;/

14'.4

.(ADOu.,A. 2i DUPA UN ER E.)

-

iyitELJ .GHEOR61-141

MetA,

BU CUREST IBIN PUBLICATIILECASEi 5conLeLore-1923:

Pretu1 Lei 14.

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIILE CASEI SCOALELOR

Cipitan AUREL L GHEORCHIU

PE DRUMM BASARABENEDOUA Z1 DUPA DIRE

CU 45 ILUSTRATIUNI IN TEXT

Lucrare aprobatl de Marele Stat Majoren No. 722 din 22 Innie 1922

BUCURESTITip. DIMITRIE M. IONESCU. Karagheorghevici, 7

1923

www.dacoromanica.ro

De acela* autor ;

La Hotarele Moldovei Note i insemari dintimpul rzboiului.

www.dacoromanica.ro

lVu cu acea pretinsd dragoste irdteascd, decare pdnd acum s'a tdcut atdta risipd prin cu-vdntdrile desarte rostite la mese iau adundrisi brin at.. ticole scrise in gazete, intr'o eloc-venfei demagocicd fdrd pereche, ci,cu acea draa

i-goste adevdratd, care nu se poate exprima princuvinte pentru ca e prea puternicd si pentru ca.5e simte in mod sincer si nu e interesatd, auto-rul acestei modeste lucrdri, la care nu a addogatnimic dela ddnsul in afard de cele petrecute ,dvdzute ca adevdrat, vet inchind aceastd lucrareyowl, Moldovenilor din Basarabia, in mtjloculzdrora si-a petrecut zile de cea mai frumoasdluptd pentru descdtusarea constlintei voastrenationale din temnita rusismului.

ChI inATI, 1926.

www.dacoromanica.ro

man : Cercetatl tobt, pgstrati ce e bun stdad In sufletul vostru ajunge la ma-turitate ceva mai bua, adgugati4iubire l adevAr la ceeace am lacer-cat sa vg dau In aceste coale, In iu-bire i adevgr ; cel putin nu asvrlitiintregul ngzuintelor yield mele, ca peun iticru ce nu mal are nevop de nicio cercetare, filnd Incheiat odati pen-tru totdeauna.

AdevAr este cl el nu e Ind incheiatsi are neapgrat trebuintg de o se-rioasg cercetare l anume nu de dra-gu mu i al .acestei ruggmintl a

H. Postalozzi

www.dacoromanica.ro

Vn euvfipt inainteLucrarea de MIA nu are prIentia unei opere literre

prpriu zis, cum nu are nici pretentia unui studiu a-tnanuntit, i complect a diferitelor aspecte sub care sepoate privi Basarabia.

Ast-fel cum se vede, ea este rnai mult o povestire-sumara de impresii capatate In timpui unei scurte cal&lorii fcute In tinutul cei mai romanesc din Basarabia 1a fost scrisa cu scopul de a detepta In tineretul acestorvremuri, studenti i absolbenti ai diferitelor se-cundare, and Neamul romanesc a putut ca sa-i infp-tuiasca ce! mai Indrasnet vis ce avut vre-o datagustul pentru excursii folositoare in linuturile noi unite.

Aici e locul i nu tiu cum sa recomand mai caldu-ros studentimei noastre doritoare de a fi in adeVr-folos Neamului prin energia entusiasta a tineretei, cala-loriile, pe care le-ar putea organiza In timpul vacantelor,mai cu seama In Basarabia, unde 'Antra trneasca ac-tual crescuta In eel' mai desavarit Intuneric sub ra-portul contiintei nationale are nevoie de o vorba, deun sfat sincer, de o carte cu slova noastr, In care sse cuprinda nu numai ganduri butte i invataturi folosi-toare, dar prin ajtttorul acestora, s recapete Incredtreade alta data In energia i In puterea de care a fost lastare, In totdeauna Poporul roman.

www.dacoromanica.ro

6Prin excursiuni alcdtuite In grupuri mici de studenti1 studente, organizandu-se cu acest prilej ezdtori gra-tuite, In care s -se citeascd buchi literare arimopiate desufletul tardnimei, in care sa se cante cantece popularei patriotice i sd se tind cuvantdri Cu cuprins istoricdin trecutul nostru in graiul ales 1 pe Inteles al tuturor,s'ar putea face In acest f el, mai ales In Basarabia, opea de propagandd national." 1 de 'Madre a elemen-tului romanesc, atat de intensd, "mat ar Intrece uimitorde mult pe toate celelalte mijloace oficiale, pe carestatul le Intrebuinteazd pentru a ajunge la acest scop.

Ar putea fi o pila de lupt idealist mai frumoasdca aceea dat de seminaritii ultimului an de studiusau de studentii teologi, cari, hand parte la astfel deexcursiuni ar tine In zile de sdrbtoare la bisericile delasate predici Cu cuprins moral ?

De cat Map bani cheltuiti de studentime la congresegenerale, In cari hu se hotdrdte nimic folositor i undese consumd programul atator discursuri bune de publi-cat numai la gazete ; de cat atata 'Alva in jurul uneiorganizatii, care In Imprejurrile de astdzi ar putea al-caul o legiune nespus de puternicd prin mijloacele cele-ar intrebuinta In propagarea culturei romaneti 1redeteptarea contiintei nationale, acolo unde se simtenevoie ; de cat acel timp petrecut Intr'o inertie vinovatsap In ocupatiuni, ce sunt cu totul strine i de multeori periculoase, nu numai organizatiunei studenteti, darchiar statului, mai curaud aceste manifestatiuni lipsitede oficialitate, de forme i de demagogism politic, Insdpline de entusiasm i de idealism, care ar aduce nea-mului foloase de ale cdror rezultate ne-am minuna.

In aceasta lard, acum mare i frumoasd, sunt atattalocuri sfinte, atatea urme de glorie strdbund, monumente

www.dacoromanica.ro

7ce infatigeaza un trecut In decursul Fruia s'a scris decele mal multe ori nu numai cu condeiul dar gi Cuspada istoria neamului ; sunt attitea vrednice ruini, undefiecare piatra Inseamn o pagin din vitejia vremurilortrecute ; stint atatea. colturi, unde se pastreaza inca giacum Inteo curatenie rar graiul vechilor cronicari sauportul vechilor p1ei, In cat, studentimea noastra du-candu- se acolo, s'ar impartgi din sfintenia acestor urmeglorioase i Intorcandu-se apol cu icanteia sacra Wadde pe lespezile mormintelor voevozilor nogtri In locuri,unde elementul romanesc lipsit de congtiinta origineineamului se zbate Ingrozit de fantoma pajurelor strine,ar aprinde o flacarii pe care nici un dugman din celepatru parti ale lumei, din cati stau astzi gata ca sa neInfrang, nu ar mai putea-o stinge.

In aceastl tar, pe care a aparat-o gi a pstrat-o ast-felcure o Widem asta-zi numai vitejia plin de cinste astrmogi1oi3/4 nogtri, nu este fgag de codru, pripor dedeal, satt nhigura, unde s nu se ridice modesta in sfin-tenia ei o manstire sau vre-un schit,. In umbra cd-ruia sa nu se fi rugat In cea mai cucernica credint cetede calugpi sfiogi la chip gi blanzi la vorb.

;Lor li se datoresc pisaniile i manuscrisele In linii atatde delicate gi fine, cari s'au gasit pstrate prin ocnitelealtarelor Intunecoase. Lor li se datoresc atatea trainicezidiri cu minunate teturi 'sat linii frante, Cu firide In-

. vegmantate de picturi maestrite artistice gi cu sapturimigaloase In jalturi.

Si daca s'ar tine seama numai de faptul ca acegtiaau fost pastratotii unui ntirnh atat de mare de docu-mente literare i istorice, atator lucruri de arta necon-testatk gi atator obiceiuri, legende gi traditii 'Aft-am giInd este de ajuns ca sa ne gandim cu slintenia gi res-

www.dacoromanica.ro

8pectul pe care-1 merit. In toate pArttle pe unde duspaii au semAnat pace, au Imprtiat luminA 1 au pitsIn inimi acea smnt i ndeide In viffor, Melt, nici ofurtunA ,din ctte le-au strnit In decursul veacurllor in-vaziile dumane n-a isbutit ca s d risipeasci.

De aceia, paginele ce vor urrha au sarcina sd dove-deascd tocmai cele de mai sus.

Datoria mea insd este ca pand a nu sfftri acest Cu-vant Inaintea, care se Indreapt in deosebi tineretuluide ast-zi 1 de maihe, s aminfesc cu pietatea cuve-nit cuvintele batranului Pestalozzi pe cad le rostea o-dinioar de la Burgdorf poporului su :

Liebes Volk; ich vill dir aufhelfen".Am vazut starea ta de.inapoere, am

vazut trista, adanca -la stare de ina-rpoere si mi's'a facut ulna de tine. Dra-,gul 172q11 popor vreall sd te a jut a te ridica.Warn nici o putere, nu cunosc nici ostiinfa si nu sunt pe lumea asta nimic,

te cunosc Irma pe fine si ma,oriau fie; ifi dau aceia ce, prin toatatruda viefii mele, numai prin tine amfost in stare a patrunde cu mintea. Ci-teste-mA fara gfind facut dinainte, si,daca cineva ti dA ceva mai bun pen-tru tine, atunci asvArk-mA deoparte silasa-ma sa cad si la tine in nimicul incare am trait intreaga mea viafa. DacA4nsa nimeni nu.-fi spune afzeia ce-fi spunen; daca aceia ce-fi spun eu, nimeni

www.dacoromanica.ro

snu ti-o spune fide infiitiSare asa delesnicioasd gli, Cu atta Inteles pentrutine, atunci dSrue*te amintirei mele,Alrueste vietei, daruete acestei vietia mele pierduta si pentru tine, o la-,crimii").,1 4 ' ..... ........

A. I. 6.

'") Johann 14eimetich Pastalozzi. Burgdorf.

www.dacoromanica.ro

Pe drumuri Basarabene

www.dacoromanica.ro

Fig. 1, Pe drumuri basarabene Ur* postei,

1

-

www.dacoromanica.ro

Pe drumuri Basarabenezorii unei diminete d Wile, adus de trenul

ce-si poarta cu greu pa.catele intre Iasi si Ch4i-flail, pomim din gara Bucovatului pe drumulserpuitor al vaii cu acelas nume, ce se deschideca o trecatoare Intre inaltimile dealurilor pe alecasor povarnisuri Intalnim privelisti cum rat sevad in aceasta parte de Moldova veche.

Pe aici trebue sA fi recut odinioara acel lantde stand zidite, numit In popor Cheile Bacului"ce taia Basarabia de a curmezisul, de la Prutla Nistru.

Drumul larg eu hopuri, cari ne fac sa saltamdin greu In carucioara ingusta i hodorogita alui mos Toader din Nisporeni, coteste ca o pan-&Ica printre siragul de dealuri cari-si ascundune-ori fata i podoaba in umbra de vii rodi-toare cum povestesc batranii, ca. nu le-au pome-nit de multa vreme.

Cu toate cA In acest an granele suntiar cate eran mai bunisoare, de cu primavarg.

www.dacoromanica.ro

14

au fost mAlite de cursul sivoaelor repezi, pe carile-au pornit cele dinfai ca si cele de pe urmaploi din vara aceasta, totusi, In mare parte cam-piile sut mandre, mai chipese chiar ca In altelocuri; iarba e mai stufoasa, papusoiul e maiMalt si par'ca o veselie se desprinde din acestcovor urzit in fel de fel de culori. In zare scJi-pesc sate cu asezari de case mad, 'kite !titrecopaci; de dupa care se itieste rosul tiglei saualbul tablei in razele soarelui aducator de seceta.

Lasam In stanga hotarul Vornicenilor Impras-tiati in jghiabul dealului ce se deschide ca ogura; infatisarea lui de sat mare i bogat prinmijlocul caruia ne poarta calea II -aseamand cusatele noastre din judetul Suceve Biserica e lamijloc, o Plata mica fi deschide fata, alaturi denvolostea"), cladire mare, cate-va dughenite Intu-necoase se in la sir ca piste- negustorese Inpragul carora se ivesc capete lmpodobite cu barbistufoase si perciuni Incarliontati si sticlesc ace-iasi ochi sireti si isteti ce se vad pretutindeniaici ca si dincolo' de Prut,

0 gospodina cu festemelul legat la ceafa, Cuun colt de fusta sumecat In brau si cu camasaimpodobita In fiori mestesugite, cu rnanecile su-flecate pana la coatele tnegrite de arsita, manadin urma la ses, In mers leganat, o pereche de

*) ,Volostee Subprefectnra.

www.dacoromanica.ro

bol albi ca spuma ca coarnele neasemuit de in-fricosgoare, de sub care privesc ochi blOnziobositi de dobitoc ascultAtor.

Tranca merge veseld, o cdutAturd curioasdrepede psupra strainilot din camta i doi

ochi albastri ca zarea acestui cer senin de vordoglind ese viatd, patimd i multumire.

Esim din sat, din urma noastrd se aude la-tratul celor cal-va Chi starniti de puha") luimos Toader i clopotele bisericei balang-balang,ce-si cheamd norodul pravoslavnic la rugdciuneaDuminicei si mai ales la rugAciunile pentru rodi-rea samAndturilor proaste.

Soarele a inceput sd ne strapungd ca ferbin-teala, praful sd se ridice, -lar roua sd se sfeargd.Trecem pe langd alte sate moldovenesti, add-postte dupd cutele aceluiasi lant de dealuri, a-sezdri ve,hi, Cu nume ce le-am intOlnit i printinutul Moldovei de Sus, Lozova, Miclduseni.Dolna, IngrOmddiri de rdzdsii din vremea luStefan cel Mare si despre care amintesc i astdzinumeroasele hrisoave i sineturi bdtranesti, gd-site din Intamplare ddundzi in pastrarea rdzesi-lor din Phjolteni.

Daca n'ar fi sd stim cd ne afldm pe un drumbasarabean, atunci nimic nu ne-ar face sa ere-dem ca ne gdsim prin satele de peste Prut,

*) ..Puha" biciu.

15

www.dacoromanica.ro

16

atilt de des Intalnim aceleasi c.hipuri arse de soare,acelalsi mers linistit dar mandru, acelasi grai dulce,ce isvoraste de pe buzele lor cumpanit si_farApatima, atunci, cand din intamplare ne oprim lasfat cu vrt-unul i Insfarsit, aceleasi privlri rab-datoare de tarani cuminti, cari ne mai .putandrabda stapanirea apasatoare ce nu se cade sao judec !titre aceste randuri cari au alte rosturi,s'au ridicat ca o vijelie pentru sfaramarea hota-rului dela Prut sij pentru dobandirea vechilordreptttri de cari fusesera lipsiti din anul cel de jale.

Gospodariile sunt la fel, sindrila rara, mai desstufttl, tigla i chiar tabla rosie satt alba, acoparcasute curate, sanatoase, i tncondeiate pe laferestre i usi ca brae colorate.

Aceiasi curte Ingradita cu nuele i aceleasiporti tnalte crorte in doua canaturi, Impodobitecu, fel de fel de flori sapate in lemn, unele maig,ingase ca allele, i cu felurite horbote lucratedin ferastrau ce de dovedesc destoinicia i dra-gostea moldoveanitlui pentru aceasta bucaticade pamant, pe care fie-care o pastreaza, o In-grije$te i o cultiva din neam In neam, ast-fel cum a mostenit-o i cum a apucat-o din stn.-buni. Obiceiul vechiu, pe care satenii din acesteparti 11 au de a se uala intrecere tri asezarea

croiala portilor largi, mari i primitoare cainimile celor ce le st4panesc, se intinde peste

www.dacoromanica.ro

Fig. 2. O casa OrIneascA

4.

www.dacoromanica.ro

Fig. 3.,Obisnuite1e cruci rAstignitoara dela Incrucisgrig

www.dacoromanica.ro

Fig. 4. Cruci mari greoae"

www.dacoromanica.ro

17

tot locul. El este semnul celei mai sincere ospi-talitati, pe care calatorul adanc cunoscator al tu-turor tinuturilor locuite de romani '11 va In-talni pretutindeni.

Din fie-care colt i Incrucivare de drum rasarin cale crucile aducatoare aminte de Ce! de Sus,cruci, ce se deosibesc cu muIt de troitile simpledar sapate atat de mevtepgit, pe care le gasetifoarte des In partile noastre muntoase. Cata de-osebire Intre cruciulitele de acolo lucrate dinlemn, cu sculpturi modeste de mani rabdatoare

aceste cruci, mari, greoae, comandate la cinetie ce negustor de la orav, care le-a Impodo-bit cu fel de fel de culori prea vii vi flori fan-tastice, rasarite ca din pliant In mijlocul gri-lajului de multe ori de fier, alte ori de nuele.Deasupra, o tabla povarnita spre cele douabrate ale ei tine adapost de ploaie vi ninsoaretrupului rastignit al lui Christos, din jurul caruianu lipsevte niel scara patimilor, nici sulita dureriii niel ciocanul i cununita de spini ce se lasagreoaie pe fruntea aceluia ce intruchipeaza InTelul acesta toate suferintele vi toate jertfele no-rodului bastina, care a Indurat 106 ani Golgotaatator nedreptati.

Ori cum, troitele au ramas ca un simbol re-ligios, care amintevte celui plecat le cale lunga,la camp, sau ori unde 11 poaria nevoile, ca, fa-

Pe drumuri Basarabene 2

www.dacoromanica.ro

18

candu-si cruce In fata lemnului mut si nepasatorvremurilor, trebue sa ceara ajutorul lui Dumne-zeu pentru isbanda gandurilor. Si m6. Intreb, catistiu din ei multi de la _orase, dn cei si maimulti deia sate, din afatia cu ointa de carte,une ori chiar ziditori ai unor astfel de lucrurlsfinte, ce simbol de suferinta zadarnica Infatisazaaceste troite, fata de stapkitorii de OM rnaidaunazi asupra tinuturilor, pentru cari n'au var-sat nici o picatura de sAnge ca sa le cAstige,dupa cum n'au avut nici data vre-un drept cas le st.apaneasca.

Trecem pe langa satul Dolna In fata, pe pre-lungirea dealului, In forma de amfiteatru, z6m-beste printre copacii stufosi cu tamuri uscate,vechea curte boeeasca a boerului moldoveanRalli, ramas fait nici un urmas care sa-i poartanumele. Casele lungi cu numerosii stlpi albi,pe dupa cari sa catara Indrasnet vita salbatea,gradina mare si paraginita ca si via ce Imbracatot dealul, sunt staphite acum de o femee,care n'a apucat din frumusetea vremurilor Inmijlocul carora s'a cladit aceasta curte cu o pri-veliste si o avezare ata de poetica.

Aid, sub acest fald de deal retezat, prigonitfugarit de ai lui, se spune ca si-ar fi petrecut

poetul romantic, Puskin, obuna bucata de vreme,and a compus opera sa despre tigani, dintre cari

www.dacoromanica.ro

19

multi vor fi slujit In acele timpuri ca rabi Inpreajma pridvorului boeresc al cuilii. la scaracdruia s'au perindat In sunetul lautei atdtia anicalesti cu boeri veliti.

Dela o vreme drumul pi-gas sleaultare pe vremea ploilor trebue sa se schimbe ingloduri, de unde nici carul cu patru boj banuesccd nu se poate umi, se preface In.teo- oseapietruitd bine, mdrginita cu stAlpii vopsiti In cu-orile vechei stapkiri, alb -negru Alaturi o caleide fier Ingustd, de care vor vorbi mai la valerndurile acestei povestiri, strabate o regiunepacluroasa fermentoare si aleargd peste ponoareIntinznd In depdrtare sinele negre ca doud strunede otel

Croita ift lege Intre ele cloud. \Tag, BucovdtulCu Nirmnova, ce Imbratiseaza ca un sarpe uriasdealul Petrei si al MArzoaei, peste care se o-dihnesc asvArlite pe fundan i de vai satele : \Tar-zdrestii, Sendrenii si Nisporenii, soseaua nu tinecleat vre-o 8 ortiste"), dar, eat a lost lucratae trainica, si strAbate o regiune pacluroasd dincele mai frumoase ce se pot intAlni in aceastdBasarabie.

Caii merg la pas, sunt slabi, cdldura a cres-cut, si dealul e greu.

*) vr&ste" mIsura de distal* mai mare ca un kilometru.

www.dacoromanica.ro

20

Mosneagul ii Indeamnd din cnd In cand:Hai bdetii tatii, hai !a.

Dar totusi, ei ramn nepasgori la indemnulbatrnului, care-i mngle ca pe niste copii Inmoldoveneasca lui simpla i atdt de frumoasa.

Din urma ne ajunge o brisca; un clopot do-git rdsgndeste un ecou prelung ce ternuraIntre cele doud dealuri.

Asta-i posta ne spune mos Toadernecealnici Upraveia* duce la Nisporeni.

Intorc capul i regAsesc rn drumetii acesteibrisci Invechite, pe care o trag cdiutii slabi darvrednici ai postei, pe aceiasi calatori ce i-am in-tAlnit In vagonul trenului de Chisindu. Apcimari, albastre, late ca niste pldcinte le acoparcapul, de sub cozorocul cdrora se Indreaptd sprenoi ochi plini de viclenie. Caii merg la pas,clopotul sund rar, In cacle*, o roat scArtdiejalnic si din urmA strdbate o vorbd neInteleasa

asprd ce samnd mai mult a sfadd; abia a-cum Intdleg cine sunt nacealnicii upravei.

Ajungem In vrful dealului; de aici orizontulse deschide larg, soseaua se lasa la vale ca opanglica alba ca marginile cusute In gdurele md-runte; lanurile Ingd1bAnite se intind unele lngdaltele In fasii paralele, ca !liste scoarte In alesuri

naceauaii upraveig efii upravei (Uprava, institutie admi-nistrativA.

www.dacoromanica.ro

21

felurite, codrul se deapana urmand clinurile dea-lurilor, lar pe cealalta coasta, ca un brau galben,se intinde sapatura micului drum de fier acumWait, care cu putina cheltuiala ar putea fi pusIn stare sa ajute si la nevoile norodului din a-ceste parti. Alt-fel, pacat de milioanele cari s'aucheltuit cu construirea lui si din cari fait indo-iala ca s'au Instrainat pe jumatate, caci numaiastfel se poate Intelege cum de a ajuns Iutfuntimp asa de scurt In halul in care se afla.Cu putina buna-vointa si tot cu atata cheltu-

ar putea ca In curand sa fluere prin codru,samovarul" cum Ii spune mosneagul ,ci ne-armai crap cele clitiva ghitipare cari ni o sal-pat din secit fi recvizitie".

Din vArful dealului parAsim soseaua; ea sco-board la dreapta ocolind, spinarea dealuluimerge sa Inconjoare Sandrenii, pentru ca a-poi un ocol de aproape sase vraste sa sedeschida tot In marginile Nisporenilor.

Noi, o apucarn la stanga, pe coama dealuldce Inchide valea Marzoaei, In lungul careia sezaresc sclipind in zare turnuri de biserica, albulsatelor: Boltun, Cristesti, Pascani, Mladinestifaii de drumuri serpuitoare. Pe coaste cat veziCu ochii numai paduri, codru cat cuprinde zarea.1 din care se desprind totusi ca o chelie poenidespadurite fan nici o rnduiala.

www.dacoromanica.ro

22

Odinioara padurile In Basarabia erau mult maiIntinse; se vorbe0e i acufn de vestitii codriai Bacului i ai Lapunei, de codrii Tighineiai Orheiului, a0ernuti pe zeci de vraste IntrePrut i Nistru, acoperind cu umbra lor neagrapripoare de dealuri cat muntii i vai adanci catmarea. Asta-zi, o goliciune sarbada i pustie seaterne peste tot cuprinsul Au disparut i acei codrivestiti, s'au stins i acei stejari batrani cat haul is'a pierdut samanta zimbrilor legendari Un \rantde zadarnica jale plute0e peste faaile de paduri

peste crampeele de rediuri, In care toporullacomiei banului rasuna zi i noapte.

Cine tie c, mana de strain hraparet lucreazaaici Inca Cu ravna numai pentru scopurile lui,la desgolirea batranilor codri, de aceasta podoabaamintitoare de vremuri bune i sfinte. i gndulma poarta navalnic lnainte peste Prut ; el se lo-vete de zidul Carpatilor, In umbra carora lucru-rile s'au petrecut la fel cu codrii no0ri ajun0asta-zi sub barda strainului, care, In lacomia-idupa catig, a distrus i distruge Inca cea maifrumoasa podoaba i cea mai scumpa avere atarii, ce am pututca sa o motenim din mo0 stra-mo0 0 de care ca popor ne leaga cele mai fru-moase amintiri; amintiri, de pe vremurile greleale bejeniei, cand codrii muntilor au fost ascun-

www.dacoromanica.ro

23

zatorii norodului de frica ndvdlitorilor, mide autrdit , s'au rdzboit si au 'Wins ani dearndulgloatele vitejifor codreni, orheeni, i mazili pandastd-zi, cnd tot ei au fost mormntul celor ceau cdutat s reinvie groaza de altd data. i aicica i dincolo, de nu-i vre-o societatate cu capi-tal strain, apoi s'o fi gdsit vre-un nume ce nupare a fi de loc moldovenesc, care pe pretulctor-va copeici" *) sa 'Mudd' de laolaltd stn-jen, dupd stnieni ldsand in urmd cmp deschis,codrii istorici din acest finut at Ldpusnei de careel nu e legat de at prin interes, de ieri, de alaltd.eripentru si care astd-zi nu are sd dea socoteald nu-m dnui.

ran te uitd! imi aratd mosul vezi,pi aici in dreapta, in stnga, tocma din sus di

dealurile cele se intinJea odatd numa un codru!ci mndreatti era L Cresteau stejarii grosi de

nu-i putea cuprinde doi oameni, inalti, de ame-team priind In vrful lor. Pi atunci pddureamergea pAnd divgle Ii hatul rsatului la mand.stire,,dar, o tdiet din ja azi o lend, mftini o leacd,si acu, te uitd ci-o rdmas. Ei, rdi snt oameniisi avani dupd cslig ! sfarsi nedumerit mosToader.

Pe culme ne Intmpind siragul morilor deCppeici" moneda ruseasc6

www.dacoromanica.ro

\rant. i aici ca si pretutindeni, una, cloud, trei,...noud ...doud zeci si una la numar, se Insirduna dupd alta ca niste pasan i Cu aripi uriasegata sd-si ja sborul. In vale se intind Vdrzdrestiisi mai incolo endrenii. Cel dintai e sat marecu livezi intinse, roditoare, cu vii bogate si cugospoddrii temeinice; cel de al doilea un satmic, mai mult o grAmdgioard de case, ascunse,dupd spinarea dealului ghebos si descoperit.

Ca la mai toate asezdrile de tara din acestepArti, de indatd ce intri te primesc cum am spusmai sus, crucile amintitoare de Dumnezeu, apoifantanile sau cismelele pe zidul cdrora atarndcate o icoand de cele mai multe ori a MaiciiDomnului pretutindenea aceleasi semne de pra-voslavnicd credintd; apoi aceleasi gospoddrii cuporti uriase in chenare si tdeturi mestesugite; a-celeasi case curdtele pe langd care foesc roi depasdri sau guvitesc carduri de purcei mdrunti ;aceleasi fete blande si spete zdravene de mol-doveni ce nu zdbovesc sa-ti dea. build ziva";iar in mijlocul satului, mai jos spre mAnastire,aceleasi lauce"*) ca la Vorniceni, ca aceiasistApani ai banului. 0 clddire mare rasare lamijloc banca populard , o alta la fel pestedrum o stdpaenste un evreu; mai sus lute() chi-

*) LancA prAvAlle.

24

www.dacoromanica.ro

,'14..=

e;

0.,n,

7471.c7,. tv,p771,1,

:e

, r

ri r7 ..;4 3WIW.:t1... ... .,..,. - , ..

-I 7-171 C ..." ; ,. .,.,.,' '

,' ek AZ,Ft

, , IZ'04.***.=P. 99141, '...A1 4 :

.. .

,- rn i

,...i...

Fig. 5. Vederea unut sat moldovenesc.

r Lay.s.

ft

www.dacoromanica.ro

Fig. 6. 0 poartd moldoveneasa

-

-

www.dacoromanica.ro

.JN. IP

sz.-?A'r,1--

11! I I "I

.4' E

ustriv4 , .......,.3iliv el ..4) ',

' r. -' 4f7,I,.41..1'-Jr 4,1' l'. .... .i...- r ...;.-- -1-',...7......4. .. - , ,...,.' --,, ..

. ,

1., o -"

7-4 :.,-- -.....- -.4 -,

I' 'n r ' -.14.7:.1. . 1'9. 3---,

Fig. 7. La masA

0-

.4....341'" 1.

www.dacoromanica.ro

25

chineata primaria satului, apoi casa de oaspetia*),ar In fata acestora drumul se Incrucieaza ducandla endreni i sus la chinovie, unde ati vi prinssa urce caiutii lui Mo Toader.

Trecem podivca, lasam la stanga chilioara sto-rojei") vi ne Indreptarn spre locuinta staretei.De jur Imprejur se invira casutele batranevti,micute, albe vi curate ce se desfac din verdelecopacilor cari cresc In fata sau din carceii ote,buna dimineatag ca nivte fete sbarcite de babeevite la sfat In caldura soarelui.

In drum IntAlnim dte-va maici, le dam bunaziva, iar ele cu mnele prinse in mataniile negree

hainele de viac cafeniu-Inchis, cu rivirile vev-nic In pamant, micndu-se incet, fac impresiaunor fantome din povevti. i totuvi, la sgomotulcarutei pe pietriul tare al curtei, de dupa albuperdelelor lasate se ivesc obraji sbarciti, ochIntrebatori, cte un cap mai tank cu trasaturiregulate vi o mivcare neobivnuita se produce Inpridvoare.

* *

Manastirea Varzarevti, nu e cladita, iubite ci-titor, cum este manastirea Putnei lui tefan celMare sau Mitocul Dragomirnei lui Cra`mca,

*) ,Casa de oaspetr casa plAtitA de comunl pentru gAz-duirea functionarilor veniti In Enteres de serviciu.

*) Storoll pAzitoare.

www.dacoromanica.ro

26

nici macar ca Agapia sau Vdratecul Moldovei,cu tea-Le ca e veche aproape ca i acestea. O bisericdmare cu turnuri ascutite, In Offal cdrora lucestecrucea cu cloud randuri de brate, addpostestede jur Imprejur chilii numeroase i mdrunte cesunt inconjurate de un zid Inalt de piatrd vdruitd.

. Ziditd din spre rdsdritul satului, pe coastadealului lutos, sub care oamenii rdi i nepdsAtorigduresc zilnic hrube adanci fdrd ca sd. se On-deascd cd intr'o zi malul se poate surpa pe de-antregul, clddirea are una din acele privelisti raripe care ochiul caidtorului nu stie cum sa o cu-prindd mai bine.

Data tmosirei mandstirei nu se stie; docu-mentele lipsesc nu atat din vitregia vremurilorcat mai ales din neglijenta i rdutatea oamenilor;desi este aproape sigur cum ca mAndstireaar fi fost ziditd In vremea acelei domnii de.minunata Intelepciune pe care AlexandruBun stiu sd o Impodobeascd cu fapte frumoase.

Tdtarii In desele navaliri i incursinni pe carile fdcurd peste Nistru nu au crutat niel o dataacest sfant locas; In atatea randuri i-au dat focIn atatea randuri au jefuit-o i in atatea randuris'au Imprdstiat In toate pdrtile calugdrii, pe carivremea ii adunase fntre timp.

Pe la 1770, de altfel singura data ce se In-

www.dacoromanica.ro

27

talnevte printre, hartiile rdmase i pe care se pu-ne mult temeimdndstirea neavand nici bibliotecd

nici arhivd In care sd se poatft Os docu-mente cu privire la istoricul avezdmrituluiprotoe-reul Constantin Mdcardscu ajutat de tatd sdu Varia-am restaureazd complect schitul, 1.1 Incropevtecu putind gospodd'rie vi o viata de cdlugdrie te-meinicd i curatd se ridicd repede in acest coltde avezare a dealurilor.

Peste aproape o jumdtate de veac schitul decdlugdrite al Cosautilor de pe. malul Nistruluid _sfiintandu-se, Vdrzdrevtii, sunt prefdcuti in schitde maici. Cea din-rai starita, maica Singlitichia,femee autoritard i cu mult curaj isbutevte astrange In jurul ei un mdnunchi de femei cre-dincioase Urmava sa de mai tarziu igumenia Olim-piada, bulgard de origina, zidevte bisericuta deiarnd, apoi cate-va chilioare mdrunte i incingeCu un cerc de zid Intregul cuprins al mdndstirei.

Cat privevte pe celelalte starite, putinele har-tii gdsite printre vrafurile de carp prdfuite pds-treazd prea putine date. Singura data mai noud,pe care un document o aratd ca sigurd, este anul1831 Atunci, fratii rdzevi Stan, Aftemie i Gav-ril Vdrzari ddruesc mAndstfrei inireag movie dinjurul satului cu al cdrei venit avezdmantul bise-ricesc tvi putu Intemeia o gospoddrie trainica

www.dacoromanica.ro

28

Imbunatatiri noi se adusera zidurilor crapate devreme. DrOpt recunostinta pentru agesti binefa-catori, manastirea i lua numele celor trei frati,nume pe care 11 poarta i astazi.*)

Maica stareta. e o femee de vre-o 45 de aniUn chip blAnd ca de sfanta ne primeste dupatoat cuviinta; vorbeste un grai atat de curdmoldovenesc i pune atata bucurie In aceste in-demnuri de. bun sosit, In cat, cate-va cupe nici

stim cum sa raspundem unei primiri afat deprietenesti.

Doua usi largi se deschid, un miros de iaso-mie navaleste In aerul chiliei, strabatem vre-odoua camarete i ne gasim In mijlocul salonuluimare luminos i impodobit cu scoarte de casa.

Un ceai .un pdhdrut de vin vajnic*) scd-pat cu multei nevoie de groaza bo4evici1or,spune maicuta ne da puteri i apoi In tova-rasia dansei cutreeram printre chilii. prin manas-tire si In sfarsit prin paraclisul de iarna ce segaseste In "remontd") i la care se lucreazacu sarg"*) pentru ca la Sfanta-Maria cea Mica

sa fie gata. Aii, sfinti noi, vopsiti abia de cale-

*) Veal ,MAnastlrile din Basarabia` de Arhimandritul V.Puiu. Ch.sinAn 1919.

'1) ,vajnica strasnic,remontli reparatfe

41) sare cu grabA, ca toatA banA-voin/A.

www.dacoromanica.ro

29

va zile isi aratd culorile tari ale vesmintelor in razelede lumina ce strabat cu belsug prin geamurilemarl. Un zugrav de la Chisinau tocmit pentruatdtea earboave") zugraveste prin fumul uneilulele in culori urAte si Incondeiazd in linii stal-cite sfinti barbosi ce samand mai mult a salba-teci, fara ca sa puna nimic din aceia ce trebuiesa i se dea unei icoane pentr ca sa poata in-sufla privitorilor credinta. Cu toate acestea o bu-curie ne cuprinde and vedem In josul lor in-scriptii noi ce Insamna nume de sfinti in trasa-turile drepte si simple ale scrisului de slova la-ineasca. Maim ne urmareste privirile si cand nevede ca zdmbim satisfacuti de aceasta isprava,se inroseste si ne impartaseste bucuria ca a-cestea se fat din porunca ei precum ea sa se. tie ed nu mai suntem ea'nainte in roghia plindde intuneric a rusuluill

Trecem in biserica mare, manastirea propriuzisa a carei zidire e de tot noua, cea veche, pecare o aplicase timpurile lui Alezandru cel Bunfiind zidita In lemn subred a fost distrusd in ne-numarate rnduri de Tatari. Pasim in naos; larpasii nostri stdrnesc un ecou puternic sub bol-tile larg arcuite. Si ochii nostri zadarnic cauta icerceteaza paretli zidurilor.

*) ,carboavla monea ruseascl

www.dacoromanica.ro

30

Nicderi nu se vat zugravelik cari s InfAt*ze pecititori, cum nu se val niel minunatele injghebki debolti i nici in belpgatele sapkuricle strane pe carealtalatd le admiram infrigurati de pietatea yechi-mei prin mandstirile bucovinene Ca nicderi, lu-mina aici nu lupta ca sd strdbata In interior cucadrale colturate In piatrd ale ferestrelor Inguste,ci se revarsd ca un potop prin geamurile marilargi i Innalte din stApanirea cercevelilor de brad,peste catapeteasma inpodobitd cu poleiald ieftind.

Zadarnic caut uile -dltarului In arcuri sfkmatelespezile mormntale cu sdpaturi de dibacie

rara i cu chemare de acant In marmord crista-lizata ca zahkul.

Biserica dei cu inceputuri vechi n'a maitrat nimic din ceea ce i-a dkuit trecutul i cu toateacestea este atta elvavie Induntru, atata miros detdmie ametitoare, atAta linite neprihdnita i ataasfintenie, dela icoanele ce stralucesc In razele can-delelor aprinse. dela opotitul tainic al maicli cedeapnd ca un isvor Intre pietre o ruga ce pareca nu se mai sfarete i pAnd la aceste!titre cari s'au perindat sumedenii de suflete ve-nite sd afle pocainta unor pdcate fara ispdire isd se scuture de deertdciunea ispitelor omeneti,In ct, noi, vrAjiti de smerenie, p-im fr voeati-va pai spre cea dintAi icoa la lucitoare,uncle cu semnul unei cruci Ingntkm cftte-va cu-vinte de ruga.

www.dacoromanica.ro

31

Esim afard din rdcoarea zidurilor si in timpce coboram scdrile maica stareta ne povestestedin trecutul mAndstirei, de lupta de ai6, ca side peste tot locul, dusd intre diferitele nationa-litdti, care prin persoana superioarei mAndstireistapAneau cu 8uf1etul ca si cu mna zidirea deveche cititorie moldoveneascd. Rand pe rAndbulgarce ca s'i rusoaice s'au perindat vreme in-delungatd in scaunul de stareta in timp ce pu-tinele maici moldovence au fost sortite ca sdastepte cu acea credintd Intdritoare de rdbdare sinadejcle, un rdsdrit de vremuri mai bane.A ceias plngere am auzit-o mai tftrziu si la Cap-riana. mdndstirea de cdlugdri mult mai bogatdca aceasta, Condrita si Suruceni unde sub co-manacul de cAlugAr si sub linistea fetei de OMsfnt, cei de alta natie au ascutis in totdeaunao urd de moartea vicleand si nelmpdcata impot-rivd baba ilor de moldovene)

0, daca v'ati fi ridica din mormintele voastre,voi ctitori ai acestor sfinte locase, voi sfinti Voi-vozi apdrAtori ai religiei si voi cuviosi mitropo-liti, sfetnici de drept ai domnilor Moldovei, toti,cti ati clddit vre-un altar spre- cinstea neamului,boeri de adevdratd cinste si dacd ati fi ascultattnguitoarele vorbe, pe care le auzi pretutindeniaici despre suferinta ce a avut de indurat

*) balvanitor de moldoveni" bailor de moidoveni (po-recta data oe ru*i taranitor noVi).

www.dacoromanica.ro

32

acest norod pana i Intre zidurile bisericilor,v'ati fi cutremurat de groan i mai grea v'ar fiparut tarana acestui pamant manos i primitor,pentru care ati adus atatea _jertfe.

maica ne povestete Cu grai simplu, melo-dios, Incet; noi o ascultam i prin minte ni seperindeaza aceste suferinti cari au trecut ca unvis urat.

Ma uit de jur Imprejur i imi aduc aminte deAgapia i Varatecul copilariei mele nici o deoseblreIn linite, In felul de aezare a chiliilor i chiar In trasgurile fetelor supte la unele de batranete, desuferinta la altele, i de viat4retrasa la cele maimulte din maicile ce se arata prin curte. Pretu-tindeni flori, verdeata, prispe, pe care se resfatavoios lavicerg; pretutindeni acel gardirt de ost-rete mici de dupa care cate-va straturi de flormbalsameaza aerul pretutindeni acea curateniedesavarOta ce caracterizeaza mai toate manasti-rile de maid

O lume Intreaga, cuprinsd intre patru ziduriicare a renuntat de malt la bunurile i placerilepe cari viata le poate da sub toate formele,traete, e multumita i ateapta In tihna f umbrachililor o mantuire de pacate i o viata viitoare.

www.dacoromanica.ro

44., 51,44 411. 4.c'

"1'VP

-

Fig 8. ,TAranl cumpAtati la vorbd ca i la patiml, muncltorl....."

www.dacoromanica.ro

Fig. 9. ,TsprAvile_Botevicilorwww.dacoromanica.ro

.- , 0111,-,

;,--11177 ,

I.J.. .

1 .t. Z'u.t. , ' 3, ....S

- As.-, , , 1 1 , ; ,,,,,641.1. .....,. . 4 ,_,

7."..s.f.,- ,.' 'A:AIR. J '-,''' . ,,r, ,, , 1 ' - ,,.

e

Cor .I.

.

' "_,n4 0,t,.., .0 . Ak% .' A. 4. .... n1 .41 C ' ,.....4 --

p t, 4- -. , ,

Fig. 10. VArzgre0. Pe clime ne tnthmpIn Iragul morilor de Ont.. . .

www.dacoromanica.ro

NISPORENII,

Nisporenil

www.dacoromanica.ro

NISPORENIIDupa amiaza parasim manastirea. Soarele

dogorete tare, maica starita ne petrece Pana lacaruta.

Si mai poftim de veniti pi la noi ca ne-ati facut mare bucurie."I ne pofte0e dansa,In vremea ce caii mopeagului pornesp domolspre poarta.

Scoboram valea, strabatem satul i apoi dupao cale de un sfert de ceas &cam colina dea-supra Nisporenilor.

De sus, de pe Inaltime se zare0e satul Im-pra0iat In fundul 0 pe coastele culmilor ce seridica ca un zid 0 care Il ascund sub poalele lOr,dandu-i o Infatiare minunata; ar parea o panzade paianjen tesuta In stinghea a trei dealuri.Doua biserici i sclipesc turlele umflate, fiecarecu gramagioara el de case dese, una mai Instanga pe un mic tapan, in Nisporenii din Deal,cealalta, mai In jos, la 'poalele unei coline pleuve

www.dacoromanica.ro

36

i rotunda ca o caciula, In Nisporenii din Vale.De jur Impreiur, viile Intinse, de un verde des-chis - lucitor, rasar Impanzind hotarele satelorpana sub padure, umplu coastele i acopar cli-nurile; albeata cramelor mici presarate prin li-vezi i Ingramadite- sub umbrarul nucilor rotatirad In beteala de raze ce curg pe umerii dea-lurilor ca o podoaba d sarbatoare.

De vale, In dreapta se Intind acoperiltrilecaselor in culori terse, iar marincolo se des-chide ca o faie valea lunga i lata a Nirmno-vei, dogorindu-0 In arita dupa amezei galbenulanemic al esului. Drumul duce printre iragulmorilor de vant, dintre cari unele stau nernicateCu cate o aripa. fi-anta, iar altele i o leagailaIncet, In scartaitul monoton al osiei vunsa i Insuflul fin al unui vanticel ratacit pe Inanime.

In drumurile noastre prin Basarabia auzisemde multe ori de Nisporeni.

Acolo-i codru-spuneau moldovenii din dis-trictul Tighineigin mult set bei ca cofidelu si,totdeauna belpg de poame ; nol toamna dintr'acolo ne umplem boloboacele ca Mima' los Ba laCh4inau unii mi-1 laudase i din alte pricini.

,,E sat vestit In fete frumoase, In oameni,gospodari fi cuprinAintelighenp multd fi totwde neam moldovenesc, numa ca-s dealuri mari,mari de ti-i lehainite fi de zile".

www.dacoromanica.ro

Cu ast-fel de ganduri intram In sat, scoborando vale lungd i tdrAganatd, pe care foete nisipulfierbinte i sticlos.

Cu cat ne apropiem Cu atat lucesc mai tareacoperiprile caselort mai dese Inspre apus, mairari spre miazdnoapte, ce fac impresia targuoa-relor noastre, cdci Nisporenii e din pdcatetarguor, mestecicoa *)cum 1-am vdzut Insemnatpe o harta a zemstvei Cu vre-o 40 dughenitemici, titunecoase, In fiecare cu marfd de cate-vasute de ruble, dar cu afaceri ce trec de multeori de suma zecflor de mii.

De la intrare ne les Inainte aceiniIn caftine slimoase, cu carlionti pe dupd urechi

cu ,/dril /ti In picioare. Ochii ireti de negustorne urmAresc In masura pa0or mdrunti ai cailor,iar In pervazul uilor Intunecoase din fiecaredugheand tanelte cate o balabustd sprijinindu-i minile In olduri, peste pestelca roie, cu pist-rui pe fata in culoarea ofranului; cu privirile cer-cetatoare ar vrea ca sd stdbatd gandurfie acestrdrumeti, ce vin pentru hnplinirea datoriei.va tdrani razimati In bate, unii Inca poartd Idsatepe ceafd epcile muscdlefi de tristd memorie,stau la sfat In plata ingustd takiocul" *) de unde

mestecico5 tArguorta1ciocu15 piata.

37

www.dacoromanica.ro

se reschira cele trei drumuri, la icani, la Pruti sus in sat. Unul din el ne da buna-ziva,ceilalti stau nepasatori, privindu-ne cu acel aerde bunavointa, pe care 11 citeti, Il patrunzi i IIIntAlneti pe fetele tuturor i la fie-care pas.

Ma rog, dar unde-i sectia de jandarmi ?,la intr'acolo imi raspunde cel cu huna-

ziva - o ei pe 'huidita asta treci podul i o cal.-,meti la dreapta, di acolo ti indreapta flagul" *)di afara ci se vede'.

Ii multumesc, apucaui pe huidita aratata, tre-cem podul, earmim la dreapta i Inainte se iveteleganndu-se prajina lunga a sectiei de jandarmiin vrful careia flutura steagul nostru, aplecAn-du-se cand la dreapta, (*bid la -stnga, dupataria adierei de vant.

* *

A doua zi am eit In sat ca s'-1 cunoatemmai de aproape.

Era sarbatoare, una din cele sarbatori de vara,la care cate odata pare ca *1 firea ajuta ca zivasa para, daca nu mai sfanta, caci danta e numaidupa cum tiu oamenii sa i-o faca, dar maiimpunatoare i mai vesela.

Intalnim In cale o nunta ; vomiceii *1 cona-

- steagul,

38

www.dacoromanica.ro

39

earii pe cai marunti i iuti poarta Inteo mnNplosca gatita cu o naframa. Ei chiuie, cnta, go-nesc ; In mijlocul lor mirele Imbracat Cu o d.-masa cu flori roii, cu mnicile largi ce dirg desub vesta neagra, peste care trec, IncingAndu-imijlocul n brau lat, batut In nasturi de . metal,lucior, se poarta tantos pe cal, fluturAndu-sipana de paun a palariei pus. pe o sprnceana.Urmati de neamuri ce merg in carute umbrite defrunzan i frase de tlegari Impodobiti cu naf-rame, nuntasii se duc sa ja mireasa. In cap,lautarii canta ca foc si un vornicel plesneste dinharapnic In hazul celor dinprejur. Desi le uramdin mers sa" cie ca noroc tatr'un ceas bun"--totusi un conacar ne ()preste, ne Intinde manafrateste i ne cinsteste din plosca al carei con-tinut par'ca n'ar mai avea sfarsit, in timp cespune cate-va cuvinte de ocazie. Aici suntemin plaiurile de unde folkloristul Macan a -adu-nat un manunchi de cantece, de oratii i doinepopulare de o frumusete neintrecuta..

Nunta trece Inainte, iar noi ne ducem la bisericunde putem sa vedem lucruri interesante si unde

putem ca sa ne dam indata seama cat pretuesclocuitorii satului, judecndu-i dupa numarul cre-

dupa evlavia ca care asculta slujb adupa Insusi aceasta slujba, care a-Lama i dela

preotul pe care stiu CUM sa-si-1 aleaga; In sfarsit,

www.dacoromanica.ro

40

dupa grija pe care o au pentru inzestrarea i.Intretinerea locaplui i. la urma urmei dupa a-ttea lucruri, pe cari judecandu-le chibzuit iIn adevArata lor masura pricepi upr cu cine aide a face, ce soi de oameni are satul, de-s bunisau rAi, panici sau Invrajbiti.

i am luat-o pe jos, prin colbul ridicat Inurma uhui card de oi, tinand tot. umbra pomilordin marginea gardurilor de nuele Inalte, Indrep-tarldu-pe spre biserica.

Am. trecut iarai podul micei garle murdareIn fat,I. s'a deschis o piata, din mijlocul careiase ridica alaturi de podoaba unei cruci i cum-pana hodorogita a unei fantani, soclul de piatra,ingradit- cu grilaj de fier, ce sustinea pna maieri cu toata cinstea cuvenita vremurilor, bustul Inbronz al fostului tar democrat. Alexadru all-/eaosvoboditel" *), cum se citete i astazi In literileschiloade i scrijelate In piatra.

In varful soclului a mai ramas doar ca o tea-pa vergeaua de fier ce sprijinea bustul, iarimprejur ruina unui piedestal naruit de vre-me, astfel cum s'a prabqit i Imparatia celeimai mari oligarhii i celei mai strigatoare ne-dreptatt

Volostea, o cladire mare i lung se lasa In

*) osvoboditeta liberatorul.

www.dacoromanica.ro

Fig. 11. Mngstirea VArzre0i are una din acele priveliti rarlwww.dacoromanica.ro

Fig. 12. Un grup de maid basarabene.

r

;r

't,.:

www.dacoromanica.ro

41

dr.eapta; In fata, oficiul postal stan(ia de telefon")a ,zemstvei" *), prin geamul careia se itete oo bar4ne") cu parul retezat i cu buiele TOii.Pe o piatra citim In slove latinqti casti de oas-peti" , iar mai Incolo, Inspre sat, In lungul hui-ditei Intortochiate, alaturi de casele moldovenilor,ateleai ca si pe la noi fr niel o deosebire,se Intinde o cladire lung, care seamana a ficoala, dar, care in realitate este o crsma,ce nu-i lipseste de cat- votcei" *) ruseascape care stapnirea noastra a oprit-o comert.

Obisnuitele,cruci rastignito are de la Incrucisari,cu gardutul de lemn vopsit i acoperisul de ta1.31apleotit sunt tot atat de numeroase i aici cain satele prin cari am trecut. In drum Intalnimcarduri de flacai si fete, cei mai multi cu floriprinse In brau sau palarie, mai toti Imbracati innerntescul port schimonosit al oraseloi, cali sevede astazi atat de des si peste Prut. Undeunde rasare d oar ate o camase alba, Impodo-bita cu cusuturile de rabdare i rnaestrle ale vre-unei bune gospodine. Cti-va copii se bat intrmta de verdeata din preaima unei cismele,rostogolindu-se in hohotele i chiotele nevinovate

1) stamp de telefon* oficul telefonic.*) zernstva" institutie de stat administrativg de originA rug.1) barisne" domnisoark

rvotcA" rachlu.

www.dacoromanica.ro

42

ale ahora, cari privesc, rznd, In pragul ros alunei porti ca de cetate. Mai sus e scoala, cld-dire mare, aproape nona, cu rvivisca'l Inca Inruseste Zemscaia Nordnaia Ucilisce *)In litere albe pe fondul negru al scridurei

Intram in bisericuta de zid, mica, umila siimprejmuita cu un zaplaz de scanduri; Cate-vafemei pe scan i !enana .In sopotul unei alintaridragi copiii mici esiti dela Impartasenie.-Inauntru, randuri dese de femei, cele mai multeMane, cu m'ande subsioara imbraca fundul bi-sericei Ifitunecos i mbcsit de fumuI de tamaie

ceard topita. In fata, Cati-va mosnegi, vre-o( doi flacai in' uniforma Inca de cazad i ai fosteiosti Imparatesti asculta pasnici slujba In ruseste)cu Intreruperi de cruci adanci i mari pAnd lapamAnt, pe care preotul un orn marunt cu bar-ba Inzapazita de fire albe o casnta In note ar-monioase i din care norodul pravoslavnic ce-istd inainte nu Iiitelege de cal doar cele cate-vacuvinte mai dese, pe cari le Intovarasqte demetanii.

vivisca" firma.Satul are si un spital ce peste 30 paturi,, condes de undoctor foarte bun, care-si cunoaste mestesugul si care a

ajuns prin cinste,a, prii bunatatea, ca si prin batraneteanata (hiel rimad cinstite, de a fi simpatizat nu numai de lo-cuitorii satului, dar chiar si de catre acei din satele de prinImprejurimi.

www.dacoromanica.ro

43

Dascalul citete la o strana, o lumnare sfArAleIn policandrul ce earn in mijlocul lAsericei, iardin spate uera un oftat de cing tie- ce durereapasatoare pe suflet.

www.dacoromanica.ro

La mnstirea Hncului

www.dacoromanica.ro

La ni5n5stirea Hpcului

kka cate-va zile am plecat la manastireaHancul

Drumul din Nisporeni i pana la manastireurmeaza cand sirurile de dealuri cu paduri in-tunecoase, cand alearga pe vai Inverzite printrepoeni mandre s't cu miros de flori adormitoare.Satele, de cari ne lovim In cale, BoltunulCristesti sunt mid fie-care are spala lui, bisericasi cele cate-va dughenite cu marfa atarnata afarasi cii negustori gata sd te slujeasca. Livezile--nesfarsite i viile ce se Weill pe coaste impo-dobesc dealurile i dau acel isvor de bogdtiemare, pe care satenii din partea locului dei stius-1 pretuiasca la vreme, totusi de cele mai multeori sunt speculati, caci vand pe preturi de ni-mica Inca de cu iarna roada viilor si a livezilor,fie pentru acoperi nevoile, fie din prrcinalipsei mijloacelor de transport si a drumutilorrele din acest tinut.

www.dacoromanica.ro

48

Pe coaste, In depdrtate hduri, lucesc ca On-dari de oglindd ape, care brdzdeaza I fuglene, uneori In umbra sdlciilor, alteori In plinabdtae de so are.

Trecem pe la.nga un parka Ingust ce vinelini0it 0 calm din ratacana a cloud dealeri In-frAtite sus prin negrul unui codru de stejari. Cael sunt toate apele Basarablei, blande, tdcute,molatice. Nicaeri nu se Intalnesc aici isvoare, carisa se sbatd In nahlapi sau rauri, cari sd se as-varle sprintene pe aternut de cremene In opin-tiri semete i In vuet fioros. Peste tot locul apelecurg la vale linitit, domol, !met, oprindu-se canddupd stativele opusturilor ridicate ca o redutd Infata lacurilor albe de ga0 i negre de rate, cand,tremurand lu preajma vre-unei roate de grAdina-rie ce scartae in mersul monoton i fr !titre-rupere a boilor cari o poart.

De jur imprejur, cat ochi-ti pot Imbratia cu-prinsul, totul e lucrat i spintecat de negrul fieral plugului i vanturat de coasa nemiloasO a se-ceriplui. In unele locuri, uviti de drumuri In-guste sfaramA i despica /utul dealurilor goale,cari se las pravAlite i strOpunse de ivoae.

In Cristeti, pe clinul dinspre rOsarit se rdsfatcurtea boereasca, ct InfOtieazd din depOrtare ocladire de mare senior, cu acareturi lungi f cupoartd trainica de zidarie.

www.dacoromanica.ro

r-tiNIA%

li

Fig. 13 MAnAstirea Vgrzgreti, Lama cruce.

.

'-

o Roao.

- 4

www.dacoromanica.ro

Fig. 14. MAnAstirea VArzgregl.

www.dacoromanica.ro

49

Boerul, stdpanul pand eri a Intregei mo0i,pe care l'am cunoscut mai tarziu, un om umblatprin strAlndtate, vorbete bine frantuze0e, la felmoldovenete 0 se arata foarte recunoscatorotirei noaste 0 mai ales generalului B. . . ..cdruia Ii datorete salvarea Intregei gospoddril,

Sot,ia sa, doamna 0 , femee culta, priceputd intoate problemele la ordinea zilei, discuta mult 0 tiesa istoriseascd 0 mai multe, despre lucruri pe carile-a trait In Milanul tuturor cantdretilor. La firmanu pierde prilejul de a Impdrtd0 la fel ca 0 so-tul sau marea recunotintd, pe care o au pretu-tindeni majoritatea proprietarilor basarabeni fatdde armata noastrd, care, fiind chemata la timpa putut In felul aceasta sd le salveze la atatiaaverea 0 la foarte multi viata. Putinele ceasuripetrecute In intimitatea familiei lor ne-au ldsatimpresii frumoase Din toate aceste impresii res-pira o admiratie 0 o Incredere puternicd, Intal-nit& In urmd peste tot i la to ate clasele socialebasarabene, In patriotismul soldatului roman, carefiind cople0t de dumani, decimat de boli, Info-metat, iar pe deasupra tradat de propriul lui to-var4, a isbutit ca In fata attor nenorociri saaTlid .destul curaj 0 destuld tdrie, pentru ca prinjertfe mari sali desrobeasca fratii 0 sa aducddreptatea unor timpuri noi acolo, unde pana a-tunci nu fusese de cat robie, cnut 0 intuneric.

lit&purent

www.dacoromanica.ro

50

Si ma gandesc acum cata umilintd pentru puterniciizilei de eri, cari cu ajutorul nagaicei" *) de plumb1i apdrau puterea si. cata mandrie pentru acestsoldat umil la cautatura si modest in faptura,dar totusi att de mare la suflet!.

* *

Can:! intunericul Incepu s presare campiacu umbre intram In padure Un vant racorosadia printre frunze; copacii bdtrani isi intindeausuvite lung-i de radacind cu bataturi noduroasepana In creasta drumului; unele II treceau, altelese pierdeau In mustdti de fire uscate. Printrecrengi cerul avea culoarea de mare tulbure.

rasunau din desi si cate un hap-hap scal-da padurea intr'un ecou prelung. Un ceas amstrabatut desisurlle, aci coborand la vale, aciurcand la deal; in urma zarea s'a deschis, dru-mul s'a largit i de pe culmea dealului pe care-1urcasem, se vazu in fata scobindu-se causul u-nei vai largi, acoperit de pena deasa a co-drului, in fundul caruia sclipea In razele craiuluinou, luciul turnului Inalt al manastirei, in timpce sub bolta Intunecoasa a noptei senine de va-ra zidurile se Impreunau cu umbrele padurei, la-sand ca sd se furiseze discret razele luminitelortrimise de chilli.

*) ,n6gaica" biciu cu mai multe sfArcuri.

www.dacoromanica.ro

51

CAnii au incepuf sa latre la stAna. Cate-varAcnete Insotesc schelalaiturile javrelor si apoi to-tul reintrA In pace. CAnd am ocolit la dreaptapentru a infra In ograda, din grajduri se auzi unnechezat voinie de armasar ce rasuna In IntreagamanAstire.

Ne oprim la poarta, mos Togder, cad nu ne-am putut despArti de el, eat e de sfAtos si a-tAt de bine cunoaste locurile, se coboara dincAruta, loveste cu pumnul In poarta mare, lar laloviturile acestuia se aud cAti-va pasi grAbiti,portita mica se deschide si din cadrul intunecatal acesteia se desprinde umbra neagrd a unuiOhl& storojulm. Doi ochi sclipesc In Intunericsi o mAneca de carnasd alba.

Hei, cine-i acolo ?"Buna vreme ! Oameni buni!" raspunde

mos Toader.SA hiti ghine viniti, daca santeti oameni

buni!" si un zavor scrAsneste IntovArasindcele din urrnA cuvinte ale calugarului, cari se perdIn hodorogitul portei.

Interiorul manastirei nu se distinge de loe,en toate -ca de sus ning raze palide de stele sisi de crai nou. In Intuneric stAlpii albi si Inaltiai staretiei rAnjesc, iar cele cate-va luminiteslabe Imprastie pe ziduri dAre de lumina. Sto-rojul ne intovaraseste pAna la locuinta staretului,

www.dacoromanica.ro

52

unde intrdm primiti de un trate. Ne scuturdmde praf i vestiti egumenului suntem poftiti lamasd.

* *

Cand am intrat In trapeza mAndstirei era li-nite adAncd, lar din obscuritatea, In care jucaulumdnArile unui candelabru, risipind o luminaslabd i nelndestulatoare pentru o sala atAt delungd, fdpturile monahilor, care-vi luau cina desean in jurul unei mese Intinse, abia se desluiau.

Spre rdsdrit, Incadrat de razele palide aleunei candele ce Olga ca o scantee ratacit, subiconostasul Inegrit de fum, se desfdcea siluetaIncovoiata a unui calugar batrdn, ce prinfrecruci mari i evlavioase citea Inteun ceaslovrugaciuni de poni* i binecuvdntare In opo-tit misterios cuvintele bdtrdnului calugAr se isbeaude zidurile albe, de pe goliciunea cdrora sedeschidea ca gura de tainita ramele zugrave-lilor terse de vremuri, infdtidnd chipuri de sfinti.lar cand cdte o dat glasul se intarea, pdrAnda cere mai mult sprijin Celui Atotputernic, salarasuna Iu sunete Infundate ca venite din cinetie ce adncuri vi un ecou straniu rdspundea.Atunci ceilalti monahi tresdreau i ochii lor se a-tinteau In spre bdtrdnul cititor ca o Impart4irela rugile ce isvorau cadentat, monoton i plinede cucemicie.

www.dacoromanica.ro

53

Staretul ii sorbea incet ciorba *i o grije In-v aluia chipul lui de sfant. Dus pe &dud,parea ca asculta cu multa atentie cetania, dincand in cand vorbea in oapta cu un monahde alaturea pe fata caruia se rasfata o barbaalba de mucenic.

Batranul raspundea scurt, clatina din cap, iar ochiimici i se roteau sub sprincenile albe, d'andin razele de lumina ale candelabrului reflexe terse.

In sala plutea un val de linite sfanta, in timpce din iragul calugarilor wzati de o parte ide alta a mesel nu se auzeau de cat oapteIntretaiate, fiecare temandu-se ca nu cum va prinsgomotul vorbelor sa tulbure cetirea binecuvan-tata.

Un slujitor aduse bucatele, iar ochii tuturorase atintira asupra lui. Un danganit rar de clopotincepu sa bubuie afara i in valuri sonore caundele unei ape rascolite, arama cherna calugariila rugaciune. Acetia grabira masa se ridicaraapoi pe rand In picioare, cate-va cruci repezifonira manecele largi ale mantiilor i in p4uori asemeni stafiilor se furiara unul Cate unulpe ua scunda. In sala ramaseram singuri, sta-retul, preotul batran i noi.

De sub iconostas fratele tot li mai zicea rugaciunea.Vorba incepu mai Intai cu Intrebarile despre

vetile cele noi, apoi trecurarn la treburile ma-

www.dacoromanica.ro

54

mdndstirei, la grija foametei din cauza seceteii In urmd alunecd pe nesimtite la pdmAnt. Aiciconvorbirea prinse o forma mai interesantd; sta-retul, cdinAndu-se de noua expropriere, care-i re-ducea prea mult din cele vase sute i mai binede desetine"), pe care pana mai eri le stdp5.-nise fdra de nici o grije. Venird apoi In vorbdnellogurile"*), ddrile pe vddrdrit i toate nevoilela ordinea zilei.

Sfatul merse astfel, cAnd cu aprobad din aman-doud pArtile cAnd, cu protestad i argumentede convingere numai dintr'o parte pAnd In spremiezul noptei, Intre timp fratele ,ce ne servise lamasa incepu a aduce Cate un galon") de vinpervii sort"*) vre-o doud se perindard pemasa ceia ce fdcurd ca limbile sd se des-clete i o frAtie de trainicd prietenie sd se in-chege Intre drumeti i prea cucernicii pdrinti.

CAnd ne-am sculat ceasurile ardtau miez denoapte. Ne-am despdrtit, urAndu-ne noapte-bunaqi. am plecat cdlduziti de strajd in camera ce a-.vusese grijd sd ne-o pregAteasca pentru odihnd.

Am adormit tarziu. Dimineata ne-am trezit Insunetul clopotelor; soarele era sus i prin per-delele ldsate In jos raze ferbinti jucau pe

*) deseting rdsurA de plmAnt mal micl ca un hectar.*) aloe dare pe pAmAnt.*) *galon' o sticl cam de trei litri.*) pervii sort" calitatea !mala.

www.dacoromanica.ro

55

plapomele noastre. Dupd o jumdtate de ceasam fost In bisericd; staretul i monahii se gas eaude mult la leturghie.

* *

MAndstirea Flncu, ziditd, dupd cum o aratdnumele de acel hoer rdsvrdtit, stolnictil Miha-

lache Flncu, contimporanul lui Duca Vodd, Injurul numelui cdruia poporul a tesut o sumedeniede legende i povestiri eroice, are privelisteatainicd a vechilor locdsuri de addpost Impotrivahoardelor de turci

In vremea cnd se pusese la cale zidirea ei,Moldova trecea prin Imprejurdri nenorocite. Inc cuInceputul ce1ei de a doua jumdtdti a veaculuiXVII-lea, o criza serioasd si o decadentd con-damnabild Incepuse a cuprinde din toate punctelede vedere -raffle romne. Mai ales Moldova erapustiitd fdrd Incetare, and de rdzboaele purtatecu Turcii i de;ndvdlirile greu Incercate ale Tdtarilor

Cazacilor, dud de Domnii pdmnteni sustinutiIn domnie de Turci sau de Poloni i cari se pe-rindau In seaunul domnesc al Iasilor la intervaleune ori mai scurte deck un an (Dela 1653 pandla. 1685, doi spre zece candidati la domnie.)Aldturi de molimi, birul apasa dusmdnos, fiepentru a potoli lacomia aventurierilor do m nesti. fiepentru a multumi cererile nesdtioase ale Turcilor.

Cand prin urmare In astfel de situatie se gasea

tatari.

i

www.dacoromanica.ro

56

Moldova i In special Basarabia*), cine se mai pu--tea gandi ca sa zideasca biserici ca In alte vre-muri, In care arta bizantina sa-si cheme maestriidepartati i priceputi ?

Cand stapAnirea era atAt de nestatornica i na-valirile de peste Nistru atAt de dese si vijelioase,cine mai cuteza ca saInceapa cladiri arhitectonice,cari se uimeasca lumea de mai tArziu i cari a-veau nevoe de pace de dibacie, de jerife si depricepere?

Cele dintAi inceputuri ale Manastirei 1-1Ancu suntIn Igatura cu anul 1678. Pe atunci, In scaunul dinIasi era pentru a treia cara domn Duca, acela,care In timpul celei de a doua domnii batuse, Cuajutorul ostilor turcesti i tataresti, In pre-ajma Chisinaului i poate nu departe de acestelocuri, rascoala boerilor moldoveni In frunte cuInsusi Mihalcea FlAncul, boerul ctitor al m-nastirei. **)

9 1) NAvAlirea cazacilor cond4 de Constantin Serban, subStefAnitA, (PapurA VodA) fiul lui Vasile Lupu. 1659.

Cotropirea Basarabiei de Nogai, sub Ilia, fiul lui AlexandraVodA Ilia 1666.

RAscoala boerilor in frunte cu Mihalcea HAncu, tripotrivalui Gheorghe Duca VodA, care-i bate AngA ChiOnAu, sprijinitde Turd I Ttari 1672.

Expedifla lui Mohamet IV ImpotrIva Camenitei.Luptele date In jurul Hotinului, sub Stefan Petriceicu *i mai

apol de Dumitracu Cantacuzin. 1674.PrAdarea Moldovei dela Nistru i pAnA la Siret de Cazacii

adugi de Petricelcu VodA I instalarea sa pe Tron In locul luiGheorghe Duca-VodA, cave se afla pentru a treia oarA In sca-un. 1685.

**) 1) De Muriel se pAstreazA In plalurite basarabene zicAtoareaatAt de des folositA pentru a arAta rAsvrtire l nesupu-nere : Yodel urea ba".

www.dacoromanica.ro

Fig. 15. La clmea.

r

www.dacoromanica.ro

Fig. 16. Nisporeni. In iarmaroc,

www.dacoromanica.ro

57

Ascunsa sub spinarea unui deal cat un munte,in acel desi de codru vestit pe Vremuri princetele de haiduci, pe care i'a adapostit de ata-tea ori, zidirea nu are Infatiarea de cetate medie-vala. In aceste vremuri nici nu putea fi vorba de2.st-fel de cladiri. Lipseau 0 meterii 0 ctitorii pacea. De alt-fel, In Basarabia nu se gasescnicaeri asezaminte ridicate din lespezi grele, dal--Mite 0 sprijinite pe contraforturi pe care vremea sa fizugravit urme Mate de ploi i vanturi, Cu ve-chile porti grele, din blani Mute la IncheeturiIn platoe de arama i cu imprejmuiri de zidurigroase I bastioane trufase ca la Sucevita, princari sa apara scrljelate ochiurile crenelelor stramtecat o taetura de cutit !

Nici unde nu se vad In aceste part Inflorituricu ciubucaria fina de maestrite mani venetiene 0nici nervuri tesute pe dupa ocnite, cari sa joaceIn rand pe zugraviala mucata de zapezi a zidu--riIor ca la Voronet.

Lipsesc 0 discurile emailate In albastru, cuma fost odinioara la Putna, stalpii canelati 0 I'm-broboditi cu capitele, ca la atatea din manasti-rile muntene 0 chiar rozetele de piatra alba cuarcuirea metera a boltilor, ca la Trei-Erarhii din14, sau ca la Slatina lui Lapupeanu, unde teprimesc, alaturi de inscriptii tirbe de mania ani-tor, stemele cu zimbru, sap ate tnetqugit In les-pezi Implantate pe frontispiciul portilor de la intraril

www.dacoromanica.ro

58

Aid nimic din aceste podoabe, nimic chiar dininfluenta acelei vestite culturi bizantine, care nupiense Inca i de care peste Prut, Domnii i bo-rii moldoveni tiuse cum sa se foloseasca. Si cums'ar fi putut face ceva, cAnd navalirile dese aleTatarilor 0 ale Cazacilor Impedicara, ca i laVarzareti, nu numai ca manastirea sa nu poatafi ridicata din zid, dar nici sa nu-0 poataIncropi o gospodarie temeinica de cAt abiacatre sfAr0tul anului 1870, clnd, staretulDosoftei, om aprig, porni procese pentru pa-manturile, pe care manastirea le capatase cadanie dela numero0i ei ctitori 0 pe care mo-tenitorii de mai t5rzitr vroiau s le rapeasca.

Pe atunci, In locul vechei chinovii de lemn,care mai intai fusese schit de maici si intre zi-durile careia s'o fi rugat de atAtea ori fiica stol-nicului-ctitor, staretul Dosoftei zidete din Ora.-mizi i piatra locapl ce strajue0e i asta-zi Inpreajma micuiui p5rk, CogAlnicul, puna ndu-ihramul aceld Paraschive frumoose, dupa dorintacareia s'a Intemeiat schitul i In umbra caruias'a 'stins ca o candela, calugarita legendelor lo-cului, *)

In dreapta ca i In stanga se Intind iruri dede chilii, In mijlocul lor Strajue0e manastirea,

Vezi ; MAngstirile din Basarabia de Arhiniandritul V. PulaC. ttlingti 1919.

www.dacoromanica.ro

59

iar tti fund paraclisul de iarnd ca coloanele albe,arhondaricul i locuinta superiorului, tnconjuratetoate de o Ingrdditurd simpld dar trainicd de pari

imbAlsdmate de un patrunzator miros destejar.

Gospoddria mare 0 bogatd sd lase spre rdsd-lit; acolo sunt hambarele, grajdurile i toate a-careturile mo0ei ; via 0 prisaca sunt mai departe.

In curte, uil lant nesfr0t de cdrute ca lumemultd, femei, bdtrni, copii veniti la cetit. Pentruo gaind i cte-va carboave cdlugdrul X...., unpreot batrn citeVe molifte, acaftiste i spovddu-este pe acei cu duren i apdsdtodre pe suflet casi pe acei cu boli trupeti. Zilnic, iruri Intregide nenorociti se perindeazd pe dinaintea duhov-

I nicului; la plecare se duc tryti mai intdi iti i maiinviorati, cei mai multi plena cu credinta uneiapropiate tamdduiri. Prea putini sunt insd dinaceia cdrora aceste rugdciuni sd nu le aducdvre-o mangaiere. In ua cdlugdrului, pe caream fost sa-1 vizitdm, am intlnIt o baba ce spri-jinea cu trupul ei pipernicit 0 slab un flAcAude vre-o 16 ani.

,Ce pacate te poartd pe aici matupEi, ci pdcate, nu vezi ? rdspunde ea

desghetat beleaua asta vi-mi ardtd ne-potul are pe ducd-se pi pustii IntrInsul i l'amadus ca sd-i citeascd pdrintele".

www.dacoromanica.ro

60

Dar de ce nu-1 duci la vre-un in'apucai ca sa sfarsesc cad Imi lua vorba Inainte

,La vraci ? Ei, si daca l'oi duce, ci crezic'o sa-i faca? Tot cu boala In el ramane 1 Potii sa se Impotrigeasca gheavolului ?" i a eitbaba pe usa, bombanind mai departe si taraindflacaul cu privirea impaenjenita, supt la fatagalben ca lam aea.

Calugarul, care ne Intampina cu un zambetbinevoitor, e moldovean get-beget de al nostru;stie ruseste caci doar a fost ofiter ,de zdpaspihotd"*) la Omsc si In urma agent In politiasecreta.Odaia In care ne primeste, pastreaza un mhosInecacios si amestecat de tamale, de busuioc side vin. Un fum albastru pluteste 1h lumina ochi-lor de geam lipiti pe de margini cu hartie. Pepereti stau atArnate scoarte, iar inspre soare ra-sare, un sir nesfarsit de icoane In toate marl-mile si de toate felurile. Deasupra-le clipocesteaproape sa se stinga candela, iar mai spre mar-gine tabloul Tarului Alexandru al II-lea In man-tle de purpura rosie cu crucea In mana. Inrand cu geamul, o masa, peste care zac In ne-tire cartiLvechi bisericesti cu slova ruseasca, larprintre ele cate va numere ratacite din ,Basa-rabet-zul lui Crugvan"*).

,.de zApas in plhotAm de rezervA in infanterie.*) Bssarabetz-ul lui Crusevan O gazetA nationalistA scoasA

de Crusevan.

www.dacoromanica.ro

PArintele ne polte0e sa stdm i In timp cese repede afard dupa o garafd de gin, noi ids-foim, prin ceaslove. La intoarcere deschidem vor-ba despre cetanie.

,Cum crezi parinte, are vre-o putere ci-titul asupra celor bolnavi.g?

PAL cum si n'aibd, firete c'are, toate lu-, crurile au deslegarea lorlne rdspunde el con-vingtor. i continuand mai departe urmd :

Am cunoscut un om care pdtimea de vdtd-mdturd. Il slAghise boala in ap hal ca i se ve-deau numai coastele; inteo zi, vine la mine casd-i citesc i ci era sd-i fac ? Eu, i-am citit dupdtoatA cuviin a i m'am rugat. Peste vre-o clte-valuni l'am vAzut iardi la mdnAstire, de asta datanu mai era singur, venise cu un copil bolnav deboala coptilorTM.

Apoi di ci nu-1 duci la ,bolnild")?,l'am intrebat, o sd-ti moard pe drumuri !"

Ci sA-1 mai duc ? Crezi c'o sd-i facd ceva?lar o sd-i dee un parapcu *) i incolo tot ni-mica n'o sa s'aleagd, de asta l'am adus aid laSintia ta_ doar la-i lecui, ca i-an te ultd cum m'ailecuit pe minelai tnteadevAr cre*tinul ardtd lafatd altfel, mergea drept 1 parea sd de sdravdn.Ci sa-i faci, nu tii vorba Mantuitorului :

S) ,bo1uita5 spital5) para.59c pral.

61

www.dacoromanica.ro

62

crede si te vei mntul !" inchee sententios calu-garul.

inteadevar, m'am mirat mult de norodul ceastepta ca sa-i vie randul la citit. Multi facuseracale de poste Intregi, sositi chiar si de prin altejudete, manati cu toti de aceasta credintd atat demistica si atat de Inradacinata. Am pdrasit In-teadins chilia mai repede, desi garafa ne ispiteasa.-i tot cercam vinul, aerul inchis si pe dea-supra faptul cd din pricina noastrd asteptauatatea suflete sbuciumate de suferinte, ne-a ho-tarat sa plea= Am Intins mana cdlugaruluice ne petrecu pana In pragul tindei si ne-amindreptat pasii spre staretie._

Daunazi, am avut prilej ca sa vorbesc cu unpreot de la o alta manastire, Capriana, preotchit si cu experientd adanca; prin el am Intelescat e de puternic Infiltrata cralinta religioasdIn poporul basarabean.

In felul acesta a putut sd-mi explice bineintales In afard -de putemicul motiv:al persecutieiIndreptatd impotriva introducerii limbei moldo-venesti In bisericacum s'a Intamplat ca mii siiTrill de oameni au trecut acum cat-va thnp departea sectei unui calugar moldovean atet Ino-zhentie blteanul") care flind prigonit de std.-panlre a plecat In regiunea Poltavei urmat de

*) ,,atet Inochentie BAlteanul" preotul Inochentie din BaIta

www.dacoromanica.ro

mii de credincioi. Au fost sate intregi cari s'audus, oameni, cari dupd ce i-au desfdcut pe ni-mica gospoddrii vechi, au purces pe urma calu-gdrului basarabean ce predica in grai moldove-nesc cuvntul lui Dumnezeu.

Poate i din pricina acestui. fapt, cdlugdrul, au-torul unei micdri atdt de nationale printre moldo-venii ajuni. In ghiara moscovismului, nu a putut-fi privit bine de ru1, i in chip firesc a urmatinchiderea lui In nostrovu14*) de la Petrozavodsc,gubemia Olonet, de unde mai apoi fdra judecatda fost trimis sd-0 ispdeasca vina la mandstireaSoloychi,in smArcurile Mdrii Albe.

Despre viata acestui ieromonah nu se Oenimic precis, dupd cum nu se tie jar nimic de-spre Imprejurdrile In care s'a format aceastdsectd. Unii Ii dau ca Ice de natere satul Lozovadin acest tinut al Chiindului, iar altii cei maimulti, acei in mijlocul cdrora a propovaduit In acestfrumosul grai moldovenesc ce era alungat inaintepAnd i din stranele bisericilor, Ii atribue pute-rea fascinatoare a unui apostol nou, pe careascultndu-I l'au urmat pretutindeni. Ori cum,rnartiri ca acesta Basarabia dela rdpire incoacenu a avut multi. La satt se mai Intlnesc iasta-zi atatia din acei credincioi, adepti ai c-

*) Ostrovul" Inchisoare.

63

www.dacoromanica.ro

64

lugdrului isgonit, pe cari poporul in limba luili numete ,beiltenia *).

** *

Cand an pardsit mandstirea se apropiau cea-surile de amiaza. Am fi ramas sa pranzim acolo,mai ales ed staretul se ruga mult sd-i facem a-ceastd cinste, dar cum drumul nostru nu erasfarit 0 mo Toader era nerabdAtor, ne-ammultumit cu bundtatile pe care ni le-a ddruit dela arhondaric 0 am plecat mai departe petrecutipand In pridvor de bdtranul staret al manastirei,lar rand la pgartd de privirile curioase ale ce-for veniti sa afle leacul.

Cum aveam la indemand Inca cate-va zile li-bere ne-am hotdrat, dupa spusele 0 laudelecelor intlniti in cale, ca in drumul nostru sastrdbatem o parte din valea Cogalnicului panala Stolniceni, de unde, tdind apoi deadreptulpeste dealuri sa dd.m 'in cealaltd vale, a Ldpu-nei. Insd, cum mo Toader std la &dud, basd ne dun, ba sa nu ne (WO, de oarece nu-Imai ajutd niel puterile i nu se poate bizui nicipe taria bidiviilor sdi, ne vom opri la pranz laCiuciuleni, de unde vom ,tulimi*) o alta (pod-

*) ,b51tenr locuitorl din Balta.naimi4 a tocmi.

rpodvoada" cArutl..coropcari" negustori ambulant1 ce poart5 marta hi c5rut5,

www.dacoromanica.ro

Fig. 17 Nisporenil.www.dacoromanica.ro

t1,0- '

:to

.

'

44 :7 v. "jo.4%%: fr. 4 'FI

r,

: ' w:

-:t.

6.'

.

s" '

_

, q:'";. k . .4' P

3 4A

2 . .

Alb 'a it1.:...

., 6: , - .' % .A -

1 .- ' -...:.......ef:1 I.. 1.

1S .---r:- ' 4 ...

i .- .. l'+'";.1 .. 1

.4a ., 4 . ril '.r .... ' ,.

.., ,

Fig. 18 Clopotell i o talang5 dogid IngAnA din and tn and doina flAcAulul. . .

J

140.?'

.www.dacoromanica.ro

Fig. 19. La plug

_,

.

" 4.7

4:44.

-

.

www.dacoromanica.ro

Fig. 20. La cules de viiwww.dacoromanica.ro

65

voadd.*). Mo Toader cunoate acolo pe unom a lui bumndzeu fi pe deasupra moldovanumblat pe toate drumurile panel jos in Bugeac,in tinutul lsmailului, uncle a tntovard.Fit atliacoropcari" porniti . dupd negustorii.

In cale, Intalnim un car cu boj, plin cu saci,manati de im frate, pe care 'I arata a fi cdlugardoar comanacul cafeniu, pletele lungi Incalcitei barba stufoasd, restul Inbrdcamintei la fel cua tdranilor.

,Di unde vii pdrinte Vladimir ?"Di la moard I" rdspunde fratele la Intre-3

barea moneagului, care nu se sfie*te a scoatechiar in fatd-i din fundul carutei noastre o mande fan, pe care i-o arunca in urma, addogandapoi 'Mat cdtre noi.

Ni-am Intalnit cu popa, nu-i a ghine, numade nu s'a iht.mpla ceva pi drum, Incolo, nuprea am grijd pocni voios din biciucaindemnand qurel caii din hdturi.

Suim un (Iamb mic, trecem apoi pe margineaunei iezdturi acoperite cu o paturd groasa de ver-deata facutd cerc In jurul jgheabului rotei morelde apd, ce Invartete scartaind dureros fusul a-coperit cu muschi. Apa galgae, pietrele huescinnduntru l cate-va rate greceti Ii scuturd pe-nele in tovArdia liitelor ce fug speriate printrepapura Malta cat stanjenuL De o parte i dealta se deapAnd padurea deasd.. Un Mau rumen

5 La Ciucluleni I LIpupa

www.dacoromanica.ro

66

la fata, sprijinit Ire rana, doineVe din fluer odoina Inceata, duioasa, aproape stinsa , turmade oi IL asculta pascand linitit ; cate-va mioarestau gramadite cu capul In jos stranse unele Inaltele, pe and dulaii obositi de alergatura seodihnesc alaturi de flacau. Clopoteil i o talangadogita lngana din and In and doina flacaulutca un refren nelipsit, In timp ce din padure seaud sgomote de vreascuri i faait de frunze.

leim de sub umbra copacilor, dealurile seIndrepteaza, valea se largete, iar campia arsase desface, scotand la iveal scoarta cu fondalbastru a florilor de cicoare. La orizont mijescnori negri ce prevestesc ploae. i cat de folo-sitoare ar fi acum macar o bura, fie i cat deupara, In acest toi de seceta cruda i pagubitoare.

www.dacoromanica.ro

La Ciuciulevi i IL5puna.

www.dacoromanica.ro

La Ciuciuleni i L5pusna3

iuciulenii sunt unul din satele mari aleBasarabiei.

Prins intre culmea a doua dealuri, pe coas-tele clrora se astern vii Intinse, el se lungestecale de vre-o doua vraste dealungul vAii, sema-

casele In mijiocul grAdinilor cu pometuri.Moldovenii, ce ne es In cale, ne privesc cu

bundvointd i cand mos Toader intreaba decdpitanula*) Ion Hreapcd, cei cati-va gaspodariadunati In fata ,poli(iei-*) se descopAr cuviin-cios, se apropie cu sfiala de carut si se arata gatasA ne slujascA. Cel mai chipes dintre ei cu omedalie prinsA In piept, pe care se vede stemavechei moldove znacul" *), este volovauer *)sau selschii staroste *), cum II mai spune In

5) denumire veche moldoveneasa*) ,politia primAria.5) znacul" semnul.5) volovaua primarul.'4) .selschil staroste" primaruL

www.dacoromanica.ro

70

alte parti, se intoarce catre altul ce poarta unciomag respectabil ,sutafal") si-i poruncestesa-1 caute. ,Sto(chile") porneste In cautareapodvoadei" ce ne va duce mai departe, larnoi Intre timp ne prindem la sfat cu oameniframasi.

La Inceput sunt sfiosi, mai pe urma !ma, dupa cesimt ca au de-a face tot cu un moldovean caei, limba li se desgeata i Incep sa se caine,ieluindu-se de ,amdriciuneavrehzurilor nol". Dintretoate, saceta li doare mai mult ca ori i ce,seceta, care face ca sa le piara vitele in bata-turd i sa li se usuce painea pe camp.

In colo, late ar ci cum ar ci, dar secetane gcide parca-i un facut. laca eri se,ridicase norii cam dinspre Ulmul i erau negriide se Intunecase zarea, dar ci fotos, di odatao apucat intr'o parte, par'ca. i-o Imprestiet cine-va cu mana si pi urma soarele o prins saparjoleasca mai strasnic`.

Ceilalti aprob i dau din cap desnadajduitl.,Dar cu pamanturile cum stati ?"Ii Intreb eu.Apoi da, cum sa stamIncepu un altul-

pamantul II stapaneste ,obgea"); cat prigeste de, cel cari o mai ramas ,cazoneli, sta pe Impar-aite. Oamenii se sfadesc hojma Intre dnii, cari

*) sutasul" vggsel.*) obstea" populgia satutui

cazoni" apartinand statulut.

www.dacoromanica.ro

71

cum s'apuci. Nu titi, ldcomia-i fdedi flotare!Din pricina lui acu sa bat, acu viri. jandarii.'mnivoastrA i si impacd i, aa si face impar-,tala, ca ,,congtetul"*) greu sa le facd rdspo-rojenie"*) la tdti.

,.De, lipsa aa mare di pamAnt aici nu preeste; uni mai aveam retzt#11"*), altii na-delurig*); unii II dau (u ndmald altii '11 sfrede-lesc singuri i tot, pentru o bucatd de 'panene ajuuge.

Cei de prin prejur II privesc, II ascultaaproba cu clatindri din cap. Unul mai istet, ca opdlarie alba de pae pe ceafd i cu ctimga des-facutd la pept, cilen in poztinelnti comitet"*)

fost pe vremuri ,strajnic"*) c1ipe0e des,zmbe0e i scuipd intr'o parte. Eu il privesc,figura lui pare interesant i vrand sd-i afluduffle alunec incet vorba la ,buntul"*) din pri-m dvard. CAnd tncep sd vorbesc toti par mai A.-tenti, cilenul ge uit la mine ca intentia de a-mipatrunde, planurile, apoi tue0e i prinde a grdi:

Hei, par'cd. bunt") a fost, ja, o tulbu-

*) ,,comitetul" sfatul.*) rdsporojenie" dreptate.*) razdsie" plmant ddruit din vremea lui Stefan cel Mare;*) nddeiuri" pdmAnt rAmas ca mostenire, stdpabit de rdzesii*) cilen In nozfmelnfi comitet" membru In sfatul pentru

afacerile In ceiace priveste pdmantul.*) strajnic" jandarm.*) rbunt" revolutie.

www.dacoromanica.ro

72

rare nebuna de capete, La noi, gospodarii ofost mai tihii"*), Daca n'ar ci venit moscalii"*)4 ,migonli") rui ca sa ne tulbure i sa neInteteasca, nu s'ar el faramat i nu s'ar ci clin-tit nimic. Dar aa, oamenii mai ' toromaci)s'o peltrigit lor, ba c rzacoanele"*) nu's dreptepentru tati, ha c boerii ni-o luat tate paman-turile ; ha Inca unii scosasa vorba ca vin ro-mnii") ca sa ne roghiasca i atunci o pornitdupa sovietal lor, o -pus lar la scladuri" *),o batut pe pamestnici"*) o 7zreibuit"*) curtile,o diartat saraiurile"*) 0 o facut tat felul deblastamatii. Nu titi cat Ii di mare furia noro.dului ! E hei, cand se pornete ineaca ca o ap' falce Intalnete In cale! Ei, rau o stricat raz-boiul mintile ! Inainte vreme, Moldovenii eraublajini i linititi, da, s'o dus la japanti"*),prin creim"*), prin Sibir"), 0 o deprins o

*) tihii` linistiti.*) onoscaiii. soldatii

pigonir spionii..torornaci" prostl.

*) rzacoanele" legile*) romAnii" basarabenii spun in general la once vent de

peste Prut roman" pentru ca sA-i deosibeascA de moldoveniide bastinA.

sovietul" sfatul*) iscladuri" depozite.*) rpamestnici" arendasi, proprietari.*) ,,hrAbuit" devastat.

saraturile" cosarele, magazilleJapanti' Japonezi.,,Cram" Crimeia.;Sibir Siberia.

www.dacoromanica.ro

Fig. 21 Cu onewww.dacoromanica.ro

Fig. 22. .In faja portei o fa tA cu furca In brag tine tovArlsie unui bAetandru ce se munceste sAscoatA din tinting o cluturi cu apawww.dacoromanica.ro

Fig. 23. Until dintre ei'mai darz. cu o medalie prinsAIn piept, pe care se vede sterna .vechel Moldovei ,,znacue

este nvolovaua

www.dacoromanica.ro

Fig. 24. Un grup de tigani basarabeni.www.dacoromanica.ro

73

gramazime de rautati. Cat prigeste de refs-meri(a"*) aceasta de pe urmd nici nu maigraesc, ca prea de tat le-o stricat capul !...

In timpul acesta sOsete cartita tocmitd sa nedun mai departe dinainte, mna caii un omsA alba 30 de ani, Caruta se opreste, carutasul,pe care ni 1-a laudat mo Toader, este o fireglumeata si vesela, dar totusi cumpdnit la vor-IA e tipul adevaratului taran basarabean.

Ne despartim de sateni, mirati ca le Intindemmna si la o cfdsmd pe frontispiciul Careia stauserse In slova ruseasca cuvintele : pivo-vino"*),Impodobita In interior mai mult cu sticle goale,cu ate-va siraguri de covrigi razimati pe cloud-felii de pastrama vAndta, ospdtam pe apucatedin aceia ce bruma avem pregatit din bunatateaparintelui de la lincu.

Carciumarita, o femee dracoasa, cu ochii negri,ca doua pete rosii pe umerii obrajilor albi

ea naframa ce-i atArnd dupa gt, asterne pemasa, pe care vom manca, :un stergar cu florimndre si aduce o sticld cu primae"*) neagrdca cerneala, Intovardsita de doud steiceinele"),In timp ce de data se aude rontditul grduntelor,

*) rAsmerda" revoltdia.) pivo-vino" bere-vin. .*) primae" vin de teras.*) stAcAnele pgharete.

www.dacoromanica.ro

74

pe cari caii noului carutas nu le-au dovedit laplecare.

La doua am plecat in tropotul iute al cailorstrabatnd satul In lung printre rndul

ca case ce zmbesc vesel la soare. In stngalasam vre-o doua mori de foc cu pufaitul lorInabusit, iar pe culmea din dreapta altele devnt stau nemiscate ca niste statui in atitudinisalbatece.

Intfun sfert de ceas am fost in Draganesti.Biserica vazuta din deal, Intre casele saracestrnse laolalta, pare o closca ce-si gramadestesub aripi puii bicisnici i maruntei. In margine,o caravana de tigani i construeste satrile. Cndne Arad dancii gol i negri, Incep sa ne sara.Inainte, se rotesc i fac tumba In rsul unor co-

blonzi ca para' ca aurul, cti-va ne Into-varasesc in fuga vreo 230 de metri, scnclndcernd dd-ni o copeicam, pe un glas plngatorea un tantec ; la urma, obositi ne arata tiflase intorc agale prin praful drumului nascut derotile carutei ce pluteste in aer ca un nor.

Din Draganesti o apucam la dreapta, urcndIn pas domol si In scrtltul rotllor neunse undeal ce pare Mr de sfarsit. Pe stnga se vadpresarndu-se In vale satele Bobeica, Dahnovicisi mai departe Inga pAnza ingusta a unei ape,

www.dacoromanica.ro

75

Stolnicenii. Drumul de acum este pustiu, numaicaciuli de dealuri, vagauni, val, campii arse 0prjolite de soare; satele sunt rari i de0rate.Pe povrniul din stAnga lasam un mic satiorSparietii, din mijlocul carora 1uce0e turla umflataa bisericei

Dupa doua ceasuri i jumatate de mers pe oar0ta linabu0toare am fost in marginea Lapunei.

* *

Cnd-va, sunt patru sute si mai bine de ani,aceasta Lapuna trebue sa fi fost un centru mare,o Incrucisare de drumuri departate, ce veneaudinspre Suceava i Ia0, ducAnd in jos spre Ti-ghina i Cetatea-Alba., lar In sus spre Soroca iHotin, caravane nesfrOte de chervane greoae cumarfuri ..aduse de negustori 1ese0i din Halici saudin Podolia. Si tot pe aici trebue sa fi dus ba-trana cale tatareasca, care spinteca Buceagul panala Caffa Genovezilor i chiar drumul batut alnegutitorilor greci din Constantinopol, cari adu-ceau cu corabiile pana la Chilia i de acolo laTighina marfuri orientale i levantine ca piper,tamaie, tebencd*), etc, 0 chiaT buti cu vin gre-cesc, de unde luau apoi acest drum al vaduluiTutorei i Lapupei.......

O vama trebue sa fi fost aici i poate vre-ore edinta domneasca. Dela ea 0-a luat numele

*) tebencr p6turl de pus sub pa. Se fabrica d nteun felde postav gros chemat calmuc"

www.dacoromanica.ro

76

Alexandru Voda, de Leipapeanul, cnd la 1559darui mnastirei CApriana un sir Intreg de satemoldovenesti ca : Parjoltenii, Oneti, Vornicenii,Sadova, Lozova, Condrita, etc. si tot de aici ofi purces In atfttea rnduri Stefan cel SfAnt, cum-plitele lupte impotriva Nogailor cari pradatt tara.

Inchid ochii i pentru cte-va cupe Infasuratde panza amintirilor istorice tatesc In tesaturaacelor vremuri

vad satul mare, Impodobit cu bogatia viilorlivezilor manoase, primind In zile de mare

praznic pe Domnul Moldovei......Vad siruri nesfArsite de calusari Cu Cusme

turcanesti, fluturfid In aer naframe de fir sichiuind In tropotul marunt i iute al cailor.,.

vad ceata vesela a copiilor de casa In frunte cuvataful lor, urmati de aprozi i boeri Imbracati cuscumpe dulami de catifea deschiznd calea Dom-nului i chiar Intreg sfatul domnesc: pe ma-rele logotat si pe marele spatar, alaturi de marelevornic, inconjurati de comisi, de visternici, depaharnicii domniei, de parcalabul de Cotnarsi de Flrlau si de toti ispravnicii, parganii, ju-detii i serdarii ocoalelor de prin Imprejurimi,....

Vad puzderia nesfarsita de suliti i sanetepurtate de straji si de osteni, Imbracati in zafede otel, condusi de_ armasi, de iunaci si de soltu-zi, calcnd apasat i semet in bubuitul sacaluselor,

www.dacoromanica.ro

77

ocrotind flamuri lucitoare i zdrentuite in luptepar'ca aud danganitul cuvios al clopotelor de

de arma, tropotul surd al multimei ImbracatAin haine de sarbatoare i duruitul greoi al rad-vanelor ce strabateau gloata norodului, ducandpe peme brodate, vladici cu barbi i plete deomat, ' in vesminte de brocard, sprijiniti in to-fage strujite de lemn, In slava surlelor gi a bu-ciumefOr lungi, din coaja de cireg, ce trmbitaupoporului sosirea Domnului i de odata, vadpe insugl Domnul Moldovei, calare pe un armasargireap cu coama i coada pana in pamant, celoan parca ar vrea ca sa inghita jaratec...,..Pe umeri ti cad incretite gi sure plete lungi, iarde sub cuma de aStrahan cu pana in frunte,priviri blande de a toate stapanitor se re-varsa pline de multumire peste gloatele ogteni-lor, peste norod gi peste culmile cuprinsului.Cu spada adusa din Tarigrad la gold i cu cru-cea de aur pe pept, batuta in petre nestimate,peste mantia de purpura role, pare un arhan-ghef din ceruri cobora pe parnAnt

Le vad ca prin vis i un flor de anima ev-lavie pentru frumusetea acestor vremi patriarhaleimi trece prin tot corpui I

Asta.-zi, au disparut toate; s'a dus I cuvio-gia sfintilor viadici, s'a dus II mandria curteniforde odinioara, lar din acele lucruri ce facusera

www.dacoromanica.ro

78

odata fala si mndria curtilor domnesti n'au mairamas de cat povestile, pe care, cate o babascofalcita le spune ca sa ogoiasca cand si cnd,In vr eme de iarna, la gura vre-unei vetre, penepotelul ce asculta mirat de atta minunatiepetrecuta I . .

*e *

In Upupa se infra ocolind spinarea unuideal Inalt, In vrful caruia un gospodar si-acocotat ruina unei mori de .vant. Satul se as-.cunde dupa faldul dealului, lar putinele casemarginase ce se lasa pana In hatul baltii mo-cirloase si aproape sed sunt numai o frnturamica de sat, o mahala izolata de cti-va tiganice se indeletnicesc cu batutul fierului.

Am urcat In gnitul cailor dramba de lutgalben si orizontul ne-a deschis In intregimeprivelistea satului, cu:casele d'id catarate pecoasta, cand dosite la poalele ei si ascunse fu-tre gradini. Trecem pe Muga 'liste ruine si ziduriafumate ce Infatiseaza pustiul revolutiei din pri-mavara. O gura mare de pivnita cu bolovanipravaliti de pe margini rnjeste hidos, :inndtovarasie hambarelor devastate si atmnd scan-duri smulse de furia unei multimi sdrobite. Estecurtea boereasca. Proprietarul O.... de originagrec, de cnd a suferit paguba nu mai locuesteaici, vine Irisa din cnd In cand, da tarcoale rui-

www.dacoromanica.ro

79

nelor i apoi pleaca mahnit, dar totusi plin denadejde.

Patrundem In vatra satului. O ulita coboarade vale strajuita Inteo parte de voloste, de oinfermerie si de cate-va dughenite, lar pe cea-laltd parte de casele lapusnenilor. Biserica in-conjurata de salami predomina satul. Pe ulitilume putina, mai toti sunt la treburi ; doar ra-razimati de zidurile volostei, ca.ti-va mosnegivre-o doua femei mai .tinere asteapta sa le vierandul la sud"* caci au o ,delci" pentru unoadel". Carutasul, pe care-1 Intrebam dupace ascultam jalovania" mosnegilor, cari credca suntem unul pristav(* i celalt ,zemstchtinecealnick* i cari ne-au esit Inainte ca cusmeleIn mani ca sd se jeluiasca, ne lamureste ca azi,sudefte miravolul".*

Ne hotarftm sd petrecem noaptea in Lapusna ;.gazda catre care ne-a Indreptat calauza noastraeste locnitorul X,... fruntas, fost staroste"* iom cum se cade. Carutasul ne poartd printreulitele inguste, printre gospadarii frumoase cusaraiaria* inalte de cacuraza* i printre gradini

*) judecatX.*) ,,crelA" atacerejalovania" jallA*) pristav" subprefect

zemstchii nacealnic prefect.*) sudeste miravoiul" judeca judecAtorui.*) cucuruz" porumb.

www.dacoromanica.ro

80

cu meri inarcati i prasade"* ce-0 plena crd-cile greoae peste gardurile de miele impletitemdestrit.

Ne oprim la o poartd inaltd, vopsitd In verdesprijinitA de tAlpi sdravene de stejar.In fata portei o fatd cu furca in brAti tine to-

vArd0e unui bdetandru ce se munce0e sd scoatadin fantnd o cluturd"* de apd.

Acasd-i cdpitanul Iordache ?".Acasd-i badica 1" rdspunde fata ple-

cAnd ochii in jos.Dacd-i acasd fa chiue-1 s lasa ca sd ni

deschidd. Hei, apitane Iordache !"strigd cd-rutauL

Las a dischid eu, cd poate tata if o au-zit !" i fata wz:And furca langa ciuturd pegizdelele de piatrd ale fntAnei se repezi sprepoartd.

Intrdm induntru, poarta se desface dela mij-loc scArtAind, lar caii fArd sd mai a0epte Indem-nul pornesc oprindn-se in fata prispei casei.

Bun gasit !" ziserdm noi gospodaruluice ie0a tocmai din tindd 0 pe care ni-1 inchipu-irdm cA ar putea sd fie cApitanul Iordachebucuro0 de oaspeti?".

,,Bucuro0, ne bucuro0 daca ni i-o tri-

*) prasade pers.,cluture vas de seos apa din fAntAn4.

www.dacoromanica.ro

Fig. 25, Nan! basarabeni.www.dacoromanica.ro

Fig. 26. 0 bisericl de Sat.

www.dacoromanica.ro

Fig. 27. . . . biserici, ce TO sclipesc turlele umflate. .-

www.dacoromanica.ro

Fig. ZS. - Episcopia din Chisingu. Intrare prIncipall

www.dacoromanica.ro

Fig. 29. Episcopia din Chisingu. Soborul(Vedere general)

www.dacoromanica.ro

*) hazainii gazda.*) leii" f ai1

6

SI

mes Dumnazau ce sa facenr trebuie sa-b-pri-,,nim li zise razand acesta, ajutandu-ne sa nescoborni din caruta la timp ce In jurul nostruse si adunase gloata, vre-o doi baetandri, 5) fe-tiscana mai mica si fata te ne primise,.

Ne-am scuturat de praf si am intrat In. casaurmati de hazainia *), cu cad ne-am dat In vorba.

Capitanul lordache este un om simpatic, bunde gura, glumet si pe tleasupra ironic ; toti Iizic cdpitate pentru ca cine-va din neamul luio fi fost cnd-va ceipitan de mazili, Stie sa ga-seasca pentru fie-care lucru ate o comparatie sipentru fie-care Imprejurare un anumit gest ; erazes curat, a auzit de Stefan. cel Mare, dePetru Rares stie ca Basarabia e (ara rupt dinRomnia, cu care odinioarei fikea un trup $1 unsutlet" ., cunoaste Husii si. chiar 14ii" *), undea fost de s'a inchinat la nzoaftele $1 niel Pa-raschivam . Ii pare bine ca. ,a sceipat din rogh