S.O.S.

Evaziunea

Fiscală

Interviu cu

Justin Capră

***

O legendă

vie!

Dacian Cioloş la

Conferinţa Europuls:

" Agricultura românească

are multe atuuri care vor

deveni valoroase în anii

următori"

Instituţiile din România îşi dau cu stângul în dreptul când este vorba deprotecţia mediului.

Consiliul Judeţean Prahova nu face excepţie !

Faptul că România se află printre codaşeîn Europa în ceea ce priveşte calitateaaerului, suprafeţele împădurite şi, în gen-eral, zonele verzi, nu mai constituie demult o noutate. Cum am ajuns în aceastăsituaţie care se degradează pe zi ce trece,cred că ar trebui sa ne intereseze şi înacelaşi timp să ne îngrijoreze pe toţi. Instituţiile abilitate în protejareamediului sunt “înţepenite” în birocraţieşi lipsă de acţiune. Asistăm la o distrugeresistematică a naturii, prin diversemijloace.

Un fapt care ilustrează acest lucru şi carear trebui să pună pe gânduri orice cetăţeanîl constituie şi reacţia utorităţilor închestiunea carierei din Măgureni – JudeţulPrahova. Fără a avea pretenţia că deţinem adevărulabsolut, merită totuşi să relatăm oamenilorfaptele, astfel încât aceştia să judecesinguri cum stau lucrurile şi poate, întro zi,o să lăsăm ignoranţa şi nepăsarea deoparteşi vom constitui ceea ce în România nuprea mai există , o societate civilă care săse implice activ şi care să vegheze asupradeciziilor autorităţilor în chestiunile demaximă importanţă pentru comunitate.

Revenind la problema care ne doare,respectiv încercarea de transformare aunui deal împădurit, înconjurat de o parteşi de alta de casele oamenilor, într-oimensă carieră de nisip şi pietriş, trebuieprecizat că, încă din anul 2007, mai precisla data de 29.08.2007, personal am

întocmit şi depus la Comisia de Abuzuridin Senatul României un memoriu înregis-trat sub Nr. 1353 care semnala neregulilede la Măgureni, respectiv faptul că osocietate comercială demarase lucrări decarieră fără a deţine autorizaţie deconstruire. Memoriul era însoţit, printrealtele, şi de un document extrem de impor-tant pe care l-am identificat pe siteulConsiliului Judeţean Prahova (CJP), şianume o hartă întocmită chiar de CJPconform căreia pădurea din Măgureni(dealul împădurit unde se încercadeschiderea carierei de nisip şi pietriş) eraprevăzută în PATJ (Planul de AmenajareTeritorială a Judeţului Prahova – aspectede mediu) ca fiind o “pădure cu funcţiispeciale de protecţie” pentru care seimpuneau măsuri de consolidare şireconstrucţie ecologică (vezi in imagineade mai sus).

În periplul realizat ulterior la următoareleinstituţii : Consiliul Judeţean Prahova,Garda de Mediu, ITRSV Prahova, AgenţiaPentru Protecţia Mediului Prahova,Prefectura Prahova împreuna cu domnulconsilier local Iarca Mircia şi domnulApostolescu Mihail, ocazie cu care amdepus memorii şi am discutat cu diverşidecidenţi, invocând documentul mai susamintit (PATJ - aspecte de mediu) amconstatat la unii reprezentanţi aiinstituţiilor mai sus mentionate stupoare,alţii exprimau uimire, iar alţii pur şi sim-plu habar nu aveau despre ce este vorba,deşi luaseră decizii care erau într-o totală

contradicţie cu documentul invocat. Înorice caz, o bulibăseală totală la nivelulautorităţilor. Impresia generală a fost că nuştiau unii de alţii.Ce importanţă a avut invocarea unui ast-fel de document (Planul de amenajareteritorială a judeţului - aspecte de mediu),în deciziileulterioare aleinstituţiilor maisus enumerate? În anul 2007,r e p r e z e n t a n ţ i iI n s p e c ţ i e iTeritoriale deRegim Silvic(ITRSV) Prahovadeja luaserădecizia de scoateredin fondul forestiera 0,99 ha dinpădurea arătatăpentru proiectulcariera de nisip şipietriş (adică audat acceptul ladefrişare). Agenţiapentru ProtecţiaMediului Prahova(APM) era pepunctul de a emiteun aviz de mediu,întrun mods i m p l i s t , î nprocedura deu r g e n ţ ă , f ă r ăc o n s u l t a r e a

populaţiei. Garda de Mediu a venit, avăzut, a întocmit un proces verbal. Reprezentanţii CJP sosiţi la faţa locului,după sesizările noastre, au încheiat unprocess verbal şi au aplicat şi o amendămodică firmei pentru pornirea lucrărilorfără autorizaţie. (urmarea in pag. 2)

27 octombrie 2010 - Se distribuie gratuit!Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu Anul I, Numărul 3

Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică. Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică.

Sprijină Grupul de Iniţiativă.Sprijină Grupul de Iniţiativă.

P a v a z a

C a r P a t i l o r®

I

Pavaza Carpatilor - Nr. 3 - 27 octombrie 2010_Pavaza Carpatilor.qxd 27.10.2010 15:35 Page 1

Pagina 2 E D I T O R I A L

S T A R E A N A T I U N I I

S.O.S. - Evaziunea FiscalăProblema evaziunii fiscale a fostalimentată politic, tolerată, evitată şiamânată vreme de 20 de ani! În prezent,în plină criză economico-financiară, seimpun acţiuni ferme în cel puţin douădirecţii majore ale economiei ascunse:munca la negru şi evaziunea fiscală cuscopul de a construi un buget public pro-competitivitate, pro-investiţii, pro-creştere economică, pro-transparenţă şipro-integritate.

În general, în situaţiile de criză acută,inclusiv cea pe care România o traverseazăîn prezent, spaţiul se comprimă până la odimensiune meschină a puterii decumpărare a cetăţeanului. Ca urmare seimpun măsuri ferme care să stimuleze pede-o parte mediul de afaceri pentru a evitacreşterea încasărilor bugetare prin noitaxe şi impozite, unele dintre ele aberante,iar pe de altă parte trebuie plătite pensiile,salariile şi iniţiate acţiuni de investiţiimasive în infrastructură, cultură, culte,educaţie, cercetare şi sănătate.În acest sens, cheltuielile bugetare caretrebuie făcute în limite raţionale, trebuieechilibrate cu venituri care să provinăinclusiv din actualul sistem fiscal.În momentul de faţă, în ceea ce priveştesarcina fiscală, prioritatea numărul unu aGuvernului este reducerea la minimum aactivităţii economiei subterane! Altfel spuseconomia subterană trebuie adusă lasuprafaţă pentru a vedea cât de profundăeste dimensiunea fraudei generată deeconomia la negru. Din punct de vedere macroeconomic,estimările fraudei fiscale (în special dinTVA) se ridică la 5%-6% din PIB, iar ceaa economiei ascunse se ridică la aproxima-tiv 23% din PIB, în ultimii ani.În viziunea instituţiei care are atribuţii decontrol, cea mai sigură evaluare a niveluluievaziunii fiscale este dată de rezultateleconcrete ce ţin de numărul de sesizăripenale, de valoarea prejudiciului aferent,de valoarea confiscărilor de mărfuricontrafăcute sau de contrabandă etc.Din punct de vedere bugetar, ne putemcompara simplu cu o ţară vecină, Bulgaria,care are o cotă unică de 10% şi TVA de20%, dar un venit bugetar de aproximativ40% din PIB, în timp ce în Româniacolectările la buget sunt de doar 32%, încondiţiile unei cote unice de 16% şi TVAde 19%. Sigur că nu iau în calculdiferenţele între celelalte impozite, dar nedau o dimensiune de ansamblu afenomenului.În zona achiziţiilor intracomunitare demărfuri, prin sustragerea de la plata TVA,în comerţul cu produse energetice, băuturialcoolice şi tutun, în general la mărfurileputernic accizate, în comerţul cu produseagricole şi nu numai.Tendinţa de creştere a fost într-o anumită

măsură contracarată prin acţiunileîntreprinse în domeniul comerţului cucereale, mărfuri alimentare de provenienţăcomunitară şi comerţul cu ţigarete,domeniile cele mai expuse, alături demunca la negru. Evaluările macroeconom-ice ale acestor practici evazioniste le vomcunoaşte spre sfârşitul acestui an.Acţiunile de inspecţie şi control s-auînăsprit semnificativ în 2009 şi au vizat,prioritar, contribuabilii cu potenţial deevaziune şi fraudă fiscală ridicată, selectaţiîn baza analizei de risc.Serviciul de monitorizare a activităţilorfiscale care activează în cadrul Direcţiei deinformaţii fiscale, componentă a AgenţieiNaţionale de Administrare Fiscală(ANAF) încă din anul 2007, are caatribuţii principale schimbul internaţionalde informaţii fiscale, cooperareaintracomunitară în domeniul TVA şianaliză de risc. Activitatea noului serviciuse desfăşoară exclusiv şi presupune, înprincipal: identificarea de surse de date şiinformaţii fiscale, externe ANAF, necesarebunei desfăşurări a activităţii agenţiei;analiza, verificarea, evaluarea şicoroborarea datelor obţinute cuinformaţiile fiscale proprii ale ANAF; ges-tionarea protocoalelor de schimb deinformaţii ale ANAF cu celelalte instituţiiale Ministerului Muncii, MinisterulAdministraţiei şi Internelor (MAI),Autoritatea Naţională pentru ProtecţiaConsumatorilor (ANPC) etc. Toate acesteactivităţi au un singur scop: creştereaeficienţei colectării şi combaterea evazi-unii fiscale.

Pentru a exemplifica complicatul şi com-

plexul mecanism al evaziunii fiscale, vom

prezenta cazul DG Petrol, prinsă de Garda

Financiară într-un lanţ de evaziune de 22

milioane lei (RON). Compania în cauză

era condusă de Dan Igniska şi furniza

combustibil firmelor-fantomă care nu

plăteau TVA.

Comisarii Gărzii Financiare au înaintat undosar de evaziune fiscală de 22 demilioane de lei Departamentului NaţionalAnticorupţie (DNA) în care este implicatunul dintre jucătorii medii de pe piaţacarburanţilor, DG Petrol deţinută de omulde afaceri Dan Igniska. Compania estebănuită că face parte dintr-un grupinfracţional care a constituit lanţuricomerciale fictive cu scopul fraudăriiBugetului de stat.Reţeaua identificată până acum decomisarii Gărzii Financiare are ca princi-pal furnizor de combustibil DG Petrol, în jurul căreia s-a format o întreagă reţea defirme-fantomă care cumpără combustibil şi îl vând mai departe, aplicând măsurisimplificate prevăzute de Codul Fiscalpentru firmele aflate în insolvenţă, adică

nu mai înscriu TVA pe facturi,nemaiînregistrându-l şi nemaiplătindu-l labuget. ,,Prejudiciul total produs Bugetuluide stat prin neplata TVA este în sumă de22,5 milioane de lei. Metodele de preju-diciere constau în prezentarea de dateireale sau incomplete în vederea creării înmod artificial a stării de insolvenţă,introducerea scriptică pe circuitulcomercial a unor societăţi comerciale detip <<fantomă>> sub preţul de vânzare alprimului furnizor – în scopul diminuăriibazei de calcul a TVA, ascunderea benefi-ciarilor reali ai produselor comercializate”,se arată în dosarul înaintat de GardaFinanciară către DNA şi DIICOT.,,Având în vedere faptele prezentate şilegăturile de interdependenţă dintresocietăţile comerciale care figurează pelanţul DG Petrol (în calitate de furnizor) –societăţi comerciale aflate în stare deinsolvenţă – societăţi comerciale de tipfantomă – societăţi comerciale utilizatorifinali ai produselor petroliere, rezultă nere-spectarea prevederilor Legii 571/2003republicată – Codul Fiscal – precum şi aleHG nr. 44 – Norme metodologice deaplicare a Codului Fiscal” susţinreprezentanţii Gărzii Financiare.Comisarii Gărzii Financiare au descoperitnu mai puţin de şase filiere care plecau dela furnizorul DG Petrol şi care aveauinterpuse cel puţin o firmă-fantomă carefăcea pierdut TVA.

Să luăm cazul filierei DG Petrol – VlaseImpex – Dorefan Construct. Potrivitdatelor Gărzii Financiare, Vlase Impexcumpără în perioada 16.06-13.07.2009 înscop de revânzare de la DG Petrolmotorină euro 5 cu 4% biodiesel încantitate totală de 3.662.723 de litri, în valoare de 10.244.673 de lei (fără TVA).

Vlase Impex a comercializat motorinăcătre Dorefan Construct, VlaseDistribution şi Antarctica Distribution. La

momentul acestor tranzacţii, Vlase Impexse afla în insolvenţă, toate livrările fiind înregim de taxare inversă. ,,Considerăm căadministrtatorul judiciar, ETC ConsIPURL, ar fi trebuit să observe faptul cătranzacţiile comerciale derulate de VlaseImpex nu au o justificare economică,având în vedere adaosul comercialpracticat de 0%, situaţie care nu are cum săconducă la redresarea comercială asocietăţii”, afirmă reprezentanţii GărziiFinanciare.Comisarii nu au găsit în contabilitateafirmei Vlase Impex vreun document caresă consemneze astfel de achiziţii.Partea şi mai interesantă intervine odată cudeclaraţia administratorului firmei, care le-a spus comisarilor Gărzii Financiare, nicimai mult nici mai puţin, că toată afacereaera dirijată de reprezentanţii DG Petrol.O altă filieră în care, culmea, afaceriştii cupetrol declară că s-au cunoscut pe net estecea formată din DG Petrol – HighlineDistribution – Total Industry – TradingFuel – Inescom SRL. Reţeta este aceeaşi:Highline Distribution aflată în insolvenţăcumpără, în perioada 03.06.-31.08.2009,1.235.336 de litri în valoare de 3.422.882de lei de la DG Petrol, cu un preţ mediu de2,77 lei/litru. Mai departe, motorina estevândută la un preţ mediu de 2,73 lei/litrucătre Total Industry Proiect. Culmea estecă administratorul şi patronul HighlineDistribution, spune că s-a cunoscut cureprezentantul celui căruia ia vândut maibine de un milion de litri de combustibil pesite-ul de internet, iar contractul l-ausemnat prin poştă.Restul de 235.083 de litri de combustibilau fost vânduţi mai departe către TradingFuel, firmă care la rândul ei a vândut maideparte aceeaşi cantitate către InescomInvest, tocmai societatea care solicitasedeschiderea procedurii de insolvenţă pen-tru Highline Distribution.

G. I. N.

Sursa: „Financiarul”, 26.03.2010

Prefectura deşi fusese încunoştinţată desituaţie a avut o reacţie palidă. După

ample discuţii la nivelul CJP cu

preşedintele Consiliului Judeţean Prahova

de la acea dată, domnul Florin Anghel cât

şi cu alţi reprezentanţi de la CJ Prahova,

subsemnatul şi cei doi domni anterior

menţionaţi, am fost invitaţi să luăm parte

la şedinţa tehnică a CJP pentru aprobarea

diferitelor proiecte, printre care şi cel

privitor la cariera de la Măgureni pe care

noi îl contestăm, unde după multe

dezbateri pe documente şi luări de cuvânt

am reuşit să obţinem respingereaproiectului prin emiterea de către CJP aunui Certificat de Urbanism care să nupoată fi utilizat pentru realizarea cariereipe terenul cu folosinţă silvică şi cudestinaţia pădure de protecţie (vezidocumentul alăturat). Cariera de la Măgureni a fost stopată, pe

moment. Relevant este şi faptul că atunci aluat naştere Grupul de Iniţiativă care aluptat şi lupta împotriva acestei cariere,grup la care în timp au aderat foarte mulţicetăţeni ai comunei şi nu numai, şi careulterior au particiat activ la toate acţiunilede stopare a acestui proiect dezastruos atâtpentru Măgureni cât şi pentru zoneleînvecinate. Unde ne aflăm în ziua de astăzi ? CJPîntre timp a eliberat un alt Certificat deUrbansim pentru proiectul mai susmenţionat, iar mai nou, a eliberat şiautorizaţia de construire nr. 17 din data 9iulie 2010 pentru obiectivul “Construirestaţie de sortare agregate minerale ,utilităţi , alei, parcare..etc.” autorizaţiepublicată în primul număr al ziaruluinostru. Uimiţi de această întorsătură alucrurilor va trebui să primim nişterăspunsuri, argumentate!

Domnule Mircea Cosma actualpreşedinte al CJP, domnilorreprezentanţi care aţi avizat favorabilacest proiect, când aţi luat deciziacorectă şi în înteresul cetăţenilor, primadată când aţi respins proiectul sauacum când îl susţineţi ?Care au fost argumentele care v-au făcut săvă reconsideraţi poziţia? Oare cetăţenii audevenit mai puţin importanţi acum? Ce seva întâmpla dacă, în condiţiile actuale,când schimbările climatice sunt mai rapideca oricând, sunt ploi abundente şi defrişărifără milă, pe deasupra vor începe şilucrările de carieră care vor distrugestructura de rezistenţă a unui deal cuînălţime de peste 400 metri, situat foarteaproape de casele oamenilor ? Dacă o săne trezim că dealul o va lua la vale pestecasele oamenilor, ploile or să transportepământul în curţile şi casele oamenilor, sau

cine ştie ce ne mai rezervă viitorul ? O să faceţi faţă la câteva mii de plângeri

penale şi la tot atâtea cereri de despăgubiriîn instanţele de judecată ? Oare chiar estenevoie să trecem prin cine ştie ce dezastreca să putem să ne dăm seama dacă unlucru este bun sau rău. Ştim cu toţii că oanaliză corectă a datelor din raportul demediu va scoate la iveală multe lucruricare nu au legătură cu realitatea din teren. Consider că nu este timpul trecut şirecomand Consiliului JudeţeanPrahova, pentru motive temeinice ce ţinîn primul rând de securitatea oamenilorşi inoportunitatea unui astfel de proiectcare afectează dramatic existenţa uneiîntregi comunităţi locale şi mediul îngeneral, să revoce actul administrativemis, adică autorizaţia de construire.

Lilian Cătălin Vişoiu

Pavaza Carpatilor - Nr. 3 - 27 octombrie 2010_Pavaza Carpatilor.qxd 27.10.2010 15:35 Page 2

Pagina 3A F A C E R I E U R O P E N E

P U N C T U L P E I

Stop umilinţei naturii!

Ar putea părea hilară afirmaţia căprimăria nu ştie sau nu doreşte săîncaseze bani de la localnici. Dar prince voi relata în continuare o să aveţi oaltă opinie. Se pare că unii dintre noifolosim suprafeţe de teren mai maridecât cele consemnate în evidenţaprimăriei dar pentru care nu plătimimpozit. Această situaţie este datorată maimultor motive, printre care amintimfaptul ca aşa au fost moştenite iar lamomentul întocmirii adeverinţelor depunere în posesie, proprietarii, fără aefectua măsurători pe teren (partedintre predecesori nemaifiind înviaţă) au considerat corect ce era tre-cut în registrul agricol, registru careprezenta foarte multe corecturi (întretimp cel original dispăruse subit) fiindchiar refăcut complet cu date noi. Ulterior, sesizând greşelile şi dorind

să le îndrepte, locuitorii se izbesc dereavoinţa personalului primăriei careaduce drept argument declaraţiainiţială a proprietarilor. Alţii şi-auextins proprietăţile cu de la sine putere, fără ca cineva să-i controleze şi să-itragă la răspundere, în special înzonele ce duc către centrul comuneide o parte şi de alta a râului Proviţa.

Deşi în cadrul primăriei există unbirou de cadastru încadrat cu perso-nal , nu se vrea rezolvarea , aducândpretexte pentru adormit copiii. Între timp noi avem de suferit, însensul că nu putem prefecta actele deproprietate, nu ne putem întocmicărţile de identitate, etc. Dar singura soluţie care ne mairămâne este să avem răbdare......

Vasile Cojocaru

Una din cele mai mari bogăţiinaturale ale ţării noastre estepadurea care, pe lângă lemn cumultiple întrebuințări,protejeaza relieful și solulîmpotriva eroziunii fiindtotodată un bun purificator alaerului atmosferic. Padureafuncționează ca o fabrică ine-puizabilă de oxigen ,gaz atât denecesar respirației tuturorviețuitoarelor.La inceputul anilor 1970 nuexista la nivel național unminister al mediului și nici nufuncționa la nivel județean ogardă de mediu care să vegheze larespectarea unor legi care să aibădrept scop armonia dintre om șimediu ( mediul ecologic). Șitotuși este o preocupare pentruprotejarea fondului forestier iardefrișările se realizau cât de câtcontrolat,urmate fiind de acțiunide împădurire .E adevărat că în anul 1970 inLegea Nr. 2 se avea în vederenecesitatea creșterii și conservăriifondului forestier iar la punerea

în practică a acestei legi am luatparte și noi, elevii Școlii GeneraleMăgureni. Probabil că foștii mei colegi degimnaziu iși aduc aminte deacțiunile de impădurire de peversantul Ghimelia, acțiunedesfășurată in anul 1973 subdirecta supraveghere aprofesorului de matematică.Atunci cineva avea o viziuneasupra fenomenului numiteroziune a solului și pentru aîmpiedica acest fenomen am fostimplicați și noi,elevii ajutând laplantarea diverselor specii defoioase care să determine stratifi-carea si fixarea solulul.Suntem in anul 2010 și nu se maipune problema conservăriivegetației, ci a ingenuncheriiunui deal,a unei forme de reliefancestrale, totul din cauza unoracare vor sa sfideze legile naturiipentru interese meschine.Consecințele acțiunii antropiceasupra acestui deal vor fi nefasteacum și in timp pentru noi toți,cuprecizarea că unii conștientizează

acest lucru, alții nu.Nu trebuie o cultură ecologicăvastă pentru a realiza cădistrugerea vegetației văduveșteaerul de o concentrațieapreciabilă de oxigen,îngenucherea dealului va duce lao absorbție rapidă a caldurii decătre pământul gol, ca atare vacreste temperatura stratuluiatmosferic inferior generânddiferențe de temperatură ceconduc la vânturi frecvente și maiintense.Într-un studiu făcut asupra floreişi vegetației din zona împădurităa comunei am descoperit câtevaexemplare de plante, care in modnormal vegeteaza in zonele sub-alpine. Este firesc atâta timp câtfactorul climatic favorizeazaacest lucru. Ce se va întâmpla înmomentul în care factorii demediu nu mai permit dezvoltareaacestora? Evident arealul se varestrânge până când poate pesteani se va ajunge la disparițiaacestor specii. S-a estimat că ospecie vegetală și una animalădispar la fiecare 30 de minute dincauza despăduririlor (dupa W.R.Pickring). Diversitatea lumii vii nu esteconsecința acțiunii antropice ci aevoluției de mii de ani, a uneievoluții care nu a operat conformunui program. Este necesar săpăstrăm această diversitate printoleranța, înțelegere și respectfața de natură.

Prof. Elena Pârtoacă

Primăria Măgureni refuzăbani de la contribuabili!

Dacian Cioloş, Comisarul European pentru Agriculturăşi Dezvoltare Rurală, a descris obiectivele pe caredomnia sa le consideră prioritare pentru agriculturaRomâniei.

Într-un mesaj video transmis la Conferinţa Europuls"Priorităţile României în cadrul UE: Orizont 2020", care aavut loc la Ministerul de Externe pe 8 Octombrie 2010 şipe care am avut onoarea să o moderez, comisarul DacianCioloş a dat detalii, în avanpremieră despre viitoareapropunere a Comisiei Europene în ceea ce priveşte refor-ma Politicii Agricole Comune după 2013.

În viziunea comisarului european, România ar trebui să seconcentreze pe 5 aspecte strategice pentru a-şi reformaagricultura şi spaţiul rural:

1. Stabilirea unei strategii pe termen lung izvorâtă dintr-

o viziune asumată de întreaga clasă politică şi de

organizaţiile profesionale agricole "şi care pe cât posibil

să nu fie schimbată de la un an la altul".

2. Diversificarea modelului agricol pentru fiecare regiune

a României în parte, fiind nevoie de adaptarea

structurilor de producţie la specificul local: "eu unul nu

cred în modelul unic, cred în agricultură competitivă dar

cred că această diversitate poate fi asigurată de o

diversitate a structurilor de producţie".

3. Adaptarea fermelor mici şi a gospodăriilor la moduri

de producţie specializate şi de nişă care să poată oferi

produse de calitate: "competitivitatea economică a

agriculturii nu este dată numai de fermele mari".

4. Crearea unei legături coerente între tipul de

agricultură promovat, paradigma de dezvoltare a satului

asumată public şi politic, modelul de ruralitate şi

categoriile de consumatori şi pieţele pe care sectorul

agro-alimentar românesc le va viza: "dacă izolăm

agricolul de rural tindem să facem o greşeală majoră, o a

doua după cea făcută de comunişti, care au insistat pe

dezvoltarea economică a agriculturii, uitând esenţa

ruralului".

5. Asigurarea unei coerenţe între strategia României

pentru agricultură şi politicile existente la nivel european.

Dacian Cioloş a menţionat, în avanpremieră, câteva din-

tre planurile Comisiei Europene pentru reforma

agriculturii Uniunii după 2013. Comisarul a notat ca

priorităţi principale pentru această nouă strategie

asigurarea securităţii alimentare, asigurarea unei bune

gestionări a resurselor naturale şi dezvoltarea unui

echilibru teritorial al producţiei agricole din UE.

"Dezbaterea despre Europa la orizontul 2020 trebuie săiasă din birourile funcţionarilor, de pe culoareleBruxelului, din cancelariile guvernelor şi să fie preluatăde societatea civilă, de mass media în statele membre.[...] Strategia Europa 2020 trebuie să meargă dincolo deporţile oraşelor, în zona rurală şi la sate!" a declaratComisarul, salutând iniţiativa Europuls.“Izolarea agricolului de rural în gândirea dezvoltăriieconomice a României este o greşeală, considerăcomisarul european pentru agricultură şi dezvoltare

rurală”, Dacian Cioloş.Comuna Măgureni este vizibil fragmentată când vinevorba de terenurile agricole iar o asociaţie de agricultoriserioasă nu pare să se întrevadă posibilă în viitorulapropiat. Aceasta datorită mai multor motive ce ţin eamplasarea terenurilor, suprafeţe ce au fost cultivate înmod aleatoriu şi care au o calitate a solului diversă, dar şiincapacitatea unor agricultori de a colabora unii cu ceilalţisau de a gestiona o asociaţie într-un mod în care cu toţiisă fie mulţumiţi.Probleme sunt multe şi cel mai bine acest lucru estecunoscut de agriculltori. Totuşi o speranţă vine de laBruxelles. Noua politică agricolă pe care domnul DacianCioloş, românul nostru de la Comisia Europeană, o valansa în noiembrie pune accent nu numai pe asociaţiileagricole mari sau pe producţia marilor ferme. Aceastdocument, o să vedeţi, i-a în considerare, cum spuneammai sus şi problema gospodăriillor mici care produc pen-tru propriul consum. Acestea pot fi susţinute financiar şilogistic pentru a produce pentru necesarul de consum dinoraşele mici din apropierea satelor. Urmând ca pentruoraşele mari şi pentru industrie să producă fermele mari.

“Competitivitatea economică a agriculturii nu este datănumai de fermele mari. Cred că şi gospodăriile şi fermelemici, într-un anumit moment de producţie, pot să-şigăsească locul pe pieţe. Mă gândesc la pieţele locale, lapieţele regionale, mă gândesc la produsele de înaltăvaloare adăugată, produsele de calitate, produseletradiţionale”, consideră comisarul european.”Este numai una din ideile exprimate la conferinţă de laMinisterul de Externe şi reprezintă o şansă pentruagricultorii mici să îşi crească producţia proprie şi chiarmai mult să o poată valorifica în aşa fel încât anual să nufie nevoie să bage mai mulţi bani în pregătirea terenurilordecât vor putea să scoată când vor recolta.

Gabriel Trăistaru

Dacian Cioloş la Conferinţa Europuls: " Agricultura românească aremulte atuuri care vor deveni valoroase în anii următori"

Pavaza Carpatilor - Nr. 3 - 27 octombrie 2010_Pavaza Carpatilor.qxd 27.10.2010 15:35 Page 3

Pagina 4

S A N A T A T E M E D I U

I N T E R V I U

Redacţia Pavăza Carpaţilor:

Redactor Şef: Justiana Oprea,

Redactori: Amalia Stefaniu, Vasile Cojocaru, Gabriel Trăistaru, Marian Iordache

Colaboratori: Elena Pârtoacă, Oana Daragiu

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Pavăza Carpaţilor

aparţine în exclusivitate autorilor.

Justin Capră - O legendă vie!

Pavăza Carpaţilor este marcă inregistrată Copyright © 2010 Pavăza Carpaţilor

Virgilius Justin Capră s-a născut pe 22

februarie 1933 la Măgureni. Este inginer

şi unul dintre cei mai cunoscuți inventatori

români,dar înainte de toate acestea este un

om serios, cu un suflet mare. Ne-a primit

cu brațele deschise în locuința sa din

Filipeștii de Pădure , un loc liniștit, încon-

jurat de dealuri, departe de zarva

orașelor , unde a ales să-și continue activ-

itatea. A realizat peste 72 de prototipuri

de autoturisme cu consum foarte mic (2

litri de benzină pentru un drum între

București și Iași cu viteza medie de 70

km/h), șapte aparate de zbor

neconvenționale pe care le-a testat

personal și 15 motoare neconvenționale.

Cum explicați înclinația dumneavoastrăspre tehnică? Puneți asta pe seamacunoștințelor acumulate în școală sauați avut încă din copilărie o pasiune pen-tru proiectare?

Când e vorba de hobby-uri școala e chiar ofrână. De fapt școala iți dă informația șiDumnezeu iți dă mintea. Si dacă ești unhobbyst și vrei să faci ceva școala chiar telimitează pentru că te obligă să faci omeserie, să înveți ceva. Școala nu teînvață să înveți. Însă am avut nevoie să facniște calcule pentru ce aveam eu de făcut șisigur că mi-a ajutat matematica pe caream făcut-o în învățământul superior, darmi-am dat seama că se putea face și fără,oricum eu zic că m-a ajutat dar în mare.Mă gândesc acum la Eddison care nu aavut carte și care dacă ar fi avut nu mai era

acum inventator. Învațătoarea i-a spus canu e bun decât de păzit porcii, el nu a făcutstudii superioare, nici măcar liceul.

Povestiți-ne despre dispozitivul pe carenu l-ați putut breveta pentru că nimeninu i-a găsit explicația matematică. Cuma rămas până la urmă?

Era un dispozitiv care se mișca infirmând ,cel puțin la prima vedere o lege amecanicii, care spune că fiecărei acțiunitrebuie să-i corespundă o reacțiune egalăși de sens contrar. Acest dispozitiv nurespecta cel puțin la prima vedere aceastălege ci se mișca "măgarul" fără elice, fărăroți, fără interacțiune magnetică, fără unalt gen de propulsie. L-am numit euPropulsor cu impulsie internă, cei de la

O f i c i u lStiințific l-aunumit CutiaNeagră, n-aveanici o legaturăcu cutia neagăde la avion darera vopsit înnegru atâta tot.Nu s-abrevetat pentrucă nu stătea înpicioare dinpunct dev e d e r ematematic, darel mergeadupă cum nicip e n t r u

sinergetică nu s-a găsit o explicațiematematică și totuși sinergetica există.Noi oamenii avem defectul, să facem tabudin fizică. Nu-i bine, fizica este un suflet,sunt legi care cad și altele care apar, sigursunt unele legi imuabile, dar în generalcrește, se mișcă, se modifică. Sunt foartemulte lucruri care se pot modifica și unsavant trebuie să aibă calitatea săînteleagă această transformare, pentru căel este un fascicul limitat și nu vede înlături. De aceea zic eu că oamenii mari seîmpart în două: în nemulțumiți și în naivi.Nemulțumiții sunt inventatorii careîntotdeauna vor să facă altceva și naivuleste savantul care își imaginează că poateatinge adevărul absolut prin studiu, ceea ceeste fundamental greșit pentru că adevărul

nu se află prin studiu ci prin revelație șiomul se deplasează asimptotic sprecunoaștere pe care nu o să o întâlneascăniciodată.

V-ați gândit vreodata să aveți un uceniccare să vă continue munca, cercetând șipunând în aplicare efectele pe care le-ațidescoperit?

Eu cam niciodată nu am reușit să lucrez cucineva, pentru că atunci când ai un statutca al meu, niciodată nu știi ce ai de făcut.Sunt zile întregi când nu îmi vine nicioidee iar dacă vine cineva lângă mine s-arputea să mă încurce. Însa acum am lângămine un inginer de aviație ca și mine,numai că el și-a dat doctoratul în efectulCoandă. Este un tip foarte pasionat, senumește Sorin Dinea și chiar se ocupă sărealizeze multe lucruri legate de istoriainventatorilor români mai ales în aviație.E un tip care nu mă plictisește, îi spun cesă facă , se ocupă, vine aici, studiază, seduce la Politehnică, arată ce s-a făcut , ces-a găsit, profesorii îl cred sau nu, dar elvine cu verificările făcute aici. Profesorilorcare sunt mai mult teoreticieni le e greu săcreadă altceva decât s-a învățat, pentru căfoarte puțini oameni știu să folosească înviață fenomenul teoretic, foarte puțini îlsimt...

(Continuarea interviului în numărul

următor)

Justiana Oprea

Ne plac gusturile, ne plac aromele, papilele noastre

gustative sunt invadate zi de zi cu zeci de compuşi

chimici meniţi să ne aducă plăcere. Da, e vorba de

plăcerea de a mânca, şi mai puţin de necesitatea de a

ne hrăni.

Când “simţim” prin rezultatul unei analize biochimicede laborator, când doctorul ne avertizează că avemanumite carenţe, dăm fuga să cumpăram un suplimentalimentar sau un medicament. Decizia ne aparţine, darnu o luăm întodeauna în cunoşţiintă de cauză. Deşi mass-media inceracă să ne conştientize asuprariscurilor unei alimentaţii nesănătoase, tratam superfi-cial acest aspect important al vieţii noastre. Alegemalimentele în grabă, la intâmplare, în drum spreserviciu, sau ne rasfăţăm cu delicii pline de aditivialimentari, stând comod în faţa televizorului.Poate ca ar trebui să luăm atitudine, să avem mai multagrijă de noi şi mai ales, atunci când avemresponsabilitatea şi mai mare de a ne hrani copiii, săfim mai precauţi, mai inţelepţi şi mai avizaţi.Dacă citim pe ambalajele produselor alimentaretermenul de garanţie, valoarea nutritivă şi printrerânduri reuşim să regăsim o parte din aditiviialimentari, nu înseamnă că am făcut suficient.Se ştie că aditivii alimentari sunt folosiţi încă din anti-chitate. Nu e noutatea secolului în care trăim, însăacum există mai multi aditivi de sinteză, “identicnaturali”, creaţi să ne păcălească simţurile şi să ne

exalteze. Dar să nu ne mirăm, că doarexistenţa acestora este cerută chiar denoi atunci când refuzam să cumparamproduse cu termen de garanţie mic, opâine mai puţin pufoasă, un desert maipuţin aromat, iar exemplele nu se oprescdeloc aici.Fiindcă e toamna şi e sezonul fructelor,deschid rubrica aditivilor alimentari, aE-urilor, cu ceva delicios şi aproapeinofensiv: compoturi de fructe sidulceţuri. Ce ascund acestea ? Celefăcute de bunica, în care fructele auramas întregi şi tari ascund desigur

puţină “apă de var” (hidroxidul de calciu), inofensivă,eventual acid citric şi acid ascorbic din zeama delămaie şi cam mult zahar, dar deloc periculos,deoarece este fiert, adică “invertit”. Celelalte conţinprintre altele: stabilizatori (acid tartiric, acid citric –pentru inhibarea proceselor enzimatice din fructe);corectori de aciditate - oxidul de calciu, clorura decalciu convertită în pectat de calciu, insolubil, pentruîntărirea ţesutului vegetal; îndulcitori sintetici precumzaharina, ciclamaţi, aspartat; conservanţi – bioxid desulf, acid benzoic sau benzoat de sodiu, acid sorbic,acid ascorbic.

Acidul ascorbic (vitamia C) ajută lamenţinerea culorii compoturilor de piersici, mere,caise piersici, etc, previne oxidarea ţesutului vegetal şieste utilizat pentru vitaminizarea unor produse precumpaste, creme, nectaruri. Prezintă dezavantajul ca esteun compus termosensibil; gătitul, în general conducela distrugerea sa. Cu privire la acest aspect, conteazătemperatura şi timpul de expunere. De reţinut că, fiindo vitamina hidrosolubilă, excesul nu se reţine în organ-ism, ci este eliminat. Deci, daca vă plac fructeleacrişoare, nu va stabiliţi o limită în a le consuma.Fructe cu continut ridicat de vitamina C sunt: catina,măceşe, coacaze, kiwi, citrice, etc.

Amalia Ştefaniu

Ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă?

Pe 25 septembrie s-a desfăşurat

Campania Let’s do it Romania!,

campanie care presupune munca

voluntară de a aduna gunoaie de

pe stăzi, parcuri, trasee turistice

etc. Implicându-mă în aceastăcampanie m-am lovit de realitateadură şi mai ales de indiferenţaoamenilor, ceea ce m-a determinatsă vin în ajutorul dumneavoastrăcu informaţii noi, utile, care arputea ajuta în gestionarea corectăa deşeurilor. Acestea reprezintă oconsecinţă importantă a moduluide viaţă modern, caracterizat princonsumuri ridicate de materiiprime şi energie, rezultând unvolum important de produseinutilizabile, considerate deşeuri.Omenirea ,zi de zi ,este chemată săcontribuie la reducerea impactuluicauzat naturii de activităţileumane. Volumul deşeurilor acrescut îngrijorător, sporind, deasemenea, nocivitatea şi timpul lorde degradare şi integrare în mediu.Stiaţi că, dacă cele 6 miliarde deoameni de pe glob ar trăi şi ar con-suma la fel ca europenii, am aveanevoie de trei planete pentru atrăi? Stiaţi că prin reciclarea uneicutii de aluminiu de la băuturilerăcoritoare economiseşti destulăenergie pentru a lucra pe laptoptimp de 10 ore?Fă şi tu ceva! Află ce poţi face tu

pentru mediu!În fiecare zi, fie că suntem laserviciu, acasă sau în vacanţă, prinschimbarea unor mentalităţi şi aunor obiceiuri putem reduceimpactul asupra mediului prinadoptarea unui comportamentresponsabil, la nivel de individ,dar şi de grup. Sunt gesturi şiactiuni simple, dar cu efectîndelungat şi mai ales important învederea reducerii consumurilor deenergie neregenerabile, cantităţilorde poluanţi emisi şi nu în ultimulrând a cantităţilor de deşeurigenerate.

Ce putem face acasă sau în

vacanţă:

Să ducem deşeurile de hârtie,plastic sticlă la un centru decolectare, putem reduce cu 70%cantitatea de deşeuri eliminate înrampe ecologice sau incinerate şine suplimentăm şi bugetul;Nu arunca substanţele chimice sauulei prin sistemul de scurgere(vopsea, lacuri, insecticide,medicamente, ulei de gătit, ulei demotor). Toate aceste poluează apaşi, în acelasi timp, deterioreazăconductele.Nu arunca gunoaie în lacuri, mări,râuri. Dacă te duci la plajă, dugunoiul la un coş special amena-jat.Gunoaiele aruncate pot ajungela mari distanţe, cărate de curenţiimarini, şi de vânt. De asemeneaele pot ucide peşti , alte vieţuitoaremarine sau păsări;Să folosim pungi din hârie, sacoşedin material textil şi nu din plasticcare se degradează foarte greu, înaproximativ 400 ani;Să spălăm hainele la masina despalat la temperatura de 30-40 C,încărcată 100%, pentru a

ecomomisi 35% energie; Să utilzăm becuri economice înlocul celor obişnuite; dacăînlocuiesti un bec obişnuit de 60Wcu un bec ecomonic cu consumredus de 11W, eviţi degajarea a280 kg CO2 în atmosfera şi reducifactura de curent;Să oprim motorul autoturismuluicând suntem blocaţi în trafic,pentru a reduce emisiile şi aeconomisi combustibil.Ce putem face la serviciu:

Sa stingem lumina atunci candeste suficienta lumina naturala sila terminarea programului delucru, la iesirea din birou sau dinincapere.Sa inchidem complet calcula-toarele, monitoarele, aparatele deaer conditionat atunci cand nu lemai utilizam;Sa folosim ambele fete ale colii dehartie, sa incarcam cartusele sitonerele de la imprimanta;Sa diminuam cantitatile de solventsau solutii cu solvent utilizate;sa reciclam si sa recuperam o can-titate cat mai mare de deseuri deproductie si industriale in mijloaceadecvate si sa le valorificam sau sale eliminam controlat la instalatiiautorizate sau operatori autorizati;sa anuntam imediat sursele depierderi de apa, abur, gaze natu-rale, aer comprimat si deversarilede produse sau deseuri poluante.Astfel indiferent de locul in care teafli poti ocroti natura, spatiileverzi, si poti participa la amena-jarea si intretinerea lor, nu numaipentru ca asa este corect, ci pentruca este in interesul nostru pe ter-men lung.

Oana Daragiu

Viaţa prin deşeuri. Un nou mod de a trăi?

Biblioteca Naţională a României

ISSN 2068 - 9748

contact: pavaza_carpatilor@yahoo.com

Pavaza Carpatilor - Nr. 3 - 27 octombrie 2010_Pavaza Carpatilor.qxd 27.10.2010 15:35 Page 4