A I N SITU A CO BULETIN N E S A R COMISIA TR T pune accent pe miracolul apei. Astfel, consumul unui...

Nr.3, 2017 Anul XXI 1

COMISIA NAŢIONALĂ COMPORTAREA IN SITU A CONSTRUCŢIILOR

Nr. 3 Anul XXI mai – iunie 2017 Cod ISSN 1584-6687

EDITORIAL

-APA –

SURSĂ DE VIAȚĂ,

DAR ȘI FORȚĂ DISTRUCTIVĂ

Una dintre cele mai răspândite substanțe de pe

Terra, apa reprezintă un element indispensabil omului

pentru a supraviețui.

Din cele mai vechi timpuri, locuitorii planetei

s-au bazat pe forța miraculoasă a apei, știut fiind

faptul că omul poate trăi fără acest element vital cel

mult trei zile.

Primii oameni de pe Pământ au utilizat apa

pentru irigații, pentru sporirea producției agricole,

apoi au apărut, cu 2-3 mii de ani în urmă, barajele.

Odată ce tehnologiile și știința au evoluat,

puterea apei a fost utilizată pentru producerea energiei

electrice și regularizarea forței sale distructive, pentru

eliminarea eroziunilor și a inundațiilor.

Chiar dacă apa reprezintă 70% din suprafața

Pământului, cea mai mare parte a acesteia nu poate fi

consumată în starea sa naturală, aceasta regăsindu-se

în mări și oceane, care nu constituie surse de apă

dulce. Apa potabilă reprezintă doar 1% din rezerva de

apă a planetei și aceasta provine din lacurile sau

izvoarele cu apă dulce.

Așa cum spuneam, nu putem trăi fără apă, dar

ne comportăm de parcă ea ni se cuvine oricând și în

orice cantitate.

La nivel global, sursele de apă sunt rare,

ținând cont de cifrele reci care spun că peste 1,2

miliarde de oameni (aproape o cincime din populaţia

lumii) nu au acces la surse de apă potabilă.

Din fericire, în Europa, apa se găseşte aproape

peste tot din belşug, cu toate că, în anumite zone din

sudul Europei, de exemplu în Spania, lipsa apei şi

secetele sunt din ce în ce mai dese. În schimb,

calitatea apei pe bătrânul continent lasă uneori de

dorit. Circa 35% din apa din Europa provine din ape

de suprafaţă – lacuri şi râuri – care sunt afectate de

poluare.

Deşi s-au luat numeroase măsuri pentru

reducerea poluării, mai sunt încă multe de făcut şi

putem fiecare dintre noi să contribuim la acest efort de

a conserva resursele de apă dulce.

Sunt diverse metode, de la cele mai banale,

cum ar fi înlocuirea unei băi cu un duș, repararea

robinetului sau păstrarea apei de ploaie pentru unele

activități gospodărești, până la soluții tehnologice de

ultimă generație, prin care avem puterea de a limita

sau, de ce nu, chiar anihila forța sa distructivă.

Nu putem ignora forța apei, mulți oameni

având de suferit din această cauză. Fie că vorbim de

inundații, alunecări de teren, contaminarea solului sau

a mărilor și oceanelor, toți avem de suferit de pe urma

unor decizii pe care le facem, uneori, necontrolat.

Exploatarea excesivă a resurselor subterane a

dus în S.U.A și Mexic la consecințe imprevizibile ca

COMPO

RTA

RE

A I

N SITU A C

ON

ST

RU

CTIILO

R ·

COMISIA

NATIONALA

BULETIN INFORMATIV

INFORMATIV

CisC Comportarea in situ a construcţiilor


de exemplu epuizarea surselor viitoare de apă și la

compactarea solului, producând o tasare a terenului la

suprafață. De aceea și guvernele acestor țări au

promovat programe privind reîncărcarea straturilor

acvifere și chiar depozitarea surplusului de apă de

suprafață în straturile acvifere, pentru a asigura surse

de alimentare strategice în situații critice.

În organismul uman există apă în proporție de

70% și nu este de mirare faptul că și medicina

modernă pune accent pe miracolul apei.

Astfel, consumul unui pahar de apă înainte de

duș sau baie ajută la menținerea unui ritm cardiac

sănătos, previne apariția cariilor dentare, asigură buna

funcţionare a creierului şi a rinichilor.

Dacă nu ar fi apa nu ar exista ADN. Apa are

proprietăți fizico-chimice neobișnuite comparativ cu

alte lichide. Cercetătorii nu au reușit nici până astăzi

să își explice de ce apa este singura substanță de pe

planetă care există în toate cele trei stări de agregare:

lichidă, solidă și gazoasă. Apa este aliment,

medicament şi cel mai natural supliment nutritiv. Ea

conține în primul rând săruri minerale în diverse

concentrații care îi dau individualitate, asigurîndu-i

astfel prin intermediul lor complexitatea proceselor

biochimice.

Ținând cont de toate aspectele de mai sus, nu

ne rămâne decât să fim mai responsabili cu acest bun

de preț al omenirii, apa.

Apa de la robinet este bună de băut aproape

peste tot în Europa, dar, înainte de a fi trimisă prin

conducte, ea trebuie tratată, proces care este complex

şi costisitor.

Calitatea apei potabile este reglementată la

nivel mondial de către Organizația Mondială a

Sănătății, iar la nivel european prin Directiva 98/EEC.

În România normele de calitate pentru apa potabilă

sunt cuprinse în Legea 458/2002 care prevede limite

stricte pentru toți indicatorii de calitate ce pot afecta

sănătatea consumatorilor.

Tocmai de aceea, pentru a oferi cea mai bună

apă clienților noștri, controlăm continuu calitatea apei

furnizate cu implicare și responsabilitate în toate cele

trei laboratoare moderne din stațiile Voila, Măneciu şi

Vălenii de Munte.

S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.

este principalul producător de apă potabilă pentru 84%

din populația județului Prahova și de apă de uz

industrial pentru 9 mari societăți comerciale.

Strategia organizației noastre este axată pe

dezideratul: „În centrul acțiunilor sunt grija pentru

oameni și satisfacerea nevoilor lor, în armonie cu

mediul înconjurător”.

dr. ing. Sorin Niculae,

Director General E.S.Z. Prahova

COMPORTAREA STRUCTURII UNUI

BLOC P+4E DIN PANOURI

PREFABRICATE

LA EXPLOZIA UNEI BUTELII DE GAZ

ÎNTR-UN APARTAMENT DE LA

ETAJUL 3

1. Descrierea structurii de rezistenţă a

blocului şi a evenimentului

Blocul are regimul de înălțime P+4E (Foto 1),

2 scări, acoperiş tip terasă şi este situat pe str. Arțarilor

în mun. Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud. A fost proiectat

de ISART București în anul 1973 şi construit în anii

1974-75 de T. C. Ind. Cluj.

Foto 1. Aspect general fațada principală

bloc 20 după explozie

Amplasamentul este în zona seismică cu ag =

0,08g şi perioada de colţ Tc = 0.7s, conf. codului

P100-1/2006, respectiv ag = 0,10g şi Tc = 0,7s conf.

codului P100-1/2013.

Structura de rezistenţă a blocului este pe pereţi

structurali din panouri mari, prefabricate, de beton

armat, dispuse în sistem fagure.



Fundațiile şi soclul sunt din beton şi formează

contururi închise sub pereţi.

Pereții interiori sunt din panouri prefabricate

de beton armat cu grosimea de 14 cm, dispuși pe cele

două direcții principale ale clădirii. Panourile

prefabricate de la etajul III sunt armate numai pe

contur şi pe marginea golurilor de uşi. Pe marginile

verticale au mustăți sub formă de bare din oţel beton

OB 37 de diametru 10 mm, pentru realizarea

continuității cu monolitizările verticale dintre ele.

Pereții exteriori, dispuși în fațadele

longitudinale şi laterale, sunt din panouri prefabricate

de beton armat în alcătuire tristrat cu grosimea totală

de 27 cm. Pe contur, din stratul de rezistenţă, sunt

lăsate mustăți din bare de oţel beton OB 37 de

diametru 10 mm, pentru realizarea continuității cu

monolitizările dintre ele. Panourile au armătură de

bordaj la marginea golurilor de uși şi ferestre.

Planșeele sunt din panouri prefabricate din

beton armat de grosime 14 cm, cu dimensiunile în plan

egale cu ale camerelor. Panourile rezemă pe tot

conturul lor pe pereți, pe o lăţime de 3,5 cm, cu

schemă statică de simplă rezemare. În câmp sunt

armate numai la partea de jos cu bare independente din

oţel beton PC 52 de diametru 6 mm, aşezate sub formă

de plasă, la interax de 20 cm între ele. Pentru

realizarea monolitizării cu pereții, pe marginea

verticală, pe tot conturul, sunt mustăţi sub formă de

bare din oţel beton OB 37 de diametru 10 mm.

La nivelul planşeelor, sunt monolitizările

dintre panourile planșeului şi pereţi. Ele sunt armate

longitudinal cu două bare de oţel beton OB 37 de

diametru 10 mm şi transversal prin montarea în lungul

mustăţilor panourilor adiacente a unor cupoane din

oţel beton OB 37 de diametru 10 mm de care se

sudează.

Legătura pe verticală dintre panourile pereţilor

este realizată cu monolitizări sub formă de stâlpişori

verticali armaţi cu câte o bară longitudinală, iar

transversal prin sudarea între ele a barelor lăsate sub

formă de mustăţi din panouri.

La etajul 3 al blocului, în ap. 36, în data de

19.10.2016 în jurul orei 0.30 min, a avut loc explozia

unei butelii de gaz. Acţiunea provenită din explozia ei

a fost de durată scurtă, cu intensitate semnificativă.

Solicitarea se încadrează la cele "excepţionale",

conform STAS 8433-69 şi la "accidentale" cu

probabilitate redusă de a se mai repeata pe durata de

viaţă proiectată, după codul CR 0-2005.

2. Constatări la faţa locului

Clădirea nu prezintă avarii ca urmare a

solicitărilor din: greutatea permanentă, sarcinile utile,

vânt, seism, tasarea terenului de fundare, contracţie şi

dilataţie, la care a fost supusă anterior solicitării

excepţionale din explozia buteliei de gaz. Urmare a

exploziei buteliei de gaz s-au constatat avarii la unele

elemente structurale.

Avarii la ap. 36, sc. B, et. 3 şi la cele vecine,

urmare a exploziei buteliei de gaz

1) peretele din faţada longitudinală a fisurat, s-a

deformat, s-a deplasat spre exterior din planul vertical

şi este dislocat din îmbinări (Foto 2);

Foto 2. Aspect perete exterior

camera de zi ap. 36

2) planșeele dintre etajele 2 şi 3 sunt fisurate,

prăbuşite local în zona centrală, deformate pe verticală

cu o săgeată de cca. 1,10 m şi parțial dislocate din

monolitizările cu pereții de pe direcţia lungă de

rezemare (Foto 3 şi 4);

Foto 3. Aspect planșeu dintre et. 3 și 2

camera de zi ap. 36/32


dormitor ap. 32/36

3) planșeele dintre etajele 3 şi 4 sunt fisurate şi

au o contrasăgeată de cca. 0,60 m (Foto 5 şi 6);


camera de zi ap. 36





4) pereții structurali interiori sunt fisurați,

deformați şi au zone expulzate (Foto 7 şi 8);

Foto 7. Aspect pereți interiori

camera de zi și dormitor ap. 36

Foto 8. Aspect perete interior


5) panouri de perete dislocate la rostul de turnare

din monolitizarea verticală (Foto 9 şi 10).

Foto 9. Dislocare panouri de perete din

monolitizări ap. 36

Foto 10. Dislocare panouri de perete din

monolitizări și fisuri ap. 35

Avarii la alte apartamente din bloc urmare a

exploziei buteliei de gaz în ap. 36

6) deschiderea rosturilor dintre panourile

prefabricate şi monolitizări (Foto 11 şi 12).

Foto 11. Deschidere rost dintre

panouri şi monolitizări ap. 18

Foto 12. Deschidere rost dintre

panouri şi monolitizări ap. 14

Intervenţii la structura de rezistenţă făcute

anterior, dar constatate cu ocazia investigaţiilor

7) la apartamentele 30 şi 26 de la etajele 2 şi 1,

unul peste celălalt, la acelaşi perete şi pe aceeaşi

verticală au fost demolate panourile (Foto 13 şi 14).

Foto 13. Perete din care a fost demolat panoul

etaj 2 ap. 30

Foto 14. Perete din care a fost demolat panoul

etaj 1 ap. 26

3. Descrierea avariilor şi a comportării

unor elemente ale structurii de rezistenţă

1) Peretele din faţada longitudinală este

fisurat, deformat spre exterior în planul vertical şi

dislocat din îmbinarea de la partea de jos cu panoul

planşeului (Foto 2).

Faţă de solicitarea de compresiune în planul

peretelui din încărcarea gravitaţională, la cel de la ap.



36 (Foto 2), după fisuri se vede că el a fost supus, în

timpul evenimentului, suplimentar la încovoiere şi

forţă tăietoare din acţiunea perpendiculară pe planul

lui, din explozie. În parapet, buiandrugul şi montanţii

laterali golului de ferestră sunt fisuri datorate

momentului încovoietor şi forţei tăietoare. Panoul este

dislocat din monolitizări, mai evidentă fiind cea de la

partea de jos a lui.

2) Planșeele dintre etajele 2 şi 3 sunt fisurate,

prăbuşite local, deformate pe verticală cu o săgeată

de cca 1,10 m şi parțial dislocate din monolitizările cu

pereții de pe direcţia lungă de rezemare (Foto 3 şi 4).

În timpul evenimentului, la planşeele dintre

etajele 2 şi 3, cele de sub ap. 36, pe lângă încărcările

gravitaţionale provenite din greutatea permanentă şi

utilă, s-a adăugat în acelaşi sens de acţiune şi

solicitarea dinamică din explozie sub forma unei

presiuni de intensitate mare şi durată de timp scurtă,

însoţită de forţa de inerţie. Plăcile au fost solicitate

predominant la încovoiere şi forfecare. Armătura

plăcilor este dispusă sub formă de plasă, după cele

două direcţii de rezemare în zona întinsă a secţiunii

transversale din acţiunea momentului încovoietor.

În Foto 3 se vede intradosul plăcii de sub

camera de zi a ap. 36, care este fisurat şi prăbuşit local

în zona centrală a ei, unde solicitarea secţională din

încovoiere a fost maximă. Fisurile sunt dispuse după

cele două direcţii de rezemare ale plăcii, cu deschidere

după direcţia normală la suprafaţa ei, fiind tipice

solicitării secţionale din moment încovoietor şi

forfecare pură. Pe zona fisurată a plăcii, alungirea

armăturii fără rupere s-a produs pe deschiderea

fisurilor. Pe zona prăbuşită s-a rupt armătura prin

gâtuire la faţa secţiunii transversale a bucăţilor de

beton. Aceasta indică că pe lungimea bucăţilor de

beton, între fisuri, nu s-au produs alunecări, fiind

păstrată în continuare conlucrarea dintre beton şi

armătură.

În Foto 4 se vede partea de sus a plăcii de la

dormitorul ap. 36. Se constată că în zona centrală,

după latura lungă de rezemare, placa a alunecat de pe

perete, ca urmare a solicitării de încovoiere şi săgeţii

mari. Desprinderea s-a produs în lungul rostului

vertical al monolitizării de pe perete, prin alunecarea

planşeului, distrugerea locală a betonului cu

desprinderea lui de armătură şi ruperea armăturii

transversale care lega planşeele adiacente. Ruperea

casantă a betonului în zona de rezemare a plăcii, unde

solicitarea din forţa tăietoare a fost predominantă în

secţiune, se datorează lipsei armării transversale.

Ruperea armăturii s-a produs în zona de înnădire prin

sudură între mustăţile din panouri şi barele

transversale de legătură. Zona fisurată care se vede în

Foto 4 o reprezintă şapa.

Direcţiile de fisurare la intrados a plăcii (Foto

3), precum şi deformarea de ansamblu a plăcii, aşa

cum se vede din Foto 4, pun în evidenţă comportarea

unei plăci din beton armat simplu rezemată pe tot

conturul, în stadiu de cedare, solicitată la o încărcare

normală pe planul ei, distribuită pe toată suprafaţa ei

şi armată la faţa întinsă cu armătură sub formă de

plasă.

După eveniment, placa fisurată în stadiul de

deformare finală a rămas la poziţie descărcându-şi

greutatea proprie şi utilă la pereţii de pe contur prin

armătura întinsă lucrând ca şi cabluri dispuse sub

formă de plasă pe două direcţii.

3) Planșeele dintre etajele 3 şi 4 sunt fisurate

şi au o contrasăgeată de cca 0,60 m (Foto 5 şi 6)

În timpul evenimentului, la planşeele dintre

etajele 3 şi 4, cele de deasupra ap. 36, faţă de

încărcările gravitaţionale provenite din greutatea

permanentă şi utilă în sens contrar lor a acţionat

solicitarea dinamică din explozie, sub forma unei

presiuni de intensitate mare şi durată de timp scurtă,

însoţită de forţa de inerţie. Plăcile au fost solicitate

predominant la încovoiere şi forfecare. Armătura

plăcilor este dispusă sub formă de plasă, după cele

două direcţii de rezemare, în zona comprimată a

secţiunii transversale din acţiunea momentului

încovoietor.

În Foto 5 se vede intradosul plăcii de deasupra

camerei de zi a ap. 36. Prin deformarea plăcii în sus,

armăturile de la partea de jos a ei s-au întins şi au

expulzat stratul de acoperire. Alungirea mai mare a

armăturilor de pe direcţia mică, faţă de cea de pe

direcţia mare, este pusă în evidenţă de proeminenţa

vizibilă a expulzărilor stratului de acoperire.

În Foto 6 se vede partea de sus a plăcii de

deasupra camerei de zi a ap. 36 cu șapa fisurată, care

nu are armătură. Placa de beton la rândul ei, la faţa

întinsă, partea de sus, nu este armată. Având aceeaşi

deformată ca şi șapa, reiese că şi în placa de beton

sunt fisuri de acelaşi fel. Fisurile pun în evidenţă o

solicitare din încovoiere după cele două direcţii de

rezemare ale plăcii.

După eveniment placa fisurată, în stadiul de

deformare finală, a rămas la poziţie prin descărcarea

greutăţii proprii şi utile la pereţii de pe contur, ca boltă



în care solicitarea este de compresiune şi forţă

tăietoare.

4) Pereții structurali interiori sunt fisurați,

deformați şi au zone expulzate (Foto 7şi 8)

Pereții structurali interiori din zona unde a

avut loc explozia au fisuri, expulzări în zona centrală a

lor ori au fost expulzaţi în întregime (Foto 7 şi 8).

Faţă de solicitarea de compresiune din planul

pereţilor, cauzată de încărcarea gravitațională, după

modul de rupere şi expulzare a unor zone ale lor se

vede că au fost în timpul evenimentului supuşi

suplimentar la încovoiere după cele două direcţii şi

forţă tăietoare din acţiunea perpendiculară pe planul

lor, cauzată de explozie. Panourile de pereţi fiind

armate numai pe contur, ruperea betonului pe zona

centrală a fost casantă. La capetele marginale, panoul

prefabricat s-a desprins din monolitizarea în lungul

rostului vertical, iar barele de legătură din planul lui s-

au rupt. Desprinderea după direcția perpendiculară

planului peretelui este explicată de forţa tăietoare. La

realizarea detaliului monolitizării nu s-a avut în vedere

şi această situaţie, cea de solicitare perpendiculară pe

planul peretelui. Armătura longitudinală de pe

conturul panoului nu s-a rupt. Din Foto 7 rezultă

rezervele de rezistenţă pe care le prezintă panourile de

la etajul 4, care pe lângă greutate proprie susțin şi

încărcările gravitaționale din descărcarea planşeelor

de la etajul 4 şi a celor de la terasa blocului.

5) Panouri de perete dislocate la rostul de

turnare din monolitizarea verticală (Foto 9 şi 10)

Monolitizările verticale dintre panouri,

stâlpişorii verticali, au rămas la poziţia de dinaintea

exploziei, fără să fisureze. Panourile pereţilor au fost

solicitate din explozie perpendicular pe planul lor,

solicitare care în mod curent nu s-a luat în calcul la

proiectare. În această situaţie, nici la proiectarea

rostului vertical dintre panou şi stâlpişor nu s-a avut în

vedere această solicitare. Prin urmare, pe zona

rostului, prin ruperea mustăţilor de ancorare, panourile

pereţilor s-au deprins de monolitizări iar mono-

litizările nu au mai fost solicitate.

6) Deschiderea rosturilor dintre panourile

prefabricate şi monolitizări (Foto 11 şi 12)

Explozia a avut loc în zona de mijloc a

blocului. Distrugerea elementelor structurale a avut

loc în zona exploziei. În zonele învecinate, efectele

exploziei se văd prin deschiderea rosturilor dintre

stâlpişori şi panourile pereţilor cât şi la monolitizările

dintre panourile planşeelor şi a pereţilor. Cu cât

distanţa de locul exploziei este mai mare, cu atât

deschiderea rosturilor la monolitizări este mai mică.

Aceasta arată că primul efect al exploziei a fost simţit

de rosturile monolitizărilor panourilor.

7) La apartamentele 30 şi 26 de la etajele 2 şi

1, unul peste celălalt, la acelaşi perete şi pe aceeaşi

verticală au fost demolate panourile prefabricate

(Foto 13 şi 14).

În urma exploziei nu s-au constatat, la

apartamentele menţionate mai sus, degradări în plus

din explozie faţă de celelalte apartamente a căror

cauză să fie datorită intervenţiilor anterioare de

demolare a panourilor prefabricate la perete. Aceasta

se datorează modului de solicitare a elementelor din

explozie, diminuării efectelor ei cu creşterea distanţei

şi a rezervelor de rezistenţă de care dispune structura

de rezistenţă a blocului, deoarece este din diafragme

de beton armat.

4. Probleme legate de actul de proiectare

ivite din cazul prezentat

1) Efectele exploziei asupra elementelor unei

construcţii se diminuează progresiv cu creşterea

distanţei.

2) Lungimea de rezemare a panourilor de

planşeu pe pereţi a fost insuficientă la săgeata suferită

de planşee din acţiunea exploziei.

3) Structura blocului dispune de rezerve astfel

că degradarea unor elemente structurale la locul

exploziei nu are o influenţă semnificativă faţă de

comportarea ei în ansamblu.

4) Panourile de pereţi de la etajul 4 dispun de

rezerve privind capacitatea portantă deoarece au putut

prelua încărcările gravitaţionale după expulzarea

panourilor de perete de la etajul 3.

5) Armăturile la plăcile de planşeu de pe

primul rând (cel de jos) prezintă o stare de degradare

mai avansată faţă de cele de pe rândul 2, ceea ce

scoate în evidenţă importanţa asigurării grosimii

stratului de acoperire cu beton al lor.

7) Ruperea betonului în secţiunile fără

armătură s-a făcut casant. Prezenţa armăturii în

secţiunea de beton de pe conturul panourilor de perete

a făcut ca bucăţile de beton să nu poată fi expulzate

din element după fisurarea lui.

8) Proiectantul structurist trebuie să acorde

importanţa cuvenită părţii de proiect privind:

sprijinirile (pentru punerea în siguranţă a clădirii pe

perioada demolării şi execuţiei noilor elemente

structurale), fazele de execuţie la lucrările de

demolare şi execuţie a noilor elemente structurale în

vederea evitării producerii de accidente.



9) În lipsa unei prevederi specifice,

proiectantul structurist este pus în situaţia să decidă

dacă alegerea calităţii betonului şi armarea plăcilor de

planşeu, pereţi şi monolitizări o face după normele din

1973 sau după cele actuale.

ing. Petre PINTEA

dr. ing. Alexandru DAMIAN

DE VORBĂ ...

Dragi colege, dragi colegi,

În această conversaţie sub formă de monolog,

mă voi limita doar la informări privind ecourile după

întâlnirea de la Căciulata şi la informaţii sumare

despre următoarea întâlnire.

După cum bine ştiţi, întâlnirea de la Căciulata

a fost organizată de proaspătul nostru coleg - inginer

Constantin Flămânzeanu. Este unanim recunoscut de

către toţi membrii participanţi că a fost una dintre cele

mai reuşite întâlniri CNCisC din ultimii 8-10 ani, cam

din toate punctele de vedere: locaţie, program, vizită

tehnică, ambianţă şi, poate cel mai important, taxa de

participare. De aceea, se cuvine să-i mulţumim “cum

se cuvine” colegului nostru Constantin Flămânzeanu

pentru tot efortul făcut şi să-l asiguram că vom veni cu

multă plăcere şi la următoarea întâlnire de la

Căciulata, Călimăneşti, Olăneşti sau Govora.

Elogiile aduse dumnealui nu înseamnă că

ceilalţi colegi organizatori au fost mai prejos, dar aşa

cum este normal, trebuie să aducem laude şi mulţumiri

calde pentru cea mai recentă întâlnire, care este şi cea

mai proaspătă în mintea şi în inima noastră.

Trebuie să ţinem cont că la Căciulata au fost

şapte sponsori, care au contribuit din plin la reuşita

evenimentului. De aceea, suntem încântaţi să aducem

cele mai calde mulţumiri tuturor acestor firme care,

prin contribuţia lor, au sprijinit desfăşurarea

evenimentului: S.C. DOMARCONS S.R.L. Craiova,

S.C. CIVIL SPEED S.R.L. Râmnicu Vâlcea, S.C.

RALUNIC S.R.L. Râmnicu Vâlcea, S.C. EUROPAM

PROD S.A. Piteşti, S.C. SOLARON CONSTRUCT

S.R.L., S.C. ELM-ARCA S.A. Râmnicu Vâlcea, S.C.

EURO QUALITY TEST S.R.L. şi să-i asigurăm de

întreaga noastră gratitudine.

Aducem calde mulţumiri şi tuturor

prezentatorilor care au expus lucrări în cadrul

simpozionului, cu mult profesionalism şi competenţă:

prof. dr. ing. Florin Burtescu şi ing. Constantin

Flămânzeanu, conf. dr. ing. Valentin-Vasile

Ungureanu, ing. Petre Pintea.

Nu în ultimul rând mulţumim domnului

inginer Gheorghe Paraschiv - Inginer Şef Sucursala

Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea, UHE Ciunget, care

ne-a fermecat cu talentul de prezentator atât în cadrul

Simpozionului cât şi la prezentarea “pe viu”, în uzină.

Pentru onoarea de a fi prezent la deschiderea

lucrărilor simpozionului şi pentru interesantele

informaţii despre lucrările pe care le "păstoreşte",

aducem calde mulţumiri şi domnului primar dr.

Constantinescu Florinel.

Trebuie să îl amintim aici şi pe dl. dr. ec.

Constantin State - directorul hotelului Traian, care ne-

a asigurat condiţii optime de cazare, relaxare şi

desfăşurare a activităţii noastre la preţuri super-

rezonabile. Îi mulţumim din toata inima şi-l asigurăm

că vom avea în vedere această locaţie în viitor.

Acum ne gândim deja la următoarea întâlnire,

pentru care inimosul nostru coleg - inginer Onuţ

Prodan, organizatorul principal, a început demersurile

necesare bunei desfăşurări a acestui eveniment.

Şedinţa a 68-a a asociaţiei noastre şi simpo-

zionul tehnico-ştiinţific vor avea loc la Baia Mare şi

Baza turistică Şuior în perioada 28-30 septembrie a.c.

Detalii vom putea oferi în buletinul informativ viitor.

Cu siguranţă va fi din nou o întâlnire reuşită.

Până atunci vă urez din toată inima multă

sănătate, bucurii şi tot binele din lume.

Cu toată dragostea,

Al vostru preşedinte,

dr. ing. Victor Popa

Felicităm aniversații lunilor iunie - iulie,

urându-le sănătate și mult succes. La mulți ani !

dr.ing. Ungureanu Valentin Vasile 09 iunie

ing. Tomşa Cristina 11 iunie

ing. Pap Emanuel Stefan 12 iunie

ing. Topală Cristian 12 iunie

ing. Sandor Zoltan 18 iunie

ing. Sărăroiu Marian 20 iunie

dr.ing. Popa Victor 22 iunie

ing. Cucoară Ion Cătălin 27 iunie

ing. Iliescu Elena 27 iunie

ing. Pintea Petre 27 iunie

ing. Coşovliu Lavinia 29 iunie

dr.ing. Drăghici Gabriela 30 iunie

dr.ing. Georgescu Emil Sever 06 iulie

ing. Ducă Marian 09 iulie

ing. Cristei Laurenţiu 10 iulie

ing. Flămânzeanu Constantin 17iulie

dr. ing. Savu Adrian 20 iulie

ing. Niculae Sorin 25 iulie

dr.ing. Mareş Isbăşoiu Cătălina 28 iulie

dr.ing. Ştefănică Maria 30 iulie

CisC MEMBRI COLECTIVI Publicaţii / Anunţuri


Institutul Naţional de Cercetare –

Dezvoltare în Construcţii Urbanism si

Dezvoltare Teritoriala Durabila

„URBAN-INCERC”

Şos. Pantelimon 266

021652 BUCUREŞTI

Tel: 021-255.22.50

Fax: 021-255.00.62

e-mail: [email protected]

CNCisC- Comisia Naţională

Comportarea in situ a Construcţiilor

Şos. Pantelimon nr. 266

cod 021652 BUCUREŞTI

Tel: 0723.319.708

e-mail: [email protected]

www.cncisc.com

C.B: CEC Bank , fil. sect.2, Ag. Pantelimon

Cod IBAN:

RO83CECEB21037RON0355794

SIKA ROMANIA S.R.L.

Str. Izvor nr. 92-96, Clădirea FORUM III,

Etaj 7, Sector 5 - Bucureşti

Tel: +40 21 3173338

Tel: +40 726 746386

Fax: +40 21 3173345

[email protected]

S.C. EURO QUALITY TEST S.R.L.

Str. Lacul Zănoaga nr. 35


Tel: 0724399041; Fax: 0318168176

[email protected]

Fundaţia

"dr. ing. Hann Felician Eduard

Ioan" B-dul Ferdinand I nr. 178, Sector 2

cod 021398, BUCUREŞTI

Tel: 0786.606.104; 021.252.61.36

[email protected]

S.C. TECHNO VOLT S.R.L.

Str. Olăneşti nr.4, sector 6

060401- BUCUREŞTI

Tel: 021-2201302; Fax: 021-2210925

[email protected]

S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A.

Str. Aleea Florilor, Bl. 15 P

Deva, jud. Hunedoara, cod 330055

Tel: 0254/214125; 214134

Fax: 0254/231560

[email protected]

S.C. SIBAREX S.A.

Str. Prundului nr.1

cod 627055 CÂMPINEANCA

Jud. Vrancea

Tel/Fax: 0237-221361; 0237-221603

[email protected]

SIXENSE Soldata

Str. Hagi Ghiţă 21A-23, Sector 1

cod 011501 - BUCUREŞTI

Tel: 0758. 015. 833

mariana.garstea@sixense-group. com

www.sixense-group.com/en/

S.C. SOLARON CONSTRUCT S.R.L.

Str. Stirbei Voda nr. 95

bl. 25B, sc. A, ap. 13

010118 - Bucureşti, România

Tel. / Fax: +40-21-637 35 45

Email: [email protected]

Web: www.solaron.ro

S.C. ALMA CONSULTING S.R.L

Str. Poieniţei nr. 4, ap. 1

cod 62156, FOCŞSANI, jud. Vrancea

Tel: 0237-238.577; Fax: 0237.206.760

[email protected]

S.C. AXA INT’L

CONSTRUCT S.R.L.

Str. Ficusului nr. 42, sector 1


Tel: 021-3121617, Fax: 021-3121617

[email protected]

S.C. LESCACI COM S.R.L.

Str. Victoriei nr. 3/C

cod 445200, NEGREŞTI OAŞ

jud. Satu Mare

Tel: 0745.397.778; 0361.884.915

[email protected]

S.C. PROFESIONAL CONSTRUCT

PROIECTARE S.R.L.

Str.Orzari nr.5, bl.46bis, etaj 4, sector 2

cod 021551 Bucureşti

http://www.p-c.ro/e-mail:[email protected]

Redactor responsabil: dr. ing. Victor Popa: [email protected]

Redactor tehnic: Cherciu Georgeta: [email protected]

COMPO

RTA

RE

A I

N SITU A C

ON

ST

RU

CTIILO

R ·

COMISIA

NATIONALA

mailto:[email protected]


http://www.cncisc.com/

tel:+40%2021%20317%203338

tel:+40%20726%20746%20386

tel:+40%2021%20317%203345







http://www.sixense-group.com/en/


http://www.solaron.ro/




http://www.p-c.ro/e-mail:[email protected]


A I N SITU A CO BULETIN N E S A R COMISIA TR T pune accent pe miracolul apei. Astfel, consumul unui...

Documents

Transcript of A I N SITU A CO BULETIN N E S A R COMISIA TR T pune accent pe miracolul apei. Astfel, consumul unui...