8/19/2019 P.dezvolt

1/15

IMAGINEA DE

SINE

8/19/2019 P.dezvolt

2/15

Imaginea de sine este modul în care tesimţi şi gândeşti, despre calităţile şi defecteletale. Abilitatea noastră de a ne evalua corect

şi realist, de a capabili să ne acceptăm aşacum suntem, de a ne cunoaşte realistpotenţialul şi limitele personale deneşteimaginea de sine.

  Acceptarea de către o persoană a proprieiputeri şi a zonelor în care se mai pot aduce îmbunătăţiri este bazată pe credinţele şipresupunerile legate de aptitudini, limitări,

 înfăţişare, resurse emoţionale, locul ecăruia

 în lume, percepţia potenţialului şi sentimentulimportanţei ecăruia. Imaginea de sineeste reprezentarea mentala a proprieipersoane, o structura organizata de

cunostinte despre sine (‘cine sunt eu’,‘ce ot face eu’

8/19/2019 P.dezvolt

3/15

Deosebim trei aspecte aleeului(imaginii de sine!eul material! constituit din corpul

persoanei dar "i din îmbrăcămintea,casa "i celelalte posesiuni ale ei#eul social! constituit din totalitateaimpresiilor pe care individul le face

asupra celorlal$i#eul spiritual se referă la capacitateanoastră de auto%re&ec$ie, lae'perien$ele nostre interioare, lavalorile "i idealurile care reprezintăaspecte relativ stabile ale e'isten$einoastre.

8/19/2019 P.dezvolt

4/15

Dezvoltarea imaginii de sine este un proces caredureaza o viata intreaga dar ale carei baze sunt puseinca in copilaria timpurie

ntre ) "i * ani copilul ac+izi$ioneaza multe cuno"tin$e

"i e'perimentează diverse trăiri legate de identitatea"i imaginea de sine. Astfel, în această perioadă el începe să înve$e "i apartenen$a la gen - feti$ele

poarta roc+i$e, au părul lung, sunt îmbrăcate în ro"u"i roz, iar băie$ii au părul scurt, poartă pantalona"i "i

culori de albastru, verde, gri.

n perioada pre"colarită$ii între * "i ani copilul înva$ă să spună despre el câ$i ani are, cum arată ce îi

place "i ce nu îi place "i încearcă să î"i /proclame0autonomia din ce în ce mai des - vrea să mănânce

singur, să î"i aleagă îmbrăcămintea, 1ucăriile, să se îmbrace "i să se dezbrace singur, să se spele pe din$i,să se pieptene .2opii preiau ceea ce spun despre ei

adultii cei mai importanti din viata lor,mama,tata s.a

8/19/2019 P.dezvolt

5/15

  345A45 2A....6  ...imaginea de sine se identică în

scrierea litereit, mai precis în baraliterei t6 2u cat bara este trasată mai

spre varful literei, cu atat persoanaare o imagine de sine mai bună.

8/19/2019 P.dezvolt

6/15

5n perioada 7%89(88 ani ,rezultatele scolare suntfoarte importante,copilul creindu%si o buna imagine

de sine pe baza aprecierilor acestora de catreparinti,invatatoare si colegi.Aceasta imagine de sinepozitiva il va sustine toata viata.:erioadele ce urmeaza de dupa 88 ani,persoana

incepe sa%si dea seama daca aprecierile celor din 1ursunt corecte sau nu si incepe sa nu se mai identicecu ele.5n adolescenta,imaginea de sine se formeaza

prin autoanaliza,auto%observarea,autore&ectiapropriilor sentimente,conduite,reusite in conte'te de

invatare scolara si integrare in grupulsocial#implicarea in activitati care%i probeaza propriile

capacitati#compararea si confruntarea indezbateri,concursuri scolare cu alti semeni.5maginea

de sine in perioada adolescentei are ca fundamentcunoasterea de sine si denirea proprieiidentitati.Aceasta este marcata de cautarea unuiideal de viata,de alegerea unei profesii si prima

iubire.Adolescentul isi petrece mai mult timp in fataoglinzii intrebindu%se cum si%ar putea imbunatati

imaginea dar pentru o reusita este nevoie desustinere si apreciere in cadrul grupului

8/19/2019 P.dezvolt

7/15

De ce

esteimporta

nta

imaginea de

8/19/2019 P.dezvolt

8/15

5maginea de sine ne in&uenteaza comportamentul. 2and ai o imagine de sinebuna iti poti indeplini obiectivele pentru ca, o imagine de sine buna iti daentuziasm, energie si determinarea necesara pentru acest lucru iarobstacolele sunt percepute ca provocari ce trebuiesc depasite pentruatingerea obiectivelor. < imagine de sine buna te face sa relationezi armonios

cu ceilalti, prin atingerea obiectivelor poti avea performante profesionale,succes social etc.< imagine de sine negativa te face sa%ti scada motivatia sau c+iar oani+ileaza prin lipsa increderii in fortele proprii (=ce rost are sa incerc oricumnu voi reusi=, =e greu=, =nu sunt in stare= etc. ducand, mai departe, lacomportamente de evitare (=nu ma duc la interviu deoarece nu sunt sucient

de bun, deci nu are rost...=.2and iti acorzi sucienta valoare iti atingi mai usor obiectivele pentru ca aavea incredere in sine, in fortele proprii te face sa%ti mobilizezi e'actresursele de care ai nevoie sa depasesti obstacolele si sa mergi in directiadorita# cand nu iti acorzi sucienta valoare negociezi mai slab, comunici maigreu, actionezi cu mai multa frica sau eviti sa actionezi si =iti pui singur bete

in roate=. 2and nu iti acorzi valoare ani+ilezi resursele de care ai avea nevoiepentru a intreprinde ceva. < atitudine e'trem de permisiva cu laudee'agerate si lipsa penalizarilor face ca viitorul =om= sa aiba o parere e'tremde buna de sine dar e'agerata si nerealista fapt care va =penalizat= crunt inviitoarele lui relatii, asa cum am amintit mai sus.

8/19/2019 P.dezvolt

9/15

3tudiile efectuate de diversi psi+ologi arata ca>întelegerea psi+ologiei sinelui poate >însemna

diferenta dintre reusita si esec, dintre dragoste siura, dintre amaraciune si fericire. Descoperireaadevaratului eu poate salva casniciiledestramate, poate remodela o cariera gresita sitransforma victimele= esecului de personalitate=.5maginea de sine si obiceiurile noastre au

tendinta de a functiona >împreuna. întîmplatoare. ?e avem pentru ca n%i sepotrivesc. ;le sunt >în concordanta cu imagineade sine si cu tiparul >întregii noastre

personalitati. Atunci cî>nd dezvoltam >în modconstient si deliberat obiceiuri noi, mai bune,imaginea personala are tendinta sa depaseascavec+ile obiceiuri construind noi tipare. (@obbe3ommer

8/19/2019 P.dezvolt

10/15

Povestea băieţelului  Într-o zi un băieţel s-a dus la şcoală.Băieţelul era mic,Iar şcoala era mare.Dar când băieţelul a văzut 

Că intrarea în clasa luiSe ăcea !rintr-o uşă direct din curte,

 " ost oarte ericit,Iar şcoala nu i s-a mai !ărut 

 "tât de mare ca la înce!ut. Într-o dimineaţăCând băieţelul se a$a în clasă,%roesoara le-a s!us co!iilor&'"stăzi o să acem un desen.( ')rozav(, s-a *ândit băieţelul,căci îi !lăcea mult să deseneze.+tia să deseneze o mulţime de lucruri&

ei şi ti*ri,%ui şi vaci,renuri şi va!oare ...+i şi-a scos cutia cu creioane colorate+i a înce!ut să deseneze. Dar !roesoara a s!us& '"şte!taţi

/u înce!eţi încă ( +i a aşte!tat !ână i s-a !ărut că toţi co!iii sunt !re*ătiţi.

8/19/2019 P.dezvolt

11/15

Într-o altă zi,Când băieţelul intrase în clasă !rin2şa din curte,%roesoara le-a s!us co!iilor&'"zi o să acem ceva din ar*ilă.( ')rozav(, a s!us băieţelul,Căci îi !lăcea să lucreze cu ar*ilă&+er!i şi oameni de ză!adă,1leanţi şi camioane, ...+i a înce!ut să rământe bucata de ar*ilă.

Dar !roesoara a zis&'Staţi /u sunteţi *ata să înce!eţi ...( +i a aşte!tat !ână când toţi co!iii au ost *ata. '"cum o să acem o arurie(,a zis !roesoara.

')rozav(, s-a *ândit băieţelul,căci îi !lăcea să acă arurii.+i a înce!ut să acă arurii de toate ormele şi mărimile.Dar !roesoara le-a s!us co!iilor&'"şte!taţi, vă arăt eu cum să aceţi ( şi le-a arătat cum să acă o arurie adâncă.

'"şa, acum !uteţi înce!e(, a zis !roesoara. 

8/19/2019 P.dezvolt

12/15

+i s-a întâm!lat într-o ziCă băieţelul şi amilia luis-au mutat într-o altă casă,într-un alt oraş.

+i băieţelul a trebuit să mear*ă la altă şcoală.+coala nouă era şi mai mare,+i nu avea nici o uşă%rin care să intre direct din curte în clasa lui.rebuia să urce nişte tre!te înalte+i să mear*ă de-a lun*ul unui coridor lun*

%ână a3un*ea la clasa lui. În !rima zi de şcoală,%roesoara le-a s!us co!iilor&'"stăzi o să acem un desen(.')rozav(, şi-a zis băieţelul,

şi a aşte!tat să-i s!ună !roesoara ce să acă.Dar ea n-a s!us nimic.s-a !limbat doar !rin clasă. Când a a3uns lân*ă băieţel, i-a s!us&'u nu ştii să desenezi 4( 'Ba da(, a zis băieţelul, 'ce desen să acem 4( 

(

8/19/2019 P.dezvolt

13/15

2omponentele stimei de sine!Să te simţi im!ortant Să te simţi iubit 

Să ai simţul !uteriiSă ai încredere în tineSă te simţi matur Să te simţi res!ectat Să cunoşti şi să trăieşti du!ă anumite valoriSă te simţi unic

Să te simţi !lin de succesSă te simţi acce!tat Să te 3usti5ciSă-ţi menţii inte*ritateaSă controlezi stresul e5cient Să îndrăzneşti să rişti

Să 5i disci!linat Să ai sco!uri bine de5niteSă controlezi con$icteleSă acce!ţi res!onsabilităţile şi !rovocărileSă te simţi ca!abil să-i in$uenţezi !e alţiiSă simţi că ai controlul asu!ra vieţii cuiva

Să ai o ima*ine cor!orală !ozitivă

8/19/2019 P.dezvolt

14/15

Dupa cum spunea Ca'ell Caltzscopul ecaruia dintre noi este satraiasca mai mult si maibine,indiferent care ar denitia

fericirii ea nu poate traita decît>în masura >în care >îti traiesticu adevarat viata. 3a%ti traiesti cuadevarat viata >înseamna, >întremulte alte lucruri, mai multereusite, atingerea unor scopuri

valoroase, mai multa dragosteprimita si daruita, mai multasanatate si bucurie, mai multafericire pentru noi si ceilalti. Eutrebuie sa ne limitam viata,gîndindu%ne ca nu merita sau ca n%

o meritam.

8/19/2019 P.dezvolt

15/15