Revista Şcolii “Otilia Cazimir”,scotilia.ro/revistanoi/Revista NOI - 10.pdf2 Misiunea şcolii:...
50
Transcript of Revista Şcolii “Otilia Cazimir”,scotilia.ro/revistanoi/Revista NOI - 10.pdf2 Misiunea şcolii:...
2
Misiunea şcolii:
„Un copil educat, un om câştigat!”
Cotu-Vameş, 617246, Neamţ
Tel/fax 0040233747795
e-mail: [email protected]
3
Coordonator: Prof. Bârzu Simona Laura
Colaboratori: Profesori:
Prof. Bordea Alina
Prof. Hriscu Luiza
Prof. Ivancea Constantina
Instit. Muraru Mirela
Prof. Şerban Dorina
Prof. Şerban Dumitru
Elevi: Burdulea Elena Diana- clasa a VIII-a
Dornescu Alexandru- clasa a VIII-a
Hârţan Adelina Ionela- clasa a VI-a
Huci Andreea Bianca- clasa a VI-a
Pascaru Camelia – clasa a VII-a A
Popa Alexandru- clasa a VII-a A
Popa Andrei- clasa a V-a
Postolache Alina- clasa a VII-a A
Stratulat Maria- clasa a VII-a A
Ureche Alexandra- clasa a VI-a
Ungureanu Raluca- clasa a VII-a A
Tehnoredactori: Prof. Bârzu Simona- Laura
Prof. Bordea Alina
Prof. Ivancea Constantina
Instit. Muraru Mirela
Director: Prof Maria Palade
4
Comenius- “Rhythm of life”…………………………………………............. p. 3
Hrană pentru toţi................................................................................................p. 10
Pagini de Geografie
Curiozităţi geografice- Asia……………………………………… ......p. 12
Aritmogrif geografic ……………………………………………..........p. 13
Aritmogrif- Federaţia Rusă……………………………………….......p. 14
Europa gastronomică ……………………………………………........p. 15
“Caravana Prieteniei”…………………………………………………........... p. 16
1 Decembrie
Ziua Naţională a României ………………………………...................p. 17
Ziua Mondială de luptă împotriva SIDA …………………………….p. 18
Pagini de Chimie
Curiozităţi chimice………………………………………………......... p. 19
Jocul formulelor…………………………………………………..........p. 20
Insulina…………………………………………………………….........p. 21
Rebus- personalităţi ale ştiinţei universale ………………………......p. 22
Tutunul şi chimia ţigării …………………………………………........p. 23
Felicitări de Crăciun ………………………………………………......p. 24
Miracolul apei …………………………………………………….........p. 27
Eminesciana ....................................................................................................... p. 28
Culoarea poeziei eminesciene ................................................................p. 29
În stil eminescian….................................................................................p. 31
Referate................................................................................................... p. 33
Pagini de Engleză
Limba engleză......................................................................................... p. 36
English holidays (Christmas and Halloween)……………………….. p. 37
Obiective turistice londoneze………………………………………......p. 39
Pagini de Biologie
Curiozităţi biologice …………………………………………………...p. 41
Rătăciţi prin Biologie………………………………………………..... p. 42
Rebus biologic………………………………………………………......p. 43
Epigrame…………………………………………………………………. …....p. 44
24 Ianuarie- Unirea Principatelor Române…………………………………..p. 45
Rebus matematic ............................................................................................... p. 46
Tinere condeie .....................................................................................................p. 47
5
2009 - 2011
Proiect de Parteneriat Şcolar Multilateral Comenius
“ Rhythm of Life”
Problema managementului proiectelor şcolare europene a căpătat o rezonanţă deosebită odată
cu aderarea României la Uniunea Europeană, prin creşterea sumelor alocate pentru implementarea lor
faţă de perioada preaderării. Utilizarea fondurilor nerambursabile pentru dezvoltarea competenţelor-
cheie ale elevilor din învăţământul preuniversitar devine o obligaţie a fiecărui ofertant de educaţie.
Valenţele instructiv-educative ale acestor demersuri la nivelul elevilor, al cadrelor didactice, al şcolii şi
al comunităţii locale sunt potenţate prin specificul parteneriatului transnaţional.
Managementul eficient al proiectelor şcolare europene cu finanţare reprezintă o importantă
resursă a dezvoltării şi poate explica în bună măsură succesul sau insuccesul unei unităţi şcolare în
demersul acesteia de a realiza unul din principalele obiective ale sistemelor de educaţie din Europa,
respectiv formarea unor personalităţi active care să se integreze în societatea bazată pe cunoaştere.
În perioada 2009 – 2011, în Şcoala cu clasele I-VIII „Otilia Cazimir” din Cotu-Vameş, Neamţ,
se va implementa proiectul „Rhythm of life”, un Proiect de Parteneriat Şcolar Multilateral în cadrul
programului sectorial Comenius.
Proiectul finanţat de Comisia Europeană vizează: dezvoltarea competenţelor de bază în ştiinţe
privind caracteristicile de mediu, climă, relief şi surse de energie din Uniunea Europeană, sensibilizarea
culturală a elevilor în contextul cetăţeniei europene prin valorizarea folclorului, a tradiţiilor, a
personalităţilor culturale din ţările partenere, dezvoltarea abilităţilor privind tehnologiile
informaţionale şi de comunicaţie, dezvoltarea competenţelor de comunicare (în limba română şi limba
engleză) şi interrelaţionare la nivelul şcolii şi la nivelul transnaţional al parteneriatului, îmbunătăţirea
indicatorilor specifici procesului instructiv-educativ prin promovarea spiritului antreprenorial
(iniţiativă, creativitate).
6
Şcolile partenere în derularea acestui proiect european sunt:
Körzeti Általános Iskola Nőtincs Felsőpetényi Tagintézménye, Ungaria (şcoala coordonatoare);
46 primary school “ Konstantin Fotinov” with learning of choreography, Bulgaria;
Basisschool van het gemeenschapsonderwijs MOLENVELD, Belgia;
Szkoła Podstawowa nr 3 im. Marii Konopnickiej w Chojnowie, Polonia;
Şcoala cu clasele I-VIII “Otilia Cazimir”, Cotu-Vameş, România.
Cei 990 de elevi implicaţi în proiect, îndrumaţi de 60 de cadre didactice, desfăşoară activităţile
specifice conform matricei de lucru stabilită la nivelul parteneriatului.
După organizarea activităţilor pentru primul an de implementare a proiectului, la nivelul
parteneriatului şi al şcolii (echipa de proiect, echipa de proiect a elevilor, planul de activitate, panoul de
prezentare a proiectului) şi lansarea proiectului cu prilejul festivităţii de deschidere a noului an şcolar şi
prin prezentarea acestuia în Consiliul de administraţie al şcolii, în Consiliul profesoral, în Consiliul
reprezentativ al părinţilor, elevii au fost invitaţi să se prezinte colegilor din celelalte ţări, realizând:
7
prezentări în Power-Point despre ţară, sat, şcoală;
un pliant de prezentare a şcolii;
cărţi de vizită în limba engleză;
desene şi colaje în care să se ilustreze hobby-urile personale;
2009 - 2011 The Rhythm of Life
Name: Liviu Schiopu
Age: 10
Grade: 4th
School “Otilia Cazimir”
Village/Region:Cotu-Vames, Neamt Hobby: football E-mail: [email protected]
2009 - 2011 The Rhythm of Life
Name: Ioana Constantin
Age: 10
Grade: 4th
School “Otilia Cazimir”
Village/Region: Cotu-Vames, Neamt Hobby: dancing
E-mail: [email protected]
8
pirogravuri pentru ilustrarea discipinelor şcolare favorite;
O altă activitate plăcută de elevi a fost aceea de concepere (în echipe sau individual) a
simbolului şi sloganului proiectului la nivelul parteneriatului.
9
Selecţia a fost grea, iar satisfacţia pe măsură. Elevii clasei a VIII-a din şcoala noastră au câştigat
competiţia pentru cel mai bun slogan al proiectului la nivelul parteneriatului. Imaginea proiectului
aparţine câştigătorilor din şcoala coordonatoare (Ungaria).
“The essence of our life is in our heart.”
“On the rhythm of life we discover the key to friendship…”
... pare să fi fost sloganul primei reuniuni de proiect care a avut loc în perioada 11 – 15 noiembrie 2009
la şcoala din Felsőpetényi Tagintézménye, Ungaria, la care au participat institutor Mirela Muraru
(coordonator al echipei de proiect din şcoală) şi institutor Elena Bulhac (membru în echipa de proiect).
10
Programul întâlnirii a cuprins:
vizitarea şcolii gazdă;
asistarea la o activitate interdisciplinară la clasele a III-a şi a IV-a cu tema „Toamna”, care a
cuprins: descrierea transformărilor care au loc în natură toamna, vizionarea unui film educativ şi
evidenţierea activităţii oamenilor în perioada aceluiaşi anotimp, aflarea masei fructelor de
toamnă prin cântărire, realizarea unei lucrări colective – „Coşul de toamnă” – cu materiale din
natură, locale si exotice;
vizitarea satului Felsőpetényi, inclusiv a muzeului cu o bogată colecţie de obiecte cu tradiţie
locală (mobile, haine, instrumente de lucru în casă şi în gospodărie);
prezentarea şcolilor partenere şi a ţărilor din care provin (prezentări Power-Point, albume,
pliante realizate de elevi, CD-uri cu muzică tradiţională, obiecte tradiţionale, dialoguri
interculturale);
o repunere în tema cu privire la obiectivele şi activităţile stabilite în cadrul proiectului pe
parcursul celor 2 ani;
prezentarea de către fiecare partener a activităţii desfaşurate în şcoală, pe tema proiectului;
primele activităţi din cadrul proiectului au fost realizate deja, conform matricei stabilite la
nivelul parteneriatului încă din lunile august-septembrie: organizarea echipelor de proiect –
11
echipa de cadre didactice şi echipa elevilor, amenajarea colţului Comenius, prezentarea elevilor,
a claselor de elevi şi a şcolii în limba engleză, stabilirea simbolului şi a sloganului proiectului.
vizita de documentare la Ipolytarnóc, Hollókő, precum şi în Budapesta;
fixarea calendarului activităţilor pentru primul an de implementare a proiectului; detalii cu
privire la organizarea următoarei întâlniri de proiect din Polonia;
întâlnirea cu reprezentanţii autorităţilor locale şi cu membrii comunităţii locale (părinţii
elevilor); discuţii pe tema organizării sistemelor de învăţământ din fiecare ţară parteneră şi a
modului în care şcoala este sprijinită de autorităţi;
Prin derularea tuturor celorlalte activităţi din cadrul proiectului Comenius “Ritmul vieţii”, în
timpul orelor de curs şi ca activităţi extracurriculare, echipa de proiect şi celelalte cadre didactice vor
avea în vedere valoarea adăugată pe care parteneriatul european o conferă calităţii actului educaţional
şi, implicit, calităţii viitorului om - „principalul bun al Europei” şi „punctul central al politicilor
Uniunii” (Consiliul European de la Stockolm, martie 2001).
Instit. Muraru Mirela
12
«Hrana trebuie să fie medicamentul tău, şi nu medicamentul hrana ta.» (Hippocrates)
Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 conchidea că
“oamenii reprezintă principalul bun al Europei şi trebuie să constituie punctul central al politicilor
Uniunii”. Reducerea sărăciei şi a excluderii sociale reprezintă deziderate care vizează şi spaţiul
extraeuropean, prin reducerea şi chiar eliminarea disparităţilor regionale, astfel încât toţi copiii să
beneficieze de condiţii favorabile dezvoltării lor ca personalităţi active. Dorinţa de a face lumea un loc
mai echitabil şi durabil trebuie să constituie o viziune permanentă a viitorilor oameni ai planetei. Se
impune astfel conştientizarea elevilor cu privire la problemele globale, abordarea critică şi constructivă
a acestora, responsabilizarea socială în spiritul egalităţii, solidarităţii, a respectului pentru ceilalţi,
pentru diversitatea culturală.
Proiectul „Hrană pentru toţi!” lansat în Săptămâna Educaţiei Globale (14 – 22 noiembrie)
constituie un preambul al activităţilor ce vor fi desfăşurate în 2010 - „Anul European al Luptei
pentru Eradicarea Sărăciei şi a Excluziunii Sociale”.
Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului au urmărit conştientizarea elevilor cu privire la
criza economică globală şi adoptarea unei atitudini şi a unui comportament civic de solidaritate pentru
protejarea drepturilor copiilor, conştientizarea importanţei nutriţiei corespunzătoare şi a sportului
pentru un stil de viaţă sănătos şi formarea deprinderilor de alimentaţie sănătoasă.
Astfel, au avut loc dezbateri în Consiliul reprezentativ al elevilor pe marginea Convenţiei
Drepturilor Copilului (Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, 20 noiembrie 1989) şi a unui film
documentar - Criza globală a sărăciei.
Crosul de toamnă - Pro Sport pentru sănătate – s-a bucurat de o largă participare din partea
elevilor. Traseul a fost stabilit pe străzi ale satului, pentru ca mesajul să aibă mai mare impact la
nivelul comunităţii.
Totodată, lansarea la Biblioteca Municipală Roman a proiectului Pro Sana iniţiat de Grupul
Şcolar „Vasile Sav”, Roman, a prilejuit întâlnirea elevilor din clasele V-XII din şcolile partenere pentru
promovarea în rândul comunităţii a unui stil de viaţă sănătos. Mesajul elevilor din şcoala noastră cu
privire la tema proiectului a fost transmis de eleva Raluca Ungureanu.
Instit. Muraru Mirela
13
Expoziţia de afişe şi desene a oferit reţeta reţeta sănătăţii, iar ziua de 20 noiembrie a fost
decretată Ziua nonE-uri!
Mădălina Sava Costel Chiţimuş
Concursul de poveşti imaginate de elevi - Povestea fructelor de pretutindeni - a fost câştigat
de elevul Alexandru Dornescu (clasa a VIII-a) cu Porto la grad de “big orange”.
Porto la grad de “big orange”
de Alexandru Dornescu
Ce pot să vă spun despre mine, o portocală nesemnificând mai nimic pentru oameni... Am
să vă descriu o zi din viaţa mea.
De când m-am născut, eu îmi doream să pot face oamenii sănătoşi. Era o tradiţie la noi,
în Portocalius. Fiecărei portocale i se dădea un nume de către celelalte adulte. În lumea mea,
noi îi numeam pe cei mai mari „big orange”.
Aşa cum vă spuneam, în Portocalius era o tradiţie: puteai deveni „big orange” numai
dacă duceai măcar o felie din tine în gura omului. Nu era nici o problemă, căci noi ne regenerăm
foarte repede. Problema era cum să o ducem?! Ei!... Şi de aici începe povestea...
Era vară, iar eu eram cel mai mic din familie. Fraţii mei, Portocalies şi Portocal, au
ajuns „big oranges”. Cu cât dai mai mult din felii, cu atât eşti mai mare, mai puternic şi mai
înţelept. Eu nu reuşisem să dau nicio felie. Aşa că mi-am luat rămas bun de la familie şi am
plecat în lumea oamenilor.
Am ajuns într-un loc numit România (ce nume ciudat...!) cu ajutorul unei maşini care
transportă portocale. Deodată, am căzut din maşină şi m-am lovit tare. După ce mi-am pansat
rana, zăresc o portocală puţin zdrobită. Apropiindu-mă de ea, îi văd ochii înlăcrimaţi. Mi s-a
făcut milă de ea, aşa că, în seara aceea, am stat împreună şi am povestit întâmplări şi bancuri.
După ce am aflat că ea stă în România de o lună şi că n-a reuşit să dea oamenilor nici o felie, eu
am întrebat-o dacă nu vrea să mă însoţească în călătoria mea. A acceptat şi am plecat pe aleele
pustii. Vedeam clădiri aşa de înalte, încât simţeam cum ameţesc uitându-mă la ele.
Când deodată, am dat peste o casă foarte mare, construită din obiecte foarte ciudate.
Acolo era un băiat trist şi palid la faţă. Ştiam că aveam o misiune de împlinit. Am aşteptat
momentul când băiatul a adormit. Eu şi amicul meu ne-am scos câte o felie şi, urcaţi pe pat, am
introdus în gura băiatului câte o felie. Reuşiserăm!!! Fericiţi, am adormit şi noi...
A doua zi dimineaţa, mare ne-a fost mirarea când am auzit băiatul râzând. Obrajii lui
erau îmbujoraţi, iar ochii îi sclipeau de sănătate. Atunci am ştiut că rostul nostru pe lume este
unul nobil: să facem copiii sănătoşi şi fericiţi.
Eu şi prietenul meu ne-am întors în Portocalius a doua zi, unde am fost înălţaţi la gradul
II de „big orange”. Şi asta a fost doar o zi din viaţa mea!
O! Scuze! Am uitat să mă prezint. Mă numesc Porto, iar pe amicul meu îl cheamă
Portonic.
Cine mai vrea o felie de portocală?...
14
Asia este cel mai mare continent al Terrei.
Himalaya este cel mai lung lanţ muntos, cu o lungime de 2800 km.
Everest sau Chomolungma, cu altitudinea de 8848 m, din Munţii
Himalaya, este cel mai înalt vârf.
Podişul Tibet cu altitudinea de 5000 m este cel mai înalt podiş.
Insula Java are cei mai mulţi vulcani activi.
Cel mai lung gheţar montan este Fedcenko, 77 km, în Pamir.
Cel mai jos punct de pe uscat este de – 154 m în Depresiunea Turfan,
provincia Sinkiang din China.
Cel mai adânc lac este lacul Baikal, 1620 m din Asia.
Nivelul marin cel mai jos- Marea Moartă, -394 m.
Polul ploilor, Cherrapunji, NE-ul Indiei, cu 11 m/an.
Polul frigului, Oimiakon, Siberia, cu -71° C.
Asia are cel mai mare număr de locuitori.
China este cea mai populată ţară a lumii, 1.242.500.000 locuitori.
Rusia este cel mai mare stat din lume, cu o suprafaţă de 17.075.400
km.
Nilul este cel mai lung fluviu din lume: 6671 km.
Asia are cea mai mare pădure de conifere- “taigaua siberiană” şi cea
mai extinsă suprafaţă cu pădure de mangrove, în delta fluviului
Gange.
Pagini realizate de Prof. Şerban Dorina
15
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
B
1. Capitala Suediei
2. Capitala Portugaliei
3. Capitala Marii Britanii
4. Cel mai mic stat din lume ca suprafaţă
5. Capitala Austriei
6. Capitala Republicii Moldova
7. Capitala Germaniei
8. Capitala Greciei
9. Capitala Slovaciei
10. Capitala Ungariei
11. Capitala Norvegiei
13. Fluviul care traversează capitala Franţei
14. Cel mai mare stat ca suprafaţă din Europa şi din lume
15. Cea mai importantă arteră fluvială din Europa, al doilea fluviu al continentului şi al 25-
lea din lume ca lungime
16. Cel mai lung fluviu din Europa (3700 km)
17. Cei mai înalţi munţi
18. Cea mai întinsă pădure de conifere
La o dezlegare corectă veţi obţine pe verticala A-B continental studiat în clasa a VI-a
16
Completând aritmogriful de mai jos, veţi descoperi pe verticala A-B numele celei mai
mari ţări de pe glob.
A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
B
1. Vecin European al Rusiei
2. Vegetaţie ierboasă caracteristică Câmpiei Europei de Est
3. Râul pe care este situat oraşul Rostov
4. Animal cu blană preţioasă care trăieşte în pădurile de conifere din Siberia
5. Unul dintre cele mai mari muzee din lume, aflat în oraşul Sankt Petersburg
6. Cel mai adânc lac din lume
7. Denumire a pădurii de conifere din Siberia
8. Fluviul ce desparte Câmpia Siberiei de Vest de Podişul Siberiei Centrale
9. Cel mai lung traseu feroviar din lume
10. Lanţ muntos ce desparte Europa de Asia
11. Vulcan activ din Peninsula Kamceatka
12. Capitala Federaţiei Ruse
13. Podiş jos, situat în centrul părţii europene
17
Felul de mâncare Prilejul cu care se
serveşte
Ţara
1. Blinelele- clătite din grâu negru Masa de Paşte Finlanda
2. Agnellino- miel fript, cu piper Masa de Paşte Italia
3. Kulich- pâine dulce tradiţională, cu
şofran
Masa de Paşte Rusia
4. Foie gras- un tip de pate făcut din ficat
de gâscă special îngrăşată, cu trufe
Masa de Crăciun Franţa (Alsacia)
5. Pinekjot- coaste sărate de oaie (se
desărează o noapte în apă şi se gătesc
fierte apoi în cuptor)
Masa de Crăciun Norvegia
6. Semia- un tip de prăjitură umplută cu
frişcă şi pastă de migdale
Lăsata secului, Postul
Paştelui
Suedia
7. Caltaboş sau Sângerete- un fel de cârnat
făcut din măruntaie de porc amestecate
cu orez şi cu mirodenii
Masa de Crăciun România
8. Potica- o pâine dulce, umplută cu nuci Masa de Paşte Slovenia
9. “La bouche de Noel”sau buturuga de
Crăciun- o prăjitură cu vanilie şi cremă
de ciocolată
Masa de Crăciun Franţa
10. Osterlamm- prăjitură delicioasă în formă
de miel, care este oferită copiilor de naşi
Masa de Paşte Austria
11. Lok”e- un desert pregătit din orez,
stafide şi mac
Masa de Crăciun Slovacia
12. Kalács-un fel de pâine dulce cu ouă Masa de Paşte Ungaria
13. Kutya- un fel de colivă Perioada Crăciunului Rusia
14. Mämmi- un terci de ovăz făcut din apă şi
secară dulce
Masa de Paşte Finlanda
15. Lo Zampone- un picior de porc umplut
cu carne şi organe de porc tocate
Masa de Crăciun Italia
16. Plum Pudding- budincă de prune Masa de Crăciun Anglia
17. Maghiritsa- supă de măruntaie şi ierburi Seara de Înviere Grecia
18. Curcan cu castane Masa de Crăciun Franţa
(Burgundia)
19. Panettone- un cozonac ce poate conţine
stafide sau ciocolată
Masa de Crăciun Italia
20. Kulebyaka- plăcintă de somon Masa de Paşte Letonia
18
Proiectul iniţiat anul acesta de Şcoala “Otilia Cazimir”,
Cotu-Vameş, şi Şcoala cu clasele I-VIII, Moldoveni, îşi
propune să antreneze elevii pentru a face numeroase
schimburi culturale şi educative din diverse discipline:
Istorie, Religie, Matematică, Limba şi literatura română,
Limba franceză, Educaţie fizică.
Scopul proiectului constă, aşadar, în realizarea unui
schimb de experienţă benefic atât elevilor, cât şi
cadrelor didactice implicate, şi de a organiza activităţi
comune (serbări, vizite, concursuri, piese de teatru,
confecţionarea unor obiecte etc.).
Până în prezent au fost desfăşurate activităţi cu următoarele ocazii:
1 Decembrie- Ziua Naţională a României (gazdă: Şcoala “Otilia
Cazimir”, Cotu-Vameş)
Serbarea care a precedat vacanţa de iarnă- obiceiuri de Crăciun
(gazdă: Şcoala Moldoveni)
“Eminesciana” (gazdă: Şcoala “Otilia Cazimir”, Cotu-Vameş)
24 Ianuarie- Unirea Principatelor Române (la Şcoala “Otilia Cazimir”,
Cotu-Vameş)
Prof. Hriscu Luiza-Maria
19
La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de
la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi şi
sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate
la eveniment din toate colţurile Ardealului şi
Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care
consfinţeşte unirea tuturor românilor din
Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între
râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România.
Ziua de 1 decembrie 1918 marchează bilanţul
luptei românilor pentru întregire statală, care e
să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor
din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15
/ 28 noiembrie 1918). Poporul român a
valorificat conjunctura internaţională creată în
urma Primului Război Mondial şi a ştiut să se
afirme în contextul mişcării de eliberare a
popoarelor şi al victoriei principiului
naţionalităţilor în Europa.
Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele
Ferdinand I şi votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919, în unanimitate.
Şi noi am sărbătorit ...
20
Dincolo de semnificaţia naţională, ziua de 1 Decembrie are şi o
altă semnificaţie, care transcende graniţele statale...
1 Decembrie, Ziua Mondiala de Luptă împotriva SIDA, este în fiecare an o ocazie
pentru oamenii din toată lumea să-şi demonstreze solidaritatea faţă de persoanele
infectate cu HIV.
Anul acesta, pe 11 decembrie, în faţa
Palatului Culturii din Iaşi, Fundaţia “Alături
de Voi” România, a organizat cea mai mare
Fundă Umană din lume- formată din 4851
de persoane, în semn de solidaritate cu
persoanele ce trăiesc cu HIV/SIDA.
Evenimentul este parte componentă a
Campaniei “Deschide-ţi inima!
21
Pagini realizate de Prof.
Constantina Ivancea
Cea mai „plimbăreaţă” proteină Biochimiştii de la Facultatea de Medicină de la Harvard, Boston,
Massachusetts, SUA, au făcut o descoperire majoră despre comportamentul
proteinelor, în anul 1990. Se credea înainte că lanţurile de proteine făcute
din aminoacizi, pot fi scindate şi reunite doar de alte proteine numite
enzime. Echipa de la Harvard a ţinut sub observaţie un tip de proteină
minusculă, cunoscută sub numele de inteină, care s-a separat dintr-un lanţ
proteinic mai lung şi apoi s-a alipit la cele două capete desprinse ale
lanţului, ştergând orice indiciu al prezenţei sale anterioare în interiorul
lanţului. Se speră ca proprietăţile unice ale inteinelor vor fi de ajutor în
lupta împotriva unor boli, cum ar fi TBC-ul şi lepra.
Solidul cel mai puţin dens Substanţele chimice cu cea mai mică densitate sunt aerogelurile de
siliciu, în care mici sfere de silicon, unite între ele, sunt cuplate cu
atomi de oxigen sub forma unor benzi separate prin pungi de aer. Cel
mai uşor dintre acestea, cu o densitate de numai 0,005 g/cm3, a fost
produs de Laboratorul Naţional Lawrence Livermore, California, SUA.
El va fi folosit mai ales în spaţiu, pentru a aduna micrometeoriţi sau
resturi din cozile cometelor.
Cea mai amară substanţă
Substanţele cu gustul cel
mai amar au la bază cationul
denatonium şi sunt produse
comercial sub formă de benzoaţi şi
zaharide. Nivelul la care gustul le
detectează este scăzut până la
1:500 milioane de părţi, iar diluţia
de 1:100 milioane de părţi lasă un
gust persistent.
Cele mai dulci substanţe
Talinul, obţinut din arilii
(apendicele) plantei katemfe
(thaumatococcus daniellii) este de
6150 de ori mai dulce decât
zaharoza. Planta se găseşte în
anumite regiuni din Africa de Vest.
22
JOCUL FORMULELOR
Alegeţi dintre formulele de mai jos pe cele care sunt corecte. Aveţi răbdare să
căutaţi? Nu vă lăsaţi induşi în eroare de aparenţe… Credeţi că găsiţi 10 formule? Sunt
substanţe simple şi substanţe compuse! ATENŢIE!!
23
nsulina este o substanţă hormonală produsă de
corpusculii insulari din pancreas. Ea reglează metabolismul lipidelor, glucidelor etc. din
organism. Dacă este insuficientă, apare diabetul zaharat, boală de care suferă 10% din
populaţie.
În 1877, medicul francez Étienne Lancereaux a observat legătura dintre diabet şi
leziunile pancreasului.
Doctorul român Nicolae Paulescu (1869–1931) era elevul lui Lancereaux şi a
început experimentele de laborator asupra diabetului, în 1900. Dar în 1920, un grup de
fiziologi din Canada se dedică şi ei acestei cercetări. Erau conduşi de Friederik Grant
Banting (1891 – 1941).
După mari eforturi, Banting şi Charles Herbert Best (1899 – 1978) obţin un extras
al hormonului pancreasului, folosit în 1922 pe un câine şi pe şapte bolnavi, pentru
tratarea diabetului. Aşa a fost descoperită insulina, pentru care li se acordă premiul
Nobel în 1923.
S-a susţinut că şi doctorul român ar fi meritat să fie înscris printre laureaţi,
deoarece doctorul Paulescu a evidenţiat, încă din 1921, existenţa hormonului pancreatic,
numit de el pancreatină, şi a dovedit experimental rolul acestuia în producerea
diabetului.
Din păcate, tehnicile destul de greoaie folosite de Paulescu şi, în final,
interpretările sale mai puţin categorice l-au văduvit de recunoaşterea întâietăţii lui
mondiale în descoperirea insulinei. Oricum, este principalul precursor în această
descoperire epocală.
CINE A DESCOPERIT
INSULINA?
24
25
TUTUNUL ŞI CHIMIA ŢIGĂRII
Toţi cunoaştem acţiunea nocivă asupra organismului omenesc a ţigărilor dar mai puţini
acţionăm în sensul eradicării acestui viciu.
Este clar că, dacă nu ne afectează, aparent, judecata şi puterea de înţelegere ni se pare mai puţin
periculos ca altele cum ar fi drogurile şi alcoolul. Dar nu este aşa. Cei mai mulţi dintre noi au fost
martori, şi nu o singură dată, la crizele de nervi ale fumătorilor ramaşi fără ţigări sau ale celor
convinşi că, dacă într-un moment critic al vieţii ar avea o ţigară… totul s-ar colora în roz. Ei, nu
este aşa, nu putem obţine decât un peisaj arid, luat parcă de nu ştiu ce telescop de pe cea mai
neprimitoare şi sălbatică planetă a Universului. Argumentez, fără a mai face comentarii, cu un
desen frumos, simplu şi clar, numit „Compoziţia chimică a ţigării”.
26
De Sărbători…să ne amintim de Chimie!!
Îndrumaţi de doamna
profesoară Constantina
Ivancea, am realizat felicitări
pentru Crăciun, utilizând
formule chimice.
27
28
29
În urma cercetărilor sale, japonezul Masaru Emoto a ajuns la concluzia că
gândurile şi sentimentele influenţează direct structura materiei fizice. Ştiinţa confirmă astfel ceea ce
tradiţiile spirituale susţin de milenii: suntem responsabili de raiul sau de infernul în care trăim.
Din 1994, a început să studieze şi să fotografieze cristale de apă îngheţată. Aceste fotografii
erau realizate cu ajutorul unui microscop plasat într-o cameră la -50°C. Rezultatele uluitoare au fost
prezentate în cartea sa, Messages from Water (Mesajele apei), care pune în evidenţă efectul conştiinţei
umane asupra apei. Fotografiile arată clar în ce mod structura cristalină a apei îngheţate reflectă
calitatea ei, precum şi modificările acesteia datorită expunerii la diverşi factori externi: poluare,
cuvinte, muzică, fotografii şi chiar rugăciuni.
Formele de hado (energie) pozitiv, de exemplu forţa sublim creatoare a artei şi a muzicii, au
generat cristale geometrice, hexagonale, armonioase şi încântătoare.
Cele expuse unui hado negativ (cuvinte urâte, poze ale unor fiinţe malefice recunoscute,
poluare, muzică heavy-metal) au îngheţat în forme amorfe, ciudate şi dizarmonioase.
Un domeniu de studiu al doctorului Emoto l-a constituit meloterapia, de aceea el a
urmărit efectele muzicii asupra structurii cristalelor pe care apa le formează prin
îngheţare. El a plasat timp de câteva ore apă
distilată într-o eprubetă între două boxe şi apoi a
fotografiat cristalele obţinute prin îngheţare.
Pentru a vedea modul în care gândurile şi cuvintele
afectează formarea cristalelor de apă netratată,
distilată, s-au aplicat pe eşantioanele de apă bucăţi
de hârtie cu diverse cuvinte scrise pe ele, fiind
lăsate aşa timp de o noapte. Aceeaşi procedură a fost aplicată folosindu-se numele unor
persoane decedate, care au avut o anumită influenţă în istoria omenirii.
Fotografiile obţinute după îngheţarea eşantioanelor de apă ce fuseseră expuse acestor influenţe au
demonstrat incredibilele răspunsuri ale apei, ca entitate vie şi inteligentă, la emoţiile şi gândurile
înscrise în câmpul morfic al umanităţii. Astfel, chiar dacă toate tipurile de apă au aceeaşi formulă
chimică, structura lor moleculară diferă considerabil, fapt demonstrat clar în aceste fotografii.
30
În cadrul parteneriatului “Caravana Prieteniei” dintre Şcoala “Otilia Cazimir”, Cotu- Vameş,
şi Şcoala cu clasele I-VIII, Moldoveni, a fost organizată o activitate dedicată zilei de naştere a poetului
Mihai Eminescu. Şcoala noastră a avut onoarea să fie gazdă a deosebitului eveniment, care a avut
următoarele secţiuni:
Prezentarea biografiei şi a operei marelui poet;
Recitare de poezii în limba română;
Concurs de cunoştinţe referitoare la viaţa şi opera poetului;
Secţiunea “Eminescu-intraductibil, dar Eminescu-universal”- recitare de poezii traduse
în alte limbi;
Secţiunea “Culoarea poeziei eminesciene”- concurs de desene inspirate de poeziile
Revedere, Luceafărul şi Trecut-au anii;
Secţiunea de referate;
Corespondenţa Eminescu – Veronica Micle;
Lectura unor scrisori Ion Creangă- Mihai Eminescu.
Desen realizat de Popa Alexandru-
clasa a VII-a A
Mihai Eminescu
Un geniu de noi iubit,
Viaţa sa ne-a dăruit.
A scris multe poezii
Pentru ai ţării copii.
Şi-a iubit al lui popor
Şi a scris versuri de zor.
Pe 15 Ianuarie îl sărbătorim,
Mihai Eminescu îl numim.
Cine poeziile i-a citit,
Ştie că el nu a miţit,
Cu sinceritate el a scris
Şi viaţa-n rime ne-a descris.
(Ureche Alexandra- clasa a VI-a)
31
„Trecut-au anii ca nori lungi pe
şesuri...”
În cadrul secţiunii “Culoarea poeziei
eminesciene”, au fost alese ca surse de
inspiraţie plastică poeziile Revedere,
Trecut-au anii şi Luceafărul…
Pascaru Camelia- clasa a VII-a
A
Ungureanu Raluca- clasa a VII-a
A
Postolache Alina- clasa a VII-a
A
Stratulat Maria- clasa a VII-a A
32
“- Codrule cu râuri line,
Vreme trece, vreme vine...”
Popa Andrei- clasa a V-a
Popa Raluca- clasa a VIII-a A
Popa Alexandru- clasa a VII-a A
Maftei- Vacaru Elena- clasa a VIII-a
„Cobori în jos, luceafăr blând, Alunecând pe-o rază...”
33
În stil eminescian...
Noaptea, cerul înstelat
E un codru luminat, Ce cu stele ne îmbină
Ale viselor lumină.
Luna, crăiasa zână Ea mi-arată doar o stea, Şi mi-anunţă dragostea
Ce aşteaptă doar o mână.
Iar un sunet fantezist Se aude printre frunze,
Vântul şuierând a zis Cum că ea o să întârze.
Trece-un ceas, trec două, trei,
Eu aştept şi tot mă-ntreb Unde, Doamne, e iubirea ?
De ce oare-o mai aştept?
(Dornescu Alexandru- clasa a VIII-a)
34
35
Luceafărul poeziei româneşti
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator şi publicist român, socotit de cititorii români şi de cririca literară drept cel mai important scritor romantic, supranumit şi “Luceafărul poeziei româneşti”. Eminescu este un om al timpului modern, iar cultura lui individuală stă la nivelul culturii europene.
În opera sa, interioarele eminesciene sunt neospitaliere, fie prin mizeria dusă la senzaţia descompunerii, fie prin imensitatea fabuloasă. Chiar când descrierea este realistă, poetul introduce o disproporţie şi un luciu de basm. Temele romantice des întâlnite în poeziile lui Eminescu sunt natura, viaţa, moartea, iubirea, istoria şi timpul, toate amplificând creativitatea lui Eminescu şi interesul cititorilor.
Printre temele romantice des valorificate de Mihai Eminescu se numără luna, somnul, visul, lumile siderale. Luna este reprezentată prin a fi astrul romanticilor, spre deosebire de soare, prin excelenţă astrul clasicilor. Poezia romantică apare odată cu lunatismul, cu acea atracţie faţă de lună, exprimată printr-o levitaţie mentală sau fictiv reală. Atenţia romanticului pentru câmpul sideric este o noţiune curentă şi iese din dispoziţia contemplativă faţă de macrocosmos, fiindcă steaua este un fel de vehicul al sufletului. Structura romantică a lui Eminescu are două limite între care pendulează: sentimentul naşterii şi sentimentul morţii. Locul visului este însă somnul şi este interesant de observat măsura în care poetul a cultivat acest început de extincţie a conştiinţei. Nu-i nicio mirare că dintr-atâta somnolenţă se împrăştie în poezia lui Eminescu un roi de visuri.
Slujit de o enormă acumulare de cultură românescă şi străină, de un gust fără greş, format la şcoala lui Homer, Shakespeare şi Goethe, precum şi la cea a clasicului folclor românesc, Eminescu a realizat o operă de sinteză a tuturor tradiţiilor populare şi culte naţionale, depăşindu-le prin geniul şi munca sa neprecupeţită şi întrupându-le în făuriri de fond şi forme admirabile, lucrate în atelierul său de titan neobosit.
Toate popoarele îşi aleg printre gloriile panteonului lor naţional pe acelea care să le reprezinte mai bine. Italienii pe Dante, englezii pe Shakespeare, francezii pe Voltaire, germanii pe Goethe, ruşii pe Puşkin. Românii îi deleagă lui Eminescu sarcina de a-i reprezenta în faţa lumii întregi.
(Burdulea Elena- Diana- clasa a VIII-a)
36
Influenţe eminesciene în poezia
Melancolie de Tudor Arghezi
Mihai Eminescu este în literatura română poetul nepereche a
cărui operă învinge timpul. De-a lungul vremii mulţi “pictori” ai versului au
încercat să-i imite stilul unic: pot constitui exemple în acest sens Al. Vlahuţă, Nichita
Stănescu, Ion Barbu. Un astfel de urmaş cu o atitudine de veneraţie faţă de poezia lui
Eminescu este şi Tudor Arghezi, în a cărui operă regăsim reflexe eminesciene, dar care
nu umbresc o notă de originalitate tipic argheziană.
Textul eminescian Lacul şi poezia Melancolie de Tudor Arghezi au ca trăsătură
comună caracterul lor liric, deoarece gândurile, ideile şi sentimentele eului liric sunt
exprimate în mod direct. În ambele creaţii decorul este reprezentat de cadrul natural al
naturii, în prim-plan aflându-se lacul încărcat cu nuferi. Momentul surprins este unul de
visare, eul liric aşteptându-şi iubita să apară.
Tema celor două creaţii o constituie sentimentul de dragoste al eului liric şi
efectele aşteptării asupra sufletului său. Iubitei nu i se face un portret deoarece ea
reprezintă idealul feminin.
Asemănarea dintre cele două poezii o constituie incipitul aproape identic, prin
constituirea cadrului romantic, prin dorinţa ambilor îndrăgostiţi de împlinire a iubirii.
Diferenţa este, însă, marcată de finalul celor două texte, total diferit la nivel ideatic. În
viziunea eminesciană, iubita nu vine la întâlnire, ceea ce provoacă dezamăgirea eului
liric şi întristarea acestuia. În creaţia argheziană, iubita apare, dar tocmai venirea ei îl
face pe îndrăgostit să devină melancolic, poate chiar dezamăgit, dorind să trăiască la
nesfârşit acea clipă de aşteptare a iubitei. După cum spunea şi Sfânta Tereza de Avila:
« Dorim infinit de mult şi ne îndepărtăm infinit de mult de ceea ce dorim ».
Tonul general folosit în cele două creaţii este unul blând, impregnat de
melancolie. Ideile şi sentimentele sunt infuzate prin intermediul imaginilor artistice şi al
figurilor de stil. Elementul principal al cadrului natural, care dă şi titlul poeziei, lacul,
este reprezentat în textul eminescian printr-un epitet cromatic: “lacul codrilor albastru”.
Întreaga natură apare personificată în poezia lui Arghezi. În prima strofă este fixat
momentul temporal, reprezentat în strofa următoare prn metafora personificatoare
“Orele şi-au împletit / Firul lor cu firul mare”, ce semnifică trecerea inevitabilă a
timpului. De asemenea, drumul pe care vine iubita eului liric este personificat: “poteca
solitară”.
Aceste influienţe creatoare îl “recomandă” pe Mihai Eminescu drept geniu tutelar
al literaturii române, ce va rămâne pentru totdeauna un posibil izvor nesfârşit de
inspiraţie.
(Ungureanu Raluca- clasa a VII-a A)
37
Am reconstituit atmosfera unei epoci, a unei iubiri şi a unei prietenii prin lectura scrisorilor Mihai Eminescu-Veronica Micle, Mihai Eminescu- Ion Creangă...
Ne va rămâne
amintirea zilei de 15 Ianuarie 2010...
38
Limba engleză (engleză: English) este o limbă vest germanică care îşi
are originile în Anglia şi care este în prezent limba maternă pentru
majoritatea locuitorilor Australiei, Canadei, Commonwealthului Caribian,
Irlandei, Noii Zeelande, Regatului Unit şi Statelor Unite ale Americii (cunoscute
de asemenea drept „Anglosfera”). Este o limbă folosită intensiv ca limbă secundară sau ca
limbă oficială de-a lungul lumii, în special în ţări ale Commonwealthului precum India, Sri
Lanka, Pakistan sau Africa de Sud, precum şi în multe organizaţii internaţionale.
Engleza modernă este denumită adeseori „lingua franca ” globală. Engleza este limba
dominantă pe plan internaţional în domeniile comunicaţiei, ştiinţei, afacerilor, aviaţiei,
divertismentului, radioului şi diplomaţiei. Influenţa Imperiului Britanic este motivul principal
pentru răspândirea iniţială a limbii mult dincolo de limitele Arhipelagului Britanic. În urma
celui de-al doilea război mondial, influenţa economică şi culturală crescândă a Statelor Unite a
accelerat profund răspândirea acestei limbi. Într-o zi obişnuită de şcoală, aproximativ un
miliard de oameni învaţă, într-o formă sau alta, limba engleză.
Cunoaşterea limbii engleze este necesară pentru angajarea în anumite domenii, profesii sau
ocupaţii. Rezultatul acestei necesităţi este că peste un miliard de oameni din întreaga lume
vorbesc engleza măcar la un nivel de bază. Engleza este de asemenea una dintre cele şase
limbi oficiale ale Naţiunilor Unite.
Românii sunt pe locul 3 în lume la limba engleză; cei care au dat testul de limbă engleză
IELTS (International English Language Testing System) s-au clasat pe primele trei locuri
la proba de comunicare scrisă şi la cea de înţelegere a mesajelor scrise. Peste 1,2
milioane de persoane din întreaga lume au susţinut testul internaţional de limbă engleză
în 2008. Românii au obţinut un punctaj foarte mare la proba de comunicare scrisă în
engleză şi la cea de înţelegere a mesajelor scrise. Acest punctaj îi clasează pe primele
trei locuri la nivel mondial, alături de germani şi
lituanieni.
Pagini realizate de Prof. Bordea Alina
39
Pentru britanici, Crăciunul este una dintre
cele mai importante sărbători, locuitorii Regatului Unit petrecându-şi
aceste zile ascultând colinde, decorând brazii de Crăciun şi împodobindu-
şi locuinţele cu ramuri de brad.
Moş Crăciun este numit în Anglia Father Christmas (Părintele Crăciun).
Este îmbrăcat în roşu sau verde şi lasă cadourile în Ajunul Crăciunului,
dar acestea nu sunt desfăcute până a doua zi.
Copiii agaţă la capul patului o faţă de pernă sau ciorapi, sperând că a
doua zi le vor găsi pline de cadouri. Prima zi după Craciun este numită
Boxing Day (Ziua Cutiilor) pentru că în trecut băieţii mergeau din casă în
casă, colindând şi adunând banii în cutii din lut, asemănătoare puşculiţelor.
La finalul zilei, când cutiile se umpleau, colindătorii le spărgeau şi
împărţeau banii.
Masa tradiţională de Crăciun are loc pe 25 decembrie, în cursul după-amiezii. Dacă în trecut
principalul fel de mâncare era "Frumenty", un porridge făcut din porumb, astăzi reţetele s-au
schimbat şi diversificat. La Frumenty se adaugă ouă, fructe, bucăţi de carne şi prune uscate,
întregul amestec fiind înfaşurat într-o pânza specială şi fiert. La cina de Crăciun se mănâncă
friptură de curcan cu legume şi sosuri, la desert servindu-se budincă însoţită de sos de brandy.
În afară de budincă se mai mănâncă placinte sau diverse produse de patiserie, însoţite de fructe
uscate şi tăiate în bucăţi mici.
.
40
Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din
lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranţilor irlandezi
din Statele Unite ale Americii. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie,. Numele provine din
limba engleză, de la expresia All Hallows' Even, numele sărbătorii creştine a tuturor sfinţilor,
sărbătoare cu care Halloweenul a devenit asociat în ţările unde predomină creştinismul
occidental — catolic şi protestant, deoarece în aceste culte creştine, ziua tuturor sfinţilor este
sărbătorită pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul cioplit, care reprezintă
Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte
personaje şi colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o
ameninţare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte ţări
Halloween este serbat prin parade şi carnavaluri.
Clasa a IV-a
Clas
Clasa a V-a
41
BEAUTIFUL LONDON
Oraşul Londra este capitala Marii Britanii, aflat în Anglia la capătul estuarului Tamisa, la gura de
ieşire către Marea Nordului. Londra este unul dintre cele mai importante centre financiare şi culturale
ale lumii şi este recunoscut pentru muzeele sale şi pentru creaţiile de artă. Oraşul Londra şi cele 32 de
suburbii înconjuratoare din vechea Londra reprezintă o suprafaţă de 1579 de km2 .
Londra este capitala Regatului Unit. Este situată
în partea de S-E a Angliei, de-a lungul Tamisei. Cu o populatie de aproape 7 milioane de locuitori,
această vastă metropolă este cel mai mare oraş al Europei, această distincţie menţinându-se încă din
secolul al XVII-lea. În secolul al XIX-lea a fost cel mai mare şi mai influent oraş din lume, centrul
unui puternic imperiu maritim. Deşi nu mai este plasat între cele mai populate oraşe ale lumii, Londra
rămâne încă unul dintre marile centre culturale şi financiare.
Palatul Westminster (Palatul Westminster) Palatul Westminster, cunoscut şi sub numele de
Casa Parlamentului, este locul unde se află cele două
camere ale Parlamentului Regatului Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord: Camera Lorzilor şi
Camera Comunelor. Palatul Westminster a fost
construit în secolul al XI-lea de către Eduard The
Confessor. Clădirea este locul ceremoniilor regale, nu
mai puţin de 38 de încoronări desfăşurându-se aici. Tot
aici au avut loc, în 1997, funerariile prinţesei Diana.
Actualul ansamblu al Palatului Westminster este
varianta reconstruită între anii 1837 si 1860, în stil
neogotic, după ce incendiul devastator din 1834 a
distrus aproape total vechiul parlament britanic,
construit de William II la sfarsitul secolului al XI-lea. Cu o formă aproximativ rectangulară, Palatul
Parlamentului se întinde pe o suprafaţă de peste 30 000 de metri pătraţi. El este flancat de două turnuri
înalte de aproximativ o sută de metri, Victoria Tower şi celebrul turn cu ceas, Big Ben.
42
Tower Bridge (Podul cu turn)
Dacă doriţi să faceţi o excursie la Londra, atunci v-aş recomanda să vizitaţi Podul cu Turn
(Tower Bridge), un simbol unic al Londrei ce datează din secolul al XIX-lea. Tower Bridge este uneori
greşit denumit London Bridge (Podul Londrei), care este de fapt podul următor în amonte. Podul a fost
deschis oficial la 30 iunie 1894 de Prinţul de Wales (viitorul rege Edward VII) şi soţia sa, Prinţesa de
Wales (Alexandra a Danemarcei). Podul este construit peste râul Tamisa şi se află pe strada cu acelasi
nume, foarte aproape de Turnul Londrei . Unul dintre motivele pentru care ar trebui să vizitaţi acest pod
este faptul că Tower Bridge se distinge printr-o serie de particularităţi, cum ar fi aceea că este un pod
suspendat, dar unul mobil în acelaşi timp, ridicându-se pentru a permite vapoarelor mai mari să treacă
.
London Eye (Ochiul Londrei)
Ochiul Londrei se află pe malul sudic al
Tamisei. Roata a fost deschisă în martie 2000
si de atunci a devenit un simbol al Marii
Britanii moderne. Este cunoscută de
asemenea şi ca Roata Mileniului.
La momentul construcţiei era cea mai înaltă
roată de acest tip (are capsule pentru
pasageri) din lume - 135 metri. A devenit una
dintre cele mai populare atracţii turistice din
Marea Britanie, cu peste 3 milioane de
vizitatori pe an.
Din vârful roţii se poate vedea pe o distanţă
de 40 de kilometrii de jur imprejur. În timpul unei rotaţii, poate transporta 800 de persoane. O călătorie
cu roata dureaza o rotaţie, rotaţie care este însă foarte lentă - aproximativ 30 minute. Are 32 de capsule,
fiecare dintre ele cântărind 10 tone. Greutatea totală a roţii şi a capsulelor este de 2100 de tone. Într-o
capsulă încap aproximativ 25 de oameni.
43
Ulciorul-doamnei este o plantă carnivoră, care creşte în câmpiile
mocirloase ale unor insule din Oceanul Atlantic, fiind emblema
florală a acestora. Are frunzele în formă de ulcior, care conţin apă şi
enzime care îneacă şi apoi digeră insectele atrase în interior.
Anaconda din bazinul amazonian este cel mai mare şarpe din lume, care
poate atinge 10 m lungime, peste 225 kg şi are circumferinţa cât un
trunchi uman. Mănâncă păsări acvatice, ţestoase, capybara şi tapiri. Poate
ucide chiar şi un caiman lung de 2,5 m, pe
care îl sufocă şi apoi îl înghite
întreg. Naşte pui vii- uneori câte
70 odată, lungi de numai 75 cm.
Felinarul boşimanilor este o
plantă bine adaptată la soarele şi
la furtunile de nisip din Deşertul
Kalahari. Este numită aşa deoarece tulpina ei răşinoasă este inflamabilă şi,
dacă este aprinsă, arde cu o flacără vie. Seva sa vâscoasă conţine ceară,
grăsime şi o substanţă cleioasă care prin ardere emană un miros plăcut,
asemănător cu cel de smirnă.
Şopârla de nisip din Africa înfruntă cu stoicism arşiţa din deşert printr-un dans
ciudat, ridicându-şi alternativ câte două picioare de la sol, pentru a şi le
răcori. Elegantă ca un ciudat balerin reptilian, şopârla încremeneşte cu
coada şi cu membrele opuse nemişcate în aer.
O insectă Onymacris neagră urcă până pe coasta unei dune, unde ceaţa este mai
densă în deşert, îşi înclină capul spre sol şi aşteaptă
până când ceaţa începe să i se condenseze pe spatele
curbat. În cele din urmă se adună destulă apă
pentru a forma o picătură, care se scurge la vale
spre gura insectei.
Cuib ventilat: Un locuitor ingenios al deşertului din Africa, pietrarul negru cu
creastă albă (Oenanthe leucophyga), îşi construieşte cuiburi cu sistem de răcire.
Dacă pasărea, de mărimea unei vrăbii, ar cuibări direct pe sol, ouăle sale s-ar
prăji în căldura pârjolitoare. Ea clădeşe, însă, un
morman de pietricele la umbra unui bolovan şi apoi,
într-o adâncitură din vârf, îşi construieşte cuibul de
rămurele. Pietricelele oferă o bună izolaţie faţă de
căldura solului, iar vârful răcoros se poate strecura
printre ele. În plus, gresia este poroasă şi absoarbe
roua formată în nopţile reci ale deşertului. Ziua, roua
se evaporă, răcorind cuibul.
Pagini realizate de Prof. Şerban Dumitru
44
La parcul zoologic, un elev din clasa a VI-a, văzând
păunul, exclamă:
- Domnule diriginte, uitaţi, găina aia a înflorit!
Raluca, împotriva a ce te-ai vaccinat, contra gripei porcine AH1N1 sau împotriva
cancerului de col uterin? întreabă dirigintele.
- Împotriva voinţei mele.
- Vlăduţ, ţi-ai însuşit tipurile de relaţii interspecifice existente în ecosisteme?
- Nu pot, domnule profesor! Tata mi-a interzis să-mi însuşesc ce nu-mi aparţine.
Constatare zoologică:
- Domnule profesor, pe mări şi oceane trăiesc oi?
- Nu, elev Asavei.
- Păi, atunci cu ce se hrănesc lupii de mare?
- Auzi, mi-au cercetat creierul la röntgen şi nu
au găsit nimic, zise un elev bolnav din clasa a
VII-a A.
- M-ar fi mirat să fi găsit ceva, îi răspunse un
coleg din clasă.
Test la zoologie:
Profesorul: Câte camere are stomacul vacii?
Elevul: Patru: burduf, ciur, foios şi cheag.
Profesorul: Dar câte cozi are vaca?
Elevul: Dacă nici atât nu ştiţi, la vârsta
dumneavoastră, atunci ce pretenţii aveţi de la mine?
45
Urme de boală (Zeppa; XEXXXXX)
Suporturi făcute din ţevi, platforme, bare...
Servind ca loc de muncă pentru unii care
Lucrează la o înălţime oarecare.
Tulburări organice şi /sau funcţionale
Ce se produc în urma anumitor boale
Şi-a unor operaţii chirurgicale.
Pentru protecţia pielii (Monoverb cu întrebare şi răspuns; 2-7)
Ce vedem pe cer în timpul zilei, când
nu sunt nori?
46
REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI Educaţie şi reformă Din defectele-observate La schimbările-adoptate, Unu-apare peste tot- Pe elevi îi doare-n cot. Legea învăţământului Eu protestul vi-l repet C-ar putea, culmea uimirii, Să apară un decret Ce abrogă...legea firii. Rugă pentru criză Doamne, dă-ne o surpriză Cu puterea Ta cerească, Dă, în fine, şi o criză De...prostie omenească.
Viitorul ţării De-i întrebi azi pe copii, Chiar de când sug din suzete, Ce vor fi ei într-o zi Îţi răspund : Vom fi vedete! Troc de criză între elevi Azi nu mai au bani deloc, Mâine vor trece la troc, Vor schimba al lor ghiozdan Pentru păstăi la borcan. Îngrijorări la elevi La ore să chiulim De “Sus”am învăţat, Şi nu ne răzgândim C-ajungem şi-n Senat!
Profesor Şerban Dumitru
47
În anul 1859 s-a realizat unul dintre cele mai
importante obiective ale Revoluţiei de la 1848:
Unirea.”Unirea cea Mică”, adică unirea Moldovei
cu Ţara Românească, a deschis calea spre
independenţă şi spre “Unirea cea Mare “ din anul
1918, când s-au unit şi celelalte teritorii româneşti.
Elevii şcolii “Otilia Cazimir” au pregătit un program artistic, colaje
tematice şi desene inspirate de evenimentul celebrat. Deliciul activităţii a fost
sceneta ”Moş Ion Roată şi Unirea”, care a stârnit aplauzele entuziaste ale
celor prezenţi, profesori şi elevi.
Feed-back-ul a fost realizat prin împărţirea de către
profesorul de istorie a unor plicuri cu întrebări legate
de Unire. Elevii au răspuns corect la întrebări, ceea ce
denotă faptul că au fost înţelese şi însuşite informaţiile
comunicate prin procedee activ-participative.
Activitatea s-a încheiat cu Hora Unirii, în care s-au
prins elevii şi profesorii participanţi.
Activitatea a fost pregătită şi coordonată de prof. de
istorie Hriscu Maria-Luiza , care a prezentat câteva cuvinte despre
semnificaţia zilei de 24 Ianuarie.
48
A
B
1. Numărul care se împarte se numeşte...
2. Într-o împărţire cu rest, restul trebuie să fie mai ... decât împărţitorul.
3. Restul împărţirii numerelor 15 şi 8 este...
4. A afla un număr “de atâtea ori mai mic” decât un alt număr înseamnă a
efectua o operaţie de ...
5. Într-o împărţire exactă restul este...
6. Numărul care se împarte se numeşte ...
7. Câtul numerelor 35 şi 7 este ...
8. Câtul numerelor 40 şi 5 este mai ... decât câtul numerelor 27 şi 9.
9. În exerciţiul 48 : 6 = 8 împărţitorul este ...
10. Rezultatul operaţiei de împărţire se numeşte ...
Propus de Huci Andreea Bianca -clasa a VI-a
49
Pictori ai culorilor...Pictori ai cuvintelor... Ne inspiră iarna...
Ninge
Afară ninge şi totul străluceşte
Şi iarna seamănă cu o poveste,
În care fulgi de nea acoperă pământul
C-o mantie de nea, cum nu te duce gândul.
Seara, totu-i pustiu şi alb,
Iar zâna fulgilor de nea vine la geam...
Flori de ghaţă dimineaţa vom găsi,
Pentru că zâna mult ne va iubi.
Iarna
Vine pe neaşteptate
Prin oraşe şi prin sate.
Ne aduce viscol, ger
Şi câte-un plumburiu cer.
Ea este zâna tuturor,
Copiii afară-i cheamă-n zor
Şi le oferă doar zăpadă,
Iar ei se bat cu neaua-n stradă.
Copiii pe ea o plac,
Şi oameni de zăpadă-i fac...
Versuri: Ureche Alexandra- clasa a VI-a
Desene: Hârţan Adelina- clasa a VI-a
50
Ungureanu Raluca- clasa a VII- a A
