mai mult, am demonstrat câ unele erau fie tomplet rezolvate, fie rezolvabile”, spune Emil Roman.

In opinia deputatului Roman, PUNR ”a marcat puncte la Atlanta”.”Cred că am dovedit că nu sîntem nici cxclusivişti, şi nici extre-mişti, şi am avut Scazia ca, într-o manieră pertinentă şi calmă, să ne exprimăm punctul de vedere şi să purtăjp o discuţie normală! Consider că nu au fost nici învinşi, nici învingători la Atlanta, nimeni nu a avut de pierdut, toţi am avut de cîştigat, inclusiv partea americană”, declară Emil Roman.

' Gabriela Ocnean.

Multe şi frecvente sînt memorandumurile şi jeluirile trimise de UDMR sau de "ambasadorii” acesteia Occidentului. Un exemplu îl constituie şi memorandumul UDMR ' predat Doamnei Catherin Lalumiere,.. fosta preşedintă a Comunităţii Europene. , , * ■ ’.

Pentru a nu ajunge la vorbe, care ar împiedica buna convieţuire, sâ căutăm să înlăturăm minciunile afir­mate nu din eroare, ci din rea inten- ţie, să apelăm la datele statistice re­cunoscute şi de unguri şi de români.

în acelaşi interval de. timp, 72 de a n i , ' în România minoritatea maghiară a crescut cu 286.000 locuitori, în procente cu 21,5 la sută, procent mai mare de creştere ca cel din Ungaria de 21,3 la sută. Dacă ne referim la anul 1988 diferenţa este şi mai marc pentru că mulţi ţigani, vorbind limba m aghiară, s - a u - declarat maghiari, iar după, 1989 aceşti ţigani, profitîiyi de noile libertăţi politice, s-au declarat romi ş i ' nu unguri. . ' * '

La recensămîntul din ianuarie 1992 în Rom âniaera un număr de1.616.000 unguri. Astă nu-i împiedică pe d-1 episcop ţokes Laszlo ca la Washinton şi'Budapesta şi pe toate cărările Europei şi Americii să arate lumii cîte suferinţe au îndurat şi încă mai indură în România, cei peste două milioane dc unguri. • ‘

încă o statistică. în judeţul Cluj, unde se afirmă că sînt peste 20 la sută din1 populaţie, situaţia'deţinuţilor politici/ fară deportare ;şi prizonierat/ la

U n a d e v ă r

31.12.1992 din totalul de 950 persoane cu 4159 ani de. detenţie, pe naţionalităţi, se prezintă astfel: . , . ..

Români 827 (87,0%) . 3619 ani de detenţie Unguri 119 (12,5%) 529 ani de detenţieGermani 3 ( 0,5%) 10 ani de detenţie .Evrei - 1 4 ani de detenţie

Numărul şi procentul fraţilor noştri de suferinţă maghiari este destul de mic, fără să ţinem seama şi de faptul că mulţi au fost condamnaţi nu pentru opoziţia faţă de regimul comunist, ci faţă de tot ce este românesc, lucru ce

prea des se întîmplă şi azi.In cadrul colocviului UDMR din

18 dcccmbrie l?94,întrc altele s-a pus problema serviciului militar şi autonomiei etnice. Pentru a fi fraţi, ca unii care trăim de sute de ani pe 1 aceste meleaguri, sâ fim concilianţi- şt de acord cu doleanţele UDMR ca , tinerii din Harghita şi Covasna să facâ armata lîngă mamele lorşi de ce să nu fim.de acord şi cu autonomia etnică? în ţara în care avem un preşedinte ales, un Iulian împărat al romilor, un Cioabâ rege al ţiganilor, este Ioc şi pentru un Reich Harghita şi un furher secui.'

Domnilor; intenţiile dumnea­voastră sînt străvezii. Vreţi să pescuiţi în ape tulburi. Cele două războaie mondiale nu vă spun nimic? Nu credeţi că pescuitorii în ape tulburi se pot uda pe picioare şi uneori chiar îneca?

- Un grup •de foşti deţinuţi politici

Deşi cu unele .lacune de informaţie şi erori dc interpretare, djn j 526,-este pentru Ungaria o hotare, spune art. 1 din tratat, va Transilvaniei reamintea ca rezerve în ceea ce priveştestudiul Românii din Ungari^ , publicat în serial de cotidianul dată fatală, ca pentru noi Crecy sau rămîne ' sub suzeranitatea Transilvania este un principat cu o Croaţia) tot teritoriul şi toateAdevărul de "Cluj , al istoricu lu i francez H enri G aidos Azincourt. Turcii au ieşit 1 împăratului Leopold şi va deveni exitenţă proprie şi independentă faţă naţiunile situate dincolo de

reprezenta la apariţia sa, în mai 1894, un imbold şi recunoaştere învingători, iar ulterior teritoriul unul din domeniile sale. de orice s ta t .” Principatul Leitha. S-a cedat în faţa tuturora justeţei luptei politice a românilor aflaţi în monarhia dualistă Ungariei a fost disputat între Casa Transilvania se supunea direct Transilvaniei depindea direct de revendicărilor "dreptului loraustro-ungară. - ; : de Austria şi puterea otomană. Casei Habsburgice, păstrîndu-şi guvernul de la Viena; el avea dieta istoric’şi au fost înglobate în

;------------- ---------------------— ------ „ —---------——- — Transilvania nu a întîrziat de a se direct constituţia şi autonomia, şi guvernul său local, care comunica regatul Ungariei principatulNoi, francezii, pentru care drept istoric . Ea trebuie însă organiza ca principat independent, Ea rămînea independentă de cu împăratul prin intermediul unei' Transilvaniei, în nord, regatul

voinţa popoarelor este rezolvată în favoarea românilor, iniţial sub Zapolya, apoi sub prinţii : Ungaria asemenea celorlalte cancelarii a Transilvaniei constituită Croaţiei şi Voivodina sîrbă aadevăratul drept care dă viaţă căci ei sînt cei mai vechi locuitori (noi le-am zice azi preşedinţi) aleşi posesiuni ale Casei Habsburgice. la Viena. Această organizare a Timişoarei, în sud. Trecuserăţmui stat, noi considerăm drept ai acestei ţări. Şi nu este straniu să- Dieta transilvană. Aceşti prinţi O diplomă a împăratului Leopold durat(cu excepţia perioadei de mai bine de trei secole de cîndistoric o superstiţie a unor alte i vezi pe unguri câ acordă atîta interveneau în afacerile Ungariei, I recunoscuse, începînd cu 1691, tulburări-1848/9)pînăîn 1867 cînd, Transilvania încetase să maitimpuri, din care se vrea a face importanţă acestei chestiuni de luptînd cînd alături de Austria, constituţia, şi legile principatului. învinsă la Sadowa, Casa de Austria facă parte din Ungaria. Dar

lanţ cu care, în pofida voinţei dată, tocmai ei cei care au venit cînd de turci; dar în a doua Dieta Transilvaniei continua să a considerat necesar să se împace cu seco le le trecute şi; faptele

R o m â n i i i n c o n ş t i i n ţ a E u r o p e i ( I V )sale, se înlănţiue o naţiune; şi atît de tîrziu în Europa, la atîta jumătate a secolului al XVII-lea, existe şi, mai tîrziu, ea adopta la îndrăzneaţa naţiune ungară. Numele săvîrşite nu au importanţăspectacolul a lsacienilor şi timpp după căderea imperiului ro- au trebuit să recunoască cererea împăratului Carol al VI- de "dualism” şi "monarhia austro- pentru deţinătorii "dreptului•orenilor legaţi de imperiul man de care românii sînt legaţi suzeranitatea Sublim ei Porţi, lea, "Pragmatica sancţiune” ungară” (care înlocuiau "imperiul istoric”. Transilvania a fostgerman în virtutea acestui "drept prin originea lor? Transilvania era vasală Turciei (modificînd ordinea succesiunii austriac”) relevă că imperiul a fost împărţită în comitate. .însuşiistoric” nu are darul de a ne- Sf. Ştefan, regele Ungariei, a cînd a fost cucerită de Austria; a - la tron) pe care, la rîndul ei, împărţit între nemţi şi unguri, numele său nu mai este decît oschimba concepţia despre drept cucerit Transilvania în primii ani ai devenit austriacă, în fapt, din trebuia s-o accep te şi Dieta Ungurii simţind că deveneau expresie geografică, aşa cumDar admitem pentru o clipă că secolului al Xl-lea. Transilvania a 1688, de drept prin tratatul de la Ungară. Referindu-se la Diploma pivotul unor noi ordini a lucrurilor, sînt la noi numele Bretaniei şiProblema în dispută între unguri rămas sub unguri cevamai'mult de Carloviţ din 1699. Principatul lui Leopold I din 1691, un secol au cerut multe şi au obţinut tot ceea Normandiei. Comitatele sale nuŞiromâni poate fi o problemă de patru secole. Bătălia dela Mohacs, Transilvaniei, potrivit vechilor sale mai tîrziu, în 1790, Dieta ce au pretins. Li s-a cedat(cu unele se deosebeau prin nimic de cele

i . . . •

ADEVĂRUL SPORT Sîmbătă-Luni, 25-27 februarie 1995

Cristi POJARs”MAREA MEA DORINŢĂ?VLĂDUŢ SĂ-MI CALCE PE URME

Vă rog să mă credeţi că este extrem de greu să sintetizezi la nive lul unui obişnuit interviu personali­tatea unui jucător de fotbal cum este CRISTI POJAR,

. deocamdată căpitanul "en-titre" al echipei de fotbal ”U”. Gazetarul a simţit însă nevoia să tragă la modul discret, perdeaua de peste ”conul din umbră” aşternut temporar peste peronalitatea unuia din jucătorii care şi-au înscris numele cu litere de aur în istoria veche d e . 75 de ani a echipei”U”. Fiindcă, în primul rînd, CRISTI POJAR este un autentic produs alşcoliide fotbaj clujene din grădina cu talente ce-au atins strălucirea în echipa cu acest simbol inimitabilul ”U”. L-am vizitat acasă, joi după amiază, într-un moment de adevărată răscruce - cea de a treia operaţie suferită la genunchiul drept. Un moment ce pentru mulţi fotbalişti înseamnă un fel de

- adio spus balonului rotund. Nu este cazul pentru CRISTI POJAR, care cu francheţe şi dîrzenia care 1- a caracterizat ca jucător şi om - acum numără ?8 de primăveri - mi- a spus la modul răspicat:”Chiăr dacă va fi nevoie de încă. o operaţie dar tot voi veni pe gazon. Nu voi abandona nici o clipă marea dragoste a vieţii mele- FOTBALUL”. Şi-l cred, fiindcă de cînd îl cunosc,

, personalitatea sa a însemnat, în egală măsură, ambiţie,. ;extrardinară putere de luptă, dăruire pentru culorile

•ţţ jjptobulHi iubit şi stimat. Dialogul de miercuri cu Cristi £o£ar 3 însemnat 0 ancorate în trecut şi popas în prezent.

deci,|ntr£bârye şi. răspunsurile diatoguiui. ^ Pojar: ce înscantoapeniru tine’Xl” şi care este| | ■'*ţartea ta de vizită’’? " . ::v ". ■..^ ^ ţşA fj-a in început ucenicia liVU” în 1979, la pitici,.

dascăl fi indu-mi Alexe Uifaleanu, ciruia-i respectul cuvenit învăţătorului care mi-a

Sd^văluit tainele alfabetului fotbalului. Am intrat în ,!■ tagma jucătorilor, apoi cum era moda timpului cu unele

talente am trecut la Luceafărul Bucureşti, şcoală superioară de calificare. Dar am rămas cu drept de joc- cum s-ar spune acum cu "dublă cetăţenie” - şi pentru ”U”, debutul în echipa mare avînd loc în~1984 într-un joc de B iar pe scena diviziei A- adică actuala Divizie Naţională - în 1985.”Naveta” Luceafărul - ”U” s-a încheiat în 1987 cîndam venit definitiv acasă. Chiar cu perioada "Luceafărul”, de atunci din 1979 cînd am dibuit primele litere ale alfabetului fotbal şi pînă în prezent înseamnă 16 ani sub culorile lUi”U”. Pe scurt cam asta ar fi.

-La”Luceafărul” ce colegi de marcă aţi avut? -Dau;doar cîteva nume de mare rezonanţă:Gică

Popescu, Dan Petrescu, Ioan Ovidiu Sabău, Pavel Badea, Nicolae Zamfir şi Dănuţ Lupu. •

-Cînd aţi devenit căpitan ăl echipei? .-în anul competiţional 1991-92. Am fost uns cu

această extrordinară calitate - mai ales ţinînd cont de marile personalităţi care în istoria echipe au fost investiţi cu această titulatură - şi dau cîteva nume:Mircea Luca, Traian Georgescu, Remus Cîmpeanu şi Dan Anca, adevărat careu de aşi -, de antrenorul Ion Sdrobiş. realmente o sarcină care m- a maturizat; chiar dacă în anii dinainte fusesem un fel de adjunct al lui Zoltan Kadarin problemele căpităniei echipei.:, -Sâ ancorăm în prezent: cînd a'îrîceput calvarul cu genunchiul drepişi, pescurt,”istoria”cek>rtrei dpet^ţii^

-Anul trecut în partidă retur cu U.T.A. O lovitură ceva mai dură pe care, într-un fel n-am prea luat-o în considerare. Poate că"am greşit. Pupă "lovitura” de (a - Arad stin riscat şi 82 .de minute am fost în teren în partida cu F.C.Inter. Am forţat şi ”am băgaţ-o în mînecă”. Ara mai greşit apoi imediat cînd din nou am forţat în meciul cu Electroputere, cînd la o fază banală

■

Nu este fotografia de copil a iui Cristi Pojar, ci a fiului său Vlăduţ, care deocam­dată, la trei ani şi jumătate, pune în pericol cînd are balonul la picior, integritatea obiectelor sticloase din apartament. Oeocamdâtft... : \ ; v :'

~ ~ ' ~ ^----genunchiul a ’puşcat” din senin. întinsesem prea mult coarda. Aşa am îyuns pe 8 mai anul trecut laprim a •operaţie efectuatâla Bucureşti de dr. Filipescu: Ceva n- a fost în regulă. Ca profan nu pot să spun ce. Numai că revenit ăcasă şi după o pauză de două luni şi jumătate,: în vara trecută, cînd am reluat pregătirile,'Ia prima

alergare mai consistentă lichidul s-a adunat dinbelşc. Consult urgent la Bucureşti, dar doctorul Vasile Pop era supărat că nu m-am adresat lui înaintea operaţiei si ca atare am fost refuzat în privinţa diagnosticul Găselniţa s-a numit Sibiu unde în septembrie an; trecut am fost operat a doua oară la menise. Dr- operaţie n-am mai avut lichid la genunchi numai cj; sfîrşitul anului trecut, cînd am încercat să trag taitv pregătiri genunchiul a ”fugit în faţă” plus dureri atu*, în articulaţie* In 9 ianuarie a.c. m-am prezentai l Clinica de ortopedie, dus de doctorul echipei, Dor, Andea. Aşa ani ajuns să-i cunosc pe dr. DoruTicsas pe conf.dr. Chivulescu. Le păstrez o veşnică dragon pentru modul cum s-au ocupat de mine. Diaguos- clar, după o artroscopie: ligamente artificiale. Am*, cordat întregul credit doctorului Doru Ticşa (special® în Franţa la un'centru medical sportiv din Toulousejs pe data de 31 ianuarie a.c. m-am internat iar în; februarie am fost operaţ. Pe scurt acesta a fost "calvamf

-Cum te simţi acuma?' -Excelent. Faptul că n-am facut temperaturamsean;

că ligamentele artificiale "ancorate” sînt suportatei organism. Acum urmează marea răbdare cifrata k măcar două luni şi jumătate pînă ce ligamentele sev» "cimenta” în lăcaşul de ancorare între femur şi tife Sînt optimist că aşa am fost o viaţă întreagă optim® întărit prin dovezile de prietenie prilejuite de vizitai spital a vicepreşedintelui cjubului, Dan Anca, apt- acasă de colegi de echipă.‘ -Ce gînduri te frămîntă în aceste clipe?

-Unul legat de viitorul apropiat: echipa mea deal; să păşească îri primăvara fotbalistică 1995 cusuccesii

unde "U” are toate premizele, ţittînd cont tic tai valoros , sâ încheie întrecerea pe locul şase. Un pod legat de viitorul îndepărtat, adică de fiul meu Vli&ş Mi-aş dori să-mi calce peurrne şi să ajungă un foite mffl bun decît am fost eu. .

A consemnat Victor MOREA

V 0 IDEE GENEROASA...: SI CAM ATÎT

. . .

„ Memorialul "Florică Murariu” ■a fost aşteptat cu interes. Dupa prima zi de turneu însă am fost

■ jocaţi de lipsă de organizare. .Începînd cu întîrzierea echipei •CSM Suceava, ceea ce a dus la o schimbare a programului zilei ş i ' Continuînd cu totalul dezinteres şi lipsa oricărui sprijin din partea federaţiei de specialitate, care. nu

, a pus'la dispoziţie nici măcar un arbitru. Astfel, arbitrajul a fost

; a s ig u ra t de că tre ju c ă to r i;' clujeanul Ovidiu Şugar la partida

'dintre CSM Foresta Sibiu şi ”U”- ^Timişoara,'băimăreanul George Sava la ^'triunghiularul” CSM Sibiu - ”U” Timişoara -”U” 16 Februarie Ciuj-Napoca şi de către antrenorul secund clujean Iuliu Leoca. -■ Aşa, dintr-un eveniment sportiv

care s-ar fi dorit de excepţie, totul s-a transformat într-o întîlnire prietenească unde s-a jucat rug-

■ by. ; - " , Lăudabil efortul antrenorului

clujean Ştefan Ionescucare aduce , .pentru a doua oară consecutiv

memorialul "Florică Murariu’’ la ' Cjnj-Napoca. ; i - -

. Cristian BARA

-------------- ---------- :__

Scor fluviu într-o pseudo-repriză de 25 minute! "U" 16 Februarie Ciuj-Napoca - “U" Eltim Timişoara. 36-0.

Foto: Nicolae PETCU

R ezu lta te le zilei a doua:

Ştiinţa Petroşani-"U" Eltim Timişoara 24-7(19-7), "U" Remin Baia Mare - CSM Forest Sibiu 16- 26(8-5) şi "U" 16 Februarie Ciuj- Napoca - CSM Suceava 32-3(13- 3). .

Programul zilei de azi:

"U" Eltim Timişoara - "U" Remin Baia Mare (ora 9) CSM

•Suceava - CSM.Forest Sibiu (ofa J 0,30) "U" 16 Februarie Cluj- Napoca-Ştiinţa Petroşani (ora 12)

. •’ . C.B.

JO de Ia Atlanta - campanie în .direcţia responsabililor de

antreprize-Organizatorii Jocurilor Olimpice

de vară de la Atlanta au anunţat în această'săptăm înă lansarea unei campanii prin Curier, care propune .responsabililor de antreprize un lot de bilete de intrare în valoare de 50.000 de dolari. Pentru acest preţ; doritorii vor beneficia de două locuri pentru'ceremonia de deschidere, precum şi pentru principala probă din fiecare zi a O lim piadei, informează "Rompres”. Cazarea, festivităţile şi parcarea vor intra în costul biletelor. J. -

Civilizaţie şi sport

Este vorba, de data aceasta, de sportivii americani purtători ai virusului HIV sau care au decedat în urina acestei maladii: Jerri Smith, fotbalist, component al formaţiei Washington Redskins, 1965-1977:! Adecedat la 15 octombrie 1986, la 43 de arii., A ,fost primul

. sportiv profesionist care a murit în urma necruţătoarei maladii; Thomas Waddell, component' al echipei americane de decatlon la J.O. din Mexic, 1968. A decedat la 11 iulie 1987, 49 de ani; Alan Wiggins, jucător de baseball, San Diego Padres 1981 - 1987, a decedat în 1 ianuarie 1991, la 32 deani; Tom Richmond, pilot, figură (le marcă în competiţiile de stockar. A decedat la 16 august 1989, la 34 de ani; Chad Knich,

‘baschetbalist, numărul 1 în draftul echipei Cleveland Cavaliere, 1980. A decedat'anul trecut, la 35 de ani; Esteban deJesus , boxer, fost campion mondial al categoriei uşoară (versiunea WBC). A decedat la 11 mai 1989,la37 de ani; Arthur figuri marcantă a. tenisului. Decedat,la 6 februari?I993, la 49 deani, la

‘ mai puţin de un an după ce a declarat că este seropozitiv. încă în viaţă , purtători ai virusului HIV: jVIagic

, Jonson, baschetbalist, membnual forjftajiei'Los'Ange- les Lakers şi a ”DreamTeam”-ului de la Barcelona. Si- a anunţat retragerea sportivă pe data de 7 noiembrie 1991, după ce a aflat că este seropozitiv; Greg Louganis, săritor în apă, cvadruplu campion olimpic; Bill Goldsworthy,- fost jucător al ligii nord-aniericane de hochei pe gheaţă, autor a 283 de goluri în 14 sezoane; Glenn Burke, jucător de baseball.

De prisos orice comentarii.Demonstene SOFRON

Analiza activitătii DJTS Cluj ‘

SPORTUL CLUJEAN VIZEAZĂ VIRFUl PIRAMIDEim

în domeniul sportului, luna februarie w fost transformată în una ajnlanţurilor; a analizelor, pentru că nu trece o zi fără ca un club, o federaţie, să nu-şi convoace activul la dezbaterea realizărilor lui Î94, â : modului-în care au fost îndeplinite obiectivele de performanţă, cere care practic j ustifică existenţa acestora. Miercuri a ieşit la rampă Direcţia Judeţeană pentru

- Tineret şi Sport, reprezentanta în teritoriu a Ministerului Tineretului şi Sportului, cea care cu competenţă, cum rie-a obişnuit de-a lungul anilor, coordonează întreaga (complexă) activitate în domeniu ajudeţului Cluj, judeţ cu o pondere deosebită la nivel naţional. Au fost de faţă toţi cei implicaţi în fenomenul sportiv clujeart, sportivi şi antrenori, conducători de cluburi şi sponsori, adunarea generală fiind onorată de subprefectul Liviu Medrea,. din partea M.T.S. Jiind prezent inspectoT prof.Nico'lae Constantin. f : .

în debutul reuniunii; prof.Iulia Băluţiu (directoare D.J.T.S.) .a prezentat un referat sintetic, la obiect, accentele reliefînd fie momentele de v îrf din multitudinea realizărilor celui de al doilea an al ciclului . olimpic fie neîmplinirile, pentru că ău fost şi din acestea. Referatul a reuşit să contureze imaginea unui tablou autentic al sportului clujean, apreciat cum se cuvine prin punctajul acordat de M.T.S., în ierarhia judeţelor din România, Clujul fiinilclasatpeun onorant : Joc 7. S-a putut sălta atât de sus, am aflat, prin remarcabilele performanţe realfeate atît în plan intern, cît, mai ales, la nivel internaţional. La Campionatele Mondiale - două locuri I (Eva Kerekes-karate), patru' locuri III ( E.Kerekes, Daniel Săsărman, Florin Purice- fotbal tenis, Dumitru Beşe popice), un loc VI (Eniko Fey-orientare); Campionatele Europenei - 5 locuri I, două locuri II, două locuri III şi IV; Campionatele Balcanice -3 locpri îş i 3 tacuri II; în plan intern-102 Campoiifj riaţiofiâS, | recorduri, 225 locuri II şi III, 113 sportivi selecţionaţi în loturi-(12 în cele olimpice), 7205 sjrortivjr legitimaţii Laureaţii anului provin din |unităiţi şp.otjtiyeiîn^aîe^-jff Biuncit cu competenţă'şi pasiune, eriuAerîndu-le’într-o ordine determinată de modul în care le-am recepţionat audiind referatul: C.S.S.Viitorul şi-C.S.S.Atletic, C.S.M. şi ”U”, C.S. Zanshin, Voinţa, Clujana, Victoria Dej, A.S. Armata, Sticla Turda, C.F.R. Cluj. Liceul Unirea, Cips Elecronics, Tehofrig.

Accentele consistentului referat, au mai scos în evidenţă;

•Prin comisiile pe ramuri de sport, DJTS a organizat

63 de campionate judeţene şi 28 de cupe? c«mcursuri(printre care:Cupa Constructorul ş Ttansilvaniei - tenis de cîmp, Cupa Clujului-orieote Cf,pa»Napoca-Haltere şi modelism) • A fost sprijini derularea unor competiţii de anvergură:ţumeelei timiş dotate cu premii de 10.000 şî 25.000 dedolz tiţŢul României ia ciclism, "Spring Cup” r la vot fi|ninin, Cupa Nancy Evans la tenis de masă,C© N/Jondială la modelism • S-a constituit Filiala Chg i Aeademiei Olimpice Române* Colaborarea fnictuoas cuPoliclinica sportivă* Realizările de m arcă în domenii fcjfeelor sportive:pista sintetică şi cea încălzire ie 1 şlîidionul "Ion Moina”, modernizarea sălii sporturi ■’ Horia Demian”, reparaţii capitale: la sala de gimnast» (str.Argeş) şi hotelul "Stadion” -investiţii ce au cosa pfcte două mi81iarde Iei.*Se caută soluţii şi se fc demersuri pentru demararea lucrărilor la baa» acoperit de pe Splaiul Independenţei* Implicarea? extraordinarul efort material al unor sponsori: Bas» D |cia Felix (preşedinte Ioan Sima, director Euf3 B«ngărdeanu), S.M.Invest(director general lo®

■ Becoş), S.C. Napoca(director Florin Ştefan Dimitrisl 9,C.Someş Dej (director genera1-IoanUngur)şi,ot! uiiniul rînd Primăria municipiului(primar Gha^ ^nar)*Sportul clujean s*a bucurat, de cîte ori nevoie, de sprijinul Prefecturii, Consiliuluijudeţco| a ,Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din ai* Lmiversităţii Babeş-Bloyai* Eforturi şi o.atentiespoţs pentru menţinerea sportivilor după jlmiorat U secp «tuburilor clujene., Obiectivele de performanţă pe care judeţul * lepropune pentru anul 1995 sînt realmente îndrăzni dar odată atinse ar propulsa Clujul şi mai sus, cît aproape de vîrful p iram idei:la Campio»*1 Mondiale:3 medalii de; aur (prin Ej.Beşe -poptoV medalii bronz; Campionatele europene: o med«I« aur (Eva Kerekcşj; 3 medalii argint, 4 locuri N' ‘ participări în cupele europene- echipei* baschet(F+M); volei masculin, tenis de masă fc®*8,t modelism: v. >

Revenind la împlinirile anului care a trecut, d** fost recepţionate cum se cuvine de către M.Ti .c cifric locul 7 în clasamentul judeţelor ţării şi ^ 3(după Bucureşti şi Constanţa)la probele neolinţ*-" cît şi sentimental cu Diplome de Onoare fiind disn? Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport şi, ’ acesteia directoarea prof. Iulia Băluţiu.

Nuşa DEMIA'' Mircea Ion RAD1-1

sîmbătă - luni, 25 - 27 februarie 1995 INVA ŢAMINT - STIINTA a d e v ă r u l d e C l u i ;

Noi medicamente destinate

Centrul de cercetare'şi prelucrare a plantelor medicinale, "Plantavorel” SA din Piatra Neamţ a realizat, în urma unor cercetări proprii, două noi produse , medicamentoase de mare valoare; destinate fumătorilor şi persoanelor infectate cu virusul HIV. Potrivit informaţiilor furnizate corespondentului Agenţiei Rompres de managerul societăţii, dr. Elena îonescu, primul medicament care apără organismul de fumat zilnic ţrovcjcînd'o stare de refuz a ţigărilor. Produsul se află în testare şi are în compoziţie extracte dc plante medicinale. Ideea lansării pe piaţă a medicamentului a plecat de la managerul societăţii care, cu toată bunăvoinţa, n-a reuşit sâ renunţe la acest, viciu, a spus domnia sa.

Celălalt medicament, cu efect imunostim\ilator, a fost testat pe copiii infectaţi cu virusul HIV din Piatra Neamţ şi a dat rezultate spectaculoase, a precizat aceeaşi sursă. Produsul, realizat tot din extract de plante medicinale, în asociere cu alte două polivifamine naturale ”Vorisol’;’ şi "Vorifort”, realizate recent,

acţionează pentru creşterea rezistenţei organismului împotriva bolilor cronice specifice infecţiei, în spe­cial a celor digestive care apar frecvent la copiii seropozitivi. Noul produs este testat în prezent şi la clinica de. pediatrie din Iaşi, iar după rezultatele definitorii testarea va fi repetată, timp de un an, pentru confirmarea eficienţei urmînd apoi să fie testat de Ministerul Sănătăţii.

Tot în curs de omologare se mai află încă un me­dicament destinat diabeticilor şi un altul bolnavilor; de scleroză în plăci. Obiectivul activităţii de cercetare a societăţii ”Plantavorel” este în concordanţă cu solicitările externe ale pieţii - a mai precizat doamna doctor îonescu. Se mai poate menţiona faptul că tot în baza activităţilor proprii de cercetare numai la ultimul trimestru al anului trecut s-au mai realizat alte cinci noi produse destinate afecţiunilor reumatice, neurovegetative, regenerării organismului şi cu efect cncrgizant.

Un ziar chineznu exclude sabotajul

în distrugerea satelitului APSTAR 2Ta Kung Pao”, ziar controlat de

chinezi carc apare la Hong Kong, a; acuzat ■ - firma americană constructoare de sateliţi Hughes dc. distrugerea, luna trecută, a satelitului Apstar-2,în valoare de 160 milioane de dolari, şi a apreciat că nu poate fi exclus sabotajul. Ziarul ”Ta Kung ?»” a subliniat câ satelitul construit ie Hughes ă fost cel care a explodat primul la scurt timp după lansare, distragînd o dată cu el şi vehiculul pentru lansare dc rachetc "Marşul xcl iung” E2 al Chinei.,,Un sabotaj din partea unor ţări

care invidiază programul Chiriei de lansare a sateliţilor nu poate fi exclus rara factor care a dus la acest inci­tat, adaugă ziarul. ”Este greu să se evite ca progresul şi dezvoltarea Climei să irite unele ţări interesate. Şi M este imposibil ca, pornind de la eoisiderente politice şi economice, ele să conteste şi sâ saboteze - pe are- Macrospaţială internaţională - capacitatea şi reputaţia Chinei în

sniul lansării de sateliţi”, scrie. ''iul menţionat. - ‘ ^

Estc_pentru a doua oară cînd în Mss-media chineză au apărut atacuri, firma-Hughes Space and

Communications fiind acuzată pentru dezastru. Oficialităţi ale" firmei Hughes au afirmat că aşteaptă

-rezultatul unei anchete comune asupra incidentului”. Am convenit asupra unei anchete comune şi n u ' vom face deci nici un fel de speculaţii asupra cauzei exploziei pînâ ce ancheta nu va fi încheiată”, a spus Donough Foley, director la Hughes Asia Pacific. "Rezultatele anchetei vor fi date publicităţii după; încheierea ei”. • * •

APT Satelite Co, proprietară a- satelitului pierdut care este sprijinită de£hina.şi are sediul în Hong Kong, a declarat că nu a primit nici o informaţie asupra cauzei avariei. ".Considerăm că indiferent care ar fi , rezultatul anchetei asupra avariei, el trebuie sâ se bazeze pe fapte tehnice reale şj pe datele strînse. Aceasta este singura cale de ă determina concluzia finală”,’se arată într-o declaraţie a companiei.

Această explozie, care ş-â produs în ianuarie, a întîrziat proiectele unor - clienţi ai satelitului Apstar - cum sînt canalul de televiziune CNN al lui Ted Tumcr, canalul de sport ESPN,' Home Box Office, Discovery Chan-

ncl şi TVD din Hong Kong - dc a-şi dezvolte propria televiziune asiatică. Un satelit înlocuitor sau alternativ cuo distanţă de transmisie similară nu

.-va putea fi lansat deasupra Asiei : încă multe luni de acum încolo.,/ ”După' investigaţii detaliate şi analize efectuate de experţi şi specialişti; cauza avarier este, în sfîrşit', clară”, relevă ”Ta Kung Pao” într-un articol apărut pe prima pagină. "Explozia satelitului de fabricaţie americană a provocat explozia rachetei”- a afirmat ziarul, care a adăugat că dovezile sale provin din fotografii Şi alte date. Ziarul-a; opinat că este dificil de anticipat reacţia părţii americane,

jsrecîzînd: ”Dar este de sperat că adevărul va triumfa pînă la urmă”.

Mijloacele de informare chineze formulaseră deja acuzaţii la adresa firm ei- Hughes imediat dupâ deziastrul din 26,ianuarie în care şi- au pierdut viaţa şase persoane. La 29 ianuarie, la numai trei zile după lansarea eşuată. Agenţia China Nouă e învinuit firma Hughes pentru explozie şi o ştire detaliată a apărut a doua zi în ziarul "Wen Wei Pao”, controlat de China. . „

' - Reuter

Turbine eoliene ;. Acestea nu generează nici un fel de poluare şi produc energie la aceleaşi costuri ca şi arderea cărbunelui Pot fi

. ' achiziţionate de la U.S. Windpower dm Livennore, Cal­ifornia, iar celulele solare sînt produse de firme precum Siemens; Solar, Accurex, Solarex şi Texas Instruments. Mnlte-Stefe încurajează elaborarea acestor tehiiologii pentru a reduce gradul de poluare a aerului: in Belgia .şi li» Anglia sînt instalate turbine eoliene, iar Germania şi Japonia promovează instalarea tJe celule fotovoltaice. ;

Meditaţia - hrană a sufletului : S ’

Omul nu este robul instinctelor• Unii optează pentru următoarea idee: comportamentul:

omului îşi are izvorul în adîncurile biologice ale organismului şi abia pot fi frînate de eul social. Desigur nu se poate nega existenţa reală a unor-impulsuri organice, sau a unor tendinţe afective.•Uncâ Ch.Darwin a explicat originea instinctului prin

■selecţionarea reacţiilor utile, în decursul a milioane de ani' de evoluţie, prin organizarea lor în lanţ, fixîndu-se apoi în ; sistemul nervos. Instinctul apare astfel ca un element ereditar şi standardizat al speţei umane ş i nu al individului. Pe lîngă instinctele formate ereditar a existat şi posibilitatea formării de reflexe noi, în raport de condiţiile înconjurătoare. • ' !

Ştiinţa a demonstrat însă că, odată cu trecerea spre treptele superioare ale scării filogenetice, instinctele pierd din însemnătate, ponderea în adaptare revenipd reacţiilor formate în dezvoltarea individuală. La om, de asemenea, cortextul capătă o amploare excepţională, îndeplinind rolul unei gigantice maşini de recepţie, depozitare şi. prelucrare a informaţiei. Existenţa socială conferă la rîndul ei creierului uman o uriaşă plasticitate,, cu posibilităţi care depăşesc calitativ pe animal.

_ De aceea, dacă nu se poate nega influenţa instinctelor în conduita individului ca impuls, ca tendinţă (de exem­plu, în conservarea şi apărarea organismului, în reacţiile

preparatorii de orientare senzorială, în apropierea sexuală etc.), nu trebuie nici exagerată însemnătatea lor.. - Această greşeală o fac teoriile psihanalitice care'atri-' buie o însemnătate hotărîtoâre influenţei instinctelor asupra conştiinţei şi activităţii omului. Folosindu-se de cazurile din.clinica psihiatrică, se încearcă explicarea omului normal, ca supus contin u u un <? r coofUcte_ psihopatice {rezolvabile, unor stări de tensiune, obsesive etc. : - - ;

însăşi activitatea nervoasă,' superioară este prezentată ca expresia unor porniri instinctuale nesatisfacute şi canalizate, în subconştient, Intr-o altă sferă de. manifestare. '

!n realitate, personalitatea umană nu se dezvoltă numai în prelungirea instinctelor, ci este determinată, în principal, de trebuinţele şi sentimentele superioare, dc convingeri, deprinderi, scopuri de creaţie, idealuri. "Dacă omul ar avea în zestrea sa organică numai instincte, ar fi foarte slab, oricît de iscusit i-ar fi plămădite”. , » . '

Instinctele se integrează îh ansambluri de relaţii cc le - depăşesc cu mult şi se subordonează reglajului conştient. Aşadar, OMUL NU ESTE ROBUL; INSTINCTELOR, ci stăpînul lor conştient.

Ion GHERCIOIU

Aflate pe primul loc în statisticile Ministerului Sănătăţii în ceea pe ' priveşte mortalitatea şî morbiditatea, bolile cardiovasculare, congentitale , saudobîndite (hipertensiunea artcriţilă, urmată de cardiopatiile dobîndite, reumatice şi ischemice) au determinat orientarea politicii sanitare româneşti în sensul prevenirii şi tratării acestora cU eficienţă mâXimă, în .: condiţiile de care se dispune - ne spunea,'recent, domnul prof.univ.dr. loaii Mircea BÂRSAN,. şeful Clinicii de Chirurgie Cardiacă din Cluj- Napoca. - .

Fireşte, un tratament corect şi modern al acestor boli presupune •locarea unor sume importante pentru dotarea în tehnică-de diagnostic, . •kţ şi în tehnologia de tratament medicamentos şi chirurgical. Dincolo de faPtul câ tehnologia chirurgicală de vîrf reprezintă o condiţie sine qua «on, nivelul către care se tinde feste cel al cardiologiei intervenţionale (al reparării” anumitor afecţiuni, fără operaţie). Epocii romantice a-

stetoscopului şi chiar a EKG-ului (practicate doar în examinări debază !> triaj a bolnavilor, neccsarc, de altfel, oricărui medic de familie, dc Wemplu) îi face loc tot mai mult cardiologia modernă - înţeleasă drept ■ratament chirurgical sau intcrvenţional. Intenţia Ministerului Sănătăţii . ttte de a dezvolta şi moderniza, pentru început, 4 - 5 centre mari'de.

V cardiologie şi chirurgie cardiovasculară, Clujul numărîndu-sc printre7«Wstca. • /•î ». , *

înfiinţată în 1991, Clinica dc-Chirurgie Cardiacă din Cluj-Napoca şi-1 propus din startalinicrca la standardele occidentale, momentul"Prezentînd un pas tot atît de important ca şi înfiinţarea', un an mai tîrziu,•Institutului Inimii.

în intervalul 1991 - 1994, eficienţa clinicii a fost pc deplin confirmată,'c°nstituind de-acum "operaţii de rutină” - cum le numeşte prof. Bârsan•catetcro-coronârografiile, tehnicile de stimulare cardiacă "pacc-makcr”,®ngioplastiile percutante (periferice sau coronariene) sau operaţiile£ardiacc care rezolvă tardiopatii congenitale la vîrste foarte mici,

valvuloplastiile chirurgicale, by-pas-urile ortocoronariene etc. •O echipă cu experienţă - alcătuită din chirurgi, anestezişti, cardiologi,

tehnicieni de circulaţie extracorporalâ, asistenţi - conlucrează aici într-un autentic "spirit de echipă”, aspect susţinut de mortalitatea scăzută la nivelul anului 1994 - sub 3%, de numărul relativ mare de intervenţii efectuate în anul trecut - aproape 1000 de operaţii cardiace, Vasculare, tum ori’ mediestinale etc. ■ '

. Clinica asigură urgenţă cardiovasculară (traumatisme, agresiuni la nivelul toracelui, accidente etc.) pentni întreaga zonă dc nord-vest a Transilvaniei, fară a pierde din vedere numeroasele solicitări din alte zone ale ţării, in . condiţiile în care materialele utilizate pentru intervenţii provin în totalitate

La Clinica de Chirurgie Cardiacă

din import, este necesar de precizat câ bolnavii nu plătesc nici un leu, costurile fiind suportate integral de Ministerul Sănătăţii.

Pornind dcvaici, interlocutorul nostru-este dc părere câ numai un sistem dc asigurări sociale viabil ar putea aduce asistenţa medicală dc la npija nivclpl celui din vest, dar, oricum, punerea pc picioare a unui astfel 3e angrenaj poate dura încă cel puţin 3 - 4 ani.. Pentru practica de asistenţă medicală, pregătirea urmaşilor constituie o

obligaţie a oricărei clinici universitare - adevăr îmbrăţişat de colectivul clinicii condusă de dr. Bârsan. Şi aceasta se.realizează prin cursuri postuniversitare, prin crearea unor reţele foarte bune de specialişti în teritoriu, fie ei chirurgi sau cardiologi, în stare să stâpînească diagnosticarea precoce, tratamente adecvate, urmărirea postoperatorie a bolnavilor. Pregătirea studenţilor din anii mari are, de aceea, în yedere familiarizarea acestora cu cardiologia modernă şi exigenţele acesteia, cu tehnicile noi de diagnostic şi tratament, inclusiv prin intermediul activităţii de cercetare desfăşurate îri clinică. Se află în pregătire Ia 10 secundari d e ' chirurgie cardiovasculară, alţi 6 de anestizie-ţerapie intensivă; cercul ştiinţific studenţesc îşi desfăşoară activitatea în clinică şi în baza de cercetare a U.M.F, . * , , : ■

"Dorim să introducem tehnici chirurgicale noi în România, mai ales în -ceea ce priveşte transplantul cardiac, care a devenit astăzi onecesitate a patologiei, foarte mulţi pacienţi avîriid absolută neVoie de aceasta. Nu'esfe un scop în sine, dar ar putea reprezenta un standard al dezvoltării naţiunii. Rezultatele noastre sînt compatibile cu cele din străinătate, efectuarea

!. transplantului fiind, în ceea ce ne priveşte, o chestiune de antrenament., Pentru aceasta va trebui să existe ci politică de donare şi recoltare (de organe - n .n .) , un cadril legislativ adecvat, populaţia va trebui conştientizată în acest sens şi, evident, este nevoie de bani, pentru c i tratamentul postoperator este foarte scump”.

în întreaga lume europeană şi americană, bolile cardiovasculare ocupi primul loc, incidenţa accstora fiind pusă pe seama stress-ului, fumatului şi a unei alimentaţii nccorespunzătoare, ideal fiind ca un centru cum este Clujul să existe la 1,5 -1 milioane de locuitori (cum csteîn vest). La noi fiinţează 4 centre la peste 23 milioane! Inutil să mai facem vreun

.•comentariu pe această temă, decît câ, la Clinica de Chirurgie Cardiacă din C luj-N apoca,cchipă de'înaltă clasă se afl£ în turnul dc veghe pentru VIAŢĂ.

' _____________ l , , i ii

ADEVARULde Ciuj . EVENIMENT sîmbătă-Iuni 25-27 februarie 1995

INEVITABILA TENTATIEa i ) :

Oricc om îşi urmcâza destinul. Aşa c dat şi aşa c bine să se întîmplc.. Văzută dc pccolinelc anilor accastâ împlinire arc pjrea puţine taine dc ascuns. La 40 dc ani ccrcetâtorul fizician Nicolae Dădîrlat îşi rememorează clipele risipite cu folos în fârîmele propriului destin.

-După magnetism a venit o altă ccrcrc.

-In vremea rcspcctivă sc punea problema contruirii dc rcactoare nuclcarc în ţara noastră. Dupi cum toată lumea ştie, am cumpărat dc la canadicni nişte rcactoarc(CANDU-un sis te» vcchi), avantajul pentru noi fiirief că, totuşi, accste rcactoare, lucrau cu uraniu natural şi cu apă grea ca moderator. Apă grea carc putea ii produsă în ţară. Ei, dar n-am . cumpărat chiar tot, în sensul tă o serie dc părţi compomcnte se presupunea că se puteau face In România. Oricum, pretenţiile cratf foarte mari. La IŢIM s-a constifuir un departament, mai pc urmâ uif: colectiv care a lucrat numai pcntnţ contractele dc rcactoarc nucleare. D u p ă . un an de zile, însă,/ contractul a fost îngheţat. Co-' lectivul din care făceam parte" trebuia să realizeze detectori- seleetivi dc rad ia ţie semicon- ductori. O treabă cu două tăi;uri, pentru c i dctectarca pierderilor de apă grea din reactor erau detectori dc plumb, sclcn. Aceşti detectori erau sub embargou, pentru că erau folosiţi de m ilitari pentru

Urmărirea avioanelor. Corectarea în acest domeniu a fost destul dc grea pentru noi. în primul rînd, pentru că nu aveam nici un fel de informaţii în accst domeniu.

-Aţi reuşit pînă la urmă? 1-Da. însă a trecut mult timp

pînă am ajuns la anumite perfor­manţe. Experienţa pe carc am acumulat-o în cadrul studiului acestor detectori ne-a permis să extindem treaba pentru detectori piroclectricr. In cadrul colec­tivului am realizat o scrie de dctcctori pentru radiaţia laser, pe bază dc contract. Pentru con­tribuţiile aduse în detecţia radiaţiei în domeniul ultraviolet,

. vizibil şi in'fraroşu, am luat chiar premiul Academiei Române, împreună cu colegii Mihai Chirtoc, Rodica Gândea şi Petre Pnmeanu. Ulterior ca o aplicaţie a

.acestor cunoştinţe în cadru detecţiei radiaţiei am dezvoltat, ca să nu zic chiar inventat, tehnica fototermicâ. Sigur, aceste tehnici aii apărut mult mai devreme, cînd Graham Bell pe care-1 cunoaşte toată lumea, încercînd sâ facă un experiment în laboratorul lui, a constat că atunci cînd lumina solară cade pe o celulă, se aude - zgomot. Imediat i-a spus asisten­tului: Hey man ! I think, i hear the light.(Omule, am impresia că aud lumină). După această primă experienţă fototermicâ toate lucrurile au murit, fiind aceste tehnici au nevoie de detectori speciali şi de laseri.

-In c id e n t în apropierea Casei A lb e

■ Un autobuz turistic a fost -cuprins luni de flăcări, în apropierea Casei Albe, informează agenţiile France Prcsse şi ITAR- TASS. Incidentul s-a produs în faţa

; reşedinţei pentru oaspeţi "Blair* House", în timp cc.autobuzul, plin cu excursionişti, făcca turul oraşului. Conform declaraţiilor unor-martori oculari, pasagerii au reuşit să părăsească autocarul

. înainte ca acesta să fie "înghiţit" dc flăcările înalte dc peste şase metri. Brigăzile dc pompieri sosite imediat la faţa locului au reuşit sâ stingă repede focul. Politia locală a afirm at că nu ar exista nici o legătură între accst incendiu şi o

'eventuală manevră împotriva- Casei Albe. ■ •

CE SE ASCUNDE ÎN SINAGOGĂ?

30 obiecte de artă şi dc cult, valorînd 5 milioane dc dolari, „ fo ra te în decembrie 1993 din m uzeul .s inagog ii din Budapesta, au fos regăsite la Bucureşti, transmite AFP citînd un post de radio ungar, care m enţionează că deţine in fo rm aţia respectivă de la.

. poliţia română. Postul de radio a precizat câ obiectele de aur şi argint, datînd din secolele 17,18 • şi 19, au fost readuse în Ungaria anul trecut. Trei persoaney doi cetăţeni români şi unul austriac - au fost a re sta ţi de po liţia ungară , rom ână, austriacă şi israeliană.

ZIUA PROTECŢIEI CIVILELa 28 februarie 1933, prin înaltul

' Decret Regal n r.468 ,se aprobă > .•"Regulamentul apărării pasive, contra atacurilor aeriene” , act prin carc s- a legiferat înfiinţarea Apărării Pasive, care ulterior a primit- denumirea de Apărare Locală Antiaeriană (1952), Apărare Civilă (1978), iar după Legea apărării naţionale din 1994 - Protecţie Civilă,1 în concordanţă cu uzanţele dreptului internaţional umanitar.

Actuala perioadă de tranziţie ne găseşte din nou într-o restructurare - continuă, într- o căutare şi finalizare, sperăm, mai bună, a identităţii noastre şi care de fapt trebuje să asigure cadrul juridic şi tehnic pentru ca în mod real(ist) şi oportun pregătirea de protecţie civilă a teritoriului, economiei şi populaţieix să (re)devină realmente o politică de stat. ■

-Acţiunile şi măsurile de protecţie civilă din judeţul Cluj sînt într-un curs ascendent, tot mai vizibil în ultimii doi ani, cînd Prefectura,. Consiliul judeţean, Consiliile locale ( în special CIuj-Napoca şi Huedin) lc-au înţeles şi susţinut concret, cu evidenţierea clară că fără anumite eforturi financiare (şi nu numai) nu

se poate realiza. ,Întîmpinăm Ziua Protecţiei Civile

din România (28 februarie) şi Ziua Mondială a Protecţiei Civile (1 Martie) cU speranţe legate de o legislaţie actuală, căreia să-i vină totuşi, momentul adoptării, de dezvoltarea forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie ancorate în concret şi realism. '

Ne exprimăm întreaga gra­titudine şi sentimente sinccre de preţuire faţă de toate instituţiile cu

- care colaborăm într-un mod fruc­tuos pentru realizarea misiunilor noastre": Prefectura, Consiliul judeţean ,' Consiliile . locale, Comandamentul Armatei a 4-a Transilvania şi unităţile subordonate din judeţ, Comandamentul militar teritorial CIuj-Napoca şi Centrul Militar judeţean Cluj, Staţia de salvare Cluj; Inspectoratul judeţean- de poliţie, Filiala Cluj a Crucii Roşii, Brigada şi Batalionul de jandarmi, Grupul judeţean de pompieri şi alte servicii publice, instituţii şi agenţi economici pe care spaţiul nu ne permite să-i nominalizăm. .-V ; ’-.-L

- (^.colonel Ioan SAVIN, şeful Statului major de

apărare civilă judeţean Cluj

Pagină realizată de Radu Vida

O GEANTA DE BANI

'■ P o liţia a efectuat o spectaculoasă descindere la M otelul ‘ "Coroana” (Tureni). O ceartă între clienţi â dus la altercaţii, personalul chemînd poliţia. In principal, se pare că a fost vorba despre faptul că unuia dintre com eseni i s-a furat o geantă diplomatică. Omul susţine că în geantă erau 21.000.000 lei. Nici personalul de la ”Danubius”*şi nici poliţia nu s -a arătat dispusă să ofere detalii. „ .

i t v « 4 2 » c / i e e n i z i N A A o u t v a e u a 6 0 0 t £ iU T I f U k

Y A r -

PREMIUM

' V > r----- fTV

/ /

Chiar şi în instituţii serioase, cu prestigiu şi autoritate recunoscute, sc petrec evenimente pc care greu

‘ni le putem imagina. Şi ca să nu fim "acuzaţi” dc improvizaţii sau născociri facem trimitere la cazul judiciar soluţionat dc Tribunalul Cluj prin sentinţa nr.219. Este vorba dc Zirbo Teodor, clcctro- mccanic Ia Dircc{ia dc Tclccomu- picaţii din CIuj-Napoca carc, lăsînd să sc crcadâ câ arc influenţă asupra funcţionarilor abilitaţi să aprobe instalarea posturilor, tclcfonicc, a pretins şi primit pentru sine, 200.000 Ici dc la Cristca Mariana 250.000 Ici dc la Pitic Mihai şi 250.000 dc la Zahan Petru. In total a încasat pc nedrept suma dc 700.000 Ici. Legea sc exprimă cu privire la accstc fapte, în termeni foarte limpezi; primirea ori prctindcrca dc bani sau alte

foloase, ori acccptarca dc promi­siuni, dc daruri, dircct sau indircct, pentru sine ori pentru altul, sâvîrşită dc o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă câ arc influenţă asupra unui, funcţionar sau alt salariat, pentru a-1 determina să facă

concursului real dc infracţiuni, fără să sc recurgă la sporul dc pedeapsă, în sentinţă sînt relevate însă elemente dc cchilibru care să justifîcc'minimum dc pedeapsă la carc instanţa s-a oprit.; deşi pun- ; ctcază că i-a apaţinut în exclusivitate^

A CINE SI-A PIERDUT ÎNCREDEREA n u m a i

ARE CE PIERDE ;ori sâ nu facă un act cc intră în atributiunilc sale dc scrviciu,' constituic trafic dc influentă şi sc pedepseşte cu închisoare dc la 2-7 ani. Constatînd câ inculpatul a săvîrşit trei infracţiuni inainte dc a fi condamnat pentru vreuna din ele, tribunalul i-a aplicat tratamentul

iniţiativa în comiterea infracţiunilor, a primit sume mari şi egale, remarcă în acclaşi timp, sinceritatea de carc a> dat dovadă pc tot parcusul proce­sului penal, faptul câ a restituit sumele încasate, a lucrat în acea unitate 25 dc ani, bucurîndu-se de aprccicri poiîtivc , iar din 1991

sufere de o boală a aparatului re­nal. Tendinţa de îmbogăţire fară muncă, inducerea în eroare, falsul şi uzul de fals, au devenit din.pă­cate practici curente. Este totuşi de neînţeles, cum de se mai află oa­meni, care iau de bun tot Ce li sc spune, au încredere în indivizi pe care nu-i cunosc şi de care nu. depinde rezolvarea problemelor care-i interesează. Influenta de care sc prevalează este de cele mai multe ori, fictivă, invpntatâ sau nâscocităr Aşa se întîmplă întot­deauna'cînd sîn t ocolite căile legale, procedurile obişnuite de lucru.

Zirbo T. a fost condamnat la trei pedepse de cîte 2 ani închisoare, adică minimum prevăzut de lege. A fost privat de libertate, dar ose­bit de'asta, şi-a pierdut încrederea şi onoarea. - *- Jurist ION GHRCIOIlj

Autoturisme importate de la DAEWOONivaltofţiuni

GL

GL

CV.manuală

C.V.manuală

C.V.

oondKonatC.V.

TOTAL

Roşu

‘ 90

30

16S

302

Alb

75

25

138

13

251

Albaat

60

20

110

10

200

Verde

30

10

55

100

Negru

30

10

52

97

Be)

Vttt

1. Prima comandă:- model: CIELO motor 1,4 MPISOHC ; -cantitate: l.OOOunităţi- nivel echipare: GL/GLE- opţiune / culoare caroserie.

- CIELO TO TA L: 997 UNITĂŢI- ESPERO 1,8 C D C .V . manuală:autoturism pentru test(lk

PENTRU OCHIUL, SUFLETUL SI, SPERAM, BUZUNARUL

DUMNEAVOASTRĂ0...nă!ucâ de 2+2 locuri, 4,30 m. lungime, cu motorul V6 şi

Acesta este noul MITSUBISHI FTO. Am oftat şi după variantele I?1 Celica şi Nissan 200 Sx, ca să nu mai pomenim decît pe cei maip®'* concurenţi de pe piaţa japoneză. Cînd însă e vorba de FTO wP neapărat la o gamă sub 3000 GT şi admisie variabilă MIVEC.

PORNESTE-TE LA DRUM DAR NU ÎNAINTE DE..

(SFATURI OFERITE DE DL. MARINEL RUSU, MECA!»AUTO LA SERVICE RENAULT CLUJ-FELEAQ

Tot româno’ se pricepe Ia motoare, puţini sînt însă cei c»refii* repare nn motor. De aceea primul sfat a r fi să nn se bage »ioe* j nn se pricepe. I

Al doilea sfat se referă strict la deţinătorii de Renault-*ri;b^ defecţiune snnaţi la telefonul celni mai apropiat Service Remi^ maşina e pe injecţie nu puneţi mina sub nici o formă! S-srP1®1 regretaţi. Dacă e vorba de maşini clasice însă, nn vă poniţll**1 fă ră : o bobină de inducţie, un set de platini, nn condensator,«• ** de delco, an plătitor de benzină pentru carburator, o cnresde^ lator, un set de bujii. Dacă-şi învăţaţi să schimbaţi piesele** menţionate nn veţi avea probleme. Orice altă defecţiune de unui mecanic anto...adevărat.

T u tu ro r’şoferilor ie doresc cît mai puţine astfel de litM*1 DRUM BUN.

sîmbătă - luni, 2 5 - 2 7 februarie 1995 P U B L IC IT A T EADEVĂRULt /e C lui

Prin magazinul nostru de pe str. Dorobanţilor nr.48, vă anunţăREDUCEREA CU 3 0 % a preţurilor la

Î n c ă l ţ ă m i n t e copii, fe m e i, b ă rb a p , cu ocazia închideri sezonului rece. ^

O f e r i ţ i p e r s o a n e lo r d r a g i I I m a r i l f O r v Lnd m a g a z in u l n o s tru c a r e v ă p u n e la

marfă din GERM ANIA: tricouri, pantaloni, dresuri, lenjerie, articole pentru copii.' „ PR EŢ U R I FO ARTE A C C ES IB ILE .

Firma "Sident" vă mai poate oferi eri-gros aproape orice produs de pe piaţa germană ! Penaţii pe strada Dorobanţilor nr. 48. (238567) . , ■

OCAZIE UNICA!SC CLUJVâ aşteaptă cu drag în perioada

21 febr.-3 martie în magazinele de pe str. Paris 133 si Eroilor 41.

Î M I

^ R ed u ic rc* c l e T p r e W e ^ O ^

[Str. Cîmpului 110"]J s L m * Q î i__ J

% K A N T O R ' C O N F E X I M S'confpctionca/j:'*^ r

H U S E_______interioare si exterioare pt. orice tip de autoturism;e a s s a ptautocam ioane şi remorci (din material de import,

sistemTim. I lU*ll JH Recondiţionăm PRELATE AUTO (RAPID)OFERIMSERVICIIDECflUTATEŞIPROMPTITUDIIUE^S

S .C .A S T O R IA S E R V IC I I S.R.L.C tu r - A n p o c n . S tr . H o re a n r .3 . o r g a n ix e a x ăM J N T I , B A N C H E T E , R E C E P Ţ U ,

l a p r e ţ u r i d e o s e b i t , d c a v a n t a j o a s e . P e n t r u r e x e r v ă r i a d r e s a ţ i - v ă l a

t e l e f o n 1 3 0 1 6 6 . (238568) ~

i r r Y / t f P â X g . Z X .distribuitor autorizat P U M A

în c o la b o ra re c u _ _ ^ 'S .C . C E N T R A L S .A .

M flG flZ IN U L U N IV € ftS n L N ftP O C fî

a n u n ţ ă d e s c h id e r e a u n u l r a io n s p e c ia l i z a t ’d e î n c ă l ţ ă m i n t e

P U M A .

V ă a ş t e p t ă m s ă d e v e n i ţ i c l ie n ţ i i n o ş t r i i 1P U M A » » |I M A IM IM A L a j M j y L a w a K ’m H H a m a K

1 S.C. A S T O R IA S E R V IC I I S .R .L . 'Cluj-napoca, S t r . H orea n r .3 , o f e r ă

servicii d e S P Ă L A T , A P R E T A T ,C i lC A T p e n t r u s o c i e t ă ţ i c o m e r c i a l e l atarife fo a r te avantajoase. S u n a ţi la

; t e l . 1 3 0 1 6 6 (238568)I - - ___________ ;_________________________ /

SSaeiSSiS' c r* V I

asy - i ^ 7............... ■ ................-

J S M K

SOCIETATEA DE VALORI MOBILIAREs.c. "ACŢIONARUL" s ir; r r. ^

W iu l în Ciuj-Napoca, sfr. Gh. Doja nr.10. Telefon: 1Î2207, fax: 197264

fe următoarele servicii:Intermediază cumpărarea şi vînzarea de certificate de proprietate

Biuni ' / \ y ^ ... ;^Asigură consultanţă de specialitate. în acest sens organizează, la

* ? şi cursuri privind - -• PIAJA Df CAPITAL Şl BURSA DE VALORI

^Pregăteşte şi efectuează, la cerere, oferte publice de vînzare de ^pentru societăţile comerciale care se privatizează ;©Pregăteşte şi efectuează, la cerere, oferte publice de cumpărare de1

^ pentru societăţile care doresc preluarea controlului asupra unei

PROGRAM 8-16. (291459)

cu sediul în Ciuj-Napoca, C-lea Dorobanţilor nr.32, anunţă

LICITAŢIE pentru închirierea unor spaţii:

Hjg în C aleaD orobanţilor n r.32 , birouri şi magazii în sup rafaţă to ta lă de 575 mp; 0 în in c in ta G A R A J D EA LU L S T E R P d in s tr . Bucium f.n . b irou ş i h a lă în su p ra fa ţă to ta lă de 2 9 0 m p;§ îh o ra ş H ued in , s t r . Z o rilo r n r.2 1 , b iro u ri ş i m agazii în su p ra fa ţă to ta lă de 3 5 0 m p.

Licitaţia este deschisă şi va avea loc în data de 10.03.1995 la sediul societăţii din Calea

Dorobanţilor nr.32, la ora 10.Informaţii suplimentare la tel. 195430 (238558} •

r ~ —| IIU C H IR IEM :

•• • • iCURSURI INTENSIVE DE LIM BA:

I "II V IN D EM : I

- SPAŢII de producţie sau depozitare

organizeaza *£ FIRMA BRITANIA S.R .L., începînd din

* 'Vifo,1 1 .'0rrnaţii şi înscrieri: 2 şi 3 m artie, orele 10-12 şi • I călcat textile

13martie 1995 cu durata de 4 săptămîni. • ■mm a M ■ ■ A ®

I I

■ I| - SOBĂ TERACOTĂ |I - M OBILIER pentru producţie (rafturi, mese, I I scaune) II - CENTRIFUGA pentru stors textile şi piei I.

Preţ: 25.000 lei. ICALANDRU cu rezistenţă electrică pentru

ia adresa: B-dul Nicolae Titulescu (PATA) * « 163.BI. 23, ap. 28, sc. II; tel.: 156221. I

' Se eliberează adeverinţe de absolvire. •

I ŢEVI PVC <> 70

, (23B573)**• i

Pentru prima dată în Ciuj-Napoca s-a deschisPAVILIONUL EX PO ZITIO NA L CU

VÂNZARE PER M A N EN TĂ

Producători şi en-gros-işti, doriţi sa vă deschideţi noipuncte de vânzare a mărfurilor? : pr

BURSA TRANSILVANĂ vă stă la dispoziţie, te Nu rataţi ocazia! • 85

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e : te l: 193247,193291

Societatea comercială" A R M A T U R A ” s . a . ,

Ciuj-Napoca, str. Gării nr.19, organizează , concurs în data de 9 martie 1995, ora 8,

pentru ocuparea unui posţ de .

I - pentru activitatea de preţuri.

Informaţii suplimentare, se pot primi la sediul societăţii sau la tel. 132737'

int. 175. (238555}

. C . . T € I -

Ciuj-Napoca, str'. Tineretului nr.2 vinde prin LICITAŢIE PUBLICĂ, :

la sediul unităţii, între orele 10-12 af i e c ă r e i tJOI'.

- materiale de constructii si instalatii* » ■ f- mijloace fixe de mică mecanizare -

şi piese de schimb.Vinde p rin licitaţie publică saii închiriază:

- locomotivă LDH - 700 - vagoane tip E.s.o.s.

- containere tip coamăRelaţii suplimentare la tel. 146038; 142966; 142077;

142628. (238570) '

IN TERN ATIO N AL JLANGUAGE SCHOOL s tr . C lin ic ilo r n r. 18, te l: 19-08-16

‘ Cursuri intensive pentru adu lţi şl copil*

ENGLEZĂ GERMANĂ OLANDEZĂM AGHIARĂ JA PO N EZĂ ITALIANĂ

*TEACHER TRAINING COURSE - curs de pedagogie p t. te i care doresc să devină

profesori de lim ba engleză - prim a etapă 150 ore, te s t în 22 m artie

înscrieri începând cu 1 martie, zilnic între 10-1R

■ - - - - - - - |l Informaţii la telefon: 116863 şi 111294 I

’ î . (238553) ^

(\ II CASA DE EDITURĂ

z i a r i n d e p e n d e n t

I N A T E N T I A A G E N Ţ I L O

E C O N O M I C I I !J:

Doriţi ca produsele unităţii d-voastră să fie prezentate în reclame executate computerizat ?

Adresaţi-vă, cu încredere, sectorului PUBLICITATE . al ziarului nostru si veti fi serviţi ireproşabil. CALITATE, PROMPTITUDINE şi RAPIDITATE în execuţia comenzilor sînt atributele serviciilor

noastre !Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8 - 16 la sediul redacţiei,

str. Napoca nr. 16.

ADEVĂRULe fe Clui' . ■ ’ P U B L IC IT A T E sîmbătă - Juni, 25 - 2 7 februarie 1995

M . m o l d o v a n & i © « . $ N <

angajează '

. - . C O N F E C Ţ I O N E R E J

pt. M AŞIN I INDUSTRIALE şi vinde M AŞIN I DE CUSUT SUPER, PRESĂ DE CĂLCAT ROTATIVĂ şi FERM OARE PLASTIC DETAŞABILE 40 70 cm. rSelecţia candidateor are loc LUNI 2 7 ş i MARŢI 2 8 .0 2 .9 5 în str. Galaxiei nr.4 între orele 10-18.* (238572]

s . c . V IT A D U L C S S . A .

o rg an iz eaz ă lic ita ţ ie p e n tru a so c ie re în >ve d e re a d e s fă ş u ră r ii de a c t iv ită ţ i de

p ro d u c ţie , p recu m ş i u în z ă r î ş i în c h ir ie r i d e m ijlo ace fixe. L ic ita ţ ii) va a v e a lo c în d a ta de 6 .0 3 .1 9 9 5 o ra 9 ,

la sed iu ! s o c ie tă ţ ii din s t r . lu liu M a n iu n r .3 4 . ( 2 3 8 5 7 5 )

C O N S IL IU L L O C A L Ă L M U N IC IP IU L U I C LU J-N A PO C A

anunţă concurs pe data de 14 MARTIE,. orele 9 pentru ocuparea următoarelor

posturi vacante:

1. B IRO U L D O M EN IU L PU B L IC' - şef birou - un post . y '

Condiţii: bărbat, inginer constructor2. SER V IC IU A D M IN ISTRA Ţ IE LOCALA

inspector - un post- condiţii - studii medii • ^~ - inspector - un post- condiţiiL studii medii, curs operare

■ ' ' calculator3. SER V IC IU JU R ID IC

. - consilier juridic - un post- condiţii - studii superioare juridice4 . B IR O U L SĂ N Ă T A T E, C U LTU RĂ , P R O T EC Ţ IE SO C IA LA

- inspector specialitate - un post- condiţii- studii superioare profil uman -5 . S E R V IC IU L EV ID EN Ţ Ă IM O B IL E

- şef serviciu - un post- condiţii - inginer constructor, economist, jurist

6 . S E R V IC IU L A D M IN IS T R A R E S P A Ţ II C U A LT Ă D EST IN A Ţ IE

- inspector - un post- condiţii- studii medii ■ y - : ,7 . S E R V IC IU L A U T O R IZA Ţ II A C T IV . C O M ER C IA LE ■

\ - inspector specialitate - un post- condiţii - studii superioare economice

Cei interesaţi vor depune dosarul la Biroul ■ personal, camera 30, pînă la data de

1 0 martie 1 9 9 5 ;

Dosarul va cuprinde:- cerere de înscriere la concurs; •- copie după actul de studii;- \

■ - declaraţie scrisă din care să rezulte că jiu a fost condamnat şi că nu se află în cercetări la ora actuală;

- curriculum vitae;, - recomandare de la ultimul loc de muncă;' - adeverinţă medicală din care rezultă că este

apt pentru angajare. .

Relaţii suplimentare la Biroul personal - camera 30, telefon 196030 interior 174. ' '

s.c. "T U R IS M T R A N S IL V A N IA " s . a Cluj, cu sediul-în Cluj-Napoca, P-ţa Unirii nr. 10; organizează fe sediu sau la data de 2 7 .0 3 .1 S 3 5 , o ra 1 0 , lic ita ţie d e s c h is ă c u s t r ig a r e , cohform Legii nr.58/1991-si

Hqtărîrilor Guvernului nr.634/1991, 758/1991, 545/1992 pentru vînzarea activului . 'CO M PLEX CABAN E VA LEA D RĂGANULUI

Adresa activului Obiect de activitate Preţde pornire a licitaţie) rniojCorn. Poieni, sat; Valea ' Calare şi alimentaţie v . 1 . 3 0 2 . 0 6 0 - din careDrăganului, jud.Cluj publică pentru turism ' 365.000 - clădiri (3)

■ Dosarul de: prezentare şi condiţiile de participare la licitaţie-pot-‘ft:procurate,:cont^^sŞIŞftefîfiiîSB data 27.02.1995 de la sediul societăţii, ZILNIC, între orele .8,00 -15,00. • ,

- Alte relaţii se pot obţine la telefon 112061, dl. Roman Marcel.- Taxa de participare la licitaţie: 50.000 lei; - Garanţia de participare la licitaţie este de 10% din preţul de porriţ

şi se achită'în,contul nr.; 4001683900209, deschis lâ B.R.D. Cluj, cu 5 zile înaintea licitaţiei. Pentru teren în şuprafe- de 38.098,5 mp societatea dispune de certificatul de atestare a dreptului de'proprietate cf, HG-834/1991 şi sevinie 'odată cu clădirile. ’Z': '' _ ’ - ■

Lâ etapa I pot participa numarpersoane fizice sau juridice .române. în caz de neadjudecare la.prima etapălS organizează etapa a ll-a,i la data de 12,04.1995, ora 10. Dacă nici la etapa a ll-a activul nu se va adjudeca, licitaţia se reia la data de 18.04.1995, ora 10. (238577) ' ; ' • '

IN ATENŢIA CELOR CARE SOLICITĂ SERVICIILENOASTRE LA "M ICA PUBLICITATE" !

• Pentru evitarea aglomerărilor la ghişeele noastre şi operativitate în servirea solicitanţilor vă adresăm următoarele rugăminp;• Scrieţi corect, cu MAJUSCULE, textul anunţurilor, cîte o literă Tn fiecare pătrăţel din formular v.• în primul rind din formular lăsati libere primele două pătrăţele (formula de aliniat] • ' • -

. • Vă rugăm să solicitaţi, pentru viză, textuîcomputerizatşi iscăliţi ■ chitanţa de achitare a costului anunţului •• Subliniaţi cînd doriţi ca anunţul să apară în chenar• Ghişeele noastre vă stau la dispoziţie între orele 8 - 1 6 .• Pentru diverge informaţii apelaţi la telefonul 117304. ,

S.C . S ER V A G R O M EC S.A. Clujstr. Tineretului, nr.59

Anunţă pierderea cărţii de identitate nr. A 0464741 de la Tractorul U 640.

O declarăm nulă. - - ' (238576)

I N T E R N A T I O N A L

B O S C H reprezintă o noţiune universală pentru descrierea unei game foarte largi de produse din domeniul echipamentelor electrice şi electronice pentru camioane, pentru hidraulică şi pneumatică, echipamente industriale, pentru comunicaţii publice, private şi

mobile, .tehnică medicală şi electronică de-întreţinere, aparatură electrică şi de uz casnic, tehnică de ' filme şi termotehnică. în prezent sîntem interesaţi în angajarea unui: . '•

REPREZENTANT COMERCIAL

Echipamente electrice Zona de nord a României

C a n d id a tu l id ea l v a a vea :- experienţă în domeniul vînzărilor;- interes pentru domeniul tehnic;

; * ' - disponibilitate de a călători;; . - cunoştinţe temeinice de limba germană. .

P e n tru a c e a s tă p oz iţie re sp o n s a b ilită ţile D vs . v o r fi u rm ă to a re le :' v - identificarea şi contactarea potenţialilor clienţi; '

- -stabilirea echipamentelor necesare clienţilor şi iniţierea contractelor;- , - acordarea consultanţei tehnice şi comerciale clienţilor; . ’

- organizarea de prezentări ale produselor în faţa clienţilor. -

Se oferă pregătire la sediul din Bucureşti a l companiei, un loc de muncă stabil, . salariu atractiv ş i com pensaţii stim ulative, automobil pentru uz de serviciu

N şi personal, precum şi perspectiva prom ovării într-o companie de succes.

Vă rugăm să trim iteţi'solicitarea Dvs. însoţită de un Curriculum Vitae şi o fotografie pe adresa consultantului nostru în domeniul selecţiei ş i recrutării de personal:

HILL INTERNATIONAL ROMANIA * ; P.O. BO X 42-76

BU C U R EŞT I TEL/FA X: 0.1/312 52 44

AUSTRIA BELGIUM BULGARIA CIS CR POLAND ROMÂNIA

CROAŢIA FRANCE GERMANY HUrJG-’ SERBIA SLOVENIA SR

_____________

m s îm b ă tă - l u n i , 2 5 - 2 7 f e b r u a r i e 1 9 9 5 PUBLICITATE ADEVĂRULDE CLUJ

0 ^ 9 57 15 _ ^gemtie IMOBILIARA

Q k î u m p ă r ă r i v Î n c h i r i e r i tfHlMB-CONTRACTE- jJjtÂBULĂRI ACTE rEGIM URGENŢĂ-

t URGENTĂ

S o c ie ta te C o m e r c ia lă FINANCIARĂ PE

■ ^ACŢIUNI,;; / oferă posibilitatea

■ persoanelor fizice să ! investească pe bază de

CONTRACT ÎN AFACERI SIGURE

Se oferă 10% dobîndă pe lună la investiţiile în lei.

Investiţie'minimă ;‘ 5 milioane lei. Relaţii la tel. 146290 7 ZILNIC orele 10-18.

CONSTRUCŢII - FINISAJE INTERIOARE .

S.C. H a R R IC f tN E S.R.L.-zidării; tencuieli; zugrăveli;

vopsitorii; faianţări; placări gresie;- tablouri electrice; instalaţii :

’ electrice.Tel. 1 5 6 9 0 3 .

KATRIMONIALE

.Dacă eşti tînăr (sub 32 ani), i serios, atrăgător, stilat şi (îl de pretenţios, scrie la CP ; OP 13. (313589) ' • :

V ÎN Z Â R I C U M P Ă R Ă R I

Vind 1300 mp. teren arabil pstrColonia Făget. Relaţii iteL 1544-07 după ora 19ji313625)

• Vînd m aşină de îngheţată p r o d u s "T e h n o fr ig " 3 capete, sta re perfectă şi g h e re tă m e ta l ic ă '12 mp (3/4). Relaţii la tel 12-07-56 sau Calea Turzii nr. 161/Â. (312460)• V înd a p a r ta m e n t 3 Camere; ce n tra l .finisat, mobilat jsi Utilat. Tel 13-61- 38: (312478) ■ '• Vîndrgaraj dc beton din . p r e f a b r ic a te cu Uşi ;< metalice. Telefon 15-3895 după ora 18. (312493) >

ţVînd loc cabană grădină-lâ ^ jakjua. Tel. 140: (313523)

• Vînd livadă. Tel;-17-79-71.m ■ -■ Vînd teren în M ănăştur ’fl mp. Pret convenabil. Tel’. ■!M4. (313546)'Vînd teren constructie ul- atiral. Tel. 14-35-39; : J 7-18- [,'13555) ::' Vind 1700 .mp teren ,.con- die îngrădit în colonia Făget* cameră zi,, ladă fţigori- i. frigider Fram, diverse nia- aconstrucţii. Informaţii tel.3-0, 12-22-98 după orele’ (313576)'Vind grădină în str. Meteor1.(313648)■Vînd 1400 m p teren in­dian s itu a t p e v a r ia n ta aştur-Zorilor; Tel 11-10-21. 169) \ V :• ’ .. ;Cumpăr loc de casă zonă

i Tel 17-38-22. (312383) ;.■1 Vînd teren Calea Turzii şi instrucţie, central. Tel 14- ■39(312395) . :Vînd teren cabane zona

SNegru Beliş. Tel 11-81-59. % )

Iha pămînt arabil de vînzare. închiriat, lîngă Lomb. Tel

“ '1 (312404)1 Vind apartament 4 camere '^finisat şi mobilă Ludi- j&JcL 17-87-77. (314854)'Vind ap a rtam en t cu 2 «mere fin isa t, im ediat J pabil. Str. Mehedinţi nr. •Map. 79, vizibil între

»gel2-21. (315040)' Vînd cas#ă , c u r te , P ină, Alba-Iulia, vad '•fflercial , excepţional, Ediţii deosebite. Tel. 058/ i f e l . (315132)

apartament 2 camere jifter ultracentral (Doro- lnfilor) p e n t ru se d iu H 40.000 DM. Tel. 11- ■S& (31S14Q->

casă şi 1000 mp. situ-, î11 >n str. Beiuşului nr. 8. “formaţii după orele 16.

% 58)J 1,|nd apartament 3 camere j (,|«fort chioşc amenajat,1 ^«camion Volvo 5 1, corn­i i frigorifică. Tel 16-06-

Sl[M2415) . .'ind gheretă din beton.

Jtlcf,[on 15-43-76. (312459)

• Vînd garsonieră şi apar­tament confort. Str. Iuliu Maniu nr. 17ap. 1 (314672) : : ■ :■ • Cumpăr apartam ent zona P afa -C ip a rîu . Tel. 13-50-l'2ţ (3I4.S2S) . , : v '

• Caut de cum părat vilă şi teren situat pe o arteră princi­pală, ’ preferabil Calea Turzii. Telefon 14-23-44. (314913)

• Cumpăr casă. apartament şi teren. Tel'..18-22-22. (314914)•: » Vînd 4 camere etaj 1 zonă' bună Mărăşti; F-cii de Zahăr nr.9 ap. 3 (31495S)

® V în d a p a r ta m e n t cu 4 camere.modilit al. lei. 16^5-28: (314962)" « C u m p ă r a p a r ta m e n t1 2 •camere. Te!. -. 14-72-25 .ora. 16. (314965)::

• .C um păr g a rso n ie ră sau apartament 2 camere. Tel. 12-32- 56. (314968) . :-

• Vînd apartam ent 4 camere,2 băi, etaj 2 din 4, .cărămidă, nou, ultrafinisat,- liber, 22 mii dolari str. Donath.Tel. 18-96-15. (315006) ... ,

• C um păr a p a rtam e n t cu două camere Informaţii tel. 17r 86-65. (315033) : v

• Cum păr spaţiu comercial sau casă cu teren; Tel. 15-20-18. ( 3 1 5 0 4 2 ) . ; . ■

• Vînd casă loc bun. Tel. 13-91-20. (315047).

• Vînd casă amenajată pentru spaţiu comercial, , vad bun în Aghirfiş Fabrici. Tel. 16-37-57 sa u 1 4 -4 3 1 1 . o r e le ‘*17-22. (315050) , • .

• Vînd teren Băişoara zona turistică, curent, apă.Tel. 18-75:: 22 (315051) . j

• V înd 1400 mp te ren ul: tracentral în Dej.-Informaţii str. Jozsef Attila nr. 8, CIuj-Napoca. (315059) : :

• Cumpăr casă cu-grădina în c a r t ie r e le G h e o rg h e n i, A . M ureşanu, Someşeni. Ofer în schimb casă zona hotel Napoca. Variante. Tel: 18-6121. (315069)

. • Vînd apartam ent 2 camere confort în P-ţa Abator. Tel. 11- 82-39. (315076)

• Vînd urgent apartament 4 camere confort I str. Nirajului nr. 20 et H ap. 15. (315083) - -

• Vînd apărtarfient 3 camere confort I cu telefon. Informaţii Calea Fţoreşti nr. 81 bl. V5 sc. II et. 4 ap. 42 zilnic orele 17-19. (315085) ;

• Cumpăr teren 500-600 mp, zona Gheorgheni. Tel. 15-67-61;(315087) ..

Pentru orice persoană : fizică sau juridică

INVEST HOLDING S.A .;; verifică autenticitatea ; :

certificatelor de proprietate,. vinde, cumpără,

intermediază şi : administrează certificate de• proprietate, acţiuni, obligaţiuni şi alte hîrtii de

valoare. Str. Măcinului nr.24■ telefon 191903.

‘ • Vînd apartament 3 camere confort m ărit din BCA, Infor­maţii str. M ănăştur nr. 107 bl: G7

, ap. 17 . (315091) „ r ' • Vînd casă cu grădină cartier ■A. :■ M ureşanu. Tel. 14-91-27.(315093)

... • Bătrîn vînd casă particulară cu g ră d in ă . T el. . 14-06-73.(315094)

• Vînd schimb apartament 4 ;camere confort 2 et. 1 cu telefon,M ă n ă ş tu r , T e l. 11 -67 -77 . (315096). . « Vind apartament 3 'cam cre confort I mărit în Mărăşti.' Str. Rovine nr.4 bl. RD3 ap. 2, parter -m ait.'(335102)

'• C u m p ăr - a p a r ta m e n t 2 camere,- bjije,’ zona Gării, Aba--

■ tor,- P-ta Mihai Viteazu. str-.-Bu* cureşti.’ Tel. 13-99-05; (315103).,.; r V V in d g arso n ie ră ,. S tr .

, Ste'phenson 1 -(315112): i ■■ -*„.Vîndr rejviorcă 7 rn/căsuţă

champmg:vagon p? reate cu b - stalatie- electricii, •• pereţi '-betok penUu g ^ a i s.',« " t , ,tv a”e. l'd ,16-97-5u^3J5Ub)

» Vind 3 camere cvin ft î. n san t.* Plopilor. Tel., 13-/)7-23, e r d 2 i2

20. (315120)• V înd garsomeiA linisatâ,

Str. (Ternei nr. 2 ari. 10 zilnic ora 10-2 0 ( 313125)v - * : ; ; •

• Vînd apartament 3 camere central Mărăşti, etaj 2, parchet, telefon. Tel. 18=10-88,, orele 18- 23. (315127).

• C u m p ă r a p a r ta m e n t 4 cam erc în cartier Z o rilo r , şau zona Scortarilor. Tel. 12-36-6i(.315130)

• Vînd casă 3 camere, anexe, apă curentă, canalizare, 1500 mp grădină Localitatea Sînpaul nr. 86, Petrişor Viorel.1 (315137)- • Cumpăr garsonieră, apar-.

tament,: casă, teren. Tel: 11-22- 04; 19-57-15' (304395)-

• V înd garson ieră , ap a r­tament, casă, teren. TeL 19-57- 15; 11-22-04. (304412) ' : ;

• V înd casă cu te r e n în Someşeni. Str. Cantonului nr. 10 A. (313327): ,• C u m p ă r a p a r ta m e n t 2 .

camere Zorilor, în tre Lacuri, M ănăştur ora 10 -17 tel. 13-02-73. (313380) . /

• ' V în d ; g a r s o n ie r ă Gheorgheni str. D etunata nr. 11 ap. 171, 6500 DM. (313470)

• Cumpăr apartament. Ofer10-11 milioane. Tel. 15-46-58. (313473)

• Vînd 2 camere confort 2 fini­sat. Informaţii Str. Gîrbău m . 5 bl. R 10 apt.'76. (313515)

• Vînd apartament 2 camere str. Primăverii nr. 4 bl. S3 Sc. 8 ap. 298.(313575). ............

• Vînd apartam ent confort I,3 camere intrări separate,' tele­fon, str Mehedinţi nr. 63. Infor­maţii tel. î 8-29-60. (3 i3578)

■ • Vînd apartam ent 4 camcrc şi garsonieră Mănăştur. T d . 16- 70-88: (313586)

-• C u m p ăr a p a r ta m e n t 1 c a m e ră , în c a r t ie r Z o r i lo r , Grigorescu, Plopilor. Tel. 18-04-78. (313595) :

.; • Vîiid apartament 2 camere' confort II._Minerva str. Bucegi nr. 8 bl. R2 sc. II ap. 32 et. II. (313599) x

• Vînd apartament 3 camere' şi Ford Şiera neînmatriculabil an

: 1983. Str. Aurel Vlaicu ni:. 27 bl. V17 SC , III ap. 66. (313613) '

• Vînd apartament 4 camere M ănăştur preţ convenabil. Tel.17-97-33. (313619)' • V înd a p a r ta m e n t două Camere-confort II str. Albâc nr.. 17 ap. 29, zilnic 17-19. (313624), • Vînd, închiriez ultracentral gheretă 24 mp. xtr, Cuza Vodă.

J n fo rm a f i i z iln ic s tr . D o ro ­banţilor 113 st. 1 ap; 14'. (313627)

• Cumpăr urgent apartament 2-4 'c a m ere .. Tel.- 14-82.-55. (313630). '> « Vind urgent apartament 3

camcrc la parter; zona Olimpia. T el. 17-90 -41. (313642) ■ !

• Cumpăr garsonieră şi apar­tament 4 căniere Grigorescu. Tel13-02-73 orele 10-17. (312239)

;• • -Vînd apartam en t 3; 4 camere Zorilor şi ultracentral. T cb 13-02-73 o re le '10‘-17V (312240) : ' . f ;-

• Vînd; apartament 2 camere, finisat etaj III, cu lift, TV cablu, în cartierul Gheorgheni (Diana), parţial mobilat (dulap, canapea,2 fotolii, atauaz. masă, etc, aproape noi), .preţ 19 milioane..

; Oferte- serioase. Te! -15-93*46. (312.378)":• / ; ' -'• •'.Gumpâr-iifgenl ’ăpartanient

2 carhcic. Tt'L'13-47-39. (312411V Cu a p ă r - garsonieră-confort

II. Ofer 3,. 5milioane. Tel 16-06- ■89: ■ « 1 .2 4 2 6 ) '.^ , ' : ■■ / ." • cameră, ■ bucătărie,

• cu tie .mică pentru «rivalizare. • Sit. PkîgitttSor iîj -t_,_ore!e 1,7-

.19 1.5124-52) ' ' ',» Vînd v. t grădină.sir.

■Belgrad rir; 23. Vizibil .'sîmbătă-, duminică orele 15-18. Tel 16-82- 41.;(312433): v ' - ;: ;,: • Vînd apartament 2 camere

parter. Str. Lacu Roşu nr. 5, Bl. B2, ap. 32. (312434) : ., - ; • Vînd apartament 2 camere, confort I, Str. Fasteur nr. 44, Bl. 6A,, sc. IV, et. II, ap. 36.după ora 16. (312438) ;

• Vînd apartament 2 camere: ■decom andate. T e l l"5-94-59r(312440) ' - ; . ' : ■ ; î

• V înd sau sch im b a p a r­tam ent 4 camere cu apartament2 camere. Str. Aurel Vlaicu nr. 44, B1.. V16, ap. 99. (312454)' Vînd apartament 3 camere confort II. Tel 17-44-70 (312457)'

• C u m p ă r g a r s o n ie ră în Mărăşti, Tel 14-90-16.' (312464)

• Vînd garaj în Grigorescu. Cumpăr vană fontă emailată. Tel15-98-30 duminică. (312475) ’

• Vînd apartam ent 3 camere zona centrală, parter, pentru utilizări diverst. Tel 13-20-05.(312483) i

! • Vînd apartament 3 camere, piese Opel Record, talon Dacia 1100. Str Mănăştur nr. 103, ap.17. (312485) ;

• V înd. garsonieră şi apar* tam ent zonă bună, finisat. Tel .19-02-81. (312489)

• Cumpăr garsonieră şi apar­tament. Ofer 10-15 milioane. Tel 19-55-50 (312491) .

• V în d 2 c a m e re e ta j I M ănăştur Nord. Tel 17-06-37. (312492) ■

' • Vind casă. Str. Harghita nr. 44, în spate la I. R. A. (312494)

• Cumpăr talon pentru re- . morcă după Aro. Tel. 15-16- 92. (315131)_______ _• Vînd Suzuki înmatriculat. Tel. 1661-35 o rele 9-20. (313604) -• Vînd Oltcit gri metalizat XII. 93 10 000 km. Tel. 18- 85-36. (313605)• Vînd sau schimb tractor : U650 remorcă 3, 5 T, bas­culantă, plug noi cu apar­tament, variante. TeL 15-13-25. (313649) ■ 1• Vînd duze pentru motoare d ie s e l . T el 15-29-85 .

-£ j2 3 1 6 j____ ________ ____• Vînd cabină Rabă dublă, preţ convenabil. Turda, str. Cîmpiei nr. 96. (312445)• Vînd Dacia 1310. Tel 14- 32-91. (312461)

h C O m . . . acum ! tel/fax: 0B4-199527 P râ e m iu m S o f t s.r.l.

• Vînd VW Golf diesel. Tel 14-20-87(312490)

Vînd m aşină de spălat autom ată, marca M iele/ Tel. 18-65-70- (315092)

Vînd dozator Siemens, preţ 950 DM Tel. 18-84-76. (313381) . . .

• Vînd Aro 10 4x4 din 1990, p ret informativ 290(1 I)M. Tel. 17-07-56. (.314693)'® Vînd Oltcit anS9. Tc!. 16-92-2'5. (315072) , ",

• C um păr certificat înm a­triculare Renault 11. Tel. 062/47- '38-90. (315023) . ■■ ' ,

■ • V înd A ro 243, m o ţo r Braşov, an 1993. Tel. 13-14-82; 15-84-93: (315064) •

• Vîild remorcă pen,tru tractor mare Informaţii la tel. 15-83-45 orele 16-20. (315080)

• Vînd Dacia 1100 şi fin. Tele­fon 15-2545: (315098)' . • Vînd Fat Tipo diesel 1989, alb, înmatriculat, 9. 000 DM. Tel.;l l - 8 2 -37. (3151.41)'- '

• Vînd. VW -LT cam ionetă diesel 2,. 8T 2400 cmc'-âjrfabri- Catie 1979 neînmatricUlabil^fe!. 15-53-66. .(3132(52)'*■ - "- 'v ■-"

• Vînd Peugco* !05 i J 14- 23-65>:(313285>

• Vînd Opel K d lt tt 1 14- ■23-65.; (313286)"; ■ ""

• -Vîml' sem ănă toare nouă p o ru m b ,1 sfeclă-- p re ţ 2; 5 inflioâne'neaociabil: Tel. 058/S2-

: 49-22:^ (3)3386)''’ * De •'vînrâre R a bă izotermă

str. Dorobanţilor nr. 1 13 bl. 1.7 ap. «7. (313474); - , ■ ;

» Vind Daci?. 1310 Break 87 fără talon,-.‘stare bună, preţ 3, 5 miiiooane. Iinorm aţii tel. 13-21- ■33. (313512)' ;;■■

• Vînd televizor color nou, video Tpsiba, maşină de spălat automatic,’ Fiat 850 pentru piese. Tel. 1348-67. (313534) ', • Cum păr autoturism neîn­matriculat Tel. 13-18-52 seara. (313537) ' '' ; v -; J

• Cum păr talon Opel Ascona1, 6.S din 81-84. Tel. 18-34-13. (313614) > ■-..r • Cum păr talon Opel Rekord, BMW seria 3 an 79-82 şi vînd piese BMW 520. Tel. 12-98-27:: (313626)

• Vînd autocamion an fabri­c a ţ ie 1994. T e l . 19 -04-40 . (313646) - . ' - '

• Vînd motocicletă IJ cu ataş ieftin, ediţia 1961. Tel. 13-47-37. ,(313647) J ‘, • Vînd remorcă momoax 2, 5 t nouă basculantă de Reghin. Tel15-10-51. (312288)

• Vînd Fiat diesel accidentat, capacitate cilindrică 2500 şi pian scurt. Tel 21-53-98. (312291), :

• Vînd Dacia 1310 TX Break. Str. Aurel Vlaicu nr. 76, între orele 12-18. (312338)

'• C u m p ă r u rg e n t ta lo n Renault 11, Ford Escort, Audi 80, Tel 16-43-42 (312364) .

• Cumpăr capac distribuţie cu pompă ulei la Mitsubishi Colt ca­p a c ita te 1400. T el 15-45-23. (312436) .

• V înd ta lo n F ia t Crom ă tu rb o , an f a b r ic a ţ ie 1989. Comuna Cojocna, str.-ttcpub- lidi nr.'3S, tel 161. (312449) '

• Vînd Dacm 1310 din'iulie : 199.1, preţ av.intajoi. Telefon16-05-91 sau 16-16-12 după orei.,; 20. (312473)

: • Vînd maşină de scris Tri-^ um ph. T el 12-76-54, seara .

‘ (314881) ■■ ■,' • ' ':• Vînd vană m arc 300 mii;

maşină spălat Automatic 275 niii. Tel, 19-18-74. (314947) -

• * Vînd maşină de spălat cu s to r c ă to r . T e l. i6 -6 4 -4 4 . (315022) . ’ • ' • " ,

• Cumpăr cîntar Dctecto nou şi casă de marcat. Tel. 17-09-22.

.(315038)/ '• Vînd copiator Canon. Tel.

19-02-07 (315062) '• Vînd video'nou, garanţie 6 <

luni. Tel. 14-02-68. (315095)• V înd calcu lator AT. 286,

* 1MRAM, m onitor' Ega color. Tel. 12-36-61. (315129)

• V înd m o ară C h ina 180 kg/oră, circular 12 KW; Tel. 19- 25-92. (313487) .' • Vînd maşină de spălat auto­

m atic sigilată. T e l .-18-55-47.. (313548) . ,,

, • V înd Sega. M ega Drive,. anarat (ie sudură italian nou. Tel.

11-76-67. (313570) - V « V în d com bină C D Sdnv."

- 1500 -DM . - T e l. 17-03-08.(31.3582) - • / " ■ -

- • V înd Conainodor. 64 .C P-setofon. T e l. • 1S-67—1 t l ■ (313617) ; , ; ■ ■ . ' -

• .-Vind'.o raasiră dc c;iMat aiHOin:\î!C. T e l. 13- /(.f-67.

,(313641). *~Vînd televizor ,-panasoruc

' color, >■ maşină de cusut Verou- ica. aspirator. -Tel. 14-64-50'. (313651)' :

• .yîad computer cu claviatură IBM XT 286 ţi maşină de cusut Singer Tel 19-17-35.. (312399),;

• Vînd instalaţie satelit. Tele­fon 13-95-38. (312450)

• V în d m o b ilă , - a ra g az , televizor, boiler, frigider,-'ra­diatoare, sobă de cărbuni, sobă

.si cazan. Tel 15-73-28. (312482)• Vînd agregat: frigorife Thermo' Ki ng acţionat de motor Mercedes 1). Tel. 13- 56-32 între orele 18-21 (315124)

Vînd aparat■ încălzit crem- vuşti şi preparat Hot-Dog:'Tel. 17-26-78 (315146) - X ,

. «V înd sobă pe gaz. Tel. 14-23- 65. (313287) .-

• Vînd junkers.pe gaz. Tel. .14-23-65 (313288) ; • ':■ ;• Vînd două bucăţi cazan cu­pru de 150 şi 250 litri. Tel. 15-19- 07. (313538) ;

• . V înd strung de tîmplărie nou. Tel 17-53-86. (312462)

• Vînd colţar cameră de zi Rio, nou Tel. 059/12-36-06; 16-65-57 Cluj. (315090)• C unipăr certificate de pro­p r ie ta te . T el. 17 -8 8 -8 6 / (313135), ' ■• C um păr acţiuni Ursus. Tel 14-62-90. (312142)• C um păr acţiuni Ursus, Dacia Felix Ion Ţiriac. Tel 19-19-03. (312144)• Vînd AsparUiri, zaharină, ciîrat, arome, pentru doza-

i loara. Str. Fortărcţci nr. 3, • tel/fus 19-02-AH. (312413)

J Vînd'.rampâ -usflalk-S de- j aiouldiilă. Tel | rlfjpA o n ÎS.

T S O fc V Â H O rP P « I L I

sîmbătă - luni, 25 - 2 7 februarie 1995

privatizare cu 3 sau 2 camere şi d ife ren ţă .' T el. 14-33-68. (313608)

• Schimb apartam ent 3 camere finisat cu telefon, pod, beci, în Apahida. Tel 23-17-71. (312340)

Î N C H I R I E R I

• Vînd covor persan. Tel.' 13- 24-43. (314882)

• Vînd sufragerie şi dormitor Luxor noi; negociabil. Str.A rtelor nr. 6, tel. 14-42-18.(315082) -

• Vînd 38 mp gresie Italia, lux, negru lustruit. 30. 000 lei/mp. Tel. 14-57-44. (315099)

• Vînd trifoi, fin 25 tone, 100 Iei/kg. Tel. 14-66-59. (315100)

• Vînd coarne cerb. Tel. 17- 03-29. (315110)

• Vînd parfum franţuzesc Loulou, Cacharel. Tel. 14-61- 18. (315118)

• De vînzare cadă pentru duş, «Dau chirie locuinţă. Tel. 11- nouă. Relaţii tel. 15-87-23. 22-04(280186)(315126) • Dau în chirie locuinţă şi

• Vînd excursie Spania. Tel. spaţiu comercial. Tel. 19-03-84. 16-2973. (313383) ' - (314915)

• Vînd pat Bonanza de o per- • Ofer spre închiriere spaţiu soană, 300 000 lei. Tel. 19-82-48. demisol 20 mp în cartier A. (313488) , Mureşanu. Informaţii tel. 14-91-

• Vînd pui Setter irlandez cu 87. (315053)pedigree. Tel. 18-66-92 după • închiriez garaj sub bloc, str. masă. (313557) Iugoslaviei. Tel. 15-67-61

• Dau în chirie locuinţă şi spaţiu comercial. Tel. 15- 32-45. (314800)• Ofer gazdft. Tel.18-91-04. (315115) ______

• Caut de închiriat apar­tament 2 camere zona Pata, C ipariu . Tel. 1447-98.(313611)

Profesoară, caut de închiriat garsonieră zona Gheorgheni sau împreju­rim i. Tel. 14-00-80. (313618)• Căutăm pentru închiriat apartament cu 2-3 camere, mobilat, telefon, frigider. Tel. 17-51-40. (313636)■ Caut pentru închiriat spaţiu comercial. Tel 15-84- 31. (312332)• Caut de închiriat 1-3 camere. Ofer 80-150 mii leir Tel 15-49-47. (312380)• Caut urgent de închiriat apartament cu 2 camere în , zona Grigorescu. Tel 18-64-16 în tre orele 16-21. (312412) -

• Transport ,în Germania, zona Bonn trei persone în data de04. 03. 1995. Tel. 13-20-83. (315147)

• Ţin evidenţă contabilă pe calculator. Tel. .12-02-36 după masă şi 16-01-18. (313267)

• în clipele grele, rămînînd fără tot ce am agonisit o viaţă, rog pe oamenii de credinţă, în­treprinzători mici şi mari, a mă ajuta a-mi lua o locuinţă. Banii pot fi depuşi în contul 20003 CEC Cluj. (312443)

• Iau persoană în vîrsă în în­grijire în schimbul apartamentu­lui. Tel 17-44-70. (312456)

• Student la matematică an. V, meditez matematică. Tel 16-72- 28. (312465)

• Meditez copii clasele I-VIII la matematică şi gramatică. Tel17-0,4-39 între orele 18-20.312477)

• Firma Software angajează analişti şi programatori. Tel 14- 47-80(311865)

• Societatea de Informatică "Compas" SRL angajează analişti şi programatori. Tel 11-61-35. (312210)

• Executăm instalaţii încălziri centrale, zugrăveli. Tel 15-30-67. (312343) '

• Vînd urgent SRL. Tel 16-32- 76. (312354) ,

• D oriţi un cred it fără dobîndă! Contactaţi-ne la sediul firmei din str. Paris nr. 12, ap. 2, tel 11-68-43 orele 10-16. (312374)

• Vînd societate SRL. Teî 15-21-08. (312390)

P I E R D E R I

• Vînd avantajos mobilă Băiţa nouă culoare deschisă. Tel. 19-92-58. (313592) \

• Cum păr vană ,şi colţar b u că tă rie . T el. 13-15-33.(313602)

• Vînd pui ciobănesc german. In fo rm aţii tel. 17-:79-90.(313603)

• Vînd balast şi mozaic. Str. Croitorilor-nr. 4. Tel. 13-15-33. (313606) .

• Vînd rochie m ireasă mărimea 4244 model deosebit. Tel. 17-51-65. (313634)

• Vînd cuier din lemn. Tel.18-57-62(313639)

• Vînd dulap 2 uşi, canapea, fotolii măsuţă, cuier, masă, tabureţi, toate noi. Str. Doro­banţilor 102 ap. 51. (313645)

• Cumpăr, la preţuri avanta­joase, acţiuni Ursus. Tel 15-69- 64. (312140)

• Vînd masă biliard. Tel 14-18-88. (312306) y

• Vînd 2 fotolii şi 2 mese nuc. Inform aţii la tel 15-14-91.(312393)

• Vînd mobilă sufragerie. Zil­nic str. Ialomiţei nr. 15, ap. 25.(312394).

• Vînd 25 tone fin. Tel 12-20- 48. (312431) :

• Vînd corp mobilă antică cu

(315088)• Dau în chirie apartament

G rigorescu. Tel. 18-84-03. (315106)

• Dau în chirie spaţiu în zonă centrală pentru cabinet medical. Tel. 18-61-45, orele 17-20. (315114)

• Dau în chirie pe valută gar­sonieră mobilată, singur în curte, cu telefon. Relaţii tel. 15-87-23.(315123)

• Dau chirie spaţiu. Tel. 11- 22-04. (304387)

• Dau în chirie 3 sau 4 camere, garaj. Informaţii tel. 069/43-35- 52. (313278)

• închiriez apartam ent 3 camere în cartierul Gheorgheni,: mobilat şi telefon. Plata în valută. Tel. 1702-21. (313520)

• Dau în chirie apartament 4 camere mobilat, finisat cu tele­fon şi garaj, plata anticipat 6 luni. Tel . 16-19-03 sau 17-50-76. (313583) ^

• Dau în chirie garaj. Tel. 16- 19-03(313584)

• Primesc fete în gazdă. Tele-. fon 13-27-41. (312428) -

• Ofer spaţiu pentru depozit. Str. Dorobanţilr nr. 57A. Tel 14- 95-54. (312471) ]

• Dau în chirie, pentru stu-' dentă din Grecia, apartament 2

• Caut de închiriat apar­tament 2-3 camere. Tel. 19-90- 09.(314799)

• Caut de închiriat locuinţă şi spaţiu comercial. Tel. 18-22-22. (314916)

• Caut chirie spaţiu. Tel. 19- 57-15. (304378) -■ * Caut chirie locuinţă. Tell9- 57-15(304403) -

• Caut de închiriat apar- tament cu 2 camere, telefon în Zorilor, plata în valută. Tel. 12-11-60. (313464) .

• Caut de închiriat garsonieră (semi)mobilată. Ţel. 15-22-23 seara. (313609)~ • Caut să închiriez garsonieră ^au cameră cu telefon cu mobilă sau fără în cartierul Mănăştur. Plătesc înainte. Tel. 14-32-34.(313612) ,

• Caut garsonieră pentru închiriat Tel 14-10-32 orele 17-20. (312350)

• Caut urgent pentru închiriat apartament 2-3 camere. Plata lu­nar în lei. Tel 11-12-55 sau 18-09-' 33 (312448)

D I V E R S E

Sex Shop-un cadou origi­nal: afrodisiace, vibra­toare, desuuri. Pentru lista de preţuri şi produse scrieţi la CP 75 OP1 Ciuj-Napoca (313620)

• S-a pierdut o pisică nea­gră pe str. Buzău. Recom­pensă p en tru cel care anunţă locul aflării ei. Tel18-41-97.(312481)

oglindă şi marmură şi 2 noptiere camere cu telefon, cartierulcu marmură'albă. Tel 14-98-34. G rigorescu. Tel 18-99-08.(312467) • (312486)

Vînd căţei Dog german,părinţi deosebit de valoroşi. Tel 059/11-58-01: (312476)

• Vînd cîine Brac german de un an femelă cu pedigree. Tel15-63-40 sau 14-74-31. (312495)

S C H I M B U R I D E L O C U I N Ţ Ă

• Schimb apartam ent 4 camere etaj 3 Zorilor lîngă Grădina Botanică cu tele­fon, finisat şi casă două camere'zona Hotel Sport, cu telefon, finisată, de­pendinţe, curte, contra casă singur curte. TeL 1235- 40. (313581)• Schimb apartam ent 2

camere cu casă ICRAL plus dif­erenţă. Aleea Peana nr. 15 bl. R ll ap. 2 Mănăştur (315111)

• Schimb locuinţă. Tel. 19-57- 15. (304370)

• Schimb casă 3 camcre plus anexe, gaz, apă în casă, 2400 mp. grădină la 50 km dc Cluj cu apartament 3 camere. Tel. 12-86-

, 15, 12-22-92. (313260)• Schim b apartam en t 2

camere confort 2 cu 3-4 camcre plus diferenţa. Tel. 15-86-24. (313479)

• Schimb 2 camere, bucătărie ICRAL ultracentral, posibilitate

• Studentă Grecia caut lo­cuinţă de închiriat cu -tele- fon. TeL 12-0120. (314772)• Caut de închiriat urgent spaţiu comerdaL TeL 19- 90-09. (314801)• Caut urgent de închiriat garsonieră. TeL 19-90-09. (314802)• Student caut de închiriat apartament 1 camere sau garsonieră pe perioadă de 5 luni. TeL 11-76-31. (314805) ___________• Caut dc închiriat locuinţă cu 3 camere dotată cu toate facilităţile necesare, com­plet mobilată şi situată tn zonă rezidenţială. Vă rog telefonaţi intre 9-17 la teL 19-04-31. (314963)• Medic la specializare caut chiric termen lung. TeL 18-.76-04. (315142)_________ _• Caut urgent apartament de închiriat mobilat cu tele­fon în Zorilor. TeL 12-72-74. (313325) _______

o Consiliul Local Cătina vinde la licitaţie Publică mi­jloace fixe rămase din patri­moniul CAP Cătina. Lici­taţia va avea loc în data de 30 martie 1995, orele 10. Relaţii suplim entare la Consiliul Local Cătina. (315105)• Cer îm prumut cu 10%

dobîndă pe un an. Tel. 16-97-50. (315117)

• Ofer împrumut pe 2-3 luni. S îm bătă la te l. 19-92-58. (313593) ' ' j

• Caut croitoreasă. Tel. 14-91- ;87. (315054) ; i

• Lucrez în dijmă sau în arendă 10 -15 arii grădină. Tel.14-03-46. (315078)

• Prelucrez pe calculator chel- > tuieli de bloc.^Tel. 19-96-57. ' (313475)

• Posesor autoturism îmi ofer serv ic iile . T el. 11-44-96. (315139)

• Caut dc închiriat pe ter­men lung garsonieră cu telefon, dc preferinţă zona Mărăşti tel. 19-44-54. (313415)_____________

• Caut repatriat TeL 19-74-08.. (315144)• Taximetriştii carc au Văzut accidentarea unei fe­mei in data de 26 noiembrie 1994, orele 18, petrecerea de pietoni din P-ţa Abator, sînt rugaţi să sune la tel 13- 22-41. Recompensă. Vă mulţumesc. (312373)• Studentă, meditez sau aju t la învăţătură elevi clasele I-Vm. Tel 19-02-38. (312474) ___________• Ţin evidenţă contabilă;

avantajos T el. 17-65-59. (280699)

• Csibike SRL str Paris nr. 133 tel 13-07-39 luni-vinefi orele 8-14, confecţionează la cele mai avantajoase preţuri coroane şi jerbe florale de cea mai bună cali­tate (314905)

• Vindem autotractor Liaz an' fabricaţie 1989, 285 CP cu semiremorcă frigorifică de 12 tone. Relaţii la tel. 19-54-55.(314919) .• • Vindem mobilier deosebit

pentru amenajare spaţiu comer­cial. R elaţii te l 19-54-55.(314920)

• Vînd SRL X I1994. Tel. 16- 01-01. (314985) \

• Vînd Sri (producţie) din 7. 09. 1992. Tel. 13-86-56 orele 19-21. (315048)

• Vînd restaurant şi teren ,40 ari îh Românaşi- pe şoseaua europeană Quj-Zalău, posibili­tate construcţie Peco. Tel. 17-42- 66.(313272) ...

• Dau în chirie spaţii comer­ciale şi depozit. Tel. 13-26-60 şi14-92-34. (313410)

• Transport marfă lTo. Tel.18-49-16(313453)

• Dacă nu doreşti un serviri, dar vrei să cîştigi bani, vino du­minică la ora 9, 45 la liceul Bras- sai. (313495)

• Vînd sămînţă trifoi roşu. Tel. 1364-78 după o ra 15. (313516)

• M otel G ilău anunţă deschiderea sezonului de primăvară cu .practicarea unor preţuri deosebit de avantajoase faţă de oraş, într-o ambianţă plăcută de la care nu poate lipsi păstrăvul. Angajează urgent: - - contabilă pentru alimentaţie publică, -barm ane tin ere prezentabile cunoscătoare a două limbi străine. Informaţii motel Gilău teL 170 Gilău. (313558)

• Executăm deratizări. Tel.15-68-78(313568) • ; .

• Angajăm vînzătoare, ma­gazioner cu experienţă, program normal şi prgram vineri, sîm- bătă, duminică. Relaţii duminică 26. 02. ora 12 Magazin "Fiesta" str. Pata nr. 18.'(313615)

• Vînd utilaje de hamburgher, pui, pizza, cartofi. Tel. 18-57-65 orele 16-19. (313622)

• Vînd 3 ha pămînt intravilan amenajat parcare de Tir camping şi Peco la 10 km de Oradea pe Şoseaua in ternaţionali E60 OradeaQuj. Preţ informativ 120000 DM. Informaţii Oradea tel.12-14-58 între orele 10-16, vizibil zilpic (313652)

; • SC Sham lmp-Exp Sri Cluj, anunţă pierderea chitanţierului fiscal 644351-644400 din data de09. 11. 94. Se declară nul. (315084) ,

• SC Radiosonic Sri pierdut cod fiscal nr. 522389. Se declară nul. (315113)

• Pierdut legitimaţie de servi­ciu eliberată de SCTTransilvania pe numele Rusu Cruciţ'a. O de­clar nulă. (313596)

• Găsit cîine Dalmaţian. Se găseşte în str. Băişoara nr. 9. Fa­milia Cordiş Nistor. Tel. 14-57- 63.(313643)

• Pierdut carte de identitate a autoturismului UAZ 3151 cu se­ria A nr. 0390849.0 declar nulă. (313644)

• Pop Florin pierdut legiti­maţie? de serviciu. O declar nulă. (312444)

• SC Pozitiv SRL pierdut carte de identitate auto seria A0178489. O declar nulă. (312470)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• Cu du re re anunţăm încetarea din Viaţă după o lungă şi grea suferinţă a- scumpului, nostru unchi, profesor pensionar VASILE POGHIRC. Dumnezeu să-l odihnească in pace. Familia

Jî£2dE!2£22E22iJ212^ţL——

• Familia Sabău anunţă moartea fulgerătoare a fiu­lui lor CORNEL ANDREI la numai 21 de an i înmor- mîn tarea va avea loc marţi 28 februarie ora 13 la Cimi- tirnl centraL (313629)• S-a stins din viaţă tatăl şi bunicul nostru MUSTEA IANCU. înmormintarea va avea loc la Cimitirul central In 27.02.1995 ora 10. Dum­nezeu să-I odihnească In pace . Delia şi Ruxandra. (313650)• Zdrobiţi de durere şi în veci nemîngîiaţi anunţăm decesul tatălui, socrului şi bunicului nostru, CÂTANÂ VASILE, in vîrstă de 74 de ani, după o scurtă dar grea suferinţă. Funeraliile vor avea Ioc duminică, 26 fe­bruarie, la domiciliul din Silivaşu dc Cimpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. Fiul Ioan Cătană cu familia. (312469)• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi In marca durere. Familia Şuteu. (314983)

• Sîntem alături prietenul nostru Rusul^ în durerea pricinniu L pierderea mamei salt dr* Familia Vitoc. (31507?)• Sîntem alături de fana.

"inginer Rusu Ioan, dirm, la Regionala Gaz Cbj, , durerea pricinuită de pi? derea mamei dragi. Cofe> din Formaţia 520. (31

Adriana, sîntem alit* de tine acum, Ia marea & ere pricinuită de nov^ iubitei tale mame, LIX} POP. Dumnezen u odihneas-că în pace. h m iliile Mircea Pop t Crăciun. (31510H• Sîntem alături de coleş nostru Gîrbovan Emil, k decesul tatălui şi tru. mitem sincere condoleaii Colegii de servicii (315104)• Sîntem alături de colţ noastră Adriana Pop ţ marea durere pricinuiţi ( pierderea mamei dn> Colectivul Coop. Elt troservice Cluj. (315107i• Asociaţia de locatari ţ ilor nr. 23 este alături t familia Man Nicolae t marea durere pricinuiţii moartea soţiei şi nuof drag i; JENI MA*(315108) ■• Împărtăşim durerafas- liei Ciubotarenco Ştefani Ileana pentru pierderu mamei dragi. Serviciul Mt cano-Energctic Tehnofrţ(315109) ^• Sîntem alături de colep noastră Groza Adenoţa i mărea durere pricinuiţi 4 trecerea în nefiinţă amara dragi Oficiul , de Caki Someşul. (315119)• Un ultim rămas bunii dispariţia prematură & viaţă a fostului nostru coB şi prieten CORNE. SABĂU. Mihaela, Oaâ Olimpia şi Cosmi (315133)• Dragă CORNEL na te îi uita niciodată. Sofii Flestea. (315148)• întreaga noastră cos pasiune şi condoleanţe}» miliei Sabău, la pierderă fiului drag, CORNEL Colegii de facultwi (315149)

• Un ultim şi pios oma|3 mamei ICA şi sincere # doleanţe familiei Someps Vasile. Florică şi Cipoii Vancea. (313552)• Condoleanţe Euaifc Rusu Victor pentru pjă derea socrului. CoIcgiiW' serviciu. (313579)• Cu adîncă durere în soteanunţăm încetarea & viaţă a celui ce a fost St tată şi bunic GÂRBOVĂ VASILE. Înmormîntita are loc în 26.02.1995 orii-' in satul Stolna. Fa»2» (313588)

Fie-i ţărîna uşoari-b mamika. Uda şi Non O familia. (313591) -• Exprimăm întreaga »*• tră compasiune şi simte* alături dc director ing. !«■ Rusu în aceste clipe pricinuite de trecerea li fiinţă a mamei dragi Tra»- mitem sincere condokasfc familiei îndoliate. Cct- ducerea Regiei Autonc®t de Termoficare (313616)

sîmbătă - luni, 2 5 -2 7 februarie 1995 D IV E R S EA D E V Ă R U Ld e C l u i

ie. Etapă de trecere. O sală a unei alte trăiri. D c la

^jllccva se parcurge o etapă- ipc obligatorie, se spune-de

a de confuzie, de neclar.; £ L l * luptă - paşnic - cu viito-

Igai toate domeniile. Au dis- Lpresiile "Se bagă zahăr" sau W dar mai există, de exem- sj4luat curentul!''. Adică cum Lciircatul" Cine I-a luat? Ni- Ljiispunde că în orele de vîrf IcurentuT şi troleibuzele stau?

^ |dtcănu. în unele părţi So- | JiledîCăi ferate plătesc fiecare :

js întîrziere a trenului. în alte

bîntuit un.frig ucigător, în unele- cartiere nu a fost un dram dc căldură. Nici apă caîdă, iar gazul abia pîlpîia. Da la scadenţă, Ia plata cheltuielilor, sumele au fost ucigaşe. Cum c posibil? Uitc-aşa, e posibil. Pentru că ' e tranziţie şi acestea sînt reminiscenţe de pe vremea ştim noi

amic între staţii; sau pentru că domnul şofer sc dă jos să-şi cumpere un ziar, o pîine sau un suc. Şi acum ca odinioară se mai serveşte marfa de “sub tejghea, marfa "blocată" pentru cunoscuţi sau pentru cei ce dau o sută-douăîn plus. ^ v .

în alte ţări nu am văzut primindu-

Ş ă v o r b i m d e s p r e . . . r e m i n i s c e n ţ e

mijlocul lunii januarie cînd a

Dar mai sînt încă destule astfel de reminiscenţe.'Şi acum majoritatea conducătorilor de tramvaie sau troleibuze călătoresc în compania unor cunoscuţi pe care-i primesc în faţă, în spaţiul rezervat şoferului. Şi acum se opresc m ijloacele-de transport în comun, nu doar din cauza "luării fcurentului"; ci din motiv că domnul şofer ia sau lasă un

sc marfa în timpul zilei, ea, marfa, se aduce şi se depozitează noaptea pentru că ziua se vinde. La noi per­manent găseşti o inscripţie cu "Primim marfă", ''Inventar", "Pauză de masă", "Schimb dc tură" etc. Ceea ce mă miră e faptul că şi cei care sînt deja incluşi în comerţul particular sînt încă "bolnavi" de ...reminiscenţe. în Ioc de politeţe,

■ amabilitate, promptitudine, zîmbete,

de multe ori întîlneşti ostilitate, aroganţă, acreală. De parcă ţi-ar face un favor că îţi vînd marfa; dc parcă ţi-ar da-o pe gratis.

Peste tot sîrit reminiscenţe. Acum ■ nu ştiu cîţi ani eram intoxicaţi de învăţămînt politic şi de ideologia unică pe care o inhalam de la vîrstă de şoim la cea de pensionar. Curios, mai sînt unii, intelectuali, cadrc didacticcj care alături de materia lor pe care o predau - bine sau cum o fi- fac şi propagandă politică. Indiferent pentru care partid şi pentru care personalitate. Mi se pare nefiresc la fel de nefiresc cum e atitudinea unor feţe bisericeşti care în loc sâ sc îngrijească de sufletul enoriaşilor, le dirijează opţiunile politice. De la al­tar. ~

■ J ■ *** ■

.Tranziţie. Trecere la o altă viaţă. Cu reminiscenţele inevitabile.

Dorin ALMĂSAN .

japore construieşte un oras în China

igtpore încearcă să răspundă gcci concurenţe a investitorilor di China prin construirea unui

. .Jtjoraş în jurul platformei din Suzhou, în apropiere

bimfhai, transmite agenţia si de presă Kyodo. Oraşul va

suprafaţă de 70 dc kilometri '*4 o populaţie de circa ,

'0 de persoane, costul asului fiind apreciat la peste 30 riWede dolari. Guvernul din-, spore va oferi consultanţă iritaţilor chineze în domeniul isistraţiei economice şi publice, jetul oraşului Suzhou fiind ide un consorţiu de companii t insulă, conduse de Keppel ■Astfel de lucrări sînt iniţiate de jpore pentru susţinerea ritmului mei interne, dar şi pentru

menţinerea legăturii permanente cu dezvoltarea rapidă din zonă. .

Hong Kong-ul este atît de bogat, îneît ar putea

renunţa Ia impozite <Hong Kong-ul dispune dc atît de

mulţi bani îneît ar puţea renunţa la perceperea impozitelor pe salarii pc următorii patru- arii, sau ar putea chiar face cîte un cadou dc bun venit pe lume nou-născuţiIor,în valoare de <180.000- dc dolari,' transmite Rompres,citînd agenţia Reuter. Alte estimări privind posibilităţile de cheltuire a acestui excedent ar putea fi premierea tinerilor căsătoriţi cu cîte un sfert de milion de dolari. Experţii firmei de contabilitate Price W aterhouse s-au declarat însă convinşi că ministrul de finanţe al Hong Kong-ului, Sir Hamish MacLeod, nu va anunţa nici o astfel

de iniţiativă în cursul discursului său . privind starea financiară a coloniei britanice, cc va fi rostit la I martie.

In China, im pozitul pe profit a atins un nivel

• recordChina a încasat 7.248 de miliarde

de yuani impozituri pe venit în 1994,- cu 55 la sută mai mult decît în 1993, ceea ce reprezintă totuşi numai 1,8 la sută din veniturile obţinute din Impozite de guvernul de la Beijing, transmite agenţia DPA, citînd un articol apărut în "China Daily". Impozitul pc venit a fost introdus în Cliîna abia în 1980 cînd era perceput în general cetăţenilor străini rezidenţi în această ţară.* Potrivit noii legi din 1Ş94, impozitul pe venit se plăteşte în proporţii diferite, pornind de la 5 la sută pentru venituri lunare de 800 dc yuani şi ajungînd la 45 Ia sută-

pentru venituri lunare de 100.000 dc yuani. Conform celor mai recente statistici, mai mult de 1 milion de chinezi cîştigă peste 100.00 de yuani anual şi alte 4,4 milioane - 30.000 de yuani.

Produsele a m e r i c a n e p r o t e j a t e de C o p y r ig h t

Industria americană bazată pe dreptul de proprietate intelectuală (copyright) a avut în perioada 1991 - . 1993 o evoluţie ascendentă, într-un ritm de două ori mai rapid decît cel al economiei americane ca întreg, realizînd în 1993 un total de 238.600 de milioane valoare adăugată, adică 3,74 Ia sută din PIB, se arată într-un studiu al firmei de consultanţa* "Economists Jncorporated" din SUA.- Studiul a fost efectuat la cererea asociaţiei "International Intcllcctual

Turnul primăriei clujene

Property Alliance” (IIPA). IIPA cuprinde peste 1500 de companii care p r o d u c s a u distribuie computere,- pachete de projgrame pentru computere,-filme, programe de televiziune, casete video, sau înregistrate, editează şi distribuie discuri, cărţi şi diverse alte’publicaţii. ■ în acclaşi studiu, citat-flc Rompres.

se arată că vînzarea produselor americanc cu drept dc autor în străinătate a"crescut în 1993 cu 11,7 la sută comparativ cu anul anterior, ajungînd Ia 46 de miliarde dc dolari;■ şi se află pc locul doi, după automo­bile şi piese auto,în exportul dc produse americane; :

PUBLICITATE PUCLIS8TATE PU B LIC ITA TE PU C L IC iT A T E PU B LIC ITA TE PU B L IC IT A T E PU B LIC ITA TE

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

Prietenii şi ' colegii din0 ADJ Cluj transmit sincere

şi întreaga wstră compasiune colegei- «tre ec. Szolga Ana Ma-

pentru pierderea fe ti (313623)

Lftapărtăşim cu profundă jS^jseeră emoţie durerea

'slauită familiei Sabău la rea în nefiinţă a fiului

i it CORNEL. Dumnezeu jl odihnească. Putinei, l^niţa, Andreea, Eva, ■gşi Silviu. (313638)' întreaga noastră com­une şi sincerc condo-

familiei Sabău la Pierderea fiului drag COR-

Familia Fleştea. 33640) • . —!‘Sîntem alături dc colegul '«tnillea Gligor în marca

pricinuită dc picr- tatălui drag. Colegii

Secţia III SC Rcmarul Jifcbruarie. (3123961'Un ultim gînd pentru cea Jii iubită mătuşă, RUSU SARA (TUTUKA). Mc-

ji Iulian. (312439)‘S-an scurs 6 săptămîni de

şi tristeţe dc la ®°artea celei care a fost

şi soţie iubitoare "MNIŢA SILVIA. A ple-

^ dintre noi la numai 44 1*1fi a lăsat un gol dc neîn- r*°it- Parastasul va avea

duminică 26 februarie3 ora 12, la biscrica dc P B-dul Eroilor (Petru î ° ) . Familia îndurerată. 012442)

• Sîntem alături de colega noastră Moldovan Aida şi familia ei, în marea durere pricinuită de d ispariţia tatălui. Un pios omagiu. Dumnezeu să-l odihnească. Colectivul Clinicii Chîrur- gie III. (312446)• Colectivul de cercetare al In s titu tu lu i Oncologic "Prof. I. Chiricuţă" aduce un ultim şi pios omagiu' celui care â fost Dr. Ing. IANCU. MUSTEA, distins om dc ştiinţă şi apreciat coleg. Nu-I vom uita nicio­dată. (312447) -■ Sîntem alături de colegul nostru Radu C reţu în marca durere cauzată de decesul fratelui. Colectivul Com plexului Sport.' (312452)• Un ultim omagiu celei care a fost vecina noastră, POP LUCICA. Condoleanţe fa­miliei îndoliate. Asociaţia dc locatari din Complexul Piaţa. Păcii-Şincai-Petru Maior. (312463)• Suntem alături de colegul nostru Ioan C ătană în marca durere pricinuită dc moartea tatălui drag. Cole­gii dc Ia Federaţia Pompier- ilor. (312468)• Sincere condoleanţe şi în­treaga noastră compasiunc familiei ing. Sabău Gavril Cornel în aceste clipe grele pricinuite dc pierderea iubi­tu lu i lor. fiu , COR- NELIUS. Dumnezeu s& vă aducă mîngîierea dc care aveţi atîta nevoie. Colegii dc la SC Transilva Cluj SA.(312484) .

• Cadrele didactice şi stu­denţii Universităţii "Spiru Haret" anunţă cu regret încetarea din viaţă a stu­dentului SABĂU CORNEL din anul II al Facultăţii de Medicină. Sincere condo­leanţe familiei îndoliate. (312488)• Un ultim omagiu celui care

‘ a fost un om adevărat, un bun dascăl şi coleg ani de-a rîndul di­rector, adjunct al liceului, prof. FILIPSKI NICQLAE, la tre­cerea Iui în eternitate. Sincere condoleanţe familiei îndoliate: Colectivul de profesori ai Liceu­

lu i de Muzică din Cluj-Napoca.(313597) V

• Se împlinesc 6 săptămîni dc la dispariţia mamei mele, CÎMPEAN LENUŢA, din F î n t î n e 1 e - S ă 1 a j . Odihnească-se în pace. Fiul Ionel. (314863)• Au trecut 4 ani de cînd iubitul nostru soţ, ’ tată şi

•bunic, TITUS PAVEL AŞTILEAN a plecat dintre noi. Dumnezeu să-l odihnească. Tuţa, Gclu, C laud ia şi Angclo. (314902)• Au trecut doi ani de cînd am condus-o pc ultimul drum, pc scumpa noastră soţie ' ş i ’ mamă, DRAGOSTE MARIA. Soţul Traian şi 'F iu l Marius. (315121)

A trecut un an dc Ia dis­pariţia omului şi intelectu­alului de ncînlocuit, IOAN ALUAŞ. Comemorarea va avea Ioc duminică, 26 fe­bruarie, o ra li, la capela Episcopiei Grcco-Catolice. Silvia, Silvia şi LigiaAluaş. (315128)

• în data de 25 februarie trebuia să sărbătorim ziua de naştere a scumpei noas­tre soţii şi mame, MOL­NAR VIORICA. Ne vor curge lacrimi, la mormînt, cum ne curg din data de 17 decembrie., Dormi în paceîSoţul Viorel şi fiica' Luminiţa. (315138)•y Azi 25 februarie se îm- , plineşte un an de cînd scum­pul nostru soţ tată, unchi, cumnat JUCAN VASILE ne-a părăsit pentru tot­deauna. Dumnezeu să-l odihnească. Parastasul du- minică 26. Biserica nouă M ănăştur ora 12. Fie-i ţărîna uşoară. (313486)• Mîine 26 februarie se îm -. plinesc 10 ani de cînd cea mai bună mamă bunică, 1 s trăb u n ică şi soţie

: PLĂCINTAR MARIA năs­cută Berchişan din Aiton ne-a părăsit pentru tot­deauna. Mormîntul mamei va fi îri veci presărat cu lac­rimi şi flori. Fiica Minia cu soţul Ion şi copii. ' (313550)

Cu aceeaşi nemărginită durere, la 6 săptămîni dc la dureroasa despărţire dc prof. univ. Dr. NICULAE STĂNCIOIU, ’ne vom pleca fruntea într-o. - pioasă

'rugăciune1 pentru odihna sufletului său, Ia Parohia Sfinţii Coristantin şi Elena (calea Moţilor)marţi 28 fe­bruarie 1995 orele 18. Fa-rnilia. (313556)__________• Pios omagiu la împlinireaa 2 şi 3 ani dc la trecerea înnefiinţă a părinţilor noştri DANCIU AUREL şi DAN- CIU MARGARETA. Fa- milia. (313628)

• Se împlineşte 1 an de cînd he-a părăsit iubitul nostru soţ şi tată ALEXA MIHAI. Amintirea lui va",rămîne veşnic în inimile noastre." Odihnească-se în pace. Fa-

jn iI ia ;_Q 13(î32^_^_____>_• Durcroascgînduri ţii dragi amintiri însoţesc în eterni­tate imaginea 'iubitei noas­tre soră şi cumnată, RÎPAN VIORICA, plecată prema­tur dintre noi, lăsînd un dor nestins în fam ilie .. Fratele Lutu cu familia. (312310)• Bunul Dumnezeu să. odihnească sufletul nobil al . prof. TIT LIVIU RUSU, care a rămas în-inimile noastre.-. Mania, . Aurel, Ovidiu, Horaţiu, Kety, Mery, Mimi, nepoţii şi ne­poatele. (312387) ,• Cu adîncă durere in suflet şi inimile zdrobite anunţăm împlinirea unui an de la tre­cerea în nefiinţă a celui mai : iubit soţ, 'tată, socru şi bunic, SZASZ ADAL- BERT (BELA). Nu te vom uita niciodatâi. Odihnc.ştc- tc în pacc. Soţia Emi, copiii şi nepoţii. (312388)• Se împlinesc 6 săptămîîni dc la trecerea/în nefiinţă a iubitei noastre RÂPĂN VIORICA, soţie, mamă soacră şi bunică. Slujba dc pomenire va avea loc du­minică, 26 februarie, o ra.12,, la Biserica Ortodoxă din SomcşenL Soţul Aurel, copiii Laura şi Ciprian, ginerele Traian şi nepoţelul AIcx. (312392) :

• Se împlinesc 6 luni de cînd scumpul nostru soţ şi tată. PETRIŞ CONSTANTIN, ne-a părăsit, lăsînd în in­imile noastre multă durere. Nu te vom uita niciodată. Comemorarea va avea loc duminică 26 februarie 1995,

, orele 12, Ia biserica din car­tierul Mănăştur. Soţia şi fi­icele. (312414) !

* Triste amintiri la 26 dc ani _ dc la dureroasa despărţire

, de scumpul nostru fiu şi frate, ing. MIHAIL POPA . (MIŞU). O lacrimă şi un gînd pios uuci tinereţi cc şi- a frînt aripile atît de timpu­riu. Familia. (312-127)

• Pioasă aducere aminte la împlinirea a 5 ani dc lai tre- cerea în . nefiinţa a prof. univ. ibAN CERNEA medic. Ne plccâin frunţile îri faţa amintirii bunicilor, ANA şi VASILE GHEOR- GIIIŢĂ şi a bunei noastre mătuşi, . MARIAHAŢEGAN din Lancrăm., Lc mulţumim pentru calca dreaptă întru carc nc-au în­văţat să trăim şi-l rugăm pc bunul Dumnezeu să lc lu-. mineze calca; " Familiile Cernea şi Berce. (312430)

• Aceeaşi dragoste, şi mare tristeţe Ia 3 ani de cînd sculptorul MIHAI-BARBU a plecat dintre noi. Parastasul de pomenire du­minică 26 februarie, orele 16, la Catedrala Ortodoxă. Dumnezeu să-l odihnească în pacc. Otilia Barbu. (3124J1)

E c h i p a d e l a e v e n i m e n t r e l a t e a z ă :

s c a n d a l m b u r i c u l t i r g u l u i / ?

U n i u n e a L i b e r D e m o c r a t ă a R o m i l o r

p r o t e s t e a z ă

în legătură cu ultimele incidente de ieri din Piaţa Mjhai Viteazul dintre cetăţeni romi şi forţe ale poliţiei clujene, dl. Lucian Bojodi, vicepreşedintele Uniunii Liber Democrată a Romilor din România, filialaChij,adeclarat în exclusivitate pentru ziarul “Adevărul de Cluj”:• “Noi, Uniunea Liber Democrată

a R om ilor din Rom ânia, ;nu intenţionăm aă facem noi legi şi să ne tăcem dreptate cu mîna noastră. Nu dăm indicaţii, dar cerem în schimb dreptate. Vrem ca toate problemele pe care Ie ridică romii să

' fie tratate legal şi fără abuzuri. Vom . înainta un raport cu toate abuzurile

făcute de unii agenţi de poliţie către Minsterul de Interne, personal domnului Doru Ioan Tărăcilă. Vom

' sesiza şi Comunitatea Europeană, orga-nizaţiile internaţionale ale romilor precum şi Organizaţia pejitru Apărarea drepturilor Omului.”

Precizăm că domnul Bojodi se referă în special la bătăile încasate, în viziunea domniei sale iară motiv, de unii reprezentanţi ai etniei, de la plt.maj. Sucea.

O n o u ă a r e s t a r e l a v î r f

. Din surse demne de încredere, care aii dorit să-şi păstreze anonimatul am aflat că ieri; Poliţia economică a efectuat o nouă arestare de senzaţie. Preşedintei de la S “Mola” - Tătar Rodica şi unei colaboratoare - Moş Maria li s-au pus cătuşele pentru afaceri ilegale cu spaţii, luare de mită ş.a.

Vom reveni. , •

H o ţ i i d e l a c a t e d r a l ă•

. O echipă a serviciului de combatere a crimei organizate, condusă de dl. /ltco l. Sabin IELCEAN a operat o spectaculoasă arestare. Este vorba despre banda care, timp de 5 luni, a terorizat centru municipiului nostru. Printre cele 17 spargeri comise se numără şi cea de la Catedrala Sf. Mihail dc unde hoţii au furat cutia milei. '• . . • - .. Periculoşii spărgători sînt: Deak Endre Pali (Cluj, str. Doja nr.5) Szekely Levente (Sopran - Ungaria) Bancs Tiberiu şi Cszamdia Gheorghe, ambii din Ciuj-Napoca.

L a O x f o r d , d e s p r e R o m â n i a

Ambasadorul României la Londra ă vorbit despre -"Integrarea euroatlantică a noilor democraţii din centrul Europei: cazul României”, într-o alocuţiune rostită la Asociaţia ”East European Forum” din Ox­ford.

Au fost prezenţi membri ai asociaţiei, cadre universitare şi doctoranzi britanici şi străini, studenţi ai colegiilor din Oxford (dintre care patru din România şi Republica Moldova).

După prezentarea în perspectiva

evoluţiei istorice, a problematicii integrării României în structurile europene şi euroatlantice, ambasadorul român a răspuns numeroaselor întrebări legaţe de tematica alocuţiunii, precum şi privind situaţia minorităţilor din

‘ România, relaţiile cu statele vecine, pactul de stabilitate în Europa, aspecte ale v ieţii politice şi economice interne.

Cu acest prilej s-a iacut şi o donaţie de carte pentru colegiul Oriei al Universităţii Oxford.

M T I d e s p r e n e g o c i e r i l e r o m â n o - u n g a r e

p r i v i n d t r a t a t u l d e b a z ă

Agenţia M TI, informînd despre ultima rundă, de la Bucureşti, a negocierilor româno-ungare lâ nivel de experţi pe marginea Tratatului de bază dintre România şi Ungaria - a treia de la reluarea convorbirilor din noiembrie 1994 - scrie:

Cele două părţi'au completat întregul text al tratatului, cu excepţia clauzei asupra m inorităţilor naţionale,, au precizat diplomaţi unguri. Aceasta înseamnă că una' din cele doua probleme nerezolvate, caluza privind frontierele a fost soluţionată. /

Ambele părţi doresc să reia tratativele; asupra clauzei minorităţilor'în scurt timp, astfel încât tratatul de bază să poată fi. finalizat înainte de conferinţa de Ia Pans asupra Pactului de Stabilitate îh Europa de la 2o martie.

Dacă experţii celor două părţi nu reuşesc să ajungă la un acord asupra clauzei respective, o deciziepolitică va fi necesară pentru ieşirea din impas, continuă , agenţia MTI,

. recepţionată de "Rompres”.' Pentru ca tratatele de' bază să

poată fi semnate înainte de 20 martie, data la care se va desfăşura. Conferinţa de la Paris asupra Pactului de Stabilitate în Europa, textele lor trebuie să fie finalizate pînă la 10 martie, cel mai tîrziu, au precizat surse diplomatice.

. Potrivit MTI, delegaţia ungaTâ a confirmat că este pregătită să dea dovadă de o deosebită flexibilitate în găsirea soluţiilor legale adecvate, dar a subliniat că tratatul nu trebuie să reprezinte un pas înapoi de la normele internaţionale şi convenţiile

' anterior acceptate. > ^

ÎMTy CABLUsjjPROGRAM UL

CANALULUI PRO PRIUSimbătă, 25 februarie 1995

11.00 - Cartoon Network 13,50-0problemă serioasă-SATl ■ v > : ;16.00 - Rock-pop cu Suzy Quatro -3 SAT17.00-Afacerea'Concorde - PRO7 - -19.00 - Jucăria cu ora - RETE 421,40 - Rimini, Rimini - un an după - ITALIA 123,40-Film-ITALIA

Duminică, 26 februarie 1995

10.00 - Cartoon Network11.30 - în compania călătorilor T Canale b13.00-Alfiedo, Alfredo-RETE 415.00-Jackpot-ITALIA 117.00-Film-RETE 419.00-Film-RETE 42130-Un lung wcek-end de teamă -ITALIA 1 •23,30-De-ale bogaţilor-RETE 4 '

. Lnnl, 27 februarie. 1995

. 11,30 - Film -reluare 16.00 - Dinastia - RETE 4 17,10-Femeia misterului - RETE4

18,00 - Cartoon Network -19,00 - Napoca cable network

magazin20,10 - Explosiv - magazin - RTL21,30-Prioritate absolută- ITALIA123,30 - Majestatea sa vine la Las Vegas'-CANALE 5

PORTALexport • im port s .r .l.

PROGRAM UL v CANALULUI PRO PRIU

Sîmbătă, 25 februarie 1995

08.30 - Cartoon Network10,45 - Program Antena 1 - Ştiri, reportaje, filme, seriale .18.15 - Observator ştiri Antena 119.15 - Film-Antena 121,40 - Indiana Jones şi ultimacruciadă - Antena 10,30 - Ochiul pisicii - CANALE 502.30 - Cel mai mic bordel din Texas - Antena 1

Duminică, 26 februarie 1995

09,00 - Program Antena 1 - Reportaje, ştiri, filme, seriale18.15 - Observator: Ştiri Antena 119.15 - Film - Antena 12130:Weekenddefrică-ITALIAl

23.40 - Ciclul “Bellissimi” - RF.TE4 •

Luni,«27 februarie 1995

08,30 - Cartoon Network : 09;45 - Program Antena 1: Ştiri, reportaje, filme, seriale16,00 - Cartoon Network18,15- Observator: Ştiri Antena 119,15 - Film artistic - Antena 121.40 - Perla neagră - RETE 4 23,35 - Pantera roz^ RETE 4

PROGRAM UL CANALULUI PROPRIUSîm bătă, 25 februarie 1995

08.00 - Program pentru tineret 0^,00 - Seriale - RETE 411,15-Seriale-RETE 414,30 - Teletext15.00 - Medicina în confruntare - show - RETE 4 - '17,00-Serial-RETE 418.00 - Iartă-mâ - show - RETE 419.00 - Teletext21,15 - Misiunea Alder - PRO 7 23,20-După miezul nopţii-PRO 701.25 - Dosarele X* - PRO 7.02.25 - Musia by night* dedicaţii03.25 - închiderea programului

:■ Duminică, 26 feb ruarie 1995

' 09,15 t Program pentru tineret -10,45 - 5 continente - CANALE 511.30 - în compania călătorilor - CANÂLE5 ; - ; -13,00- Studioul deschis - reluare

_ -N C N ;15,25 - Cei şase - SAT 117.30 - Black fox: Răzbunarea m ea- SAT 1

'19,00 -Teletext21.15 * Thurider în paradis - Episod pilot - RTL23,20 - Palm beach-duo - PRO 700,20 - Blind date - PRO 7

Luni, 27 feb ruarie 1995

08.00 - Program pentru, tineret09.00 - Seriale - RETE 4 -11,15- Seriale- RETE 414.30 - Teletext14,45 - Serial - CANALE 515.15 - Seriale - CANALE 54 8,00 - Iartă-mă -show - RETE 419.00 - Napoca cable network - actualităţi19.15 - Desene animate19,50 - Film pentru tineri - ITALIA 120.30 - Teletext21,40 - Majestatea-sa vine din Las Vegas - CANALE 523.30 - Film - RETE 4

S p i o n a j u l i n d u s t r i a l a l u n g ă teami

ş o m a j d u p ă r ă z b o i u l receChiar şi în rîndul statelor

occidentale prietene, spionajul eco­nomic sprijinit de serviciile secrete a devenit de la sine înţeles. Organizaţii cum este CIA care, cu cei 30.000 de angajaţi, a alunecat/ după încheierea războiului rece într-o criaă serioasă, caută un nou sens al existenţei sale, apreciază într-un comentariu agenţia germană DPA.

înalţii funcţionari americani nu fac nici un secret din faptul că CIA a fost folosită pentru a influenţa poziţia Franţei în problem e comerciale, cum au fost cele din cadrul negocierilor GÂTT. La urma urmei, afirmă aceştia, şi Parisul face acelaşi lucru. Washingtonul susţine că, spre deosebire de SUA, Franţa utilizează serviciul secret în folosul firmelor sale de stat: Aşa cum a declarat un funcţionar american care a dorit să-şi păstreze anonimatul cotidianului '^Washington Post”, serviciul secret american ofera’cel mult” informaţii Departamentului dc Stat al SUA, cu privire la practicile incorecte îndreptate împotriva firmelor americane.

C onflictele cu privire la in d u str ia l în tre SUA şiFr®^

p e lo cu l 2 după JaponiadWd e v e d e re a l interesului c’> to r ilo r C IA , nu sînt cevj t 1993, C IA a avertizat 49 am erican e d e înaltă telmot-' in d u str ia m ilita ră şi aeiop^ fap tu l că sîn t observate des- secre t francez. CucîtevazV;.

; "N ew Y o rk T im es” a reiaţi; a d esco p e rit, anul trecut,feţ). căF ran ţaao fe ritm ită funcţi . b raz ilien i în legătură cu usc. d e 1,4 m il ia rd e de dofc

• d o m en iu l telecomunicaţii!* t r a c t o f e r i t în final unor t am ericane .

In c id en te le apărute întrtj industria lizate pe terenul spioj eco n o m ic , rezolvate pînă tăcere , a r p u tea să se accente ca u rm a re a politicii coma-, p re şed in te lu i Clinton, maiif; d e c ît cea a precedesorilotsai|: g an iza reaC IA , inclusivîndoa sp io n a ju lu i industrial,vaîlh c u r în d d e o com isie de speci am erican ă , conchide agenţii:

l

Prezenţe clujene la Tîrgu Mureş

In a u g u ra re a Centrului “OPTICMBJ& 99

Dacă în urmă cu mai.bihe de un an asistam la inaugurarea, la Ciuj- Napoca, a Centrului de optică com puterizat; - ultramodern “OPTICRIS” - avînd cabinet medi­cal dotat cu aparatură computerizată ’ ■ pentru stabilirea dioptriilor şi

■ diagnosticarea afecţiunilor oculare, îri cafe consultă o echipă de medici de elită condusă de domnul col.dr. Ioan HORGE, unde există o varietate impresionantă de rame de ochelari, toată gama de lentile, iar execuţia ochelarilor este garantată conform reţetei medicale şi executată de cei mai experimentaţi opticieni -, iată că, joi la amiază, în prezenţa unor înalte oficialităţi locale mureşene - Ioan Racolta - prefect, Buchardt Arpad - subprefect, Nagy Viktor - primar, Gheorghe Călianu - viceprimar, Anton Rus - director ăl Direcţiei finanţelor publice, Ioan Pop - comandantul Poliţiei judeţene Mureş, Ioan Echim - directorul ROMTELECOM, Ioan Văsluianu- directorul FPS Tg. Mureş, a unui mare număr de invitaţi, reprezen­tanţi ai unor bănci, directori, medici, ziarişti din Ciuj-Napoca şi muni­cipiul gazdă, - a avut loc, la Tîrgu Mureş, inaugurarea Centrului de optică computerizat “OPTICRIS”, al S.C. “OPTIONOPTICA” S.R.L., Sucursala Tîrgu Mureş.

Situat în p lin centru, n o u l ; magazin, a cărui panglică inaugurală a fost tăiată de domnul primar Nagy, pune la dispoziţia clienţilor cel mai modem centru de optică al firmei şi, totodată, cel mai modem centru de optică din România. “Înbinînd com petenţa m edicului cu performanţele aparaturii, vcrni oferi clienţilor cele mai bune posibilităţi de remediere şi corectare a vederii,

p recu m şi şansa selectării meir d e o ch e la ri care să se îmbin; m o n io s cu fo rm a feţeişi săresp p re sc rip ţia m edicală. Amgisk să a so c ie m ideii de elegaiS fru m u se ţe ş i produse cosmefe ren u m ite i firm e Paco Rate L ’O rea l, p rezen te în sectori sp e c ia lita te ” - a ţinuţ săsubÎE la in au g u ra re , doamna ec. E: C R IS T E S C U , patroana fima _ îri c a d r u l . centru lu i îşi d es fă şu ra activ ita tea o echş m e d ic i ^ c u n o s c u ţ i în fc m ed ic a lă d in T g , Mureş.: cort L . S ire te an u , p ro fd r . F. Foto B . B e d o , d r. M . Ardeleanu, 4 S ăn iu ţă Şi d r. T . Orban. Apit d e p ro d u c ţie japoneză este capi d e p e rfo rm a n ţe medicale de; m a i în a l t ă ca lita te . Arate c e n t r u lu i , c e se distinge ţ d e s ig n u l in te r io r , mobilM ac c e so riile d e o rafinată disfflJ su b lin ia z ă şi întăresc celeafc* m a i sus.

AşadaT, “OPTICRIS” simplă prăvălie în care se vis!* se fac ochelari şi nu latura «S cialâ prevalează - accentua co l.d r. Horge în intens- domniei sale - ci un centre®*’ de investigaţie medical» ? * tratament, în care se primeşKS’ imum de calitate, într-un timpi5 • O afacere reuşită în Cluj-N? avînd şanse de reuşită şi Mureş, datorită seriozităţii ctîpatronii S.C. “OPTIONOP^1 S.R.L. - fermecătoareaecoM^ Eleoa Crtistescu şi celebrul^ col.dr. Ioan Horge această iniţiativă partid animaţi de cele mai bune în folosul oamenilor.

■ Michaela

Autorizata prin S.C.nr.128/1991,

r judscâtoria C3uj-Napoca, thmetriculată la Ofidul Registrului Comerţului judeţului Quj,

sub nr. J / 1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 22.03.1991 cod fiscal: 204489

COLEGIUL DE REDACŢIE; ILIE CĂLIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor ţef adjunct); VALER CHIOREANU

(redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN, NICOLAE VEREŞ (secretari de redacţie); NICOLAE PETCU, RADU VIDA

, TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu’’ ;- > - : teL 193642,193097 :

REDACŢIA : Cluj-IMapaca, 8tr . N apoca nr.16-TELEFOANE: Publicitate: 11-73-04; Contabilitate: 11-7^

Redactor, şef, redactori şefi adjuncţi: 11-10-32; s e c re ta

de redacţie: 11-74-18; redactori; 11-74-90 şi 1 1 -754)7'Telex: 31444; fax: 14-78-22; 19-28-28