pdi model

5/8/2018 pdi model - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/pdi-model 1/19

1

coala cu clasele I-VIII nr.

111 ”George Bacovia”

Str. Stoian Militaru nr. 72, Sectorul 4, BucuretiTel./Fax: 021-3323396

PROIECT DE DEZVOLTAREINSTITUIONAL

Autor:Prof. Dorina Constantin



2

ARGUMENT:

Planul de dezvoltare pe termen mediu a unitii colare trebuie s reflecte strategia

educaional pe termen mediu (4-5 ani), inând cont de strategia educaional la nivel naional, local,de evoluia economic a zonei în care se afl situatcoala, de mobilitatea i cerinele profesionale alepieii muncii.

coala funcioneazi se dezvolt prin efortul combinat al structurii de conducere a colii, alpersonalului colii, elevilor i prinilor, acetia alctuind comunitatea educaional. Planul dedezvoltare ne arat direciile majore de progres, iar modul de întocmire a acestuia permite consultarea ilor interesate i implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor i aciunilor propuse.

La nivelul fiecarei uniti colare proiectul de dezvoltare instituional are o importandeosebit deoarece concentreaz atenia asupra finalitailor educaiei (dobândirea de abilitai,aptitudini, competene), asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcionale ale magementului(curriculum, resurse umane, material-financiare, relaii sistemice i comunitare) i asigur coerenastrategiei pe termen lung a colii.

În contextul unei mondializri a economiei, a globalizrii mondiale, a creterii concureneiinternaionale,ca urmare a aderrii i integrrii în Uniunea European, a impactului de noi tehnologiiasupra societii, precum i a pregtirii educabililor pentru a face fa unei evoluii în carier într-olume aflat în rapid schimbare i în conformitate cu Legea Învatamantului nr. 84/1995 republicat,Legea nr. 128/1997 (Statutul Personalului Didactic ), Curriculum Naional, cu celelalte documentelegislative, cu OMECT, cu prevederile normative ale Inspectoratului colar a Municipiului Bucureti,Buletine informative ale Proiectului de reform a învatamantului preuniversitar-Iosifescu ,S (2000),planul de dezvoltare, principiile pe care s-a fundamentat acest proiect sunt urmtoarele:

o Centrarea actului educa ional pe elevii colii:

- strategii didactice abordate,

- stimularea creativit ii,

- modernizarea continu a bazei materiale,

- stimularea particip rii la activita i extra colare si extracurriculare menite s l rgeasc

orizontul elevilor;

o Echilibru între cerere i ofert :

- oferta educa ional ine cont atât de resursele umane i materiale de care dispune coala, cât i

de solicitarile elevilor i p rin ilor, precum i pe domeniile actuale de interes:

- utilizarea calculatorului,

- comunicarea într-o limb modern ,

- educa ie pentru s natate,

- educa ie civic ;

o Cooperare scoal comunitate:

- participare la programele i ac iunile organizate de Primaria Sectorului 4,

- colaborarea cu ONG-uri, Poli ia i alte autorit i locale;



3

STRUCTURA:• Diagnoza• Viziunea• Misiunea• inte strategice• Obiective strategice• Planuri operaionale

DIAGNOZA:

1. Elemente de identificare a unitii colare:

Denumirea colii: COALA CU CLASELE I-VIII, NR.111 „GEORGE BACOVIA”Adresa: Str. Stoian Militaru nr. 72, Sector 4, BucuretiTipul colii: coala cu clasele I-VIII, cursuri de ziOrarul colii: 8.00-19.00 – doua schimburiLimba de predare: limba român.

2. Repere geografice:

coala este situat în sudul oraului Bucureti, în sectorul 4, cartierul Berceni, pe Strada StoianMilitaru, nr. 72, strad care unete dou artere principale din partea sudic a capitalei, i anumeoseaua Giurgiului i oseaua Olteniei, puin mai jos de Cimitirul Belu. În apropiere sunt colile188, 120, 109, 110 i Colegiul Romano-Catolic „Sf. Iosif”.

Scoala nr. 111“George Bacovia”



4

2. Repere istorice:Istoria colii se împletete strâns cu istoria cartierului, cu apariia i cu evoluia istoric a

acestuia, strtând împreun vicisitudinile vremii. coala noastr apare odat cu construirea

primelor gospodrii, care pun bazele cartierului nou din marginea sudic a Bucuretilor.Cartierul colii i-a început existena istoric la întâlnirea dintre dou veacuri, al XIX-lea i alXX-lea. Aezarea nu poate fi întâmpltoare. oseaua Giurgiului, prelungirea spre sud a PoduluiBeilicului (astzi Calea erban Vod) era artera cea mai important care lega Bucuretiul de fostulImperiu Otoman, de calea european de navigaie – Dunrea, fiind legtura direct i lesnicioas cuunul din marile porturi ale rii – Giurgiu.

Arealul de astzi al cartierului era o zon unde se practica agricultura, în special culturacerealelor i grdinritul.

Dac înainte de anul 1900, i chiar un timp dup, am fi dorit s facem o plimbare în aceastzon de margine a Bucuretilor, mijlocul de transport ce l-am fi folosit era cel obinuit de atunci i atâtde pitoresc pentru noi astzi: tramvaiul cu cai. Linia de tramvai strtea Calea erban Vod pân îndreptul cimitirului Belu.

Tramvaiul te oprea la poarta cimitirului în faa unei cârciumi, care avea deasupra uii o firmmare, pe care era pictat o scen de rzboi. Sub firm era scris: „Aici e mai bine decât peste drum”, ise vede c „aici” era mai bine pentru c în locul i grdina localului veselia era mereu în largul ei, ccise încheiau mici tranzacii negustoreti sau meteugreti i se cinsteau, dup obiceiul pmântului,aldmaurile.

Chiar în dreptul bifurcrii oselelor Oltenia i Giurgiului se afla o barac, unde un agent încasade la rani axiza, o tax comunal foarte nesuferit, pus pe produsele tneti, tax care va fidesfiinat în 1903, dar va fi reintrodus în anul 1933 sub numele de tax ad-valoare.

Aceasta era o barier a Bucuretilor foarte veche în istoria oraului nostru. Începând de labariera aceasta alte construcii nu se mai aflau, în afar de cele din cimitirul Belu – ortodox i catolic –i de falnicele ziduri ale Mânstirii Vreti.

În toat aceast zon, între malul abrupt al Vii Plângerii (albia major a Dâmboviei) ioseaua Giurgiului nu erau decât grdini i mai ales vii.

În jurul anului 1900 nici o cldire mai înalt nu împiedica vederea oraului, care prea o uriagrdin de pomi i flori, iar din aceast imens mas de verdeaneau turlele celor peste 100 debiserici.

Mitropolia domina toat aceast privelite. Dintre construciile civile doar Ateneul Român iFoiorul de Foc î i înscriau pe cer siluetele lor svelte i elegante.

Pe terenul pe care va lua fiin cartierul colii, înainte de anul 1900, erau vii, pe care filoxera leva distruge la început de secol XX.

Dup anul 1900, cei doi proprietari ai suprafeei – prof. doctor Anton Calorin i avocatul Barbultineanu – se decid s parceleze terenul i s-l vând ca loturi de construit. Tot atunci s-au deschis iprimele strzi: Puul cu tei, Opri Ilie, Stoian Militaru, Radului, Oltenilor i Nucului. La secia denotariat a Tribunalului Ilfov se gsesc acte de vânzare efectuate i autentificate.

Noul cartier va purta numele de „Ctunul Belu”, dependent administrativ de Comuna Dudeti-Cioplea.

În toamna anului 1906, luna octombrie, începe s funcioneze coala primar mixt din CtunulBelu, Judeul Ilfov, sub direcia învtorului I. Giurumescu. Ulterior, dup alipirea ctunului ComuneiJilava – 1907 – se înfiineazi o coal de fete, în anul 1913.

Începând cu anul colar 1919-1920 se constat c în cartierulnostru funcionau trei coli:coala de biei nr. 1, coala de fete i coala mixt nr. 2.



5

Dup primul rzboi mondial populaia în cartier depea 7000 de familii, iar colile nu maifaceau fa numrului mare de copii. Astfel, în anul 1925 s-a construit pe un teren donat de colonelulNiculescu, prin contribuia prinilor mai ales, un local de coal cu etaj, între strzile Brdetului igetului.

Din anul 1927 colile de biei i fete vor purta acelai numr 44. Odat cu acelai an Comunaerban Vod (fostul Ctun Belu), devine comun suburban, colile de aici fiind repartizate SectoruluiIII Albastru.

Începând cu anul 1932 coala noastr se transform într-un nucleu care va furniza elevi altorcoli noi care se înfiineazi se construiesc, cum sunt: coala nr. 114 (anul 1932), la coala nr. 102(anul 1939) i coala nr. 112 (fost Împratul Traian, anul 1940).

Circumscripia colar a variat ca întindere, axele principale constituite fiind os. Giurgiului ios. Olteniei: cartierul Pieptnari, oseaua Olteniei pân în zona strzii Mor, Împratul Traian,aceasta atingând undeva oseaua Giurgiului.

Dei învmântul era obligatoriu i gratuit, un numr mare de copii nu frecventau coala, eiprovenind în mare parte din familii modeste.

Dup anul 1945 „Revoluia cultural” îi împinge pe copii catre studiu. În anul 1959 în nouacoal de pe strada Stoian Militaru au început s frecventeze cursurile elevii din colile nr. 111 i 113(foste 44 biei i 44 fete).

coala funcioneaz în actuala cldire din anul 1959 i se numete „George Bacovia” din anul1999.

4. Cultura organizaional:

Prima condiie a dezvoltrii organizaionale este formarea unei culturi puternice, proces în carecompetenele umane ale managerului sunt hotrâtoare.

Managerul poate si propun, s menin sau s schimbe cultura organizaional. Înainte dea-i propune una din alternative, trebuie s identifice tipul de cultur, s-o îneleag precum îsi înelege propria personalitate.

Tipul dominant de cultur al organizaiei noastre este cultura de tip sarcin

.

Acest tip decultur este centrat pe exercitarea sarcinii i orientat spre persoan. Sarcinile sunt distribuite înraport cu potenialul indivizilor, valorificarea maxim a acestuia fiind una din valorile de baz.

Sub raport managerial se practic o conducere flexibili stimulativ, bazat pe valori, cum arfi: încrederea în om, în capacitaile sale creative i de autocontrol. Cadrele didactice se simtimplicate stimulativ în procesul educaional i totodat au încredere în organizaie.

Apropiat de cultura sarcin este cultura rol , cel mai puin preferat fiind cultura club.

Din analiza datelor în organizaie exist o stare de echilibru i un climat favorabil.



6

5. AUDITUL (diagnoza mediului intern si extern, analiza SWOT i analizaPESTE):

a) Diagnoza mediului intern i extern:

Ø Informa ii de tip cantitativ:

• Populaia colar-numar de elevi: 693: - ciclul primar: 336 elevi;

- ciclul gimnazial: 357 elevi;-numar de clase: 32 -16 clasele I-IV

-16 clasele V-VIII-Proveniena: mediu urban;• Indicatori de evaluare a performanei:-rata de promovabilitate: 85 %;-ponderea elevilor cu rezultate bune si foarte bune: 60%;-procentul de promovabilitate la testele naionale: 69%;-rata abandonului colar: nu este cazul;• Personalul colii:

o de conducere: - director;- director adjunct;

o didactic:- învtori : - titulari: - gradul II – 1;

- gradul I – 14;- suplinitori: - debutant - 1;

- profesori: – titulari: - debutant – 1;- definitiv – 6;- gradul II – 5;- gradul I – 11;

- suplinitori: - debutant – 2;- definitiv – 2;- gradul II – 2;

Nr.norme didactice: 47,45;o didactic auxiliar: - 1 secretar sef;

- 1 secretar;- 1 informatician;- 1 bibliotecar;- 1 administrator;

o nedidactic: -muncitori întretinere: - 2 muncitori;

- 3 paznici;- 5 îngrijitori;

Nr.norme didactice – auxiliar - 5

• Numrul total posturi – 51,64• Nivelul de calificare:

- institutor I, cu studii superioare - 3;- institutor II, cu studii de scurt durat – 2;- studii universitare de lunga durat – 37;



7

- institutul pedagogic de 3 ani (IP3) – 5;- profesor masterand – 3;

• Starea cldirilor: anul acesta s-au execut lucrri de reparaii i amenajri în interiorsi exterior. Exteriorul a fost reparat – tâmplrie PVC - , iar în interior au fostamenajate slile de clas. coala are sala de sport i teren de fotbal neamenajat.Exist laboratoare (fizic, chimie, biologie) i cabinete de specialitate (istorie,geografie). În coal funcioneaz un cabinet de psihopedagogie i un cabinetmedical, un cabinet stomatologic, cu medic colar i asistent medical.De la începutul anului colar 2006-2007 funcioneaz un centru de zi „Casa de lacoal”, prin parteneriat cu Asociaia „Sfinii Împrai Brâncoveni”; sunt înscrisicopii cu rezultate bune la învtur, dar cu posibiliti materiale precare.

• Nivelul dotrilor cu resurse educaionale: coala are în dotare plane, hi,aparate de proiecie (un retroproiector i un videoproiector), materiale didacticespecifice laboratoarelor de fizic, chimie, biologie i cabinetelor de specialitate,exist un cabinet de informatica (laborator AeL) cu 10 calculatoare, televizoare,fax, dou copiatoare, calculatoare Biblioteca are un numar de 24000 de volume.

• Finanarea: - din bugetul local pentru burse i lucrri de întreinere;- extrabugetar: închirieri sala de sport, spaii comerciale, sponsorizari

etc.

Ø Informatii de tip calitativ:

• Ambian a în unitatea colara: cultura predominant este de tip sarcin, atmosferaeste deschisa,nu exista conflicte majore, dac apar anumite conflicte ele sunt

rezolvate în mod obiectiv.

• Rela iile dintre director - personal, profesori - profesori, profesori - elevi sebazeaz pe comunicare, colaborare, respect reciproc.

• Mediul social de provenien al elevilor: în urma efectuarii analizei mediului socialde provenien a elevilor, s-au constatat urmatoarele:

- majoritatea elevilor provin dintr-un mediu social defavorizat (venituri mici, omaj,condiii modeste de via);

- condiii grele de trai: locuine necorespunztoare (probleme sanitare, numr mare decopii în cadrul aceleiai familii), mediu ambiant necorespunztor, strzi desfundate,lipsa locurilor amenajate de joac;

- nivelul sczut de culturi educaie;- distana mare fa de centrul oraului i lipsa mijloacelor de culturalizare;- lipsa de timp a prinilor genereaz lipsa de supraveghere i de îndrumare a

copiilor;- modele comportamentale negative: abandon colar, furturi, beie, complacerea în

murdrie, nerespectarea normelor de igien, vorbire vulgar;- apariia i adâncirea diferenelor între sraci i foarte bogai – generatoare de

posibile conflicte.



8

• Calitatea personalului: cadrele didactice sunt bine pregtite din punct de vedereprofesional, fapt constatat în urma inspeciilor frontale sau de specialitate, rezultatelorobinute, interesul în ceea ce privete participarea la cursuri de perfecionare.

• Managementul unita ii colare: se desfaoar pe baza planului managerial, încolaborare cu membrii Consiliului de Administraie i a Consiliilor profesorale. Cadreledidactice sunt organizate în comisii pe arii curriculare, fiecare arie având unresponsabil. Exist comisii de lucru pe probleme. Responsabilii de arie curriculari aicomisiilor de lucru întocmesc planul managerial al comisiei de care rspund.

Ø Rela ii cu comunitatea:

Implicarea prinilor în activitaile manageriale este foarte bun, având o buna relaionare cuComitetul Reprezentativ al prinilor. Exist disponibilitate din partea cadrelor didactice în ceea ceprivete asistena acordat prinilor (se organizeaz: lunar întâlniri-lectorate i sptmânal consultaiiindividuale cu prinii). Existi prini care manifest dezinteres fa de coali educaia elevilor,ceea ce se reflect în comportamentul copiilor, în atitudinea lor faa de coal. Un rol important în

contracararea acestor disfuncionaliti îl are profesorul psihopedagog din coala i profesorii dereligie.Colaborarea cu autoritaile locale este bun, apreciem programele acestora i participm la

acestea.

Ø Parteneri sociali:- Primria Sectorului 4;- Direcia de Protectie a Copilului;- Clubul Copiilor al Sectorului 4;- colile i grdiniele vecine prin realizarea unor activitati metodice comune;- Biserica;

- Asociaia „Sfinii Împrai Brâncoveni”;- Secia 16 Politie;- Jandarmeria i Poliia Comunitar;- Firma SIVECO-Programul SEI-operare PC, AeL;- Clubul de tenis Livonne.



9

ANALIZA SWOT

S-a realizat analiza SWOT pentru 6 aspecte: curriculum, resurse materiale, resurse umane,educatie, comunitate locala:

CURRICULUM:

Puncte tari Puncte slabe§ Respectarea planului cadru;§ Programe CDS elaborate de cadrele didactice

ale colii;§ Existenta unei scheme orare difereniate

(clase intensive francez, informatic);§ Pregatirea suplimentara a elevilor pentru

Testele nationale, olimpiade i concursuricolare;

§ Material curricular(planuri de învatamânt, iprograme scolare, auxiliare curriculare-manuale ,caiete de lucru, ghiduri de aplicare,culegeri de probleme, indrumatoare, softurieducationale).

§ Folosirea insuficient a echipamentelormoderne;

§ Neimplicarea profesorilor în proiecteinternaionale i de finanare;

§ Oferta colii nu satisface nevoile tuturorelevilor, opiunile se fac în funcie de ofertacolii.

Oportuniti Ameninri§ Creterea gradului de autonomie a colii pe

probleme de CD;§ Oferta de formare i perfecionare;§ Colaborarea cu CCD si Univ. Bucuresti.

§ Insuficiena diversificare i adecvare aCD-ului la cerinele i solicitrile elevilorpoate scdea motivaia pentru învatareprecum si interesul pentru aceast unitate deinvamânt

§ Baza materiala insuficient nu permiterealizarea tuturor solicitrilor. Numarulcalculatoarelor este insuficient.

§ Cei mai muli elevi provin dintr-un mediudefavorizat.

§ Disponibilitate scazut a parinilor pentruproblemele propriilor copii, refuzcolaborarea cu profesorul psiho-pedagog;



10

RESURSE UMANE:

Puncte tari Puncte slabe

§ Personal didactic calificat 100%;§ Ponderea cadrelor didactice titulare cu

gradul didactic I si II este de 80%;§ Relaiile interpersonale (profesor-elev,

conducere subalterni, profesori-printi,profesori-profesori etc.) existentefavorizeaz crearea unui climat educaionaldeschis, stimulativ;

§ Exist o bun delimitare aresponsabilitilor cadrelor didacticeprecum i o bun coordonare a acestora;

§ Secretar sef cu stagii de perfecionare îndomeniul activitii de secretariat icunostine de operare PS;

§ Management deficitar la nivelul unorresponsabili de catedr;§ Slaba participare la cursuri de formare i

perfecionare datorit accesului la acestecursuri prin achitarea unor taxe i mediaridicat de de vârst a personalului;

§ Conservatorismul unor cadre didactice irezistena la schimbare;

§ Slaba motivare a cadrelor didactice având învedere salariile mici;

§ Superficialitatea unor cadre didactice

suplinitoare;

Oportuniti Ameninri§ Varietatea cursurilor de formare si

perfecionare organizate de CCD, ONG,Universiti

§ Intâlniri frecvente cadre didactice –prini;

§ Statutul social marginalizat al cadrelordidactice;

§ Reducerea numrului de elevi i a nr. de orepe discipline a derterminat existena unorcatedre netitularizabile, fiind ocupate desuplinitori;

§ Scderea motivaiei i interesului pentru

activitile profesionale (colaborarea cu rinii, perfecionarea, activitiextracurriculare, confecionarea de materialdidactic, pregtirea cu profesionalism aleciilor etc.);

§ Criza de timp a prinilor datorit actualeisituaii economice reduce participareafamiliei în viaa colar, cu implicaii atât înrelaia profesor-elev cât i în performanacolar a elevilor;

§ Migrarea elevilor spre alte uniti colare.



11

RESURSE FINANCIARE I MATERIALE:

Puncte tari Puncte slabe

§ Existena cabinetelor, laboratoarelorfuncionale pentru anumite discipline:fizica, chimie, biologie informatic (AeL),istorie, geografie, precum i cabinetele deconsiliere colari metodic al cadrelordidactice din învmântul primar;

§ Existena unui centru de zi: „Casa de lacoal”;

§ coala are bibliotec;§ Materiale didactice moderne primite anul

acesta pentru bibliotec (crti, albume,

enciclopedii), cabinetul de consilierepsihopedagogic si laboratorul de fizica, înurma unor proiecte derulate de MedC;

§ Tâmplrie PVC-protecie termici fonic;§ Fonduri bneti extrabugetare (chirii

sponsorizri, donaii), dei sunt insuficiente;

§ Starea fizica a spatiilor colare i încadrarea în normele de igien corespunzatoare§ Nu exist cabinet de informatic,dei elevii

doresc sa studieze un curs opional deoperare PC.

§ Cadrele didactice nu au acces la internet§ Materialul didactic insuficient i depit.§ Cadrele didactice nu beneficiaz de:xerox

calculator propriu echipat cu imprimanticonsumabile.

Oportuniti Ameninri§ Descentralizarea i autonomia instituional;§ Parteneriat cu comunitatea local(primarie,

rini), ONG-uri, asociaii.§ Existena unor spaii (sal de sport, spaii

comerciale) ce pot fi închiriate în vedereaobinerii unor fonduri bneti;§ Stimularea personalului didactic în scopul

elaborrii de proiecte cu finanare extern.§ Posibilitatea antrenrii elevilor i prinilor

în activiti productive i de întreinere acolii;

§ Lucrarile de modernizare i reparaii dinaceast vara au fost executate într-uninterval de timp scurt , având o calitateprecara, fiind nerezistente la uzur;

§ Gradul sczut de implicare al cadrelordidactice i elevilor în pstrarea resurselorcolii;



12

RELAIILE CU COMUNITATE I ACTIVITATEA EDUCATIV:

Puncte tari Puncte slabe§ Organizarea de activitati extracolare i

extracurriculare atractive(excursii, vizionri

de spectacole, serbri, aciuni caritabile cuorfelinate, case de btrâni etc), introduceelevii în mediu comunitar i contribuie lasocializarea lor;

§ Buna colaborare între director icoordonatorul de programe educative;

§ În coala s-au desfaurat programeeducaionale interne: “Programuleducaional de nutriie KRAFT”, „Eco-scoal”, „coala Arborilor”, „Copiii înva îngrijeasc animalele” etc;

§ Participri la activitile sportive;§ Colaborarea bun cu reprezentaniicomunittii locale (Primarie, Comitetul de rini, Poliie, Biseric);

§ Buna colaborare cu prinii claselor I-IV;

§ Slabe legaturi de parteneriat cu firmeprivate si ONG-uri;

§ puine activiti desfaurate în coal care simplice participarea prinilor la ciclulgimnazial;

§ Slaba implicare a cadrelor didactice;§ Fluxul informaional;§ Absena consilierului local;

Oportuniti Ameninri§ Disponibilitatea i responsabilitatea unor

instituii de a veni in sprijinul colii(Primarie, ONG, Biseric, Poliie, instituiiculturale);

§ Interesul liceelor de a-i prezenta oferta

educaional;

§ Timpul limitat pentru participarea laprograme educative;

§ Materiale insuficiente;§ Lipsa motivaiei cadrelor didactice i a

elevilor;

În urma analizei SWOT s-au desprins urmtoarele obiective:1. Îmbunirea calitii procesului educaional:

Ø Combaterea absenteismului i a abandonului colar;Ø Sprijinirea elevilor cu dificulti la învtur;Ø Îmbunirea disciplinei colare;Ø Promovarea imaginii colii;Ø Aplicarea unui sistem de evaluare intern;

2. Crearea spaiului adecvat cerinelor de funcionalitate:Ø Amenajarea unei biblioteci cu o sal de lectur;Ø Dotarea laboratoarelor;Ø Modernizarea cadrului ambiental(sli de clas, holuri);Ø Amenajarea terenului de fotbal i a unei sli de festiviti;

3. Promovarea cooperrii în domeniul educaiei pentru stimularea relaiilor între unitole de învmânt, instituiile comunitare, agenii economici i coal:

Ø Vizite în uniti economice;Ø Întâlniri cu oameni de afacere;Ø Schimburi de experien între coli;



13

Ø Elaborarea unor proiecte cu finanare european, din fondurile structurale, grantt-uri.

ANALIZA P.E.S.T.E ( politic, economic, social, tehnologic i ecologic)

Politic:coala se afl în contextul politic actual, o societate în schimbare, în cutarea i promovarea

valorilor reale, este supus tranziiei întregului sistem i tuturor subsistemelor. Activitatea sedesf oar având la baz Legea Învmântului, Statutul Cadrelor Didactice, ordinele i notificrilecare susin punerea în aplicare a reformei învmântului, reforma managementului colar care vizeazautonomia instituiilor de învmânt, pregtirea în domeniul managementului educaional,raionalizarea resurselor financiare i umane.

Noutile anului colar 2005-2006 le reprezint printre altele:§ O.U.G. nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitaii;§ Ordinul M.Ed.C nr.4925/2005 privind Regulamentul de organizare i funcionare a

învmâmtului preuniversitar;§ Proiectul de descentralizare a învmântului preuniversitar.

Economic:Din acest punct de vedere se constat la nivel naional creterea ratei omajului pe fondul orientarii

tinerilor cu preponderen spre liceele teoretice i nu spre colile profesionale, dei cererea de locuri demunca în domeniu depte oferta.

Cu toate c legislaia financiar permite atragerea de surse extrabugetare la nivelul unitailor de învmânt, intresul agenilor economici în acordarea de sponsorizri sau donaii pentru coli este încontinuare sczut.

Situaia material precar a multor prini este, în unele situaii, cauza interesului sczut fa decoal al elevilor.Toi aceti factori econmici au efecte grave: dezinteres, absenteism ridicat, chiar abandon colar (cu

precdere în rândul copiilor de etnie rrom). Tocmai de aceea impactul programelor sociale(supliment de hran, manuale, rechizite gratuite, burse) este mare.

Social:Implicarea prinilor în procesul instructiv-educativ este o problem secundar, grija principal

fiind asigurarea hranei copiilor. 20 % din totalul elevilor colii provin dintr-un complex de cminesituate în apropierea colii. Ei locuiesc împreuna cu familia într-o camera i beneficiaz de o baie

comun. Efectele acestor probleme sociale se resimt asupra pregtirii elevilor.O alta problem social este tendina mass-mediei de a prezenta ca regul aspectele negative, cuefecte negative pe termen lung, coala trebuie s fac eforturi pentru a înltura sau atenua acesteefecte.

Tehnologic:Pe plan naional i mondial se constat un accent pus pe tehnologia informaiei i comunicrii. S-a

implementat programul AEL, dar exist 10 calculatoare, clasele având în medie 20-25 elevi, acetia nu



14

pot de predare i evaluare interactiv. Prezena unui analist programator i a unui cabinet despecialitate sunt favorabile pentru a rspunde cerinelor elevilor i a prinilor de a beneficia de un cursopional de operare PC. Accesul la internet este deficitar acesta existând doar în cabinetulmanagerului. Salariile mici ale profesorilor nu le permite accesul la internet nici acas, astfelinformaiile sunt mai greu de accesat. Dintre elevi doar de 30% au calculator.

Ecologic:Pe msura ce tehnologia se perfecioneaza, stilul nostru de via se schimb. Preocuprile îndomeniul ecologic, din grija fa de generaiile viitoare, au în vedere reducerea polurii, folosirea unormateriale mai eficiente, reciclarea i refolosirea lor. În acest sens coala noastr particip la programede educaie civic i ecologic iniiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali ( EcoScoala, S

înv m despre p dure, coala Arborilor, Educa ia pentru s tate).



15

VIZIUNEA COLII:

Dorind o viziune dinamic, tiinific, pragmatic, viziunea colii s-a centrat, raportându-ne laurmtoarele domenii:

• Curriculum:

- obinerea unor rezultate competitive asigurând calitatea procesului instructiv-educativ;- stimularea performanelor individuale ale elevilor, dezvoltarea personalitii

elevilor, formarea capacitilor intelectuale, stimularea motivaiei învrii,asimilarea tehnicilor de munc intelectual;

- educaia în sprijinul valorilor societii noastre.• Resurse material-financiare:

- demararea lucrrilor prevzute în programul BEI, ceea ce va permite creearea uneiimagini noi. Astfel se vor putea pune în valoare atât baza material a colii,resursele umane, ceea ce va duce la creterea prestigiului colii în comunitatealocal;

- amenajarea unei sli de lectur;- continuarea informatizrii prin extinderea reelei de calculatoare i conectarea laInternet.

• Resurse umane:- elevul trebuie s gseasc în coal un al doilea cmin, care s-i ofere nu numai

cunotinele necesare trecerii într-o treapt superioar a învmântului, ci i uncadru propice dezvoltrii personalitii lor ca viitori ceteni, capabili s fac facerinelor contemporane;

- stimularea cadrelor didactice nu numai în vederea perfecionrii, ci i prinimplicarea lor în actul deciziional, responsabilizarea acestora;

• Relaii comunitare:

- creterea prestigiului colii prin colaborarea cu parteneri direc interesai,participarea i obinerea unor rezultate la activitile propuse de ctre parteneri.

MISIUNEA COLII:

Educaia este cel mai puternic motor al schimbrilor sociale, dar pentru activarea acestui motorsunt necesare schimbri fundamentale, care s fac posibil dezvoltarea unei societi echitabile bazatpe cunoastere. În acest scop coala noastr î i propune s dezvolte o cultura organizaional de tipreea care s promoveze valori i credine împrtite de educatori, elevi i prini, punând accentul pe învare i creând un climat educativ de învare. Învarea trebuie s treac dincolo de zidurile clasei, încorporând discipline i tehnologii complexe care s-i ajute pe elevi s se integreze într-o societate în

schimbare.Învaarea trebuie centrat pe elev, înglobând cele mai noi idei i practici pedagogice. CD-ul

trebue s se axeze pe noi discipline (informatic, tehnici de comunicare, utilizarea internetului,educaie ecologic etc.)

Ne propunem s dezvoltm în parteneriat cu comunitatea local, un mediu favorabil educaiei,bazat pe valori morale, antreprenoriale, tehnologice, informaionale, religioase, ecologice, astfel încâtfiecare elev s beneficieze de ansa de a fi educat ca bun cetean european, creativ dar i critic iautocritic, capabil s se integreze în orice ar european.



16

Deviza noastr este “NU INVATAM PENTRU SCOALA, INVATAM PENTRU VIATA ! “.

OBIECTIVE STRATEGICE:

• Raportul misiune/obiective strategice:În urma diagnozei mediului intern i extern (analiza SWOT i PESTE) exist urmtoarele stri

de fapt:1. un management cu unele disfuncionaliti în care:o resursa cea mai important a unui învamânt modern performant -elevii- este puin

valorificat (numr mic de proiecte interne dezvoltate i coordonate de Consiliulelevilor);

o sistemul de comunicare dintre diferite compartimente (director /cadre didactice/ elevi/ rini) nu este pe deplin funcional;

o diferite categorii de factori sociali (elevi, cadre didactice, cadrele didactice auxiliare inedidactice) funcioneaza în mic msur ca o comunitate, ceea ce înseamn csentimentul identificrii cu colectivitatea, i motivaia pentru implicarea personal înactiviti commune, coeziunea intern sunt slabe;

o rezistena la schimbare a unor cadre didactice, aplicarea unor tehnologii didactice învechite;o raporturile cu comunitatea local, fa de mediu social i economic sunt mai mult

conjuncturale, rareori funcionale i stabile.o sistemul de invmânt centralizat pe niveluri ierarhice (M.Ed.C., Inspectoratele,

Primaria) nu ofera managerului unitaii colare libertatea de a lua anumite deciziiprivind gestionarea resurselor financiare i umane.

• Raportul misiune/constrângeri financiare:o finanarea bugetar a colilor se situeaz sub nivelul necesar unei activiti performante,

depinzând de nivelul de dezvoltare a societii i de politica partidului aflat la

conducere .Pentru a face fa constrângerii financiare, coala caut în permanen noisurse de venit (închirieri spaii, sponsorizri, donaii, proiecte).

o Salariile mici din sistemul de invmânt preuniversitar determin scderea motivaieicadrelor didactice pentru calitatea muncii prestate i dorina de autoperfecionare.

Pornind de la aceast stare de fapt, este util s formulm ca prioriti strategice, pentruperioada care urmeaza (2006-2010 ), urmtoarele inte (scopuri):

I. Urmrirea implementrii reformei manageriale în toate ariile de activitate major(educativ, stiinific, financiar, administrativ) pentru a dezvolta caracteristiciinstituionale de calitate.

II. Cresterea calitii procesuluiinstructiv-educativ, a nivelului de competen iperforman al elevilor.

III. Consolidarea i dezvoltarea în continuare a sistemului managerial administrativ.IV. Optimizarea relaiei coal – comunitate, prin promovarea unei politici de colaborare cuautoritile administrative, organizaii neguvernamentale în cadrul procesului de dezvoltarea instituiei.



17

I. Urmrirea implementrii reformei manageriale în toate ariile de activitatemajor (educativ, stiinific, financiar, administrativ) pentru a dezvoltacaracteristici instituionale de calitate:1. Cultivarea unui sistem de valori i a eticii manageriale bazate pe transparen, comunicare iinelegere, în care atribuiile i responsabilitile s fie cunoscute i respectate la fiecare nivel,respectiv pe discipline, catedre i managerial;

2. Crearea condiiilor pentru dezvoltarea unei culturi organizaionale a colectivului de cadredidactice, orientat spre performan;3. Asigurarea formrii continue a cadrelor didactice.

II. Cresterea calitii procesului instructiv-educativ, a nivelului de competeni performan al elevilor.1. Consolidarea calitii predrii i învrii prin redefinire rolului elevului, centrarea procesuluiinstructive-educativ pe formarea i dezvoltarea competenelor acestuia;2. Parcurgerea integral a programelor colare la fiecare disciplin;3. Stabilirea ofertei educaionale la nivelul colii în funcie de nevoile specifice ale comunitii iresurselor colii;

4. Creterea calitii educaiei prin crearea de faciliti pentru dezvoltarea consumului cultural înrândul elevilor care vor frecventa biblioteca colii(dotarea cu material didactic, mijloace TIC, cartecolar);5. Introducerea uniformei colare i a ecusoanelor pentru o mai mare siguran a elevilor i pentruatenuarea diferenelor sociale existente;6. Optimizarea sistemului de evaluare interni extern (Comisia de Asigurare a Calitii).

III. Consolidarea i dezvoltarea in continuare a sistemului managerialadministrativ:1. colarizarea elevilor i integrarea în specificul vieii colare;2. Asigurarea resurselor umane necesare desf urrii în condiii optime a procesului instructiv-educativ;3. Administrarea responsabil, chibzuit, a resurselor bugetare i extrabugetare;4. Atragerea de resurse extrabugetare i încadrarea în cele existente;5. Continuarea procesului de modernizare a formelor de comunicare i transmitere a cunotinelor,prin includerea în programul anual de achizionare a mijloacelor necesare dotrii slilor de curs, abibliotecii, a laboratoarelor, cabinetelor cu retroproiectoare, aparatur video, ecrane, PC, cicolare i a altor mijloace audio-vizuale.

IV. Optimizarea relaiei coal – comunitate, prin promovarea unei politici decolaborare cu autoritile administrative, organizaii nonguvernamentale în

cadrul procesului de dezvoltare a instituiei:1. Promovarea imagini i valorilor colii în comunitate;2. Colaborarea cu factorii cu rspundere în actul educaional, cu instituiile abilitate în derularea

de proiecte i programe de dezvoltare colar;3. Colaborarea cu sindicatele în vederea cunoaterii i respectrii legislaiei în vigoare;4. Încheierea de parteneriate între unitatea de învmânt i comunitatea local (primrie,

biseric, ONG-uri, firme private);5. Realizarea unui climat de siguran, un ambient propice actului educaional.



18

REALIZAREA I IMPLEMENTAREA PROIECTULUI:

În realizarea proiectului s-a inut cont de realitatea actual a colii, de informaiile primite de lamanageri si profesori cu experien, dar i de literatura de specialitate în management educaional.Prezentul proiect de dezvoltate instituional pe termen mediu, dup avizarea în Consiliul

Profesoral i aprobarea în Consiliul Administrativ, va deveni documentul principal pe baza cruia sevor elabora celelalte documente manageriale ale colii.

Anual, acest document va suferi modificri generate de schimbrile datelor de intrare.



19

BIBLIOGRAFIE:

1. Iorga, Gheorghe .a Ghidul practic al directorului unit ii de înv mânt preuniversitar ,Ed. Paralela 45, Piteti, 2003;

2. Iosifescu erban Manual de management educa ional pentru directorii de unit i

colare, Ed. Pro Gnosis, Bucureti, 2000.3. Jinga, Ion Managementul înv mântului, Ed. Aldin, Bucureti, 2001 sau Ed.

ASE, 20034. M.Ed.C. Managementul proiectului, ghid, M.Ed.C.-C.N.P.P.,Bucureti, 20015. M.Ed.C. Asigurarea calit tii în educa ie, 2 vol., Ed. coala Gean;6. Pun ,Emil coala, o abordare sociopedagogic , Ed. Polirom, Bucureti, 1999.7. www.edu.ro8. www.edu.ro/ARACIP

http://www.edu.ro/

http://www.edu.ro/ARACIP

http://www.edu.ro/ARACIP

http://www.edu.ro/

pdi model

Documents

Transcript of pdi model