PCES 2015

download PCES 2015

of 20

Transcript of PCES 2015

  • 7/21/2019 PCES 2015

    1/20

    ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

    FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC

    Politica de CoeziuneEconomica si Sociala

    Anca TheodoraGrupa 217, Seria A

    2015

  • 7/21/2019 PCES 2015

    2/20

    [Type text]

    Partea I

    1 Scurt istoric al Politicii de Coeziune Economica si Sociala a !E

    Cu excepia unei referine generale la necesitatea consolidrii unitii economice dintrestatele membre, tratatul fondator de la Roma (1957) nu ofer un mandat explicit pentru adoptareaunei politici de coeziune economica si sociala

    !n anul 1957, rile semnatare ale "ratatului de la Roma se refer #n preambulul acestuiala necesitatea de $a consolida unitatea economiilor lor %i de a asigura dez&oltarea lor armonioasprin reducerea diferenelor existente #ntre di&ersele regiuni %i a decala'elor cu care se confruntregiunile mai puin fa&orizate

    !n anul 195 se constituie dou *onduri sectoriale+ *ondul ocial -uropean (*-)%i *ondul -uropean de .rientare %i /arantare 0gricol (*-./0)

    0 fost ne&oie de 1 ani ca politica de coeziune economic %i social s a&ansezepe agenda politic a comunitatii europene, datorit primei extinderi care includea state membre(area 2ritanie %i 3rlanda) cu probleme considerabile de dez&oltare economic %i social,

    cuplate cu o #ncetinire a dez&oltrii economice datorate crizei petroliere din anii 47!n 196 0ctul nic -uropean creeaz bazele unei politici reale de coeziune

    menite s compenseze constr8ngerile pieei unice pe care le resimt rile meridionale %i alteregiuni mai puin fa&orizate0doptarea rogramului ieei nice -uropene #n 196 %i semnarea0ctului nic -uropean #n 196 au semnificat o nou er pentru politica de coeziune economic%i social -liminarea barierelor #n calea comerului %i libera circulaie a persoanelor, capitalului%i ser&iciilor au fost #nsoite de preocupri pri&ind capacitatea regiunilor defa&orizate de a facefa presiunilor concureniale ale pieei

    Consiliul -uropean de la 2ruxelles din februarie 19 re&izuie%te modul de funcionare afondurilor de solidaritate (cunoscute acum sub denumirea de *onduri tructurale)

    "ratatul de la aastric:t, care a intrat #n &igoare #n 199;, desemneaz coeziunea ca fiind,

    #mpreun cu uniunea economic %i monetar %i piaa unic, unul dintre principalele obiecti&e aleniunii

  • 7/21/2019 PCES 2015

    3/20

    [Type text]

    Cu alte cu&inte, politica de coeziune trebuie s #ncorporeze obiecti&ele de la @isabona %i/ot:eburg, s rspund strategiei de cre%tere %i ocupare %i s de&in un &ector>c:eie pentrurealizarea lor prin intermediul programelornaionale %i regionale de dez&oltare

    0&8nd #n &edere noul context european, marcat de extinderea niunii -uropene %ide pro&ocrile de la ni&el global, #ncep8nd cu anul =7, a a&ut loc o nou reform a politicii de

    coeziune Reforma urmre%te s implementeze un nou cadru de programare a politicii decoeziune, s simplifice procedurile %i s descentralizeze procesul de programare, implementare %ide luare a deciziei

    2 Concepte de "aza pri#ind Politica de Coeziune Economica si Sociala

    Cadrul le$islati# al Politicii de Coeziune Economica si Sociala

    odul de funcionare %i implementare a oliticii de Coeziune -conomic %i ocial %i a*ondurilor tructurale %i de Coeziune ale niunii -uropene a fost stabilit prinRegulamenteleFondurilor Structurale i de Coeziune a Uniunii Europene.

    %e$ulamentul nr 10&0'200(al arlamentului -uropean %i Consiliului -uropean asupra*ondului -uropean de

  • 7/21/2019 PCES 2015

    4/20

    [Type text]

    olitica de coeziune economica si sociala cuprinde toate actiunile niunii -uropene care&izeaza realizarea dez&oltarii economice armonioase si ec:ilibrate a acesteia, #n special prinpromo&area reducerii disparitatilor de dez&oltare #ntre diferitele regiuniAstate ale niunii-uropene, a egalitatii sanselor si a dez&oltarii durabile

    0ceasta &a conduce la cresterea competiti&itatii niunii -uropene si &a genera cresterea

    &eniturilor, aduc8nd astfel beneficii pentru economia #ntregii niuni -uropeneolitica de coeziune economica si sociala a niunii -uropene este o politica axata pesolidaritate copul sau este sa creeze locuri de munca si sa creasca ni&elul competiti&itatii,oferind spri'in statelor din regiuni mai putin dez&oltate, precum si celor care se confrunta cudificultati structurale

  • 7/21/2019 PCES 2015

    5/20

    [Type text]

    ) %olul instrumentelor structurale in implementarea Politicii de Coeziune

    Economica si Sociala

    3nstrumentele structurale ale niunii -uropene au rolul de a stimula cre%terea economic

    a statelor membre ale niunii %i de a conduce la reducerea disparitilor dintre regiuni -le nuacioneaz #ns singure, necesit8nd asigurarea unei contribuii din partea statelor membreimplicate -le sunt co>finanate #n principal din resursele publice ale statului membru, #ns #nmulte domenii este necesar %i contribuia financiar pri&at, aceasta fiind #ncura'at #n celemai multe cazuri

    3nstrumentele tructurale sunt reprezentate de fondurile structurale %i fondul de coeziune%i sunt instrumentele financiare prin care - acioneaz pentru eliminarea dezec:ilibreloreconomice %i sociale #ntre regiuni, #n scopul realizrii coeziunii economice %i sociale

    3nstrumentele structurale sunt+ *ondul ocial -uropean (*-)+ finaneaz proiecte care s spri'ine cre%terea

    adaptabilitii forei de munc %i a #ntreprinderilor, scderea ratei %oma'ului, promo&area

    incluziunii sociale, extinderea %i #mbuntirea in&estiiilor #n capitalul uman (educaie %iformare profesional) %i #ntrirea capacitii instituionale %i a eficienei administraiilorpublice %i ser&iciilor publice la ni&el naional, regional %i localE

    *ondul -uropean de europene de transport, proiecte ma'ore de infrastructur de mediu %i domenii care potasigura beneficii durabile #n ceea ce pri&e%te protecia mediului0diional instrumentelor structurale, #n &ederea reducerii decala'elor #ntre regiuni,

    niunea -uropean pune la dispoziia tatelor embre alte dou fonduri nerambursabile+ *ondul -uropean pentru 0gricultur %i

  • 7/21/2019 PCES 2015

    6/20

    [Type text]

    crearea de locuri de munc i generarea de cre tere economic, abordarea problemei sc:imbrilor climatice i a dependen ei energetice, reducerea srciei i a excluziunii sociale @a aceasta &a contribui i definirea mai bun a priorit ilor>c:eie ale *ondului european de dez&oltare regional, cum ar fi spri'inul pentru #ntreprinderile mici i mi'locii, obiecti&ul fiind dea dubla spri'inul, de la 7 la 1B de miliarde -R pe durata celor 7 ani !n toate fondurile

    structurale i de in&esti ii europene care stimuleaz proiectele bune &a exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum i o nou rezer& de performan !n fine, #n cadrul politicii de coeziune, al dez&oltrii rurale i al fondului pentru pescuit, eficien a &a fi corelat, de asemenea, cu gu&ernan a economic pentru a #ncura'a respectarea de ctre statele membre a recomandrilor- din cadrul semestrului european

    Principalele caracteristici ale noului cadru uridic de de politica

    @a 6 octombrie =11, Comisia -uropean a adoptat un proiect de pac:et legislati& care &aconstitui un cadru al politicii de coeziune a - pentru perioada =1BF== Comisia a propusmai multe sc:imbri importante ale modului #n care politica de coeziune este conceput %i pus

    #n aplicare, %i anume+G concentrarea asupra prioritilor trategiei -uropa == de cre%tere inteligent, durabil %ifa&orabil incluziuniiEG recompensarea performanelorEG spri'inirea programrii integrateEG accentul pus pe rezultate F monitorizarea progreselor #nregistrate #n ceea ce pri&e%te atingereaobiecti&elor con&eniteEG consolidarea coeziunii teritorialeEG simplificarea aplicrii

    0ceste sc:imbri &in ca urmare a adoptrii de ctre Comisie, #n iunie =11, a uneipropuneri referitoare la urmtorul cadru financiar multianual pentru aceea%i perioad (1)+ un

    buget pentru aplicarea trategiei -uropa ==!n propunerea sa, Comisia a decis c politica de coeziune ar trebui s rm8n un element esenialal urmtorului pac:et financiar %i a subliniat rolul su esenial #n ceea ce pri&e%te aplicareatrategiei -uropa ==

    2ugetul total propus pentru perioada =1BF== &a fi de ;1; miliarde -R, inclusi&fondurile pentru noua facilitate $Conectarea -uropei, conceput #n &ederea cre%terii numruluiproiectelor transfrontaliere #n domeniile energiei, transporturilor %i te:nologiei informaiei0r:itectura legislati& a politicii de coeziune cuprinde+G un regulament general de stabilire a unor dispoziii comune referitoare la *ondul european dedez&oltare regional (*-

  • 7/21/2019 PCES 2015

    7/20

    [Type text]

    Doua politica de coeziune economica si sociala a niunii -uropene are ca principalobiecti& promo&area coeziunii economice, sociale, teritoriale si a solidaritatii dintre statelemembre 3n acest sens politica de coeziune constituie principalul instrument de reducere adisparitatilor dintre regiunile -uropei si, prin urmare, aceasta se axeaza pe statele membre siregiunile mai putin dez&oltate

    olitica de coeziune reprezinta un instrument esential pentru in&estitii, crestereeconomica si creerea de locuri de munca la ni&elul - si pentru reformele structurale de lani&elul stattelor membre 0ceasta corespunde unei parti importante a in&estitiilor publice in -,contribuie la aprofundarea pietei interne si astfel 'oaca un rol important in impulsionarea cresteriieconomice, a ocuparii fortei de munca si a competiti&itatii roiecte in domeniul mediului si al retelelor de transport

    Schim"ari aduse de noul cadru comparati# cu perioada 2007 / 201)

    3n realizarea unei comparatii cu perioada =7 F =1; este necesar de mentionat capolitica de coeziune economica si sociala ramane un element esential al perioadei =1B F ==,a&and in &edere ca are un rol esential in ceea ce pri&este aplicarea trategiei -uropa ==olitica de coeziune este principalul instrument de in&estitii pentru spri'inirea prioritatilor c:eieale - enuntate in trategia -uropa ==

    rin urmare Comisia -uropeana a propus o serie de modificari importante in ceea

    ce pri&este conceperea si punerea in aplicare a politicii de coeziune rincipalele caracteristici alenoii propuneri sunt urmatoarele +> Concentrarea tematica asupra prioritatilor trategiei -uropa == pri&ind cresterea

    inteligenta, durabila si fa&orabila incluziunii> porirea utilizarii principiului conditionalitatii si simplificarea acordarii finantarilor> .rientarea spre rezultate si performanta, prin intarirea rolului monitorizarii si

    e&aluarii sistemului de indicatori> osibilitatea elaborarii de programme multi F fond in cazul implementarii fondurilor

    structurale> Consolidarea coeziunii teritoriale> implificarea implementarii

    c:imbarile la ni&el financiar comparati& cu cadrul =7 F =1;

    @argirea sferei instrumentelor financiare!n comparaie cu perioada de programare =7>=1;, normele adoptate pentru

    instrumentele financiare aferente perioadei =1B>== sunt neprescripti&e #n raport cu sectoarele,beneficiarii, tipurile de proiecte %i de acti&iti care urmeaz s fie spri'inite tatele membre %iautoritile de gestionare pot utiliza instrumente financiare #n legtur cu toate obiecti&ele

  • 7/21/2019 PCES 2015

    8/20

    [Type text]

    tematice care intr sub incidena programelor operaionale (.) %i pentru toate fondurile, #n cazul#n care acest lucru este eficient %i eficace

    Doul cadru conine, de asemenea, norme clare care s permit o combinare mai adec&ata instrumentelor financiare cu alte forme de spri'in, #n special cu sub&eniile, #ntruc8t aceastastimuleaz mai intens elaborarea de sisteme de asisten bine adaptate, care respect necesitile

    specifice ale statelor membre sau regiunilor3nstrumentele financiare reprezint o categorie special de c:eltuieli, iar elaborarea %ipunerea lor #n aplicare cu succes depinde de o e&aluare corect a deficienelor %i necesitiloridentificate pe pia

    rin urmare, #n contextul unui ., exist o nou dispoziie, potri&it creia instrumentelefinanciare ar trebui s fie elaborate pe baza unei e&aluri ex ante, care s fi identificatdeficienele pieii sau situaiile de in&estiii sub ni&elul optim, necesitile respecti&e de in&estiii,posibila participare a sectorului pri&at %i &aloarea adugat rezultat a instrumentului financiar #ncauz . astfel de e&aluare ex ante &a contribui, de asemenea, la e&itarea suprapunerilor icontradiciilor dintre instrumentele de finanare puse #n aplicare de diferii actori pe di&erseni&eluri

    . nou gam de opiuni de punere #n aplicare@a ni&elul statelor membre %i regiunilor, mediul operaional al instrumentelor financiare,

    precum %i capacitatea administrati& %i expertiza te:nic, necesare pentru punerea #n aplicare aacestora, &ariaz #n mod semnificati& e acest fond, noile regulamente ofer di&erse opiuni depunere #n aplicare, dintre care statele membre %i autoritile de gestionare pot alege cea maipotri&it soluie ot beneficia de spri'in prin programele din cadrul fondurilor -3+

    1) 3nstrumentele financiare instituite la ni&elul - %i gestionate de ctre Comisie, #nconformitate cu regulamentul financiar (gestiune direct sau indirect) 0cesta includedispoziii specifice pri&ind implementarea instrumentelor financiare dedicate, carecombin fondurile -3 cu alte surse din bugetul - i resurse 2-3A*-3 #n &ederea

    stimulrii creditrii bancare ctre 3>uri !n cadrul acestei opiuni, contribuiile . lainstrumentele financiare &or fi rezer&ate pentru in&estii #n regiuni %i #n aciuni care intrsub incidena . din care au pro&enit resursele

    =) 3nstrumente financiare instituite la ni&el naionalAregional, transnaional sautransfrontalier i gestionate direct de ctre c:iar autoritatea de management sau curspunderea acesteia rin aceste instrumente, autoritile de gestionare au posibilitatea dea aloca resurse din cadrul programului ctre+ instrumentele de'a existente sau nou>create,adaptate #n funcie de condiiile %i de necesitile specificeE %i instrumentele standardizate(disponibile pe stoc), #n cazul crora termenii %i condiiile sunt definite #n prealabil %istabilite printr>un act al Comisiei de punere #n aplicare 0ceste instrumente ar trebui s fiegata de utilizare pentru o lansare rapid

    ;) 3nstrumentele financiare const8nd numai #n #mprumuturi sau garanii pot fi puse #naplicare direct c:iar de ctre autoritile de gestionare !n astfel de cazuri, autoritile degestionare &or fi despgubite #n baza #mprumuturilor reale oferite sau a sumelorgaraniilor depuse pentru noi #mprumuturi i fr posibilitatea de a percepe costuri sautaxe de gestiune #n cadrul operaiunii instrumentelor de finanare

    odaliti de cofinanare mai flexibile %i stimulente financiare suplimentare

  • 7/21/2019 PCES 2015

    9/20

    [Type text]

    lile efectuate de Comisie ctre autoritile de gestionare &or fi strict legate pe &iitor depunerea #n aplicare la faa locului se pe orientrile recente adresate statelor membre prin intermediul Comitetului

    de coordonare a fondurilor (C.C.*), regulamentele pre&d continuitate %i certitudine #n ceea ce

    pri&e%te gestiunea financiar a contribuiilor - la instrumentele financiare Doul cadru coninenorme clare #n materie de calificare a surselor financiare pe diferitele ni&eluri ale instrumentelorfinanciare %i cerine corespunztoare #n materie de eligibilitate %i realizri Regulamentul destabilire a unor dispoziii comune include urmtoarele pre&ederi+

    > contribuiile din partea - pltite instrumentelor financiare se plaseaz #n conturidesc:ise #n statele membre i se in&estesc cu titlu temporar, #n conformitate cuprincipiul bunei gestiuni financiareE dob8nzile %i alte c8%tiguri generate la ni&elul instrumentului financiar anteriorin&estiiei #n beneficiul destinatarilor finali se utilizeaz #n acelea%i scopuri ca sumelepltite iniial de - #n cursul perioadei de eligibilitateE

    > Cota - din resursele de capital restituite din in&estiii, c8 tiguri, &enituri sau

    profituri generate de in&estiii se reutilizeaz p8n la finalul perioadei de eligibilitatepentru+G alte in&estiii prin acelea i sau alte instrumente financiare, #n conformitate cu

    obiecti&ele specifice stabilite #n cadrul unei prioritiEG remunerarea preferenial a in&estitorilor care funcioneaz dup principiul

    in&estitorului #n economia de pia (-3) i care co>in&estesc la ni&elulinstrumentului financiar sau al destinatarilor finaliE iAsau

    G costuriAonorarii de gestionare> Resursele %i c8%tigurile de capital, precum %i alte c8%tiguri sau profituri care pot fi

    atribuite contribuiilor din partea - pentru instrumentele financiare sunt utilizate #nconformitate cu obiecti&ele . timp de cel puin ani de la finalul perioadei deeligibilitate

    Raportarea simplificat pri&ind e&oluia punerii #n aplicare0&8nd #n &edere procedurile specifice i structurile de punere #n aplicare aferente

    instrumentelor financiare, disponibilitatea raportrii datelor pri&ind utilizarea resurselor bugetarepro&enite din fondurile -3 are o importan crucial pentru toate prile interesate din cadrulpoliticii de coeziune, #ntruc8t permit concluzionarea cu pri&ire la performana real ainstrumentelor spri'inite %i modificrile care pot fi necesare pentru garantarea eficacitii

  • 7/21/2019 PCES 2015

    10/20

    [Type text]

    acestora rin urmare, noul cadru le impune autoritilor de gestionare s trimit Comisiei unraport specific pri&ind operaiunile, care s cuprind instrumentele financiare #ntr>o anex laraportul anual pri&ind punerea #n aplicare e baza rapoartelor prezentate, Comisia &a furnizarezumate ale datelor colectate

    0lte sc:imbari aduse de cadrul =1B F ==Consolidarea eficacitatii si performantei

    0ccent pus pe rezultate (indicatori comuni si specifici programelor, raportare,monitorizare si e&aluare)

    Cadru de performanta pentru toate programele (etape si obiecti&e clare si masurabile) Rezer&a de performanta (5 din alocarile nationale) Conditionalitate ex F ante (existenta unor conditii pentru in&estitii eficiente) Conditionalitatea macroeconomica (aliniere la noua gu&ernanta economica)

    tilizare mai coerenta a fondurilor - disponibile trategia globala de in&estitii aliniata la obiecti&ele -uropa == Coerenta cu programele natioanle de reforma Cooerdoanre intre fondurile structurale .biecti&e si indicatori care sa masoare progresele inregistrate in ceea ce pri&este

    realizarea tintelor -uropa == -ficacitate (introducerea unui cadru de performanta) -ficienta (consolidarea capacitatii administrati&e, reducerea birocratiei)

    Concentrarea resurselor pentru maximizarea impactului politicii de coeziuneF regiuni diferite aune&oi diferite E masuri speciale pentru foste regiuni de con&ergenta

    implificare Dorme comune F fondurile acoperite de cadrul strategic comun .piunea programelor finanate din fonduri multiple istem de aplicare raionalizat

    Dorme armonizate #n materie de eligibilitate %i durabilitate. mai mare utilizare a costurilor simplificateConectarea plilor cu rezultatelee>Coeziune+ punct de informare unic pentru beneficiariControl proporional din partea Comisiei

    Consolidarea coeziunii teritoriale 0ccent pus pe dez&oltarea urbana durabila Crearea unei platforme de dez&olatre urbana 0ctiuni ino&atoare in domeniul dez&olatrii urbane durabile Hone cu caracteristici naturale sau demografice specifice

    olitica orientata catre in&estitii

  • 7/21/2019 PCES 2015

    11/20

    [Type text]

    romo&area utilizarii unor instrumente ino&atoare de in&estitii Rate maxime de cofinantare

    /estiune si control

    /estiune financiara F sistem anual de conturi, declaratie anuala de gestiune, inc:idereanuala a conturilor de catre Comisie isteme de gestiune si control F acreditare nationala, Comisia poate re&izui acrteditarea roportionalitate Fexceptii pentru programme cu &olum redus si pentru sisteme care au

    a&ut constant rezulate bune

    6odul de alocare a ondurilor structurale pentru perioada 201* / 2020

    si consecintele asupra statelor mem"re

    ub aspectul implicatiilor bugetare, in luna februarie =1;, in cadrul reuniunii Consiliului-uropean de la 2ruxelles, s>a adoptat propunerea pentru Cadrul *inanciar ultianual pentruperioada =1B F == Comisia aloca ;1;197 milioane de euro instrumentelor politicii decoeziune (in scadere cu aproximati& ;5 miliarde de euro fata de perioada =7>=1;) si sarepartizeze aceste sume diferitelor domenii &izate astfel +

    > 16B=79 de milioane de euro pentru regiunile care tin de obiecti&ul de con&ergenta,adica regiunile mai putin dez&oltate

    > ;1677 de milioane de euro pentru regiunile de tranzitie> B9B9= de milioane de euro pentru regiunile care tin de obiecti&ul de competiti&itate,

    adica regiunile mai dez&oltate> 66;6= de milioane de euro pentru *ondul de Coeziune> 1;7 de milioane de euro pentru regiunile ultra periferice cu densitate redusa a

    populatiei si pentru insule> 9B de milioane de euro pentru cooperare teritoriala

    Partea II

    1 Importanta politicii de coeziune economica si sociala pentru %omania

    entru recuperarea anilor pierduti intr>un sistem care a gandit altfel economia, libertateasi dez&oltarea, si pentru afirmarea in niunea -uropeana a unei natiuni sanatoase, prospere,educate, libere si demne, integrarea europeana a Romaniei trebuie pri&ita ca un proces care sacontribuie la dez&oltarea economica, pentru a participa performant si competiti& pe piata interna

    a niunii -uropene3n conditiile actuale, in care economia romaneasca se confrunta inca cu probleme

    structurale destul de serioase, a&em ne&oie de strategii coerente si unitare care sa aiba ca obiecti&programarea, prioritizarea si urmarirea politicilor de dez&oltare nationala

    3n &ederea asigurarii fondurilor necesare implementarii acestor strategii, Romania, ca statmembru al niunii -uropene, a beneficiat de a'utor financiar din partea acesteia prin intermediulinstrumentelor de pre>aderare F programele ?0R-, 30 si 00R< care nu au fost finalizate

  • 7/21/2019 PCES 2015

    12/20

    [Type text]

    din perioada in care Romania era stat candidat si s>au derulat si dupa ce Romania a de&enit statmembru

    rincipalele obiecti&e a&ute in &edere de niunea -uropeana prin acordarea asistenteifinanciare nerambursabile prin programele de coeziune se concentreaza pe+

    G dez&oltare institutionala

    G in&estitii pentru spri'inirea aplicarii legislatiei comunitareG in&estitii in coeziunea economica si sociala0stfel aceste obiecti&e contribuie in permanenta la realizarea coeziunii economice si

    sociale, la pregatirea implementarii aIuis>ul comunitar, precum si la pregatirea mecanismuluiinstitutional pentru punerea in practica a politicilor niunii -uropene

    entru realizarea obiecti&elor sunt implementate masuri care se concentreaza pefunctionarea economiei de piata si pe capacitatea de a face fata presiunilor competiti&e si afortelor pietei din interiorul niunii -uropene

    rin fondurile europene sunt finantate proiecte care contribuie la dez&oltarea zonelor maiputin a&ansate, prin in&estitii pentru coeziune economica si sociala, in domenii c:eie precumdez&oltarea resurselor umane, dez&oltarea infrastructurii locale si regionale, ser&icii sociale si

    ser&icii turistice copul acestor in&estitii este crearea de locuri de munca, cresterea ni&eluluicompetetiti&itatii si imbunatatirea calitatii &ietii pentru locuitorii regiunilor &izateai mult, acolo unde este &orba de in&estitii de an&ergura, programele europene pot 'uca

    un rol catalizator in mobilizarea co>finantarii impreuna cu statul roman si institutiile financiareinternationale (2-Raderare au fost inlocuite de instrumentestructurale+ *ondul -uropean pentru *ondul de Coeziune

    > 3nitiati&ele comunitareE> 0locari speciale de fonduri pentru a'ustarea structurilor piscicole si pentru sustinerea actiunilorino&ati&e si de asistenta te:nica

    copurile urmarite prin finantarea proiectelor din aceste fonduri &izeaza in principalpromo&area unei dez&oltari durabile, ec:ilibrate si armonioase a ansamblului economic si socialal niunii, pentru a se asigura imbunatatirea ni&elului de trai al cetatenilor niunii -uropene

    Romania are ne&oie de programele structurale, atat pentru a recupera decala'ul existentfata de tarile membre ale niunii -uropene, cat si pentru o dez&oltare durabila*ondurile structurale care finanteaza masuri de politica regionala trebuie astfel gestionate sidirectionate incat sa permita apropierea decala'elor intre regiuni si nu sa le adanceasca

    rin lanul Dational de economica a Romaniei fata de niunea -uropeana, sunt orientate prioritatile cuobiecti&ele instrumentelor structurale

    .biecti&ele lanului Dational de sociala locala si regionala

  • 7/21/2019 PCES 2015

    13/20

    [Type text]

    3n contextul actual, al integrarii in niunea -uropeana si al regionalizarii pe criteriieconomice, in abordarea conceptuala a trategiei @isabona trebuie sa se tina cont de situatiaeconomica si sociala a Romaniei, precum si de particularitatile regionale

    3n urma analizarii situatiei economice actuale, precum si a perspecti&elor pe termen scurtsi mediu, printre principalele directii de actiune in domeniul dez&oltarii regionale si locale,

    pentru perioada urmatoare, sunt+> asigurarea stabilitatii macroeconomiceE> asigurarea coerentei si complementaritatii politicilor economice, in special a politicii

    de dez&oltare regionala, prin formarea polilor de competiti&itate E> cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, in scopul realizarii obiecti&elor

    de coeziune economica si sociala E> dez&oltarea si modernizarea infrastructurii nationale si transnationale, de transport, de

    mediu, de energie si pentru cercetare>dez&oltareE> incura'area recon&ersiei profesionale a categoriilor deza&anta'ate sau afectate de

    restructurari si sustinerea perfectionarii continue in munca*ondurile europene pot fi folosite si la crearea de poli de competiti&itate, prin sustinerea

    incubatoarelor de afaceri, pentru dez&oltarea 3>urilor (acces pe piata, crestereacompetiti&itatii) si atragerea in&estitorilor 0&and in &edere ca di&ersitatea regionala pri&inddistributia industriilor este mare, abordarea acestor po3i de competiti&itate trebuie facuta distinctde la o regiune la alta

    0locarea fondurilor structurale catre regiuni (in special *ondul -uropean pentrueconomice regionale si nationale, a&anta'ele competiti&e si comparati&e, astfel incat, oriceinstrument &a fi utilizat, sa conduca la &alorificarea, cat mai rentabila, a acestor a&anta'e

    3n perspecti&a fondurilor structurale si de coeziune, care au fost acordate Romaniei decatre -, este necesara o &iziune de ansamblu, unitara, asupra intregului tablou al dez&oltariisocial>economice a tarii si, totodata, o imbunatatire a managementului acestor fonduri, printr>oa'ustare structurala potentiala sau o reprioritizare a alocarii acestora, atunci cand este cazul

    2 E#olutia politicii de coeziune economica si sociala in %omania

    Tendinte economico / sociale

    olitica de Coeziune este unul dintre exemplele tangibile despre cum ar trebui s fie opolitic european+ modern, flexibil, anticipati&, rapid adaptabil la un mediu economic %isocial #n continu sc:imbare %i a&8nd o contribuie substanial la atingerea obiecti&elor politicec:eie ale niunii, cum ar fi -uropa == ai mult dec8t at8t, sub umbrela unei strategiigenerale coerente, aceast politic permite tuturor regiunilor %i comunitilor s>%i urmezepropriile ci de dez&oltare, #n contextul situaiilor si pro&ocrilor specifice cu care se confrunt

  • 7/21/2019 PCES 2015

    14/20

    [Type text]

    !n contextul dezbaterii actuale asupra &iitorului oliticii de Coeziune, un proces dereflecie pe marginea acestui subiect a fost iniiat de ctre autoritile rom8ne, cu implicarea celormai rele&ante instituii responsabile pentru implementarea oliticii de Coeziune #n Rom8nia %ipentru managementul instrumentelor structurale Comentariile prezentate #n continuare reflectprimele rezultate ale procesului de consultare %i reflecie

    0specte c:eie+Rom8nia spri'in puternic meninerea unei ponderi importante a oliticii de Coeziune #n

    cadrul bugetului comunitar!n &ederea cre%terii eficienei #n ceea ce pri&e%te reducerea disparitilor de dez&oltare,

    rile %i regiunile cel mai puin dez&oltate ar trebui s fie principalele beneficiare aleoliticii de Coeziune, %i prin urmare acestea ar trebui s primeasc alocri crescute #n ceea cepri&e%te spri'inul acordat pe cap de locuitor

    e sustine meninerea principiului alocrilor naionale %i regionale, care permiteregiunilor de dez&oltare s beneficieze cu ade&rat de beneficiile politicii de coeziune

    olitica de Coeziune ar trebui s continue s furnizeze spri'inul su &aloros fa de

    atingerea intelor programului -uropa == 0ceast politic are suficientflexibilitate pentru a finana aciuni ino&atoare care s conduc la noi modele de dez&oltare #n-uropa "otu%i, tatele embre ar trebui s>%i pstreze dreptul de a aplica propria $reet #nceea ce pri&e%te abordarea msurilor, #n concordan cu condiiile lor specifice

    olitica de Coeziune ar trebui s a'ute regiunile s aib succes #n cadrul competiieiglobale prin dez&oltarea capacitii acestora de a>%i defini %i #ntri propria poziiestrategic de succes care s le asigure un a&anta' competiti&, at8t la ni&elul -, c8t %i pepiaa global

  • 7/21/2019 PCES 2015

    15/20

    [Type text]

    mari dificulti la ni&elul proiectelor %i adesea genereaz #nt8rzieri ma'ore #n implementareentru perioada =1B > == Comisia -uropean %i tatele embre doresc gasirea de solutiisimplificate pentru a face ca implementarea politicii sa de&ina cat mai eficienta

    olitica de Coeziune este benefic nu numai pentru cele mai puin dez&oltate ri %iregiuni, ci pentru #ntreaga niune utem identifica cu u%urin multe rezultate ale politicii fr

    de care cele mai dez&oltate regiuni %i tate embre nu ar fi putut s>%i des&8r%easc intereselepe iaa nic -uropean, cum ar fi+ dez&oltarea infrastructurii de transport paneuropene %i #nconsecin #mbuntirea mobilitii spaiale, a circulaiei bunurilor %i forei de munc, atransferului de cunoa%tere %i noi te:nologii !n acest context, este necesar s se accentueze %i ssporeasc con%tientizarea rolului oliticii de Coeziune ca o $politic pentru -uropa

    erit subliniat de asemenea faptul c, dincolo de impactul su poziti& e&ident asupradez&oltrii tatelor embre ale -, a regiunilor %i ora%elor, olitica de Coeziune ofer uneledintre cele mai &izibile beneficii pentru cetenii - 0cest lucru ar trebui s #l a&em #n &ederecu toii #n contextul dezbaterii curente asupra &iitorului - %i al ne&oii de cre%tere a legitimitiiniunii

    isparitati economico / sociale

    3n Romania , dez&oltarea regionala este un concept introdus in anii 199, si care &izeaza,ca si in niunea -uropeana, reducerea disparitatilor de dez&oltare intre regiunile tarii, astfelimbunatatindu>se calitatea &ietii, in ansamblul ei, prin stimularea si di&ersificarea acti&itatiloreconomice, a in&estitiilor in sectorul pri&at sau prin reducerea soma'ului entru implementareapoliticii de dez&oltare regionala s>au infiintat opt regiuni de dez&oltare, care cuprind tot teritoriulRomaniei

    ituatia Romaniei in ceea ce pri&este disparitatile intre regiuni este comparabila cu cea ama'oritatii statelor membre ale niunii -uropene, si anume cea mai dez&oltata regiune includecapitala, iar cele mai slab dez&oltate regiuni sunt zonele de granita, acestea fiind concentrate in

    nord> est, la granita cu oldo&a si sud, de>a lungul

  • 7/21/2019 PCES 2015

    16/20

    [Type text]

    unei capaciti administrati&e eficiente a stabilit o prioritate teritorial$romo&area dez&oltrii teritoriale ec:ilibrate

    ) Politica de coeziune a %omaniei pentru perioada 201* / 2020

    8"iecti#ele politicii de coeziune economica si sociala

    rioritile aferente perioadei =1B>== sunt stabilite #n cadrul 0cordului de parteneriat cuComisia -uropean !n &ederea dez&oltrii unei economii moderne %i competiti&e %i aconsolidrii dez&oltrii regionale %i urbane, Rom8nia a identificat #n cadrul 0cordului departeneriat 5 pro&ocri la care urmeaz s se rspund prin intermediul politicii de coeziune+1) oameni %i societate, prin consolidarea ocuprii forei de munc, a incluziunii sociale %i a

    politicilor educaionale, contribuind astfel la atingerea intelor naionale -== F cre%terea rateide ocupare a forei de munc p8n la 7 , reducerea numrului de persoane expuse riscului desrcie cu 5 p8n #n anul ==, reducerea abandonului %colar timpuriu la 11,; %isporirea gradului de participare la educaia teriar la =6,7 E=) infrastructur, #n special #n domeniul transporturilor, prin #mbuntirea accesibilitiiregiunilor mai puin dez&oltate din Rom8nia %i a interconectrii cu piaa internaional, prinsporirea sustenabilitii mixului din transporturi, cre%terea siguranei #n trafic, scderea timpuluide cltorie %i sporirea durabilitii transportului urbanE;) competiti&itate economic, printr>un mediu de cercetare %i dez&oltare (CK

  • 7/21/2019 PCES 2015

    17/20

    [Type text]

    parte dintr>un consoriu de cercetare care reune%te B de parteneri din 1; state membre -@3>D#%i are sediul #n regiunea 2ucure%ti>3lfo&, #ns proiectul -@3 include #nc dou alte platforme decercetare independente+ #n ngaria %i #n Republica Ce: 8n #n =1, -@3>D &a asigura =6=de locuri de munc pentru cercettori, printre care ;6 de poziii pentru personalul auxiliarotri&it planificrii, platforma de cercetare urmeaz s de&in operaional #n =15

    Cost total (faza 1): 220 milioane (contribuia din FEDR: 150 milioane )

    L Dou centru pentru studierea materialelor a&ansate, suprafeelor %i interfeelorCetR-a& este noul centru euro>regional din cadrul 3nstitutului Daional de *izica aterialelordin 2ucure%ti Doile posibiliti de cercetare oferite de acest centru &or asigura %i alte oportunitide studiere a materialelor %i fenomenelor noi, cu aplicaii #n electronic, biofizic,magnetoc:imie %i biologie !n cadrul acestui centru au fost create dou laboratoare noi, au fostmodernizate cinci laboratoare existente %i au fost ac:iziionate ec:ipamentele necesare 0u fost#nfiinate aproximati& =B de noi locuri de munc pentru speciali%ti cu #nalt calificare (fizicieni,c:imi%ti, ingineri)Cost total: 12 milioane (contribuia din FEDR: milioane )

    L Crearea unui sistem de transport ecologic, modern %i durabil #n Clu'>Dapoca*-o infrastructur modern %i durabil de transport #n Clu'>Dapoca, un ora important din Rom8nia odernizarea a =5 Om de linie de tram&ai a dus lacre%terea eficienei %i siguranei transportului public ai mult, o reea de biciclete #n regim deself>ser&ice cu 6 Om de piste a sporit mobilitatea durabil #n zona metropolitan a ora%uluiClu'>DapocaCost total: !0 milioane (contribuia din FEDR: 25 milioane )

    roiecte *-

    L Cara&ana carierei*- a cofinanat o $cara&an a carierei care a &izitat B= de %coli din patru regiuni din Rom8niaCara&ana a oferit informaii, orientri %i consultan personalizat unui numr de 1= de ele&idin #n&m8ntul liceal care se pregteau s intre #n #n&m8ntul superior sau #n &iaa acti&Cost total: "#$ milioane (contribuia din F%E: " milioane )

    L /u&ernana local+ o mai bun pregtire, o mai mare eficien. serie de sesiuni de instruire #n materie de resurse umane, management financiar,managementul proiectelor %i managementul proceselor au reprezentat c:eia optimizriiser&iciilor publice locale din cadrul Consiliului Pudeean Qaslui Cu a'utorul acestui proiect depregtire profesional destinat personalului din administraia public local, s>a reu%it o cre%teresemnificati& a eficienei acti&itii Consiliului PudeeanCost total: &00 000 (contribuie din F%E: 5'5 000)

    L . strategie de dez&oltare local durabil!n /:izela, o comun din 'udeul "imi%, #n &estul Rom8niei, ser&iciile publice s>au #mbuntit #nmod considerabil graie unei strategii de dez&oltare durabil &iz8nd personalul din administraialocal trategia a a&ut ca obiecti& sporirea calitii procesului de elaborare a politicilor %i luare a

  • 7/21/2019 PCES 2015

    18/20

    [Type text]

    deciziilor, prin integrarea acestora #ntr>un cadru sustenabil care s in cont de ne&oile tuturormembrilor societiiCost total: 252 000 (contribuie din F%E: 21" 000)

    roiecte *C

    L 0p potabil sigur %i e&acuarea apei uzate pentru populaia din 'udeele Clu' %i la'roiectul const #n dez&oltarea %i modernizarea sistemelor de ap potabila %i ap uzat din'udeele Clu' %i la' #n partea de nord>&est a Rom8niei 0cesta include in&estiii destinate#mbuntirii tratrii %i distribuiei apei potabile, precum %i colectrii %i tratrii apelor uzatepentru 5 de locuitori rin acest proiect se &or reduce riscurile de sntate pentru populaie%i se &a spori calitatea mediuluiCost total: 1'$ milioane (contribuia din Fondul de coeziune: 1"5 milioane )

    ocumentele de pro$ramare si implementare

    Doua perspecti&a de programare =1B F == pre&ede o noua abordare in materie deprogramare pentru politica de coeziune, conform obiecti&elor trategiei -uropa ==, abordarecare impica o ampla documentatie+

    Cadrul trategic Comun (CC) adoptate de comisie care cuprinde taoteinstrumentele structurale

    0cordul de parteneriat pentru dez&oltare si in&estitii aplicat politicii de coeziunecare este un document strategic national, elaborate de fiecare stat membru sinegociat cu Comisia, care fundamenteaza si stabileste obiecti&ele tematice dedez&oltare si alocarea indicati&e a fondurilor europene in perioada =1B F ==

    rograme subsec&ente, care &or transpune elemente pre&azute de 0cordul departeneriat si care &or contine anga'amente ferme ale statelor member pri&ind

    indeplinirea obiecti&elor - prin programarea fondurilor europene

    =1; (CDR) > strategia nationalaEG rograme .perationale (.) > documente de programare prin care se implementeazapre&ederile CDREG rograme Cadru de 3mplementare a . > documente ce detaliaza continutul . (beneficiari,acti&itati, ni&elul granturilor, etc) si sistemul de implementareEG 0ltele+ brosuri, g:idul solicitantului, manuale, proceduri, etc

    Partea III / Concluzii

    copul politicii de coeziune este de a susine dez&oltarea economicJ #n toate zonele %iregiunile - !nsa, dez&oltarea economicJ poate pJrea un deziderat greu de atins de cJtreregiunile slab dez&oltate care nu au capacitatea de a atrage fondurile europene *enomenul deconcentrare a procesului de cre%tere prin absoria mai consistentJ a fondurilor #n zoneledez&oltate a statelor membre, rJm8ne un obstacol #n calea reducerii disparitJSilor

  • 7/21/2019 PCES 2015

    19/20

    [Type text]

    Honele %i regiunile dez&oltate au capacitate de absorie %i gestionare a fondurilor#n timp ce zonele mai puin dez&oltate sunt deseori incapabile de a le atrage %i utiliza0stfel dezone trebuie sJ se confrunte cu pro&ocarea de a crea cadrul capabil sJ absoarbJ %i sJ utilizezefondurile !n unele regiuni, aceste pro&ocJri &or impune noi constr8ngeri asupra dez&oltJriieconomice!nsJ abordarea acestor pro&ocJri necesitJ o analizJ solidJ, o capacitate de anticipare,

    precum %i rJspunsuri politice creati&e, adaptate ne&oilor regionaleolitica de coeziune poate continua cel mai bine sJ promo&eze dez&oltarearegionalJ %i con&ergena, #n &ederea &iitoarelor sc:imbJri sociale %i economice ReducereadisparitJilor nu poate fi realizatJ numai prin aciunile indi&iduale ale niunii, ale statelormembre, sau ale regiuniloruccesul economic pretinde o cooperare str8nsJ #ntre toate acestea#ntruc8t - nu poate cre%te fJrJ regiuni puternice %i #n plinJ dez&oltare

    Corelat cu ni&elul de dez&oltare nationala si cu gradul de e&olutie al parametrilorcomunitari ai politicii de coeziune economica si sociala, in Romania, 1B domenii beneficiaza definantare prin intermediul fondurilor structurale si de coeziune +

    > cercetare si dez&oltare te:nologica E> informatizarea societatii E

    > transport E> energie E> protectia mediului si pre&enirea riscului E> turism E> cultura E> regenerarea urbana si rurala E> support pentru companii si antreprenori E> acces la locuri de munca stabile E> incluziune sociala pentru persoane defa&orizate E> dez&oltarea capitalului uman E> in&estitii in infrastructura sociala, inclusi& cea de sanatate si educatie E

    > promo&area dez&oltarii parteneriatuluirocesul de finantare are ca support de legitimare si monitorizare a actiunilor derulate,programele operationale care detaliaza domeniile de finantare ce corespund prioritatilor nationalesi comunicare Concomitent cu respectarea criteriilor de eligibilitate impuse de cele trei domeniide actiune la ni&el comunitar, este necesara orientarea programelor nationale de dez&oltare pedoua axe, astfel +

    1 rioritati tematice + dez&oltarea infrastructurii de baza la standarde europene,imbunatatirea competiti&itatii pe termen lung a economiei romanesti,dez&oltarea si utilizarea eficienta a capitalului uman E

    = rioritati teritoriale + promo&area unei

  • 7/21/2019 PCES 2015

    20/20

    [Type text]

    9i"lio$raie

    ueroA

    http://ec.europa.eu/index_ro.htmhttp://www.fonduri-ue.ro/http://ec.europa.eu/index_ro.htmhttp://www.fonduri-ue.ro/